Sunteți pe pagina 1din 8

1.

Setul bugetar reprezint :


a. ansamblul posibilitilor de consum ce se ncadreaz n bugetul
considerat
b. din punct de vedere grafic, aria descris de toate perechile
(combinaiile) de bunuri ce se pot achiziiona n condiiile date de pre i de
venit
c. totalitatea bunurilor ce pot fi consumate in conditiile bugetului de stat
d. suma venitului si preturilor bunurilor.
2. Dreapta bugetului reprezint:
a. ansamblul seturilor de consum ce cost exact valoarea (m) a
venitului consumatorului
b. diferenta dintre venit si preturile bunurilor consumate
c. expresia grafica a ecuatiei bugetare a consumatorului
d. o dreapta paralela cu originea axelor.
3. Panta dreptei bugetului reprezint:
a. raportul in care sunt consumate, impreuna, bunurile de folosinta
indelungata
b. rata sau proporia n care piaa permite schimbul bunurilor ntre ele,
n cadrul consumului
c. marimea setului bugetar
d. tangenta la graficul functiei de utilitate.
4. Curbele de indiferen reprezint:
a. descrierea grafic a preferinelor consumatorului
b. restrictiile bugetare ale consumatorului
c. unirea tuturor combinatiilor de bunuri ce confera consumatorului
aceeasi satisfactie
d . nivelul venitului consumatorului.
5. Rata marginal de substituie (RMS):
a. msoar proporia n care consumatorul combina un bun cu
altul n procesul consumului pentru a-si mari gradul de
satisfacie
b. reprezint panta unei curbe de indiferena
c. reprezint cantitatea dintr-un bun economic la care
consumatorul este dispus s renune n schimbul procurrii
unei cantiti suplimentare dintr-un alt bun, astfel nct s fie
posibil meninerea aceluiai nivel de satisfacie
d. toate cele de mai sus.

2.5 1. Relaia de preferin este:

a. relaia ce ordoneaz dou seturi distincte de consum conform


intensitii nevoii resimite de consumator
b. o relatie intre consumatori pe piata factorilor de productie
c. polivalenta si biunivoca
d. de indiferenta.
2.Utilitatea, ca si concept economic, este:
a. modalitatea de a descrie preferinele consumatorului
b. sensul de miscare a restrictiilor bugetare
c. o forma de cheltuiala
d. capacitatea consumatorilor de a consuma.
3.Funcia de utilitate, prin definitie:

a. constituie modul de alocare a unui numr mai mare sau mai


mic pentru fiecare set de consum, astfel nct pentru seturile
cele mai preferate n consum s se aloce numere mai mari
dect seturilor mai puin preferate
b. reprezinta modul de alocare a utilitatii corepunzator ierarhiei
preferintelor consumatorului
c. asigura masurarea exacta a satisfactiei resrimtite prin
producerea unui bun
d. este o functie matematica
4.Utilitatea cardinal este:
a. utilitatea ce se preteaz la o msurare direct, privind un
anumit numr de unitati de utilitate pentru consumul unui bun
sau serviciu
b. satisfactia globala resimtita de un producator eficient
c. sporul total de utilitate generat de modificarea cantitativ a
consumului unui bun, n condiiile n care consumul celuilalt bun
rmne constant.
d. identica cu cea ordinala.
5. Utilitatea ordinal este:
a. tipul de utilitate care permite o anumit ierarhizare a preferinelor de
consum la nivelul unui consumator
b. satisfacia global resimit de consumator n urma consumrii
ntregii cantiti dintr-un bun/serviciu.
c. sporul total de utilitate generat de modificarea cantitativ a
consumului unui bun, n condiiile n care consumul celuilalt bun rmne
constant.
d. o marime ce nu se poate preciza.
6. Utilitatea marginal (UM) se definete ca:
a. sporul total de utilitate generat de modificarea cantitativ a
consumului unui bun, n condiiile n care consumul celuilalt bun
rmne constant
b. satisfactia globala resimtita de un producator eficient
c. sporul de satisfactie adus de ultima doza consumata dintr-un
bun
d. utilitatea totala din care se scade venitul consumatorului
7. Optimul consumatorului desemneaz:
a. cea mai bun structur a consumului pe care o persoan o poate
realiza n condiii de pre i de venit date (astfel nct s-i maximizeze
satisfacia/utilitatea)
b.alegerea de consum care epuizeaza venitul consumatorului
c.alegerea posibila in conditiile preturilor de pe piata
d.grafic, punctul de tangenta dintre dreapta bugetului si curba de
indiferenta.

