Sunteți pe pagina 1din 3

Memoria Declarativa

Memoria declarativa stocheaza intamplari. Este numita asa deoarece


se refera la memoriile care pot fi discutate, sau declarate. Memoria
declarativa este impartita in memorie semantica si episodica.
Memoria semantica este reprezentata de cunostintele teoretice independente
de timp si de loc; o piesa de informatie (ex: stim ca marul este un fruct).
Memoria semantica se refera la memoria intelesurilor (Ex: surubelnita
este o unealta).
Memoria episodica este diferita fata de cea semantica. Aici, cunosintele
persoanel sunt sobandite prin experienta intr-un timp si spatiu precis. Aici
unitatea de timp este esentiala, ca mai apoi, aceasta memorie, sa ne dea
simtul trecerii timpului.
Memoria episodica este un mecanism de invatare prin cadre. Ai nevoie
de doar o expunere a unui episod pentru a-l aminti. Memoria semantica
difera, ea este actualizata dupa fiecare expunere.
Memoria episodica este ca o harta care tine legate impreuna elementele in
memoria semantica. De exemplu, memoria semantica ne spune cum arata
un caine si ce sunete scoate acesta. Toate memorile episodice ce contin
caine vor face referire la reprezentarea semantica a cainelui si toate
experientele noi cu cainele vor modifica reprezentarea Semantica a
cainelui.
Unii cercetatori sustin ca memoria episodica este transformata in
memoria semantica cu timpul. In acest proces, majoritatea informatiilor
episodice despre un eveniment particular este generalizat in context (se
muta in cea semantica), iar evenimentele specifice sunt pierdute.
Memoriile episodice care sunt reapelate des, sunt retinute ca un monolog.
Daca re-spunem povestea in mod repetat, ne dam seama ca nu mai retinem
evenimentul, ci povestea rescrisa.
Altii cred ca ne aducem intodeauna aminte evenimentele episodice din
memorie. Bineinteles, memoria episodica se bazeaza pe cunostintele
memoriei semantice.
Ideea este ca unii oameni nu cred ca toate episoadele se transforma in
memorie semantica.

Memoria motorie face posibila formarea priceperilor si


deprinderilor, explicnd nvatarea dansului, a notului, a scrisului
etc. n aceasta privinta, ntlnim o divergenta de pareri si mai
accentuata. Unii filosofi, ca de exemplu Henri Bergson, considera
ca exista doua forme de memorie net deosebite: "memoria
spiritului", care ar conserva imaginile, ideile, rationamentele si
"memoria materiei" (a creierului) retinnd mbinarea si
succesiunea miscarilor.

Memoria declarativ este pentru reamintirea faptelor i informaiilor


ntlnite n mod repetat, ca numele preedintelui, radical din 25 sau locul de
natere.
Memoria declarativ este pentru reamintirea faptelor i informaiilor
ntlnite n mod repetat, ca numele preedintelui, radical din 25 sau locul de
natere.

S-ar putea să vă placă și