Sunteți pe pagina 1din 7

Comportamentul economic al consumatorului

Dreapta bugetului
Combinaiile posibile dintre dou bunuri x i y pentru care este cheltuit ntregul venit
x px y p y V
poart denumirea de dreapta bugetului, creia i corespunde ecuaia :
i se
reprezint grafic astfel:

V
py

dreapta bugetului

zona bugetului

V
px

xmax =

=10

Linia bugetului
Dreapta bugetului poate fi scris i sub forma (vezi demonstratia la seminar):
p
V
y
x x
py py

px
py

Panta dreptei bugetului =


- ne arata cu cat se modifica y atunci cand x variaza.
Ex: Un consumator aloca un buget de 100 u.m. pentru achizitionarea a doua bunuri x si y.
Pretul lui x este Px= 10 u.m., iar Py = 5 u.m. Dreapta bugetului se poate reprezenta grafic
afland cantitatile maxime din x si y care pot fi achizitionate cu bugetul de 100 u.m.
V= x*Px+y*Py
Daca y = 0 (alegem sa consumam doar x (deci o cantitate maxima din x)) V = xPx x =
V/Px xmax=100/10 = 10
Daca x = 0 (alegem sa consumam doar y (deci o cantitate maxima diny)) V = yPy y =
V/Py ymax=100/5 = 20
Dupa ca aflam cantitatile maxime, trasam dreapta bugetului unind cele 2 puncte de pe grafic
(valorile lui xmax si y max vezi graficul).
Dac venitul consumatorul se modific cu 50 u.m., venitul devine V 1 = 150 u.m., ceteris
paribus (preurile bunurilor x i y rmn constante), atunci dreapta bugetului se va deplasa

spre dreapta, paralel cu dreapta initiala a bugetului (paralel, pt ca panta dreptei bugetului
p
x
py
nu se modifica cum preturile raman constante, nici raportul lor nu se modific).
Noua dreapta a bugetului se va trasa unind punctele corespunzatoare noilor cantitati maxime
din x si y, tinand cont de venitul de 150 u.m.
V1 = 150 V1 = xPx+ yPy
Daca y = 0 (alegem sa consumam doar x (o cantitate maxima din x)) V1 = xPx x =
V1/Px xmax1=150/10 = 15
Daca x = 0 (alegem sa consumam doar y (o cantitate maxima diny)) V1 = yPy y = V1/Py
ymax1=150/5 = 30
De cate ori se modifica (pe rand sau concomitent) una din cele 3 variabile (V, Px, Py), se
calculeaza noile cantitati maxime din cele 2 bunuri si se traseaza linia bugetului.
De exemplu, dac preul bunului x va scdea ceteris paribus (V si Py raman constante), atunci
raportul
va crete n timp ce raportul
va rmne constant, iar dreapta bugetului se va
V
V
px
py

px
py

deplasa la dreapta (panta dreptei bugetului


Invers, dac preul bunului x va crete , raportul

(n modul) va scdea, pt ca Px scade).


va scdea , iar dreapta bugetului se va

V
px

px
py

deplasa la stnga (panta dreptei bugetului


(n modul) va crete, pt ca Px creste).
Dac preul bunului y va scdea, atunci raportul
va crete, n timp ce raportul
va
V
V
px
py
rmne constant, iar dreapta bugetului se va deplasa spre dreapta (panta dreptei bugetului va
crete). Invers, dac preul bunului y va crete , raportul

V
py

se va deplasa la stnga (panta dreptei bugetului va scdea).


Optimul consumatorului/Echilibrul consumatorului

va scdea , iar dreapta bugetului

Va reamintesc ca putem definim curbele de indiferen ca fiind ansamblul combinaiilor de


bunuri care furnizeaz consumatorului aceeai utilitate economic agregat. Cu ct curbele de
indiferen sunt mai ndepartate de origine, cu att utilitatea resimit de consumator va fi mai
mare.
Consumatorul va alege cea mai bun combinaie pe care i-o poate permite. Altfel spus,
consumatorii se vor situa pe cea mai nalt (indepartata de orgine) curb de indiferen
permis de bugetul pe care l au. Aceasta nseamn c linia bugetului trebuie s fie tangent la
curba de indiferen. Grafic, optimul consumatorului se prezint astfel:

y
V
py
A

V
px

0
x
Graficul 1: Optimul consumatorului/ Echilibrul consumatorului

Dac venitul consumatorului va crete, aa cum rezult din prima parte a capitolului,
dreapta bugetului se va deplasa la dreapta, ceea ce va duce la deplasarea punctului de
optim,conform graficului de mai jos :
y
A

y1
y0

x0 x1

Graficul 2: Modificarea consumului optim n funcie de venit


Iniial, punctul de optim al consumatorului se gsea n A, de coordonate x0 i y0. Dac
venitul consumatorului crete, n condiiile n care preul bunurilor x i y nu se modific,
atunci el poate s consume o cantitate x1 din bunul x i o cantitate y1 din bunul y ceea ce
presupune o deplasare a punctului de optim n A.Altfel spus, o modificare a venitului duce la
modificarea consumului. Dac unim punctele A i A obinem curba consum-venit, numit i
curba lui Engel.

Aplicatii rezolvate
U( X,Y ) 3 X Y
1. Un consumator de bunuri x si y are o funcie de utilitate total de tipul
. Venitul disponibil al consumatorului este de 16 um, iar preurile celor dou bunuri sunt
PX 1
PY 2
u.m. i
u.m. Programul de consum (combinatia de bunuri x si y) ce asigur
echilibrul consumatorului este: a) 5X i 2Y; b) 5X i 5Y; c) 6X i 5Y; d) 8X i 4Y; e) 10X
i 3Y.