3.5 Teste de autoevaluare


1.Noiunea de cerere vizeaz, n substana sa:
a. relaia dintre cantitatea ce se dorete a fi consumat dintr-un
bun i preul unitar al acestuia

b. cantitatea ce se produce la un anumit nivel al venitului


consumatorului
c. cat trebuie sa fie venitul unui consumator
d. relatia dintre pretul unui bun si venitul marginal al producatorilor
2.. Bunurile normale:
a. sunt cele a cror cerere evolueaz n sens invers evolutiei
venitului consumatorului,
b. sunt cele a cror cerere evolueaz n acelasi sens cu venitul
consumatorului
c. sunt cele a cror cerere evolueaz n sens opus evoluiei
preului lor
d .sunt cele ce se gasesc normal pe piata.
3. Bunurile inferioare:
a. sunt cele a cror cerere evolueaz n sens invers evoluiei venitului
consumatorului
b. sunt cele a cror cerere evolueaz n acelasi sens cu venitul
consumatorului
c. sunt cele a cror cerere evolueaz n acelai sens cu evoluia
preului acestora
d.sunt, in general, de proasta calitate sau de categorie inferioara
4. Bunurile de lux:
a. dinamica cererii acestora depete dinamica venitului
consumatorului
b. dinamica venitului consumatorului depete dinamica cererii
acestora
c. sunt cele a cror cerere evolueaz n acelasi sens cu venitul
consumatorului
d. sunt cele a cror cerere evolueaz n acelai sens cu evoluia preului
acestora
5. Bunurile de strict necesitate:
a. dinamica venitului consumatorului depete dinamica cererii acestora
b. sunt cele a cror cerere evolueaz n acelasi sens cu venitul
consumatorului
c. sunt cele a cror cerere evolueaz n acelai sens cu evoluia preului
acestora
d. sunt de calitate superioara.
6. Bunurile obinuite (ordinare):
a. cererea lor evolueaza in acelasi sens cu pretul lor
b.cererea lor evolueaz n sens opus evoluiei preului lor
c.pot fi de calitate superioara sau inferioara
d. dinamica venitului consumatorului depete dinamica cererii acestora
7. Bunurile Giffen:
a. cererea lor evolueaz n acelai sens cu evoluia preului acestora
b. cererea lor evolueaz n sens opus evoluiei preului lor
c. dinamica venitului consumatorului depete dinamica cererii acestora
d. cererea lor evolueaz n sens invers evoluiei venitului consumatorulrui
8. Curba nivelului de trai reprezint:
a. curba care reunete ansamblul seturilor optime de consum
corespunztoare diferitelor niveluri ale venitului
b. curba care reuneste toate dreptele bugetare

c. sistemul de referinta al monopsonistilor


d. curba care defineste nivelul aspiratiilor consumatorilor
9. Curba lui Engel este:
a. graficul functiei de utilitate ce descrie preferintele consumatorilor
b. curba ce pune n eviden modificarea cererii unui bun n situaia n
care venitul consumatorului se modific
c. identica cu cea a nivelului de trai
d. locul geometric al intersectiei dreptei bugetare cu axele de
coordonate.
10. Curba pre-consum :
a. pune in evidenta modificarea cererii unui bun in situatia in care
venitul consumatorilor se modifica
b. presupune unirea tuturor seturilor optime de consum ce vor fi cerute
la diferite preuri ale unui bun
c. este identica cu cea a nivelului de trai
d. se intersecteaza cu cea a nivelului de trai in punctul de maxim
11. Curba cererii presupune:
a. ca pentru fiecare nivel al preului bunului, s se reprezinte nivelul
optim al consumului acestuia
b. unirea tutror seturilor optime de consum corespunzatoare diferitelor
nivele ale venitului
c. stabilirea optimului in consum in conditiile impuse de concurenta
d. luarea in consideratie a veniturilor obtinute de producatori.

