Plam Braila

PLANUL LOCAL DE ACIUNE
PENTRU MEDIU
JUDEUL BRAILA
-2004-
Planul Local de Aciune pentru Mediu Judeul Braila
CUPRINS
REZUMAT EXECUTIV.........................................................................................................................................1
1.
INTRODUCERE...........................................................................................................................................2
1.1.CE ESTE UN PLAN DE ACIUNE PENTRU MEDIU (PLAM) I CARE ESTE ROLUL SU N JUDEUL BRAILA.........2
1.2.STRUCTURA I METODOLOGIA UTILIZAT PENTRU ELABORAREA PLANULUI LOCAL DE ACTIUNE IN JUDEUL
BRAILA....................................................................................................................................................................3
1.2.1. Consideraii generale.......................................................................................................................3
1.2.2. Identificarea i clasificarea problemelor/aspectelor de mediu........................................................3
1.2.3. Transformarea problemelor/aspectelor de mediu ntr-un plan de aciune.......................................5
2.
STAREA INIIAL A JUDEULUI BRAILA..........................................................................................7
2.1.INFORMAII GENERALE ASUPRA JUDEULUI........................................................................................................7

2.1.1. Valori istorice i culturale................................................................................................................7
2.1.2. Descrierea judeului..........................................................................................................................8
2.2.STAREA MEDIULUI N JUDEUL BRAILA..........................................................................................................14
2.2.1. Starea calitii atmosferei...............................................................................................................14
2.2.2. Starea apelor de suprafa i subterane.........................................................................................18
2.2.3. Starea solurilor...............................................................................................................................23
2.2.4. Starea pdurilor..............................................................................................................................25
2.2.5. Starea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice.................................................................26
2.2.6. Starea ariilor protejate...................................................................................................................28
2.2.7. Starea radioactivitii mediului......................................................................................................31
2.2.8. Starea aezrilor umane.................................................................................................................31
2.2.9. Starea monumentelor istorice, arhitectonice i de art..................................................................38
2.2.10. Poluri accidentale.........................................................................................................................38
2.2.11. Zone critice privind deteriorarea calitii mediului de pe teritoriul judeului................................39
3.
PROBLEME/ASPECTE DE MEDIU PRIORITARE DIN JUDEUL BRAILA................................41
3.1.
DESCRIEREAMETODOLOGIEI DE IDENTIFICARE, EVALUARE I SELECTARE A PROBLEMELOR/ASPECTELOR

DE MEDIU.................................................................................................................................................................41
3.2.
SELECTAREA PROBLEMELOR PRIORITARE I SINTEZA PROBLEMELOR/ASPECTELOR DE MEDIU PRIORITARE
SELECTATE...............................................................................................................................................................42
4.
PLANUL LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU AL JUDEULUI BRAILA...............................45
4.1.
ACIUNI STRATEGICE PENTRU PROTECIA MEDIULUI N JUDEUL BRAILA............................................45

4.1.1. Introducere......................................................................................................................................45
4.1.2. Stabilirea obiectivelor, intelor i indicatorilor..............................................................................45
4.1.3. Recomandri cadru pentru protejarea componentelor de mediu...................................................45
4.1.4. Identificarea prioritilor pentru aciune.......................................................................................48
4.1.5. Identificarea criteriilor de selectare a aciunilor...........................................................................49
4.1.6. Identificarea, analizarea i selectarea aciunilor...........................................................................49
4.2.
PLANUL LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU AL JUDEULUI BRAILA..................................................50
4.2.1. Matricile-plan pentru soluionarea problemelor de mediu prioritare............................................51
5.
PLANUL DE IMPLEMENTARE A ACIUNILOR................................................................................78
5.1.
5.2.
ELABORAREA PLANULUI DE IMPLEMENTARE............................................................................................78

MATRICILE-PLAN DE IMPLEMENTARE A ACIUNILOR PENTRU SOLUIONAREA PROBLEMELOR DE MEDIU
PRIORITARE..............................................................................................................................................................78
6.
MONITORIZAREA I EVALUAREA REZULTATELOR..................................................................102
6.1.
6.2.
ELABORAREA PLANULUI DE MONITORIZARE I DE EVALUARE................................................................102

