706 MATEMATICI FINANCIARE. 8.4. INVESTITIE CU COST CERT SI BENEFICII RISCATE ASIGURATE 8.4.1. FORMULAREA PROBLEME! $a consideram un proiect de investitie cu costul | cert si a carui functionare, dopinzand de un sistem oarecare de factori, poate conduce la m variante sau stari ale beneficiului aferent care ar putea fi realizat Incertitudinea care caracterizeazé starea functionarii investitiei, prin prisma incasarilor pe care aceasta le aduce, influenteaza in mod firesc asupra deciziei de a investi sau nu intr-un astfel de oblectiv, datorita risculul de a nu fi acoperite chel- tuielile necesare realizarii proiectulul considerat Uneori, daca o astfel de investitie a mai fost realizata altadata, in conditlirelativ asemanatoare, exista anumite informatii care ar putea ajuta la luarea unei decizii, cu toate cA riscul exista gi in acest caz. Adeseori insa, pentru diminuarea risculul investitional $i deci al pierderilor ce ar putea s& apara, se pune problema asigurarii incasarilor sau beneficiilor corespunzatoare functionarii investitiel, daca o astfel de problema are sens si prozinta interes pentru o societate de asigurai $4 presupunem c& o astfel de problema are sens si s& notém cu = Bj, beneficiul pe care starea i de tunctionare perioada de timp la care se refera analiza economica, 1 p, = 1), atunci castigul, beneficiul sau profitul corespunzator actiunii sau deciziei de asigurare Aj, notat cu C(Aj), este dat de relatia: CN) = Dp, 15) < nt (8.4.5) ist Definitia 8.4.5. Daca repartitia beneficillor este cunoscuta atunci vom spune, in sensul profitulul mediu, ca decizia de asigurare A este optima dacé aceasta conduce la.un beneficiu mediu maxim adica: C(Aj) = max {C(A) } (84.6) Observatie. Cel mai adesea repartitia nu este cunoscuta. Atunci se spune c& sistemul decizional este in echilibru sau intr-o situatie de indiferenta decizionala daca exista repartitia (pi) sus-mentionatd astfel incat s4 aiba loc relatiile: CA) =CAys), 1s)sn (8.4.7) Relatille (6.4.7) impreuna cu egalitatea 5p, 1 constituie un sistem de (+1) ecuatiiliniare cu m variabile pi € (0,1) Sistemul poate avea solutie unica (situatie de echilibru unic), solutie nedeterminata (0 infinitate de solutii sau situatii de echilibru) sau poate fi incom- patibil (nu exista situatie de echilibru) {n raport cu punctul de echilibru se poate analiza sistemul de decizit fn functie de valorile profitului mediu, in baza relatiei (8.4.6) Daca nu exist punct de echilibru, in general, analiza sistemulul de decizli este incomoda. Trebuie avute In vedere si alte criterii sau consideratii de apreciere Observatie. Adeseori, determinarea repartitiei (pi) se face pe baza unor obser- vatii diverse gi a experientei anterioare pe care o au factorii de decizie, fara a folosi formulele de calcul ale probabilitatii date de definitia clasica a acesteia.m DECIZII FINANCIARE IN CONDITI RISCATE, Jn acest caz se folosesc aga-numitele probabilitati subjective. Utilizarea unor informatii apriorice destagurarll procesului studiat este una din caracteristicile remar cabile ale metodelor bayesiene. 