4.4. Teste de autoevaluare


1. Cererea brut reprezint:
a. cantitatea total consumat dintr-un anumit bun
b. suma veniturilor tuturor consumatorilor
c. diferenta dintre cerere si oferta
d. toate raspunsurile de mai sus sunt corecte.
2. Cererea net reprezint :
a. cantitatea total consumat dintr-un anumit bun
b. diferena dintre cererea brut i dotarea iniial cu bunuri a
consumatorului
c. suma dintre cererea bruta si dotarea intiala cu bunuri a
consumatorului
d. oferta neta.
3. Oferta net reprezint:
a. diferena dintre cererea brut i dotarea iniial cu bunuri a
consumatorului
b. suma dintre cererea bruta si dotarea intiala cu bunuri a
consumatorului
c. cererea net negativ
d. cererea totala de bunuri pe o piata data
4. Cumprtorul net:
a. descrie situaia n care cantitatea consumat dintr-un bun
depete dotarea iniial a bunului respectiv
b. este purtatorul cererii nete pozitive
c. reprezint cazul n care pentru consumator, dotarea iniial
depete consumul total al bunului

d. este doar un caz ideal.


5. Vnztorul net :
a. reprezint cazul n care pentru consumator, dotarea iniial
depete consumul total al bunului
b. este in situatia de a consuma mai mult decat produce
c. este purtatorul cererii nete pozitive
d. este purtatorul cererii nete negative

5.5. Teste de autoevaluare


1. Cererea agregat (total) reprezint:
a. suma cererilor individuale pentru un anumit bun la nivelul ntregii
piee
b. diferenta dintre cererea neta si dotarea initiala
c. produsul dintre cererile individuale pentru un anumit bun
d. suma cuvenita producatorilor oligopolisti
2. Funcia invers a cererii agregate, respectiv p(x):
a. nu se poate determina intotdeauna
b. msoar ct trebuie s fie preul bunului, astfel nct el s fie cerut
pe pia
c. masoara rata marginala de substitutie a oricrui consumator dispus
s cumpere bunul respectiv
d. este determinata de nivelul asteptarilor producatorilor si
consumatorilor
3. Elasticitatea cererii reprezint:
a. modificarea preturilor bunurilor de consum
b. sensibilitatea cererii la variatia preturilor sau a venitului
c. modul n care cererea rspunde la modificrile factorilor (pre,
venit) care o influeneaz
d. suma cererilor individuale pentru un anumit bun
4. Coeficientul de elasticitate a cererii la pre:
a. masoara rata marginala de substitutie a bunurilor in consum
b. reprezinta un indicator important pentru orientarea producatorilor
c. reprezint raportul dintre modificarea procentual a cererii i
procentul modificrii preului
d. masoara inclinatia marginala spre economii a producatorilor de
bunuri
5. Venitul productorului reprezint:
a. diferenta dintre profit si cheltuieli
b. produsul dintre cantitatea vndut i preul practicat pe piata
c. suma incasata din comercializarea bunurilor si serviciilor pe piata
d. obiectivul unic al consumatorilor
6. Venitul marginal reprezint:
a. costul total al factorilor de productie
b. suma dintre venitul mediu si costul marginal al unei firme
c. sporul de venit obinut ca urmare a producerii unei uniti
suplimentare dintr-un bun
d. valoarea nominala a salariului

