Costumul romanesc

Constituire
Tarii
Romanesti
si
a
Moldovei
ca
state
independente( la inceputul si mijlocul secolului al XIV lea), a oferit
cadrul unei costumatii in ritmul celei europene contemporane.
Costumatia populara ca si cea curteana se caracterizeaza prin
armonie, lipsa de ostentatie, fara supradimensionarile pe verticala
urmarite de aristocratia apuseana (prin alungirea exagerata a
bonetelor, trenelor sau varfurilor pantofilor) si fara amplificarile de
volume realizate prin vatuiri sau suprapuneri de straturi.
Sculpural, costumele, fie ele inspirate de modele rasarite
bizantine fie de cele apusene gotice sau renascentiste, se
asterneau pe trup in suprafete netede, linistite.
Pictural, acordurile cromaticeerau restranse la cateva culori de
obicei calde (galben, rosu) plus alb si negru. Compozitia era
bazata pe un ritm regulat, decorul alternand cu pauze.
Materialele pentru vesmintele de curte erau matasuri si catifele
scumpe italiene sau turcesti, ca si stofe flamande, germane, cehe,
blanuri muscovite sau unguresti, pe cand poporul de rand isi
producea in casa panzeturile sau stofele necesare.In croiala,
structura era evidentiata in toate cazurile, cusaturile fiind
subliniate prin tivuri sau broderii.
Un costum de o deosebita originalitate si frumusete era cel al
doamnelor din Tara Romaneasca in secolul al XVI lea cum era cel
al Despinei Milita si cel al fiicei sale Ruxandra in picturile bisericii
Episcopale de la Curte de Arges: pe cap peste perul prins in plasa
din fir de aur sau acoperit de un val,era asezata coroana bogata,
de care atarnau lungi pandelocuri cu ciucuri de aur si pietre
pretioase.Pe trup, camasa de matase lasa sa se vada doar gulerul
mi, acoperita de o bluza brodata in patrate pe piept si cu rauri pe
manecile foarte largi, stranse in mansete.Corsajul rochiei era ca
un pieptar fara maneci. Fusta din tesatura de lana plisata, din
doua latimi de razboi, ajungea pana la pamant.

Pe umeri, caftanul din matase sau catifea,imblanit,cu maneci

lungi, despicate, avea multi nasturi in fata si la fentele manecilor.

Pdurile de conifere (numite uneori pduri boreale) sunt zone de vegetaie n

care predomin vegetaia arboricol (arborii arbuti)
i gimnospermic (brazi, pini). Ele sunt rspndite n zonele subarctice,
temperate si subtropicale. Sunt specifice zonelor de mai sus de latitudinea de
55 n emisfera nordic i unilor muni din emisfera sudic. Se ntalnete in
zonele reci precum nordul Asiei,din Scandinavia pan n Rusia, in nordul Chinei,
pe lanul muntos Himalayan, in Georgia, pe munii Alpi si Pirinei.

Vegetaia
Aici triesc foarte multe specii de plante. Vegetaia poart denumirea i de taiga.
Arborii se clasific dup felul acelor lor. Exist dou feluri de pduri de conifere;
boreale si montane(m-ii Stancoi si Himalaya) Cei mai reprezentative
suntmolidul, pinul, bradul alb, zada, jneapnul (singurul arbust din pdurile de
conifere), tuia (numit i arborele vieii), tisa, chiparosul, cedrul, cupresifolia si
sequoia roie. n Europa i Asia, pdurile de conifere se numesc taiga.
Coniferele suntarbori nali, cu triunchiul drept, far ramificaii, cu frunze mici,
aciculare, acoperite cu cear. Ele nu i pierd frunzele toamna, de la aceasta
regul abtndu-se doar laricele. Coniferele au fibre rasinoase ce permit
clatinarea si indoirea lor; astfel rezista vanturilor puternice.Ramurile lor sunt
aplecate permiand zpezii sa cad pentru a nu le ngreuna. Aici apar i lichenii,
precum Cladonia, Romalina si Xathoria.

Fauna
Animalele din pdurile de conifere sunt n general mamifere. Unele dintre ele au
blnuri preioase. Ursul este unul dintre acestea. Cel mai mare urs triete
n America de Nord i se numete ursul Grizzly. Cerbul este un alt reprezentant a
pdurilor de conifere i este la fel un mamifer. Ciuta i nate puii vii i i hrnete
cu lapte. Cprioara nate numai un pui. Ali reprezentani sunt veveria,hermelina
i samurul, de asemenea se gsesc i vulpi, jderi, arici, iepuri, ri, linci, castori
si pume. Pasari: piigoi, ciocnitoare, matasar, grangur, coco de munte, iernuca,
gaia de munte, bufnia, cucuveaua, huhurezul i forfecua. Insecte: furnici, fluturi,
anari, gndacei i pianjeni.

