1.

Tema proiectului

-Sa se proiecteze un sistem de ventilatie automat cu

actiune la detectarea gazului in incapere.

2. Introducere. Sisteme de ventilatie

Metode eficiente de ventilatie

Controlarea ventilatiei se poate realiza n trei moduri:
1. Evacuare;
2. Introducere;
3. Combinat, evacuare cu introducere
Selectarea celui mai adecvat sistem depinde de diversi factori, cum ar fi forma si dimensiunea
camerei si gradul dorit pentru eliminarea poluantilor.
Evacuare
Acest sistem este cel mai utilizat pentru ca este cel mai simplu si cel mai economic. Aerul este
extras n afara si este nlocuit cu aer din exterior. Eficacitatea ventilatiei depinde de cantitatea
de aer proaspat introdus si de distributia lui. Cu acest sistem, pe langa optiunea de a extrage o
anumita cantitate de aer intr-o anumit perioad de timp, gurile de evacuare si de intrare s fie
situate n asa fel nct s permit primirea de aer proaspt pentru a acoperi ntreaga camer.
Nu trebuie sa existe posibilitatea de scurt-circuitare (Fig. 4 & 5).

In camere mari, folosind doar un ventilator, este recomandata instalarea a dou sau mai multe
ventilatoare mici care pot asigura acelasi volum necesar de ventilatie. Folosirea acestora va
face, de asemenea, sistemul mai flexibil si produce mai putin zgomot. Sistemul de ventilatie
este mult mai eficient n cazul n care deschiderea pentru introducerea de aer proaspat sunt
facute la dimensiuni corespunzatoare. De regul, aceste deschideri ar trebui s fie situate la
nivelul pardoselii si opuse punctului de extractie. Totodat sectiunea transversala ar trebui s
fie ntre 1,5 si de 2 ori mai mare decat sectiunea de evacuare. Daca gura de introducere este
subdimensionata se va restrnge cantitatea de aer proaspt n camer si, prin urmare, va duce
la ventilatie necorespunztoare. Calculul se face dupa urmatoarea formula :

Exemplu:
Sa presupunem ca dorim sa ventilam o camer care necesita 420 m3/h debit cu un echipament
care extrage aer direct ctre exterior. Dac utilizam o grila de introducere a crei suprafat
libera de trecere este de 80% din total, si careia i-am setat debitul de intrare a aerului la 1 m/s,
vom obtine urmtorul rezultat:

reprezentand valoarea neta a sectiunii de trecere.

Introducere
Aceasta metoda implica exact opusul celei de mai sus, aerul fiind introdus de afara in loc sa
fie evacuat in afara. Prin aceasta metoda, aerul din camera este presurizat si "evadeaza" din
camera prin orice deschidere disponibila.
Combinat, introducere si evacuare
Utilizarea ambelor metode conduce la un sistem complet de ventilatie. Aspiratia se poate face
in locul cel mai facil, iar evacuarea unde este mai eficienta. Totodata se va tine seama de
dimensionarea ventilatoarelor de introducere sa fie cu 20% mai mari decat cele de evacuare,
astfel se presurizeaza camera eliminand senzatia de curent.

Tipuri de ventilatoare

axiale
centrifugale

centrifugale in-line

VENTILATOARE AXIALE
Aceste ventilatoare constau intr-un set fix de pale (Fig. 8), aerul este preluat din fata si refulat
in spate, in acelasi sens cu motorul si paralel cu axa. Fiecare ventilator este clasificat in
functie de numarul si de inclinarea palelor. Ventilatoarele sunt de obicei de mica si medie
presiune destinate sa refuleze direct in afara, nu sunt destinate pentru utilizarea in sisteme cu
tubulaturi lungi, se pot monta pe anumite modele tubulaturi scurte si filtre.

VENTILATOARE CENTRIFUGALE
Aceste echipamente n esent, constau din dou prti: un ventilator sau turbin si o carcasa.
Aerul este preluat paralel cu axa, si refulat perpendicular pe axa (fig. 9). Forma si numrul de
lame va depinde performanta ventilatorului. Lamele sunt de mici presiuni si, de obicei, misca
aerul usor si fara zgomot.