MATRICILE-PLAN DE MONITORIZARE I DE EVALUARE A ACIUNILOR PENTRU SOLUIONAREA
PROBLEMELOR DE MEDIU PRIORITARE...................................................................................................................104
6.3.
RAPORTUL DE EVALUARE A REZULTATELOR IMPLEMENTRII PLANULUI LOCAL DE ACIUNE PENTRU
MEDIU AL JUDEULUI BRAILA............................................................................................................................104
6.4.
REVIZUIREA PLANULUI LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU AL JUDEULUI BRAILA..........................106
CUVNT DE INTRODUCERE
Planul Local de Aciune pentru Mediu al judeului BRAILA (PLAM) este un document
strategic oficial, fiind complementar celorlalte activiti de planificare ale autoritilor
administraiei publice locale. Acest document reprezint opinia comunitii n ceea ce privete
problemele prioritare de mediu, precum i aciunile identificate ca fiind prioritare pentru
soluionarea problemelor. Aciunile incluse n Planul Local de Aciune pentru Mediu sunt n
conformitate cu prioritile identificate prin strategiile sectoriale.
Sprijinul acordat de Prefectura Judeului Braila prin emiterea Ordinului nr. 413/2004, a
constituit pentru comunitatea judeului declaraia de intenie i angajamentul autoritilor
administraiei publice locale n asigurarea unui mediu adecvat, a unor condiii de via mai
bune i a unei dezvoltri durabile pentru generaiile actuale i viitoare.
n majoritatea rilor din Europa Central i de Est autoritile locale sunt responsabile cu
aprovizionarea cu ap, canalizarea, nclzirea central, colectarea i eliminarea deeurilor, cu
spaiile verzi i cu planificarea teritoriului. De aceea Planurile de Aciune pentru Mediu pot fi
iniiate la nivelul comunitii i sunt din ce n ce mai des utilizate ca instrumente n cadrul
proceselor de aderare la Uniunea European, n sprijinul alinierii cu cerinele de mediu
comunitare.
Odata intocmit, Planul Local de Aciune pentru Mediu constituie un instrument de lucru
pentru Agenia de Protectie a Mediului si reprezentanii administraiei locale, care se
coreleaza cu Panul Naional de Aciune pentru Mediu si cu planuri/programe judeene de
mediu si de dezvoltare locala, judeeana si regionala.
Proiectul de realizare a Planul Local de Aciune pentru Mediu al judeului Braila a nceput la
28 iunie 2004 i a fost coordonat de Agenia de Protecie a Mediului Braila.
La realizarea acestui proiect au participat autoriti locale, instituii i organizaii cu
responsabiliti n domeniul proteciei mediului, societatea civil, ageni economici, cu scopul
de a dezvolta un instrument de sprijin al comunitii n stabilirea prioritilor de mediu i
participarea public la nivel local.
COORDONATOR PLAM
Ing. Maria POPESCU
Director Executiv APM Braila
ii
REZUMAT EXECUTIV
n judeul BRAILA iniierea procesului PLAM a fost fcut de ctre autoritatea judeean
pentru protecia mediului, Agenia de Protecie a Mediului Braila, n colaborare cu Prefectura
i Consiliul Judeean Braila. n conformitate cu responsabilitile actuale ale autoritii locale
de protecia mediului, conductorului acesteia i-a revenit funcia de coordonator PLAM.
Procesul de desfurare a Planului de Aciune pentru Protecia Mediului a nceput oficial n
iunie 2004 i s-a finalizat n decembrie 2004.
La nivelul judeului BRAILA, Prefectul judeului a emis ORDINUL 413/2004,
constituirea Comitetului de Coordonare i a Grupului de Lucru-PLAM.
privind
Metodologia utilizat n stabilirea coninutului i a formatului standard al documentului