Solurile[modificare]
Impact antropic
Defriri pentru teren agricol, cherestea, lemnul de cedru; Aceste despduriri pot
cauza uriae probleme de mediu, distrugnd echilibrul solului i al faunei
pdurilor.Poate fi afectat i clima. Vntoare pentru carne, blnuri preioase...
Pdurile de foioase sunt zone de vegetaie n care predomin vegetaia
arboricol i angiospermic. Ele sunt prezente att n zonele temperate, ct i n
cele subtropicale i tropicale.
Limita ntre pdurile de foioase i cele de rinoase se situeaz ntre altitudinile
de 600-1300 m, n funcie de relief, substrat i microclimat, care duc uneori i la
inversiuni de vegetaie.[1]

Vegetaie[modificare]
Principalii arbori ai pdurilor de foioase
sunt: salcia, teiul, castanul, aninul, acacia, sicomorul, plopul, magnolia, stejarul, f
agul, mesteacnul, alunul, ararul, frasinul, etc. din punct de vedere taxonomic
cuprinde familiile: Altingiaceae, Betulaceae, Fagaceae, Buxaceae, Cornaceae,
Fabaceae, Pyrinae, Tilioideae, Lauraceae, Oleaceae, Platanaceae, Rosaceae,
Sapindaceae, Aquifoliaceae, Ulmaceae, Salicaceae i arborele Ginkgo biloba.
Toamna, cnd arborilor le cad frunzele, funcia lor de fotosintez nceteaz.
Condiii ecologice

climat rcoros, cu ierni nici prea severe nici prea lungi, cu veri scurte i
moderate sub raport termic.

anotimpurile de tranziie, respectiv primvara i toamna, caracterizate prin

perioade de frig, joac un rol capital.

perioadele marcante de secet sunt inexistente

precipitaiile sunt abundente (cca 400-500 mm/an) i repartizate uniform

pe parcursul anului

solurile sunt brune de pdure, mai mult sau mai puin levigate; n funcie
de gradul de aciditate i de umiditate, ele corespund unor asociaii vegetale
clar difereniate

Faun[modificare]
n aceste pduri triesc: lupul, vulpea, cprioara, mistreul, jderul, veveria, pisica
slbatic, sturzul, mierla, cucul, ciocnitoarea, sticletele.

forma coronamentului este funcie de locul de cretere: arborii izolai au

coroana n form de cupol sau de sfer, n timp ce, n cadrul masivelor
forestiere, dezvoltarea acesteia este limitat

n funcie de intensitatea luminii, frunzele prezint caracteristici anatomomorfologice i fiziologice diferite: frunzele de lumin sunt mai mici, mai
groase, cu o reea de nervuri mai dens i stomate mai numeroase,
comparativ cu cele de umbr

indicele suprafeei foliare (ISF) depinde de valoarea aprovizionrii cu ap

i cu substane minerale; el se micoreaz n cazul unei aprovizionri
insuficiente cu ap i substane minerale; la pdurile pure de stejar ISF= 5 (n
anii umezi poate fi mai mare), iar n arboretele amestecate de pe soluri
reavene, ISF poate depi 8, pentru toate speciile, inclusiv arbustive (H.
Walter, 1974)

singura form de adaptare a speciilor vegetale mpotriva temperaturilor

sczute din timpul iernii o reprezint clirea (modificri fizico-chimice n
protoplasm), proces fiziologic care se produce toamna; prin clire, rezistena
la frig a mugurilor arborilor poate crete de la -50 C n toamn, pn la -250C
i chiar -350C iarn; prin clire, arborii care cresc la latitudini medii sunt
protejai mpotriva vtmrilor provocate de ger; declirea se produce
primvara, odat cu nclzirea aerului

Savana este un tip de step african, semiarid, situat n regiunea tropical din
partea central a Africii.

Biotop[modificare]
Biotopul este diferit de cel al altor stepe. n savan cad mai puine precipitaii
dect n stepa european. Clima n savan este mai cald, iar anual sunt
nregistrate secete. Solurile sunt mai puin fertile, iar luminozitatea este maxim.
Sunt 2 anotimpuri principale: sezonul secetos i sezonul umed.

Flora[modificare]
Flora savanei este una adaptat condiiilor climaterice neprielnice din savan.
Astfel n savan se ntlnesc aa arbori, precumbaobabul, care ofer faunei
fitofage a savanei hrana necesar. ns vegetaia dominant este cea ierboas.
Astfel, pentru a supravieui, arborii i arbutii depoziteaz n trunchi ap pentru a
supravieui sezonului secetos, iar plantele ierboase i usuc partea superioar a
corpului (situat deasupra solului), transportnd substanele hrnitoare i apa la
rdcini, i astfel reduc evaporarea apei.

Fauna[modificare]
Fauna este reprezentat de mai multe tipuri de animale:

carnivore:

leul,

hiena,

leopardul,

ghepardul;

primate:

babuinul;
cornute:

antilopa;

antilopa-gnu.