VENTILATOARE CENTRIFUGALE IN-LINE

Aceste ventilatoare n mod normal, au aceleasi lame ca si ventilatoarele centrifugale. Cu toate
acestea, ele au, de asemenea, o carcasa care permite aerului s fie "tras" peste axa sa. n
functie de tipul de ventilator se pot obtine presiuni inalte sau medii. Aceste ventilatoare pot fi
montate fie la nceputul, la sfrsitul, sau n mijlocul conductei. (fig. 10).
Modul n care se calculeaz volumul unei incaperi
Acest lucru este obtinut dupa formula lungime x latime x inaltime = camer de volum (m3).

Exemplu
Un bar public, care este de 4 metri ltime, 7 metri lungime si 3 metri inaltime. Pentru a
calcula cantitatea de aer necesar pentru ventilatie, se va calcula mai intai volumul camerei: 4
7 3 = 84 m3. Apoi, din numarul de schimburi necesare orare in functie de tipul de camera
(prezentat mai jos), se poate deduce debitul necesar de evacuare.
CUM SELECTAM VENTILATORUL POTRIVIT ?
Pentru a alege ventilatorul potrivit camerei, trebuie sa verificam mai intai numarul de
schimburi ale aerului necesare in mod obisnuit camerei.
Consultam tabelul de mai jos. Pentru a calcula cerinta de ventilatie, se inmulteste volumul
camerei cu numrul schimburilor de aer necesar. Acesta este un proces simplu care poate fi
folosit pentru a identifica care ventilator este potrivit pentru a acoperi capacitatea total. n
cazul n care nu este posibil s se evacueze direct ctre exterior, trebuie s fie folosita
tubulatura si n acest caz va aparea o pierdere a capacittii cauzate de fluxul de frecare, care
este in functie de:
lungimea conductei;
suprafata din interiorul conductei;

orice schimbare de directie a fluxului de ex. coturi, reductii sau filtre.

Tabelul cu schimburile recomandate de aer ale incaperii

Banci

2-5

Baruri

10-12

Laboratoare

4-6

Curatatorii

10-15

Cantine

8-12

Spitale

4-6

Magazin de peste

15-25

Restaurante

10-15

Sali de conferinta

8-10

Birouri

6-8

Sali de biliard

6-8

Magazine

8-10

Camere intunecate

10-15

Sali de clasa

2-4

Tabelul arat 10-12 (pentru bar public) si acest lucru nseamn c este necesar s se aleag un
ventilator care sa poata extrage cel putin 840 m3/h (233 L/s), adic nmultit cu volumul de aer
stabilit pentru baruri si cafenele.
Pentru a transforma l/sec la m3/h.
litri/sec = 3,6 m3/h,
Tabelul de mai sus ar trebui s fie luat doar ca un ghid.

Pentru cele mai comune tipuri de camere, formula de calcul a modificarilor necesare aerului
(n m3/h) este listat mai jos. Pentru a face calculul se procedeaz dup cum urmeaz:
Cnd calculul se face pe baza de momentul n care o camer este ocupata, nmultiti numrul
prezentat n tabel cu numrul de persoane, si apoi cu 3,6;
Cnd calculul se face pe baza unei zone din camera, se multiplic numrul din tabel si apoi
zona cu 3,6;
Cnd calculul se face pe baza volumului camerei, se multiplic numrul din tabel cu
volumul camerei.
CATEGORII DE CLADIRI
Capacitate de evacuare a aerului

