Sunteți pe pagina 1din 4

Hazarde climatice - Seceta

I. Definitie

Hazardele climatice cuprind o gama variata de fenomene si procese


atmosferice care genereaza pierderi de vieti omenesti, mari pagube si
distrugeri ale mediului inconjurator.
Seceta este un hazard climatic cu o perioada lunga de instalare si este
caracterizata prin scaderea precipitatiilor sub nivelul mediu, prin micsorarea
debitului raurilor si a rezervelor subterane de apa care determina un deficit
mare de umezeala in aer si in sol cu efecte directe asupra mediului si in
primul rand supra culturilor agricole.

II. Cauze

In ultimii ani se vorbeste din ce in ce mai mult despre fenomenul


incalzirii globale, despre scaderea stratului de ozon, despre efectul de sera,
despre seceta si depsre urmarile catastrofale pe care aceste perturbatii le au
asupra naturii si asupra omului. Schimbarile climatice provocate de om
devin din ce in ce mai evidente, iar cercetatorii sunt de acord ca principala
cauza a acestui fenomen este arderea combustibililor fosili. Cauzele care au
dus la aparitia secetei sunt legate de clima-seceta prelungita din ultimii ani
cat si interventiile umane. Specialistii apreciaza ca secetele si fenomenele
generate de acestea sunt cauzate atat de modificari in circulatia generala a
atmosferei, determinate de manifestarea efectului de sera cat si de anumite
cauze antropice, datorate utilizarii nerationale, defrisarilor sau modificarilor
de peisaj cu efecte negative asupra bilantului apei. Seceta se produce datorita
discontinuitatilor survenite in functionarea normala a sistemului de curenti
atmosferici.

III. Urmari

In ultimii ani auzim in permanenta despre seceta, recolte compromise,


importuri masive de grau, fiind folosita o sintagma care suna alarmant
“desertificarea Romaniei”. Nu trebuie sa ne inchipuim ca Romania va arata
precum Sahara, advertismentul se refera la o seceta prelungita, intr-o
anumita zona, care duce in cele din urma la modificarea solului si a
intregului ecosistem. In conditiile lipsei precipitatiilor, pentru un anumit
interval de timp, se instaleaza seceta atmosferica. Lipsa indelungata a
precipitatiilor determina uscarea profunda a solului si instalarea secetei
pedologice. Asocierea celor doua tipuri de seceta si diminuarea resurselor
subterane de apa determina aparitia secetei agricole care duce la reducerea
sau pierderea totala a culturilor agricole. Pe viitor ne asteapta mai multe
secete. Odata cu incalzirea globala cresc si temperaturile. Romania ar putea
avea probleme in sectorul energetic din cauza debitelor mici pe Dunare.
Daca toata iarna va fi seceta, atunci cele doua hidrocentrale de la Portile de
Fier si centrala de la Cernavoda ar putea avea un deficit de productie.
Rezultatele secetei pot fi micsorarea lanurilor, a calitatii si existentei
apei de baut, precum si a rezervelor de hrana. Astfel, cand populatia e in
continua crestere si cererea de hrana si apa e mare, implicatiile secetei devin
din ce in ce mai serioase. De asemenea, vegetatia moare datorita secetei,
riscul inundatiilor creste, amenintand locuinte, lanuri si vieti. Lipsa de apa
din sol a ajuns la o cota care nu a mai fost atinsa din 1983, conform
specialistilor din domeniu. Daca seceta va continua, culturile vor fi afectate
nu doar cantitativ ci si calitativ. La nivel local seceta afecteaza:
4 Sanatatea populatiei
4 Confortul uman acasa, la munca si in spatiul urban
4 Degradarea starii mediului inconjurator
4 Integritatea cladirilor
4 Suprasolicitarea infrastructurii de apa potabila si canalizare
Seceta are atat efecte directe cat si indirecte asupra sanatatii.
Efecte directe:
4 Cei varstnici, copiii si cei suferinzi de tulburari respiratorii si
cardiovasculare sunt si vor fi afectati de extremele climatice
4 Cei mai afectati vor fi tot cei din zonele urbane datorite “insulelor de
caldura” creeate de aglomerarea de cladiri, betoane si sosele
4 Temperaturile ridicate faciliteaza concentrarea ozonului la nivelul solului
sporind astfel problemele poluarii aerului.
Efecte indirecte
4 Deterioarerea mediului inconjurator
4 Resursele restranse sau degradate de apa si de hrana vor avea efecte
negative asupra alimentatiei umane datorita pierderii de terenuri agricole
sau a altor consecinte
4 Influenta organismelor biologice si a proceselor legate de proliferarea
bolilor infectioase transmise de cele daunatoare
4 Cresterea nivelului oceanelor si a marilor va conduce la erodarea si
distrugerea unor importante ecosisteme, precum mlastini si recifi
coralieri
4 Schimbarile climatice pot spori nivelul de poluare al aerului, prin
accelerarea reactiilor chimice ce produc oxidanti fotochimici

