CUPRINS

1.Utilizari
2.Compoziia Chimica
3.Determinari aplicative

Dafinul(latina. Laurus Nobilis),cunoscut si sub numele

de laur,este o specie de plante
aromatice din familia Lauraceae,arbore sau arbust,care
ajunge pana la 10-18 m nalime,originar din yona
Mediteranei.
Frunzele au o lungime de 6-12 cm si o laime de 2-4 cm,cu
margini dantelate specific si uor ncurbate.Este o plant cu
flori sexuate(plant dioica)florile mascule si femele fiind
dispuse pe organisme distincte,florile sunt de un galbenverzui pal,de aproape 1 cm diametru,crescute cte 4-5 in
umbrel alturi de frunz.Fructul este in forma de
boab(bac)neagr de aproape 1 cm lungime,coninnd o
singura smn.

Utilizri
Frunzele de dafin sunt folosite pentru aroma lor la
prepararea mncrurilor.De asemenea au fost folosite in Grecia antic pentru cununile de
lauri,de unde i expresia a se culca pe lauri.O asemenea cunun de laur era oferit ca
premiu la jocurile Pythian Games.n plus,tot de la aur deriv si cuvntul bacalaureat(bac de
laur)i cel de laureat(ncununat cu lauri),exista un premiu cinematografic Laurul de aur.
Anumite date din litaratura medical sprijina ideea c frunzele de dafin ar avea urmtoarele
utilizri:
Antioxidant : Fitoterapia 2003 Sep,74(6):613-6
Analgezic i Antiinflamator: Phytother Res 2003 Aug,17(7):733-6
Anticonvulsivant(Antiepileptic): Phytomedicine,2002 Apr,9(3):212-6
Dafinul este amplu cultivat ca plant ornamental in regiuni cu climat mediteranean sau
oceanic,dar i ca plant de interior in zonele mai reci.

n Cultur
Frunzele de dafin sunt utilizate pentru designul monedei de 10 yen n Japonia.
n conformitate cu mitologia greac, arborele a aprut iniial cnd nimfa Daphne s-a
transformat n acest arbore pentru a scpa de urmrirea zeului din Olimp Apollo.
Pdurea de lauri (dafini) "Laurisilva" de pe insula Madeira (Portugalia) a fost nscris n anul
1999 pe lista patrimoniului cultural i natural mondial al UNESCO.

Nutrient:

Cantitatemedie in 100g produs:

Apa

5.440 g

Energie

313.000 kcal

Energie

1312.000 kj

Proteine

7.610 g

Total lipide (grasimi)

8.360 g

Cenusa

3.620 g

Carbohidrati, prin diferenta

74.970 g

Fibrealimentare

26.300 g

Calciu, Ca

834.000 mg

Fier, Fe

43.000 mg

Magneziu, Mg

120.000 mg

Fosfor, P

113.000 mg

Potasiu, K

529.000 mg

Sodiu, Na

23.000 mg

Zinc, Zn

3.700 mg

Cupru, Cu

0.416 mg

Mangan, Mn

8.167 mg

Seleniu, Se

2.800 mcg

Vitamina C, total acid ascorbic 46.500 mg

Tiamina, Vitamina B1

0.009 mg

Riboflavina (Vitamina B2)

0.421 mg

Niacina

2.005 mg

Vitamina B-6

1.740 mg

Total folati

180.000 mcg

Folate, food

180.000 mcg

Folati, DFE

180.000 mcg_DFE

Vitamina A, UI

6185.000 IU

Vitamina A, RAE

309.000 mcg_RAE

Determinarea coninutului de ap a dafinului

Umiditatea este o caracteristic important a alimentelor i analiza lor ncepe deobicei cu
determinarea coninutului de ap.Coninutul de ap ofer :
-informaii privind valoarea nutritiv;
-perasabilitatea;
-informaii referitoare la randamentul tehnologic.

Umiditatea alimentelor se determin prin metode directe , fie prin metode indirecte.
n cazul metodelor indirecte este acceptat nglobarea n termeni de umiditate a tuturor
substanelor volatile care se ndeprteaz n acelai condii ca si apa. Se consider metodele
indirecte mai rapide dar n general au un grad mai nalt de imprecizie
Metodele directe sunt mai laborioase , dar mai exacte.
Metode indirecte(prin deshidratare) const n evaporarea apei din produsele alimentare prin
nclzirea probei prin diferite mijloace. Acestea se fac n condiii stric standardizate.
Dezavantajul const n faptul c ndeprtarea apei se face proporional cu intensitatea
nclzirii.Ca surs de nclzire se folosesc aparate electrice cu dispozitive de reglare,surse
inflarou sau cureni de nalt frecven.
Metode directe(distilare i metode chimice): metoda bazat pe distilare are la baz principiul
distilrii azeotrope. Fierberea ncepe n momentul n care suma presiunii vaporilor atinge
presiunea atmosferic. Metodele chimice se bazeaz pe reacia unor compui chimici cu
urmele de ap din prob i se caracterizeaz printr-o mare sensibilitate i precizie. Cea mai
cunoscut metod este KARL-FISCHER i se bazeaz pe reacia dintre iod elementar i
dioxid de sulf n mediu anhidru.

