384 ELEMENTE DE OPTIMIZARE NELINIARA 5.5. OPTIMIZARE IN GESTIUNEA STOCURILOR $1 A FONDURILOR BANESTI 6.6.1, FORMULAREA PROBLEMEI Nofiunea de stoc trebuie injeleas& in sensul general de rezerva de bunuri materiale destinate comertului, unor servicii (altele decat comertul si productia) sau proceselor de Producti. Pentru bani, notiunea de stoc este improprie, fapt care conduce la folosirea conceptului de fond banesc lichid. Si intr-un caz si tn celdlalt, constituirea de rezerve materiale sau monetare este un fapt necesar si conduce la diverse cheltuieli legate de aprovizionare sau completare a rezervelor care se consuma periodic precum si de pastrare a acestor rezerve, Cumulate, toate cheltuielile legate de gestiunea rezervelor trebuie s& fie minime. Acest lucru defineste scopul sau obiectivul unei probleme de gestiunea stocurilor de bunuri sau a fondurilor b&nesti sau pe scurt a gestiunii rezervelor. Determinarea planulul ‘sau programului optim de gestiune a rezervelor se poate face de la un model la altul, ca pentru orice problema de optimizare, 5.5.2, MODEL DE GESTIUNE CU CERERE CONSTANTA, PERIOADA CONSTANTA DE REAPROVIZIONARE $I FARA RUPTURA DE STOC Sé considertim un produs oarecare necesar in cantitatea N, pe o durat& de timp 0 si pentru care costul unitar de stocare este c, iar costul unei reaprovizionari este ca (indiferent de cantitatea de reaprovizionare sau de durata efectuarii acestela). SA presupunem c& reaprovizionarea se face la intervale de timp egale si cu cantit&{i egale sau ritmic, ca in figura 5.6.1. S4 notm cu T durata dintre doug reaprovizion&ri, cu n cantitalea cu care se face fiecare reaprovizionare si prin r num&rul de reaproviziondri.~Conform ipotezelor Modelului are loc relatia 6.5.1) Figura 5.5.1. Figura 5.5.2. La nivelul unei perioade T, vom avea, in condifiile de mai sus a) cheltuieli de reaprovizionare fixe = CaELEMENTE DE OPTIMIZARE NELINIARA 385 b) cheltuieli de stocare variabile medii pret avand in vedere c& stocul mediu este = pe durata T iar cheltuielile unitare de stocare c, sunt evaluate pe unitate de produs si unitate de timp. Pe intreaga perioad& de timp O="T, cheltuielile totale de gestiune, notate cu C(n), vor fi date de relatia No i4 C(n): Cat 5 ncs0 (6.5.2) iar problema de optimizare neliniar& este [min] o(mp=% og+ + no,o 6.5.3) n>0 n 2 si reprezint& 0 problema eiementar’ de extrem pentru functii de o variabild. Constatém ca c= Nee au 8; CN(n)= ENC (8.5.4) ne 2 n remarcand c& funotia C(n) este convexa pe (0,«) si daci aceasta are un punct de minim local, atunci acesta va fi si punct de minim global. Deducem fara dificultate Teorema 6.5.1. Planul sau programul optim de gestiune al modelului considerat are urmaitoarele valori (expresii de calcul) pentru elementele sale: 1) cantitatea optima de reaprovizionare Tg= a (6.5.5) (6.5.6) 3) numérul optim de reaprovizionésri Noo, _N_@ as ok 5.5.7 he ecm ere 4) costul optim (minim) al gestiunii Co =C(Mp) = /2NEcac, 6.5.8) Exemplu. Dacd N=1000000 tone; 6=180 zile; c=9000000 u.m.; c.=1 u.m./25 kgxzi, atunci, in conditiile modelului de gestiune de mai sus vom avea programul optim:386 ELEMENTE DE OPTIMIZARE NELINIARA 0 oF 99108 ny = 210° 2:90" = 5107 oe 480-2 0 20-25 498 400-9-108- =90zile; Co = 360 000 000 u.m. 25 Observatie. Imaginat pentru gestiunea stoourilor de punuri diverse, modelul de mal gus poarté numele lui Wilson. ‘in aceleasi ipoteze, dar in contextul cererii de bant lichizi, Srodelul de mai sus, adaptat '@ gestiunea fondurilor banesti Tichide, poarté numele lot Baumol, potrivit c&ruia: 4) C trebuie Inteles drept cost total al gestiunii fondului banesc considerat; 2) eq reprezint& cheltulell de tranzactie si de gestiute atribuibile vanzérilor de plasamente diverse Sau unor imprumuturi, 3) @ este perioada la care S° refer’ planul de cheltuiell si aceasta coincide de regula gu anul financiar (@=1 an); 4) N reprezint& fondul banese Iichid de care Intreprinderea Seu societatea consideraté are nevoie pe perioada 5) ceei reprezintd rata anualé a dobénzii pe care Intreprinderea sau societatea considerata ar putea s8 0 obfind plasdndu-si fondurile lichide Pe termen scurt, putand fi interpretat si ca penalizare penne imobilizere de fonduri; 6) reste numérul de varsaminte £3) de tranzaoti derulate pe perioada ® 7) T reprezint& durata dintre dou’ varséminte consecutive: 8) n reprezintd fondul banese Tichid necesar la inceputul flecdret perioade de timp T- Exemplu, Dac pentru durata d@ Wn ide zile este necesar un capitol disponibil iichid in valoare de N=7.2 milarde °° qpstul unet tranzacti este de 2.6 milioane u.m. far rata. anualé a dobanzii este i=0,1 (procentul