IV. Masuri de prevenire

Agricultura romaneasca sufera de nestiinta, de o lipsa accentuata de


informatie profesionala, bazata pe rezultatele obtinute de cercetare stiintifica
si de fermele agricole bine organizate. Astfel, atat temperaturile mai scazute
din timpul iernii cat si perioadele de seceta mai indelungata ar fi avut o
influenta mai scazuta asupra culturilor agricole, daca s-ar fi aplicat in
totalitate verigile de baza ale tehnologiilor de cultivare, cum ar fi:
4 Stabilirea unei structuri de cultura specifice zonei pedoclimatice
4 Alegerea unor soiuri rezistente la conditiile nefavorabile adaptate la
temperaturi mai scazute in timpul iernii sau mai ridicate in timpul
perioadei de vegetatie si cu durata diferita de maturizare
4 Semanatul in limitele optime stabilite pentru fiecare cultura
4 Realizarea conditiilor optime de crestere si dezvoltare a plantelor prin
fertilizare, irigare
4 Combaterea buruienilor ai agentilor patogeni
Subventionarea cumpararii de echipamente si instalatii pentru irigat la
nivelul producatorului sau a asociatiilor utilizatorilor de apa nu s-a
dovedit a fi o masura eficienta. Daca Romania nu va aplica toate masurile
necesare pentru a diminua dependenta agriculturii de actiunea negativa a
factorilor naturali, consecintele pot fi dezastroase si de lunga durata.

V. Areale

Seceta din vara anului 2000, considerata cea mai puternica din ultimii
100 de ani in tara noastra a afectat 2,6 milioane hectare si a produs pagube
evaluate la 6500 miliarde de lei. In tara noastra, secetele se pot inregistra pe
parcursul intregului an, cele mai numeroase fiind la sfarsitul verii si
inceputul toamnei. Cele mai puternice efecte se inregistreaza in partea de
sud-est:Dobrogea, Baragan si sudul Podisului Moldovei. In aceste zone, a
caror uscaciune intr-adevar s-a cronicizat, motivele sunt lipsa irigatiilor,
lipsa unor anumite culturi, despaduririle facute cu inconstienta. Seceta de
anul trecut a afectat cel mai mult zonele de campie din sudul tarii, unde se
cultiva peste 50% din suprafata totala a cerealelor paioase, in conditiile in
care aproape intreaga suprafata este amenajata pentru irigat. Seceta s-a
mentinut la nivelul ”foarte secetos-excesiv de secetos” in ocoalele silvice
Slobozia, Simian, Orsova si in cateva ocoale silvice din Subcarpatii
Vestici(Sudrigiu, Vascau, Savarsind). De asemenea si Moldova se confrunta
cu o seceta fara precedent in ultimul secol: mii de hectare de culturi de grau,
orz si rapita ar putea fi definitiv compromise. Cel mai afectat judet este
Botosaniul, care ar putea fi declarat zona calamitata. La Suceava, peste 600
de hectare de grau au putine sanse sa mai rasara. Chiar si agricultura Iasului
sufera din lipsa precipitatiilor.

VI. Imagini