Pe baza
Pe baza Pe baza
aglomerarii unei zone volumului

Case Rezidentiale
Case Familiale

Camera de zi si dormitor

11

Bucatarie Baie

Cladiri rezidentiale

Sala de intalniri

Dormitoare

11

Bucatarie

16,5

Baie

Hoteluri

Holuri, camere de zi

11

Sala de conferinte

5.5

Sala de mese

10

Dormitoare

11

10

Baie

Camera de serviciu

Birouri

Camere single

11

Spatii deschise

11

Sali de intalnire

10

CED

11

Toalete

Spitale

Sectii

11

Camere sterilizate

11

Camere de tratament

11

Sali de asteptare

8.5

Sali de Kinetoterapie

11

12

Camere de serviciu

Cladiri publice

Cinema, Teatre

Zone publice, Sali pt

nefumatori

5.5

Scene, Studiouri TV

12.5

Sali pt fumatori

10

Camere de serviciu

Stock Market

10

13

Camere de asteptare

Muzee, Librarii, Biserici

Galerii

Sali de lectura

5.5

Biblioteci

1.5

Biserici

Camere de serviciu

14

Baruri, Restaurante,
Cluburi

Baruri

11

Patiserie

Sufragerie

10

Sali de dans

16.5

Bucatarii

16.5

Camere de serviciu

Cladiri de afaceri

15

Departamente Comerciale la parter

Magazine, departamente

la etaj

6.5

Frizerii

14

Imbracaminte, Florari, Mobila 11.5

Farmacii, fast food, Curatatorii9

Banci publice

10

Cladiri de sport

16

Sali de inot, saune

Piscina

2.5

Vestiare

Saune

Sali de fitness

2.5

Palate sportive

6.5

Bowling

10

Terenuri de joaca

16.5

Loc pentru spectatori

6.5

17

Vestiare

Servicii publice

Scoli

Pepiniere

Sali de clasa - scoala generala 5

Sali de clasa - gimnaziu

18

Sali de clasa - liceu

Sali de clasa din Universitati 7

Camera de serviciu

Librarii, Sali de lectura

Camere de muzica si limbaj

Laboratoare

Camera profesorilor

19

MODUL DE UTILIZARE A DIAGRAMEI DE PIERDERE A PRESIUNII SI CURBA

CARACTERISTICII PRESIUNE/CAPACITATE
1. Identificati diagonala care indic diametrul de conducte exprimat n milimetri.
2. Gsiti intersectia aceasteia cu linia orizontal pentru capacitatea dorita.
3. Locul in care aceste dou linii se intersecteaza exista o linie vertical, care arat
valoarea pierderii de presiune, exprimat n mm H2O pe metru de conducta
(considerand ca, conducta este perfect neteda si fr curbe sau indoiri).
4. Prin nmultirea valorii de pierdere a presiunii constatate, cu lungimea total a curbei
respective, se va obtine pierderea total de presiune a conductei. Pentru a calcula
pierderile de presiune n momentul n care exist curbe sau indoiri, fiecare curba sau
indoire trebuie s fie considerat a fi echivalent cu 1 metru de conducta.

20

Sistemele de ventilatie nu sunt intotdeauna corect realizate, ceea ce inseamna ca doua

incaperi, desi au sisteme de ventilatie cu acelasi debit de aer, una dintre ele poate fi mai bine
ventilata decat cealalta si prin urmare, va avea o calitate mai buna a aerului.
Eficienta ventilatiei este definita de capacitatea sistemelor de ventilatie de a inlocui
agentii poluanti dintr-un mediu inchis. Astfel, un sistem extrem de eficient poate oferi o
calitate a aerului excelenta, cu o rata mai mica a fluxului de aer decat un sistem mai putin
eficient.
O ventilatie eficienta depinde de mai multi factori:
- caracteristicile sistemului
- caracteristicile si pozitia orificiilor de aspiratie si refulare a aerului
- destinatia spatiului
Factorul cheie este dat intotdeauna de debitul de aer, adica de cantitatea aerului care
urmeaza sa fie refulat sau introdus in incapere intr-o anumita perioada de timp. Aceasta rata
este de obicei exprimata in m3/h, m3/s sau l/s.
Tipuri de ventilatie:
Ventilatie naturala
Constructiile sunt ventilate natural prin intermediul unor deschideri catre exterior, cum
ar fi: cosuri, ferestre sau deschideri pe acoperis care folosesc efectul unui cos, diferentele de
temperatura si de presiune, energia solara diferentiata, prezenta altor extractoare sau aerisiri.
In constructiile vechi, spatiile goale din jurul ferestrelor si a usilor, asigura un anumit
grad al schimbului de aer. Totusi, in constructiile noi sunt montate ferestre si usi cu garnituri
etanse pentru o eficienta mai ridicata si pentru a preveni pierderile termice.
Pe scara larga, metoda cea mai utilizata in ventilatia naturala, este deschiderea
ferestrelor; aceasta are un efect mai bun, daca acestea sunt aplasate in partile opuse ale
camerei. Doar cateva minute sunt suficiente pentru a asigura o buna ventilatie.
Efectul de cos poate fi considerat ca avantaj in ventilatia naturala. Atata timp cat exista
ventilatie continua, tot ceea ce este nevoie, este sa se stabileasca pozitionarea orificiul de
intrare a aerului din exterior, pentru a permite trecerea aerului dintr-o camera in alta. Aerul
intra prin ferestrele deschise si iese prin cos. In anumite conditii, fluxul de aer s-ar putea
inversa, asa ca, din acest motiv, se poate monta un sistem de ventilatie (ventilatie hibrida).
In constructiile industriale, schimbul de aer poate fi realizat prin montarea
21