PLAM are la baz Manualul pentru Elaborarea i Implementarea Planului Local de
Aciune pentru Mediu, elaborat de Ministerul Mediului i Gospodririi Apelor. Acest manual
este conceput dup :
Ghidul de implementare a Programelor de Aciune pentru Mediu n Europa Central

i de Est elaborat de Paul Markowitz de la Institutul pentru Comuniti Durabile,
Montpelier, Vermont, SUA n cooperare cu Centrul Regional de Protecia Mediului
pentru Europa Central si de Est (REC)
Metodologia pentru elaborarea i implementarea programului local de aciune pentru

protecia mediului, elaborat n cadrul Proiectului Phare RO9804.04.01.001.
1. INTRODUCERE
1.1. CE ESTE UN PLAN DE ACIUNE PENTRU MEDIU (PLAM) I CARE ESTE
ROLUL SU N JUDEUL BRAILA
Elaborarea unui Plan Local de Aciune pentru Mediu (PLAM ) reprezint un proces
standardizat care poate fi folosit de o comunitate pentru abordarea realist a problemelor de
mediu. El constituie un ghid i un cadru de abordare a evalurii problemelor de mediu din
punct de vedere al prioritilor, de elaborarea soluiilor realiste n mod eficient i cu costuri
acceptabile .
Planurile Locale de Aciune pentru Mediu au un mare potenial n soluionarea problemelor de
mediu la nivel local. PLAM presupune evaluarea aspectelor de mediu, stabilirea prioritilor,
dezvoltarea unei viziuni comunitare, identificarea celor mai adecvate strategii de rezolvare a
celor mai importante probleme i realizarea de aciuni constnd n mbuntiri reale ale
situaiei mediului i aspectelor de sntate public. In acelai timp PLAM reprezint una din
cile cele mai importante de participare a publicului n procesul de luarea deciziei la nivel
local
PLAM ofer un cadru de ntlnire i discuie pentru diverse grupuri interesate, cu valori i
perspective diferite, n scopul de a obine consensul asupra prioritilor i aciunilor prin care
se pot aborda problemele de mediu. Prioritile sunt apoi nscrise n planul de aciune care se
constituie ntr-un proiect al investiiilor viitoare .
innd cont de cele mai serioase probleme la nivel local, PLAM se concentreaz pe
capacitatea pe care o au administraia i instituiile statului la nivel local de a gestiona i a gsi
soluii pentru aceste probleme n mod eficient, pe termen scurt, mediu i lung respectnd
principiile democratice.
De asemenea PLAM presupune n mod implicit realizarea celui mai important aspect, acela
de participare a publicului n procesul de luare a deciziei la nivel local, n conformitate cu
prvederile Conveniei de la Aarhus. PLAM reprezint un instrument pentru implementarea i
aplicarea la nivel local a legislaiei europene transpuse n legislaia naional i a politicii de
mediu n conformitate cu procesul de aproximare.
La elaborarea PLAM s-a inut cont de legislaia, standardele i reglementrile n vigoare,
conceptul fiind n conormitate cu principiile generale i cu obiectivele prioritare identificate n
Planul Naional de Aciune pentru mediu i n Strategia Naional pentru Dezvoltare Durabil.
Necesitatea realizrii PLAM pentru judeul Braila au aprut n contextul descentralizrii,
proces n care autoritilor locale le revin tot mai multe responsabiliti inclusiv n domeniul
mediului nconjurtor.
Implementarea PLAM n judeul Braila va duce la mbuntirea condiiilor de mediu i de
sntate a populaiei, dat fiind corelaia direct ntre mediu i sntate.
La realizarea Planului Local de Aciune pentru Mediu - jude Braila i-au adus contribuia
APM Braila - n calitate de coordonator ct i alte instituii precum: Consiliul Judeean Braila,
Primaria Municipiului Braila, Garda de Mediu, Direcia de Sntate Public, SGA Braila,
Direcia Silvic, ONG-uri de mediu, ageni economici, societatea civil.
1.2. STRUCTURA I METODOLOGIA UTILIZAT PENTRU