8.4.2.6. CRITERIUL REPARTITIE! UNIFORME (LAPLACE) In cazul in care nu exist nici o informatie cu privire la repartitia probabilista a starilor beneficiilor gi nici un motiv ca o stare s& fie mai probabila decat alta, conform ideii tui Laplace pentru astfel de fenomene, se considera ca aceste stari sunt echiprobabile sau uniform repartizate, coea ce in teorla informatie! corespunde fedeterminarii maxime. Adeseori se mai spune si principiul sau criteriul ratiunil insuf ciente al lui Laplace. Aver prin urmare P, 1 ———_, 8.4.2.7. CRITERIUL INFORMATIE! SIMPLE MAXIME (JAYNES) Presupunand c& nu se cunoaste repartitia starilor (pi), extindem criteriul lui Laplace folosind principiul informatiei maxime al lui Jaynes si conform caruia se tBrilor (beneficiilor) acea repartitie care maximizeaz& alege drept repartitie cantitatea de informatie simpla sau entropia Shannot H(PysBgoee++ Pm) = — DIM, (8.4.10) a cu condiia p, = 0, 5 py = 1, precum gi cualte eventuale condi suplimentare &m2 MATEMATICI FINANCIARE Daca se impune doar conditia de repartitiep, = 0, >) p, = 1, atunci problema: Eeeoe see ee | ain ; a are ca solutie optima repartitia uniforma gi dam peste criteriul lui Laplace. Presupunand ca se mai da si o conditie suplimentara de medie a beneficiilor de forma: Soy = By tsi (8.4.12) a cu j fixat si (Bij) si Bo; date atunci problema: [mag H = - >} pings > p= 15 P 4 4 S n8~ 84.0) = 0 [ea are solutia optima (vezi i paragraful 8.3.4) By, P, en tsism (04.14) unde f este solutia unica a ecuati 5 @,- ee ° (8.4.15) Observatie. Odata determinata repartitia (pi) se poate proceda ca in cazul criteriilor verosimilitatii maxime sau al profitului mediu. 8.4.2.8. CRITERIUL INFORMATIEI PONDERATE MAXIME (GUIASU) Extinzand criteriul precedent se considera acum cantitatea de informatie ponderat& corespunzatoare staritor (beneficiilor), entropia ponderata dusa de Siiviu Guiagu si avand expresia G (By sy vss Py? Uys foam Zw mts (uy) > 0 | (8.4.16) a unde numerele (ui) reprezint& utilitatile sau ponderile cantitatilor de informatie sau ale probabilitatilor pi gi deci implicit ale starlor (beneficillor) corespunzatoare Observatie. In cazul particular in care ur = uz = Um =1, regasim criteriul de decizie precedent. Inpi)© DECIZII FINANCIARE IN CONDITI RISCATE 713 Daca se impune doar conditia de repartitie ) p; = 1. P= 0 ,atunci problema: a @ m image =-Syoinn, Ya= t+) =e (e417) a a _ are ca solutie repartitia: Reet, tsism (8.4.18) unde « este solujia unica a ecuatiel: Ye = 1 (veri gl paragraful 8.3.4.) a Observatie, Dac’ tn plus se impune gi 0 conditle de medie (84.12), atunci problema (6.4.16) extinsa cu aceastA conditie are solutla: (8.4.19) (8.4.20) Observatie. Ca sin precedentul model, cunoasterea repartitiel(p) poate conduce la aplicarea criterilor verosimilitaqii maxime sau profitului mediu. 8.4.3. APLICATII $1 COMENTARII Exemplu. 8 presupunem mal ntai c8 un anumit club de fotbal doreste s& organizeze un mecl international pentru care cheltuelile legate de aducerea unel echipe straine se ridic& a suma de 140 000 u.m. Din experienta organizatorica pe care o are, clubul apreciaza ca daca va fitimp insorit incasarile se ridica la suma de 200 000 um. iar daca va fi ploale numal fa 20 000 urm., ceea ce face ca diferenta de 120 000 pentru plata echipel invitate sa fle suportata din fondurle elubului, Rezultatul nu este tocmal bun daca, spre exemplu, clubul are 6 situate financiaré precara. Se are atunci fn vedere luarea unei asigurarl pentru timp de ploale in valoare de 160.000 um. contra unel prime de asigurare de 40 000 um. Matricea beneficitor brute este data de tabelul 8.4.2 ale carul elemente se calculeazé dupa regula: Beneficiul ‘incasarea ‘Suma Prima brut efectiva asigurats ceea