Determinarea Potasiului
Are o rspndire mai restrns dect sodiul in alimente datorit faptului c unele dintre
srurile sale sunt higroscopice.
Dupa cum se stie potasiul este coninut in general in fructe i legume,de aceea determinarea
coninutului de K poate fi folosit in controlul alimentelor ca indicator pentru aprecierea
adaosului de fructe sau legume al alimentelor,cel mai frecvent dozarea K se face prin metoda
flamfotometric.
Metode clasice de dozare utilizeaz percloratul sau cloroplatinutul.

Determinarea Fosforului
Este un factor nutritiv de importan biologic ridicat i se utilizeaz in multe cazuri ca
adaos pentru fortificarea i mbogirea unor alimente sub form de fosfai,lecitin,etc.
Uneori fosforul este folosit ca indicator toxicologic al prezenei urmei de pesticide,organofosfate in alimente dozarea fosforului se face spectofotometric ca albastru de molibden.

Determinarea Calciului
Ca factor nutritiv calciul ocup un loc foarte important in alimentaie,este un element
rspndit in alimente dar numai un numr restrns dintre acestea pot fi considerate cu
adevrat surse de calciu.
-datorit coeficientului de utilizare digestiv(5-40%)
-raportul dintre calciu i fosfor
-prezena proteinelor respectiv a aminoacizilor,a lactozei,vitamina D,care favorizeaz absoria
calciului.
-condiii optime pentru absoria calciului sunt regsite in cazul laptelui,a derivatelor
lactate,legume si fructe,in concluzie nu este suficient determinarea coninutului de calciu al
unui aliment ce trebuie coroborat i cu celelalte componente din aliment
Determinarea coninutului de calciu al unui aliment se face:
-pentru determinarea calciului din alimentul respectiv
-pentru evaluarea suplimentelor de corborat de calciu care se adaug pentru corectarea
coeficientului de utilizare digestiv
Calciul se determin prin urmtoarele prin urmtoarele metode:
-clasice-volumetric si gravimetric
-reactivul utilizat este oxalatul
-aceste metode clasice sunt laborioase ce aceea sunt rar utilizate
n prezent se utilizeaz metode turbidimetrice,metode colorimetrice cu glioxal,metode
flamfotometrice.metode spectrometrice cu absorie atomic,etc.

Determinarea Sodiului
Controlul prezenei sodiului in produsele alimentare se face in general pentru punerea in
eviden a excesului care poate proveni dintr-o tehnologie necorespunztoare sau indic o
fraud.Cea mai convenabil metod de dozare a sodiului este metoda flamfotometric.
Metoda gravimetric(metoda clasic)este laborioas si nici nu este asa precis.

Determinarea coninutului de cenu

Coninutul de cenu reprezint o carcateristic de calitate foarte important pentru mai
multe produse alimentare dar mai ales pentru cele de origine vegetal. Cenua exprim
coninutul procentual de substane minerale i impuriti minerale dintr-un produs..
Determinarea cenuii se efectueaz n mod obinuit prin calcinarea probei n condiii
stabilite,prin metoda lent la 550-650 grade Celsius i metoda rapid la 900-920 grade
Celsius.

Determinarea coninutului total de lipide

Lipidele se detrmin prin metoda gravimetric i volumetric. Metodele gravimetrice pot fi
metode directe sau indirecte.

Determinarea coninutului de proteine

Rolul proteinelor n alimente si organismul uman particip la formarea enzimelor i a
hormonilor,la producerea de anticorpi,maresc rezistena organismelor fa de aciunea
substanelor nocive.
Determinarea coninutului de carbohidrai a margarinelor se face prin diferen

Determinarea coninutului de elemente minerale

1. Determinarea coninutului de fosfor
Este un factor nutritive de importan biologic ridicat i se utilizeaz n multe cazuri ca
adios pentru fortificarea i mbogirea unor alimente sub form de fosfai. uneori este folosit
ca indicator toxicologic al prezenei urmelor de pesticide n alimente
2. Determinarea coninutului de sodiu
Controlul prezenei sodiului n produsele alimentare se face n general pentru punerea n
eviden a excesului care poate proveni dintr-o tehnologie necorespunztoare sau ridic o
fraud. Cea mai comentabil pentru dozarea sodiului este metoda
flanfotometric,gravimetric.

Determinarea coninutului de fier

Este un microelement esenial pentru microorganism de aceea determinarea este important
indicnd factorul nutritiv i se face n general n cazul produselor alimentare noi. Alimentele
pot fi contaminate uneori cu fier,n general n cazul conservelor n timpul fluxului tehnologic.
Determinarea fierului se face spectofotometric cu ortofenantrolin.

Determinarea coninutului de vitamine

Iar pentru determinarea vitaminelor din alimente este nevoie de a folosii metode clasice sau
intrumentale.n ultima perioad cel mai frecvent se utilizeaz HPLC care permite
identificarea i dozarea concomitent a vitaminelor att hidrosolubile ct si liposolubile
folosind standarde si detectori adevrai.

S-a luat in studiu Foi de Dafin

Productor:Fuchs Condimente RO.SRL
Datele coninute pe etichet:conine foi de dafin
Cantitate neta: 4g

Bibliografie
1. http://www.tititudorancea.ro/z/informatii_nutritionale_condimente_frunze_de_dafin.h
tm
2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Dafin
3. http://plantemania.wordpress.com/plante-de-vanzare/dafin/