corespunzatoare a unor extractoare de acoperis cu actionare automata sau manuala.

In unele cladiri, coloanele ascendente de aer cald pot fi utilizate ca un mijloc de ventilatie
continua, in care fluxul de aer care circula in sus ajunge paralel cu fluxul de aer care circula in
jos, in acelasi mediu.
In ceea ce priveste debitele de aer, studiile de energie au aratat ca deschiderea unei
ferestre echivaleaza cu un schimb de aer de 1.2 vol/h, spre deosebire de valorile standard ale
sistemelor mecanice, la 0.5 vol/h sau 0.4 vol/h pentru sistemele cu umiditate controlata.
Ventilatie mecanica
In scopul de a asigura un bun flux al aerului lucru care lipseste ventilatiei naturale
sistemele mecanice de directionare a aerului sunt concepute pentru a asigura un flux de
ventilatie corespunzator.
In astfel de sisteme, fluxul de aer este generat de unul sau de mai multe ventilatoare.
Exista doua tipuri de sisteme: cu tubulatura si fara tubulatura. Ventilatoarele care nu necesita
tubulatura au montaj fie pe perete, fie pe fereastra.
Un exemplu simplu ar putea fi unul sau mai multe ventilatoare si o serie de deschideri
care permit aerului sa circule liber in camera.
Pentru a asigura o distributie uniforma a fluxului de aer deschiderile trebuie sa fie
corect dimensionate si pozitionate.
Aceste deschideri pot fi inlocuite de ventilatoarele care refuleaza aerul, montate, de
obicei, pe peretele opus celui pe care sunt montate ventilatoarele care aspira aerul. Acesta este
o solutie des intalnita in domeniul industrial.
In unele situatii, ventilatoarele nu pot fi montate pe perete si de aceea se foloseste
tubulatura pentru a directiona aerul catre grilele de refulare sau de aspiratie.
In domeniile rezidentiale sau comerciale sunt preferabile echipamentele de ventilatie
cu tubulatura pentru ca ventilatoarele sa poata fi montate la anumita distanta de persoanele
care se afla in spatiul ventilat si ca zgomotul generat de acestea sa nu devina deranjant.
Sistemele de ventilatie mecanica pot fi impartite in sisteme cu flux simplu sau dublu.