ce, concret, inseamna, in aceste conditil urmatoarele calcul74 MATEMATICI FINANCIARE 160 000 = 200 000 + 0 - 40 000 200 000 = 200 000 + o- 0 140 000 = 20000 + 160 000 - 40 000 20 000 = 20000 + Oo 50) Tabelul 8.4.2 = Starea vremil Asigurare Da Nu Soare 160 000 200 000 Ploai 140 000 20.000 Contorm criteriilor de mai sus precizati daca trebuie luata sau nu o asigurare. Rezolvare. Sa aplicm pe rand criterille mentionate. C1. Conform criteriului I in {8,,,B,9) min{®r1- Bra} => max{B,,,B} = 8, = 160000 min{B,,,B,2} = By = 20000 Wald avem B,, = 160000 Prin urmare, decizia cea mai buna ar fi luarea unei asigurari, mai ales daca acest club nu sta bine financiar sau este chiar amenintat de faliment. C2. Conform criteriului tui Hurwiez avem he — max{B,,8,,} = B= 200000 max{B,,,8,,} = 140000 = B,, (reese = 200000 = 8, 12 Ca urmare decizia cea mai buna este neasigurarea, mai ales daca decidentului ti place riscul C3. Conform criteriului ul Savage avem: max {B11 Bre } = Brz > (Big ~ By) = (4000050) > max {B,, ~ 8, } = max {Bay Bra} = By = (By ~ By) = (0; 1200000) » max {8 ~ By} = 120000 Rozulta cd min {40000 , 120000} = B12 ~ B14) 40000 si cel mai bine ar fi 88 se faca asigurarea.DECIZII FINANCIARE IN CONDITII RISCATE 715 C4, Conform criteriutui verosimilitatii maxime, daca (p1, pa) este repartitia starilor vremil atunc: 4) daca p1 > pe, se alege neasigurarea; b) daca pi a) dacd 0 < p < 3/4 atunci C(A1) > C(Az) si decizia optima este asigurarea; b) daca p =3/4 atunci C(Ax) =C(Aa) si oricare decizie este la fel de bund; ©) daca 3/4

C(A2)= 110 000 gi cel mai bine ar fi luarea unei asiguréri. 7. Conform criteriulul informatiei simple maxime, daca se impune conditia 200 000p: +20 000p2 = 140 000 (adica profitul mediu in caz de neasigurare sa fie egal cu suma ce trebuie platita) atunci vom gasi repartitia optima p: =2/3 $i pa= 1/3. In baza criteriului verosimilitatii maxime pentru aceasta repartitie este Preterabila neasigurarea iar pe baza criteriului profitulul mediu ar trebui aleas& asigura C8. Conform criteriului informatie ponderate maxime, Presupunand, spre exemplu, c& ui=1 si u2=5, dact nu mal adéugam condifii suplimentare atunci gasim p1=0,76 si pz =0,24. Aplicdnd criteriul verosimilitatit maxime se recomanda neasigurarea iar pentru criteriul profitului mediu recomanda asigurarea. Exemplu. Sa reluam exemplul de mai sus in care se considera gi o stare intermediara de timp noros in care incasarile sunt de 100 000 u.m. Se au in vedere 0 asigurare A; pentru timp noros in valoare de 50 000 u.m.contra unel prime de 10 000 31 0 asigurare pentru ploaie Az in valoare de 160 000 u.m. contra primei de 40 000 um. astfel ca matricea beneficiilor este data de tabelul 8.4.3, beneficii calculabile dupa regula mentionata mai sus gi anume: Beneficiul brut al Incasarea Suma Prima stiri i Corespunzatoare + asigurati - de asigurare si pentru stiri i jn varianta jin varianta. | asigurarea j . te716 MATEMATIC! FINANCIARE ceea ce, concret, Inseamna calculele urmatoare 190000 = 200000 + 0 ~ 10000 160000 = 200000 + 0 ~ 40000 200000 = 200000 + 0 ~ ° 140000 = 100000 + 50000 ~ 10000 60000 = 100000 + 0 - 40000 100000 = 100000 + o- ° 10000 = 20000 + 0 - 10000 140000 = 20000 + 160000 - 40000 20000 = 20000 + o- o Tabelul 6.4.3 ~ Asigurare Da Nu pee im ra ie Soare 190 000 160000 | 200000 Noros _ = 140 000 60000 _ 100 000 Ploaie 10000 140000 | 20.000 Se cere 88 decideti daca se face asigurare gi care anume sau nu. Rezolvare. 