Cand are de ales intre combinatii din doua bunuri x si y, un consumator atinge starea de
Umg X Umg Y
=
echilibru (optimul consumatorului) cand
.
Px
Py
Umg x=

UT
x

U mg y =

UT
y

sau

sau

Umg x=

dUT
dx

Umg y=

(derivata utilitatii totale in functie de x)

dUT
dy (derivata utilitatii totale in functie de y)

n cazul de fa vom utiliza a doua formul a utilitii marginale.


(V reamintesc formula derivatei:
xn derivat este: (xn) = nxn-1
De exemplu: x = 1 (pt cei care au uitat x =x 1, deci n= 1), atunci (x1) = 1x1-1 = x0 = 1)
Sau (x2) = 2x2-1 = 2x
Sau

(axn) =a* nxn-1 (coeficientul lui x, a, iese in fa)


De exemplu, (4x2) (derivam 4x2 in functie de x): coeficientul 4 iese n fa si se nmulteste cu
(x2) Astfel, (4x2) = 4 *(x2) =4*2x2-1 = 8x1 = 8x)

Atunci cand in functia utilitatii totale avem doar operatii de inmultire/impartire si derivam
UT n functie de x, ceilalti termeni de langa x devin coeficienti ai acestuia si utilizam
formula (axn) =a* nxn-1. Astfel:
Umg x=

Deci

dUT
dx

Umg x=

= 3y*x= 3y*1=3y
dUT
dx

= 3y

Atunci cand in functia utilitatii totale avem doar operatii de inmultire/impartire si derivam
UT n functie de y, ceilalti termeni de langa y devin coeficienti ai acestuia si utilizam
formula (axn) =a* nxn-1. Astfel:
dUT
Umg y=
= 3x*y= 3x*1=3x
dy

Deci

Umg y=

Revenim

dUT
dy

la

= 3x

condiia

de

echilibru:

3 y 3x
= 23 y=3 x
6y = 3x >2 y=x
1
2

Umg X Umg Y
=
Px
Py

>

sau x = 2y (1)

Mai stim ca bugetul consumatorului se mparte ntre cheltuielile pe cele dou bunuri x si
y:
V = x*Px+y*Py (2)
Astfel, putem nlocui relaia (1) n n relaia (2):
V = x*Px+y*Py
> x=8

>

V = 2y*1 + y*2

>16=4 y

y=4

>

x = 2*4=8

2. Funcia utilitii totale obinut prin consumul a dou bunuri X i Y este UT(x,y) =
5x+3y+4. Preul bunului X este Px = 10 u.m. Care ar trebui s fie preul bunului Y la
punctul de echilibru al consumatorului? a) 6 u.m.; b) 10 u.m.; c) 12 u.m.; d) 3 u.m; e) 5
u.m.
Cand are de ales intre combinatii din doua bunuri x si y, un consumator atinge starea de
Umg X Umg Y
=
echilibru cand
.
Px
Py
Umg x=

UT
x

sau

Umg y=

UT
y

sau

Umg x=

dUT
dx

Umg y=

dUT
dy

n cazul de fa vom utiliza a doua formul a utilitii marginale:


dUT
Umg x=
=5
dx
Atunci cand in functia utilitatii totale avem si operatii de adunare/scadere si derivam UT
n functie de x, ceilalti termeni care se aduna la / se scad din termenul care-l contine pe x
sunt constanti si prin derivare devin nuli: 3y si 4.
dUT
=
Astfel, vom avea UTx=Umg x =
(5x) = 5*x=5*1=5
dx

Umg y=

dUT
dy

=3

Atunci cand in functia utilitatii totale avem si operatii de adunare/scadere si derivam UT


n functie de y, ceilalti termeni care se aduna la / se scad din termenul care-l contine pe y
sunt constanti si prin derivare devin nuli: 5x si 4.
dUT
=
Astfel, vom avea UTy= U mg y =
(3y) = 3*y=3*1=3
dy

Revenim la condiia de echilibru, cu ajutorul creia putem afla Py n starea de echilibru a


Umg X Umg Y
5
3
=
= 5Py=30
>
consumatorului:
Py = 30/5
Px
Py
10 Py
> Py=6 u . m.

3. Stim ca utilitatea marginala a consumului din bunul x are forma Umgx=20-X, iar utilitatea
marginala a consumului din bunul y are formaUmg y=18-2Y. Presupunem c preul unei
uniti de X este egal cu preul unei uniti de Y i egal cu 2 u.m.. Care este programul de

consum care-i asigura consumatorului starea de echilibru, dac se cheltuiesc 10 u.m (V=10
u.m.). pentru cumprarea celor dou bunuri de ctre un consumator raional, pentru
atingerea starii de echilibru?
Cand are de ales intre combinatii din doua bunuri x si y, un consumator atinge starea de
Umg X Umg Y
=
echilibru cand
.
Px
Py
n cazul de fa ni se dau direct utilitile marginale corespunztoare consumului optim
din cele douu bunuri x si y, astfel:
Umg X Umg Y
=
Px
Py

>

20x 182 y
=
2( 20x ) =2(182 y )
2
2

20x =182 y 2=x-2y > x = 2+2y

Mai stim ca bugetul consumatorului se mparte ntre cheltuielile pe cele dou bunuri x si
y:
V = x*Px+y*Py (2)
Astfel, putem nlocui relaia (1) n n relaia (2):
V = x*Px+y*Py

>

V = (2+2y)*2 + y*2
1 > x = 2+2y > x=6

> 4+ 4 y +2 y=10

6y 6= y=