Flux simplu: aspiratie

22

Sistemele de acest tip extrag aerul din incapere si il directioneaza spre exterior prin
tubulatura (in general prin acoperis). Ventilatorul este pozitionat, de obicei, la o anumita
distanta fata de incaperea ventilata.
Aerul este schimbat prin intermediul unor guri de aerisire pozitionate in pereti, usi sau
ferestre.
In unele situatii, aceste orificii sunt pozitionate in spatele unor incalzitoare, in asa fel
incat, aerul sa fie usor incalzit inainte de a intra in incapere.
In cazul in care, un sistem de ventilatie este folosit pentru mai multe incaperi, toate
usile interioare trebuie echipate cu grile care sa permita trecerea aerului.
Flux dublu: aspiratie si refulare
Un sistem cu flux dublu, ambele actionate mecanic, aspira si refuleaza aerul din
incapere.
Aspiratia aerului este aceeasi ca la sistemele cu flux simplu. Aerul curat este fortat
de ventilator prin tubulatura si este distribuit in incapere, prin orificiile special prevazute.
Aspiratia si refularea aerului pot fi coordonate de un controler, care regleaza debitul de
aer.
In sistemele mai complexe, aerul curat poate fi tratat inainte de a intra in incapere: prin
filtrare, incalzire, racire, umidificare sau dezumidificare. De asemenea, sistemele cu flux
dublu permit utilizarea schimbatoarelor de caldura, pentru a recupera energia termica din
fluxul de aspiratie.

23

3. Sistem de ventilatie automat

Sistemul de ventilatie conceput in cadrul acestui proiect este compus din:
- structura mecanica;
- actuator;
- senzor;
- ventilator;
- relee;
- sursa de curent continuu;
- limitator de cursa;
- intrerupator.
Acest sistem are rolul de a deschide fereastra incaperii si de a actiona un ventilator
pentru aerisire fortata atunci cand senzorul detecteaza gaz in incapere.

3.1. Structura mecanica

Structura mecanica a sistemului de ventilatie este compusa din (fig. 1):
- placa de baza;
- mecanism manivela-piston.

Fig. 1. Structura mecanica a sistemului de ventilatie

24

Mecanismul manivela piston care actioneaza fereastra este prezentat in figura 2.

Fig. 2
La o cursa a pistonului de 15 mm, fereastra (manivela mecanismului) oscileaza cu un
unghi de 17. Manivela mecanismului are lungimea de 50 mm iar biela are lungimea de 175
mm.

Fig. 3
Avand in vedere figura 3, ecuatia vectoriala de inchidere a conturului vectorial
ABCEA este:
Proiectand pe axele x si y ecuatia de mai sus, rezulta:

=
sin

+e.sin

25

in care 4=270.
Prelucrand ecuatiile de mai sus, obtinem:

26

sin
sin

=+e =>
=>

=e-

=>

= arcsin

si

3.2. Actuatorul
Actuatorul este folosit la inchiderile centralizate auto (figura 3). Acesta are in interior
un motoras pas cu pas ce se alimenteaza cu 12V DC care actioneaza un angrenaj (figura 4).

Fig. 3. Actuator

27

Fig. 4.Angrenajul actuatorului

28

Motorasul transmite miscarea prin intermediul angrenajelor, la cremaliera, in ordinea notata

in fig. 4.
In figura 5 este prezentata schema cinematica a angrenajului.

Fig. 5
Numerele de dinti si modulele angrenajelor sunt:
Z1=8

=0.75 mm

Z2=31

=1 mm

Z3=8
Viteza unghiulara 1 este:
1=684,41 rad/s
Raportul de transmitere i12:
= =- =- =-3,875=>

Viteza unghiulara 2 este:

=-176,62 rad/s
Viteza cremalierei V4 este:
= .

V4=706,49 mm/s=0,706 m/s.

29

Specificatiile tehnice ale motorasului.