4 aplicam criterile mentionate mai sus C1. Contorm criteriului lui Wald avem: min{B,,} = 8, = 160000 min{B,,} = Byy = 60000 frezulté c& max{B,2,Bzq,By;}= 180000 min{B,} = By, = 10000 si cel mai bine ar fi s& se ia 0 asigurare Az pentru ploaie. C2. Conform criteriului lui Hurwicz aver max {B,,} = B,, = 200000 Bay max {B., } 140000 Prezuit& c& max {B,,.B,y By,} = 200000 max {By } = By = 140000 si cel mai bine ar fi s& nu se facd asigurare.Lit | DECIZII FINANCIARE IN CONDITII RISCATE m7 C3. Conform criteriului lui Sa 1) max {B,,} = 200000 = B,, si deci (By — By) = (10.000; 40 000; 0) Caurmare max{8,, - By} = 40000 = B,, - B= by, 2) max {B,} = 140000 = B,, si deci (By, — By) = (, 80000, 40000) Ca urmare max{8,, ~ B,,} = 80000 = B,, ~ By, = byp 3) max {By} = 140000 = B,. si deci (8,32 ~ By) = (130000, 0, 120000) Ca urmaremax {85g ~ By} = 130000 = Bay - By, = by, Deoarece min{by,,Bs2+05,} = 40000 = bj, rezulti cd 0 asigurare contra timp ploios este cea mai buna solutie acum. C4. Conform criteriului verosimilitatii maxime 1) dac& pr=max{p,,p,.P,} atunci se recomanda neasigurarea. 2) dact pa=max{p,,p,.P} atunci se recomanda o asigurare As. 3) dack pa=max {p,,P,,P5} atunci se recomanda o asigurare As. Observatie. Lucrurile nu sunt la fel de Precise decizional daca avem, ‘spre exemplu, situatii de forma pi=p2 > Ps, deoarece ar trebui sa alegem neasigurarea dupa pi si asigurarea A1 dupa pa, sau alte situatli de acest gen sau cu valor! apropiate ale unora dintte probabiltatile cele mai mari, C5. Conform criteriului tui Bayes avem C(A1)=190 o00p1 +140 oo0pe +10 ooops; C(A2) = 160 000p; + 60 00p2 +140 ooops; C(As)=200000p: + 100 o00p2+20 000p3; $\Impunand conditile de echilibru C(A1) = C(A2) = C(Aa) precum si pe ace repartitie pi +p2+ps = 1, obtinem in final sistemul (cies =0 Pi - 4p+ pp = 0 P+ P+ py = 1 cu solutia unicd pi=35; pa=gi pa=d, pentru ca C(A1)=C(Az2) =C(As) = 135 000 u.m. » rezultat de indiferent& decizionala, Pentru (p1,p2,pa) # (HE. } rezulté (C(A,),C (A), C (Ay) # (1,1,1) «135 000 1a urmare putem, de la caz la caz, 68 recurgem la una din decizile de asigurare Astfel, spre exemplu, daca (p1,p2,p3) = (44 atunci obtinem profiturile medit: (C(A1),C(A2),C(As)) = (132 600;130 000;130 000) gi se preterd o asigurare Ay. C6. Conform criteriului lui Laplace, 340000 avem profitul mediu jn acest caz, pentru ca C(A1)= Fecomanda o asigurare Aa. » C(A2)=120 000 $i C(As) =18 MATEMATICI FINANCIARE 7. Conform criteriului informatiei simple maxime, daca, spre exemplu, se impune conditia de profit mediu: 200 000p1 +100 000p2 + 20 000ps = 140 000 atunci ecuatia (8.4.15) devine (30% - 2)e%=6 si are solutia unica aproximativ Geterminata e? = 1,195. Deducem prin urmare in baza relatiel (8.4.14) c& Ps = 0,17; p2=0,29 si pa i 84. Aplicdnd apol metoda verosimilitatii maxime, observam c& s-ar recomanda 0 asigurare A. 8. Conform criteriului informatie! maxime ponderate, 58 presupunem acum, spre exemplu, c& U Conform relatiel (8.4.18) avem imediat p 7!" si cum intotdeauna pi tpae po = 1, deducem prinrezoWvarlaproximatve cd repartia optima este t= 0.097 0 29,3721 31 pa=0,6100. Aplicnd acum erieriul verosimiltail maxime deducem c& $= recomanda o asigurare Aa. Exemplu, S& extindem putin exemplu al doiea, introducan © asigurare As “orice rise’ pentru orice situate de vreme alta decatsoare, in vatoare de 250 000 um. contra