6.7. Teste de autoevaluare


1.Coeficientul elasticitii produciei n raport cu modificarea consumului dintrun
factor de producie se determin ca:
a. raport ntre modificarea procentual a produciei finale i

modificarea procentual a consumului din factorul de


producie
b. raport ntre productivitatea marginal a factorului de producie
i productivitatea medie a acestuia
c. diferen ntre coeficientii de elasticitate a cererii funcie de
pre, respectiv funcie de venit
d. sum a elasticitilor ncruciate ale factorilor
2. Funcia de producie:
a. definete nivelul maxim al cantitii de produs final posibil a fi obinut n
condiiile tehnologice date
b. in cazul utilizarii a doi factori de productie este de forma: y = f(x)
c. reprezint raportul dintre modificarea procentual a produsului final i
modificarea procentual a consumului din factorul de producie
d. este specific modelului alegerii optime n consum
3. Productivitatea medie a factorului de producie variabil:
a. este msura productivitii marginale a consumului unui bun
b. reprezint raportul n care se substituie factorii de producie, n condiiile
meninerii constante a produciei.
c. reprezint raportul dintre produsul (productia) total(a) realizat prin
consumul acestuia (y) i cantitatea total consumat din factorul de producie
respectiv (x)
d. definete nivelul maxim al cantitii de produs final posibil a fi obinut n
condiiile tehnologice date
4. Produsul marginal sau productivitatea marginal al/a factorului de
producie:
a. reprezint raportul n care se substituie factorii de producie, n condiiile
meninerii constante a produciei
b. reprezint sporul produsului final determinat de creterea cantitii
utilizate din acel factor, n condiiile n care consumul celorlali factori de
producie rmne neschimbat
c. se determin doar in cazul tehnologiilor cu randament de scar cresctor
d. nu se poate determina dect la nivelul intregului profit
5. Rata tehnic de substituie a factorilor de producie (RTS):
a. reprezint raportul n care se substituie factorii de producie, n condiiile
meninerii constante a produciei
b. RTS = -(PM1 / PM2), unde PM1 si PM2 reprezint productivitile
marginale ale factorilor de producie
c. reprezint raportul dintre produsul total realizat prin consumul acestuia (y)
i cantitatea total consumat din factorul de producie respectiv (x)
d. se determin doar in cazul tehnologiilor cu randament de scar cresctor
6. Randamentul de scar:
a. reprezint o modalitate de a caracteriza evoluia produciei totale a unei
firme n condiiile modificrii simultane i cu aceeai mrime a cantitii de
factori de producie utilizati
b. reprezint raportul n care se substituie factorii de producie, n condiiile
meninerii constante a produciei.
c. reprezint raportul dintre produsul total realizat prin consumul acestuia (y)
i cantitatea total consumat din factorul de producie respectiv (x)
d. se mai numete i randament global al facorilor de producie
7. Profitul firmei:

a. este proporional cu costul


b. reprezint diferena dintre venituri i cheltuieli
c. reprezint suma veniturilor i cheltuielilor firmei
d. nu se poate determina dect pentru firmele ce opereaz n condiii de
concuren perfect
8. Dreapta isoprofitului:
a. reprezint totalitatea combinaiilor intrri /ieiri ce genereaz un anumit
nivel constant al profitului
b. se reprezint pentru orice tehnologie
c. este generat de toate combinaiile posibile de factori de producie care
determin acelai nivel total al costului firmei
d. reprezint raportul dintre valoarea costului total i producie
9. Isocosturile:
a. reprezint raportul dintre valoarea costului total i producie
b. sunt drepte generate de toate combinaiile posibile de factori de producie
care determin acelai nivel al costului total
c. reprezint totalitatea combinaiilor intrri /ieiri ce genereaz un anumit
nivel constant al profitului
d. nu se pot determina dect pentru firmele ce opereaz n condiii de
concuren imperfect
10. Costul mediu:
a. nu se poate determina dect pentru firmele ce opereaz n condiii de
concuren perfect
b. reprezint scopul central al oricrei firme
c. reprezint raportul dintre valoarea costului total i volumul produciei
d. reprezint suma costului variabil unitar (mediu) i a costului fix unitar
(mediu)