anual find pei0%) tunel, in bsza reiatilor (66.5)-(6.6.8), rezulté c& a) fondul optim (sau vvarsém€ntul) periodic este no=600 milioane ums 1) durata optima dintre dowd tranzaotii este To=30 zie; « numérul optim de tranzacti dintr-un an este fo 12 07% 6) costul minim al gestiuntl fondului este CoH60 milioane um. 5.6.3. MODEL DE GESTIUNE CU GERERE CONSTANTA, PERIOADA CONSTANTA DE REAPROVIZIONARE $I RUPTURA DE STOS Fat de modelul precedent, vom mai introduce Ipoteza posit rupturil de sioc dupa o perioada T+0 65.11) iar problema de optimizare neliniard presupune acum minimizarea unei functii de doud variabile reale strict pozitive. Constatm imediat pentru funcfia (5.5.11) o&: No, s%c,@ (n?-s%)c,0 (c, +08 s6(c, +¢,) Soar si deducem f&r& dificultate c& C(n,s) este functie convexéi pe (0,<0)x(0,«). Prin urmare, dac& exist un minim local, acesta este si minim global. Rezultd imediat, de asemenea, Teorema 5.5.2. Elementele planului (sau programului) optim de gestiune a stocului corespunziitoare modelului (5.5.11) sunt: 1) cantitatea optima de reaprovizionare Ne, [ep a 6.5.1 "0-1 ec8 Ye oe)388 ELEMENTE DE OPTIMIZARE NELINIARA my Nong cpa So P ocy mop (6.5.13) 3) durata optima dintre dou’ reaprovizionéri = {29a [+ _, o To= Re yey ON (6.5.14) 4) numtirul optim de reaprovizionéri 2) stocul optim de sigurant INoc, | Sp espe 5.15) OV 20, Yes +o ae 4) costul optim (minim) al gestiunii stocului pg = C(np,89) = /2NOc,¢, (6.5.18) Exemplu. Dac’ N=10°%kg; 6=360zile; ca=648000u.1 =16 um/100 kgzi si ¢5=9 u.m./100 kguzi, atunci elementele programului optim de gestiune sunt respectiv: 1ng=25x1 0° kg; So=9x10° kg; F040 ori; To=9 zile si Co=5 184x10% um. 5.5.4. APLICATII IN GESTIUNEA LICHIDITATILOR BANESTI Consideratiile privind analogia dintre modelul lui Wilson peftru gestiunea stocurilor si modelul lui Baumol pentru gestiunea fondurilor b&nesti rman valabile in continuare si in ipoteza rupturii de stoc sau a lipsei de lichiditate, De data aceasta, pe langa faptul c& durata operatiunii este @=1 an, in general, iar o.=i reprezint& rata anual a dobanzii, costul de penalizare are semnificatil asem&ndtoare ratei dob&nzil si in plus poate cuprinde si alte pierderi, ce pot fi cuantificate, datorate lipsei de lichiditati banest. - Exemplu. Dac, in conditille modelulul (6.5.11) adaptat gestiunii fondurilor b&nesti lichide, avem urmatoarele informatii a) necesarul de capital lichid este N=10° u.m.; b) cheltuietile periodice de tranzacfie sunt cg=7200000 u.m.; 6) rata anual a dobéinzii este 10,09 (procentul anual p=9%); 4d) penalizarea unitard pentru lips& de lichiditate este cp=16 u.m./100 u.m.xt zi; atunci elemetele prograitialuloptim-de gestiune sunt: 4) vars&méntul optim alocabil periodic Te=S«10° u.m.; 2) fondul optim lichid de siguranté $9=16« 107 u.ni> 2) numérul optim de vars&minte (sau de tranzactit) ro on;ELEMENTE DE OPTIMIZARE NELINIARA 389 4) durata optim& dintre doua vars&iminte consecutive To=180 zil 5) costul optim al gestiunii fondului banesc Co=288 « 10° u.m. Observatie. Exist si alte modele de gestiune a stocurilor in conditii deterministe, dar nu toate adaptabile ia problema gestiunil fondurilor banesti. Observatie. Preocupatile practice recente sunt legate nu numai de aspectul clasic al costurilor totale de gestiune minime, ci si de un nivel minim posibil al stocului. Acesie idei, specifice unor procese de productie automatizate si in flux continuu, conduc adeseori la conceptul de ,stoc zero" care poate genera diverse confuzii, Exist domenii de activitate unde problema stocului nu se pune practic, ca urmare a unei aprovizionairi in timp continuy cu produse sau materii prime. Exist ins& si numeroase domenii de activitate in care stocurile si implicit gestiunea acestora sunt incd necesare. 5.6. REPARTIZARE OPTINM-UTILA A FONDURILOR 6.6.1. UTILITATE GLOBALA Fie F un fond sau capital banesc oarecare care trebuie alocat pentru realizarea a n obiective, fiec4rui obiectiv revenindu-i o parte $,>0, 10, 1 Ry dat& de relatia U(S,u) =U(S,.S,.++,, Uy oY u, ay Une) = Sy? SoS Tse (66.1) se numeste funcfie de utilitate globala sau, pe scurt, utilitate global a aloc&rii sau repartizérii capitalului F cu utilitafile u pentru cele n obiective. Observatie. Dac3 n=3 relafia (5.6.1) reprezinté un caz particular de alocare intre consum (Si), economisiri (S2) si investifii (Ss). Observatie. SA remarcim o& restriclia S,>0 nu este intémplatoare. Dac& S\=0, situatie practic& posibil& si cu diverse interpretari economice, atunci utilitatea glohala este egala cu zero. Este deci necesara o alocare in fiecare domeniu sau pentru fiecare obiectiv considerat k, 1o, tsksn (6.6.2) k