Wie vieme de 50 000 um. Maticea benoficilor este data acum de abel 84.4 care se delenit oats procedulll explicate mal sus si problema pust este aceeasi a alegeilunei decizi coptime de asigurare. =10. Tabelul 6.4.4 —— Asigurare Da wu] Starea vremii _ At Aa | As mi Soare 790000. | 160000 | 150000 _| 200000 Noros 140.000 | 60.000 | 200000 | 100000 Plate 10.000 | 140.000 | 200000 | _ 200000 riterite de mai sus pot fi aplicate sl acum analog exemplulul al doiles,ajungand in majortatea cazurir ta concluzia unei asigurari As. Menfionam inst faptul ch pentru acest model nu exista situatia de indiferenta decizionala specticata de criteriul 8.4.2.6. deoarece crstemul nar n chestiune este incompatbl In functie de diverse repartt ale strior rom se pot a dferite deciziide asigurare cum mentionam sin exemplul al dollea dar faa a von acum o repattitie de referinté Observatie. Se remarca faptul c& pentru una gi aceeasi problema decizia optima depinde nu numai de datele problemei, ci side criteriu folosit ceea ce apare oe natural feteoria optimizari Dificutatea decizionalé consté in neputinta alegeriisigure @ celul ‘mai bun dintre criteri. Indiferent de concluzia la care se ajunge sau de decizia care se ia prin aplicarea unuia sau alta dintre crterile decizionale enumerate mal sus, trebui retin necesitatea luli n Consideratie a asigurati in foarte multe activittiriscate,DECIZII FINANCIARE IN CONDITH RISCATE. 743 (we 05 075 1 125 1,5 (0,25) (0,5) (0,75) PCI) (1,28) P(T,5) ale carel valori sunt exprimate In miliarde unitati monetare. $4 mal presupunem ca utiltatile sau coeficlentli de importanta corespunzatori valorilor lui | sunt: u(0,25) =1, (0.8) =2, u(0,75) = u(1) =3, u(1,25) =4 i u(1,5) =5. Daca volumul mediu al investitie! trebuie s& fie M(I)=1, s& se determine repartitia probabilista care maximizeaza cantitatea de informatie medie util. ‘e are in vedere organizarea unui concert de muzica ugoara tn are liber pe unsi Cu aceasta ocazie este invitata o formatie straina foarte apreciata pentru aducerea carela se estimeaza un volum de cheltuieli de aproximativ 700 000 u.m. Din experienta pe care o are, organizatorul apreciaz& ci dac& va fi timp cu soare incasarile se ridica la 1 000 000 u.m. lar daca va fi ploale numai la 100 000 u.m., ceea ce face ca diferenta de 600 000 u.m. pentru plata formatiel Invitate s@ fie suportata de agentia organizatoare. eventualitate nedorité mai ales daca aceasta are o situatle financlara slaba. Se are atunci in vedere luarea unei asigurari pentru timp de ploale in valoare de 800 000 u.m. contra unei prime de asigurare de 200 000 u.m. Matricea beneficillor brute fiind data de tabelul 8.9.5, problema care se pune este de a decide (in baza criteriilor din paragratul 8.4), daca trebule sau nu luata o asigurare Tabelul 8.9. es DA NU Starea vremii Soare 800 000 1.000 000 Ploaie 700 000 100.000 45. Sa consideram acum exemplul 14 in care se considera gi o stare inter- mediata de timp noros fn care incaséirle sunt de 500 000 u.m. In acest caz se au in vedere o asigurare A: pentru timp noros in valoare de 250 000 u.m. contra unei prime de 50 000 u.m. si o asigurare pentru ploaie Az in valoare de 800 000 u.m. contra unei prime de asigurare de 200 000 u.m. Matricea beneficillor brute fiind data de tabelul 8.9.6. 88 se determine (in baza criterillor din paragraful 8.4) decizia optima (de asigurare si care anume sau de neasigurare).