7.5. Teste de autoevaluare


1.In conditii de echilibru, in cazul unei oferte perfect elastice:
a. pretul de echilibru este determinat de conditiile cererii
b. cantitatea de echilibru este determinata de conditiile ofertei
c. pretul si cantitatea de echilibru nu se pot determina
d. pretul de echilibru este determinat integral de conditiile ofertei
2.Elementul determinant al proporiei n care se mparte taxa ntre productori i
consumatori este:
a. optiunea consumatorilor
b. politica de impozite si taxe practicata de stat
c. elasticitatea cererii i ofertei n raport cu preul
d. venitul consumatorilor si influenta lui asupra preferintelor in consum
3.Povara taxelor suportate de cumparatori:
a. este invers proporional cu mrimea elasticitii cererii
b. este direct proporional cu elasticitatea cererii
c. este direct proporional cu mrimea elasticitii ofertei
d. este determinata de inclinatia marginala spre consum a acestora
4. Interveniile de natura indirecta ale statului se refera la:
a. impunerea de taxe sau subvenii
b. limitri inferioare sau superioare ale preurilor
c. stocri de mrfuri
d. blocri ale importurilor sau exporturilor

8.5. Teste de autoevaluare


1. Piaa de monopol presupune:
a. maximizarea profitului in condiii de concuren perfect
b. existena unui singur consumator
c. existena unei singure firme care concentreaz ntreaga ofert a unui produs
d. concentrarea excesiv a produciei unui bun sau serviciu
2. Maximizarea profitului firmei n condiiile de monopol presupune:
a. determinarea acelui nivel y al ofertei la care venitul marginal
egaleaz costul marginal
b. existena unei singure firme oligopoliste
c. determinarea acelui nivel y al ofertei la care preul pieei egaleaz
costul marginal
d. anularea primei derivate a funciei costului total
3. Oligopolul:
a. se refer la existena pe pia a unui numr redus de firme ce ofer
acelai produs
b. descrie situaia existenei unei singure firme pe piaa unui bun
c. este cea mai rspndit form de pia
d. este o form a concurenei perfecte
4. Duopolul:
a. este situaia n care pe piaa unui produs opereaz dou firme (care
concentreaz ntreaga ofert a bunului respectiv)
b. este o form a concurenei imperfecte
c. este o form de monopol contrat
d. descrie existena a patru firme pe piaa unui bun
5. Modelul de decizie simultan Cournot:
a. descrie situaia firmelor in condiii de concuren perfect
b. presupune jocul liber al ofertei i cererii pe piaa unui bun
c. descrie comportamentul simultan a dou firme, fiecare trebuind s prevad
decizia de ofert a celeilalte
d. pleac de la aceleai premise ca i modelul Stackelberg
6. Modelul de decizie secvenial Stackelberg:
a. descrie comportamentul firmelor ce sunt de putere economic si mrime
diferite
b. presupune decizia interactiv a firmelor, firma lider avnd prioritate n
stabilirea ofertei
c. descrie comportamentul simultan a dou firme, fiecare trebuind s prevad
decizia de ofert a celeilalte
d. pleac de la aceleai premise ca i modelul Cournot
Raspunsuri corecte teste de autoevaluare:
Cap.1: 1. a,c; 2. a,c; 3.b; 4.a,c; 5.b,c;
Cap.2: 1.a; 2.a; 3.a,b,d; 4.a; 5.a; 6.a,c; 7 a,d;
Cap.3: 1.a; 2.b; 3.a,d; 4.a,c; 5.a,b; 6.b,c; 7.a,d; 8.a; 9.b; 10.b; 11.a;
Cap.4: 1.a; 2.b; 3.c ; 4.a,b ; 5.a,d ;
Cap.5: 1.a ; 2.b,c ; 3. b,c ; 4. b,c ; 5.b,c ; 6.c ;
Cap.6: 1.a,b ; 2.a ; 3.c ; 4.b ; 5.a,b ; 6.a,d ; 7. b ; 8.a,b ; 9.b ; 10.c,d ;
Cap.7: 1. d; 2. c; 3. a,c; 4. a,c,d;
Cap 8: 1.c,d ; 2.a ; 3.a,c ; 4.a,b ; 5. c ; 6. a,b.