30

31

3.3. Senzorul
Senzorul este folosit pentru detectia gazului metan (CH4). Acesta este prezentat in figura 6.
Dupa cum se stie scurgerea gazului intr-o incapere si acumularea acestuia peste o anumita
concentratie poate determina producerea unei explozii in situatia in care apare o sursa de
aprindere a gazului. Acest senzor are rolul de a semnala existenta gazului in incaperea in care
a fost montat, peste valoarea concentratiei de gaz ce a devenit periculoasa si respectiv de a
ventila fortat incaperea pentru a evita acumularea acestuia.
Concentratia gazului de la care senzorul reactioneaza a fost calibrata anterior de catre
producator astfel incat acesta sa emita semnale luminoase si sonore cat si sa transmita semnal
electric (12V DC), la actuator pentru a deschide fereastra, respectiv ventilator pentru a ventila
incaperea.
Senzorul de gaz este prevazut cu trei leduri de culori diferite, respectiv un buton de test ce
au rolul de a prezenta starea de functionare a aparatului astfel dupa introducerea in priza a
stecherului, senzorul va emite atat un semnal sonor scurt cat si unul luminos dupa care ledul
verde va ramane aprins, fapt ce confirma functionarea senzorului.
Ledul galben aprins semnifica eroare in functiune si senzorul de gaz trebuie verificat de o
persoana autorizata.
Ledul rosu lumineaza intermitent si senzorul emite semnale sonore, semnifica prezenta
gazului in incapere peste limita de pericol, fapt ce impune luarea de masuri urgente de aerisire
a incaperii, oprirea tuturor aparatelor ce pot produce aprinderea gazelor din incapere, dupa
care se va verifica instalatia de gaz de catre o persoana autorizata pentru a determina
scurgerea gazelor si eliminarea cauzei scurgerii gazelor.
In momentul in care densitatea gazului din incapere scade sub limita de pericol, ledul rosu
se stinge si intra in regim de functionare normala.
Timpul de calibrare din momentul introducerii in priza si pana cand senzorul devine
operational este de 180s.

32

Fig. 6. Senzor

33

3.4. Ventilatorul
Ventilatorul este reprezentat in figurile 7 si 8. Acesta este utilizat la racirea procesoarelor
din unitatile centrale.

Fig. 7

Fig. 8

34

3.5.

Relee

Releele sunt reprezentate in figura 9, iar mecanismul acestuia in figura 10. Acestea sunt
utilizate in domeniul auto pentru protectia mai multor parti componente (blocuri de lumini,
ventilatoare de racire, pompe de benzina, etc.)

Fig. 9

Fig. 10

35

3.6.

Sursa de curent continuu

Este reprezentata in figura 11. Aceasta este folosita pentru alimentarea laptopurilor.
CARACTERISTICI:
Tensiune alimentare: 100 - 240 V;
Putere: 65W;
Tensiune iesire: 19V;
Curent iesire: 3.42A;
Dimensiune mufa: 5.5 x 2.5 mm.

Fig.11

36

3.7.

Schema electrica

Schema electrica este reprezentata in figura 12. Aceasta functioneaza in felul urmator; Cand
senzorul de gaz detecteaza prezenta gazului, da un impuls bobinei releului 1. Contactele
releului 1 alimenteaza contactele releului 2, iar contactele acestuia alimenteaza actuatorul,
ventilatorul si bobina releului 2.

Fig.12

37

3.8 Limitator de cursa

Acesta este reprezentat in figura 13. Acesta este de fapt un intrerupator cu retinere cu doua
pozitii; on si off.

Fig. 13

Montajul reprezentat in figura 14, functioneaza in felul urmator:

Cand senzorul de gaz detecteaza prezenta gazului, da un impuls prin intermediul releelor la
actuator pentru a deschide fereastra, si in acelasi timp la ventilator pentru a evacua aerul din
incapere. In directia tijei actuatorului, pe placa de baza, avem un limitator de cursa pentru
actuator, care, atunci cand pistonasul ajunge la capat de cursa, intrerupe curentul la actuator
38

pentru a nu sta motorasul sub tensiune. Astfel, actuatorul isi indeplineste functia de a deschide
fereastra si se va opri, iar ventilatorul va ramane activ pentru a ventila incaperea. Pentru
dezarmarea si armarea sistemului, vom opri alimentarea acestuia cu ajutorul intrerupatorului
din figura 15.

Fig. 14
39

3.9 Intrerupator

Fig. 15

40

Bibliografie

1. (www.aerdirect.ro/alegerea-unui-sistem-de-ventilatie-a5.html)

2. Specificatiile tehnice ale motorasului

3. Senzor

(www.johnsonnmotor.com)

(Cartea tehnica a senzorului ERA seria GK 401)

41

Anexe

42