PLANULUI LOCAL DE ACTIUNE IN JUDEUL BRAILA
ELABORAREA
1.2.1. CONSIDERAII GENERALE

Prezentul PLAM are o structura simpl i logic, pornind de la modelele existente n
domeniu i avnd, n acelai timp, elemente specifice existente n judeul Braila.
Astfel, se pleac de la ideea descrierii contextului general de la care a pornit necesitatea
ntocmirii acestui document, se descrie situatia actual, evideniindu-se provocrile crora
trebuie s le fac fat Romnia, n procesul de aderare la Uniunea European. In capitolul 2
se prezint judeul Braila din punct de vedere fizico-geografic, economic i administrativ, ct
i din punct de vedere al strii mediului. Practic, seciunea referitoare la descrierea strii
actuale a mediului, este cea mai important, avndu-se n vedere c datele prezentate aici
constituie baza de pornire in identificarea, analizarea, evaluarea i ierarhizarea problemelor de
mediu care reprezint primul pas n intocmirea i dezvoltarea PLAM-ului
1.2.2.
IDENTIFICAREA I CLASIFICAREA PROBLEMELOR/ASPECTELOR DE MEDIU
ANALIZA SWOT
Analiza SWOT reprezint una din metodele utilizate pentru evaluarea potenialului i
limitelor comunitii, dar i oportuniti i ameninri ce sunt considerate externe.
Pe baza analizei calitii mediului prezentat in capitolul:Situaia iniial a judeului Braila
se stabilesc urmtoarele :
PUNCTE TARI :
Resurse naturale semnificative: existenta Parcului Natural Balta Mica a Brailei, a lacurilor
terapeutice Lacu Sarat, Movila Miresii si Caineni
Absenta unor industrii poluante semnificative in interiorul unor zone urbane
Prezenta unui muzeu de stiinte naturale cu personal calificat
Existenta fortei de munca ieftine si calificate
PUNCTE SLABE:
Resurse financiare:
Autoritatile locale nu pot asigura resurse financiare suficiente pentru conformarea cu

cerintele legislatiei de mediu
Capacitate financiara redusa a sectorului industrial local si a persoanelor fizice de a investi
in protectia mediului
Infrastructura tehnica:
Colectarea si depozitarea neselectiva si defectuoasa a deseurilor

Retele de canalizare si statii de epurare slab dezvoltate
Lipsa implementarii standardului SR EN ISO14001 in cadrul unitatilor poluatoare
Potentialul uman:
Personal redus si/sau insuficient pregatit in cadrul serviciilor de mediu ale administratiei
publice locale precum si ale unitatilor poluatoare
3
Participarea redus a publicului la luarea deciziilor de mediu
Etapa urmatoare a constituit-o stabilirea problemelor specifice pe fiecare factor de mediu

Ultima etapa a constituit-o prelucrarea tuturor acestor informaii i elaborarea Planului Local
de Aciune pentru Mediu-judeul Braila.
n ce privete metodologia, PLAM poate fi imprit n dou seciuni :
-identificarea i prioritizarea problemelor de mediu, funcie de impactul asupra mediului
-transformarea problemelor prioritare n aciuni care trebuie intreprinse de prile implicate
Att scopurile ct i metodologia sunt bazate pe un principiu cheie abordarea participativ a
prilor implicate.
Angajamentul prilor n ce privete implementarea reprezint un element critic pentru
asigurarea succesului acestuia. Acesta este motivul pentru care abordarea participativ a
prilor implicate este un element esenial pentru ntreaga metodologie.
n conformitate cu abordarea participativ a prilor implicate, att identificarea ct i
clasificarea problemelor de mediu au fost realizate de ctre grupul de reprezentani locali
Comitetul de Coordonare al PLAM-jude Braila i Grupul de lucru, aprobate prin ORDIN
413/2004 emis de PREFECTUL judeului Braila:
STRUCTURA ORGANIZATORIC A P.L.A.M BRAILA
A. Autoritile administraiei locale :
Prefectura BRAILA
Consiliul Judeean BRAILA
Primaria Municipiului BRAILA
B. Comitetul de coordonare format din reprezentani ai :
Prefectura Judetului Braila
Consiliul Judetean Braila
Agentia de Protectie a Mediului Braila
Garda Nationala de Mediu - Comisariatul Judetean Braila
C.N. Apele Romane - Sistemul de Gospodarire a Apelor Braila
Directia Silvica Braila
Directia de Sanatate Publica
Directia de Statistica Braila
Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Braila
Universitatea Bucuresti - Statiunea de Cercetari Ecologice Braila
Academia de Stiinte Agricole si Silvice Gh.Ionescu Sisesti - Statiunea de Cercetare
Dezvoltare Agricola Braila
Primaria Municipiului Braila
Primaria orasului Faurei
Primaria orasului Insuratei
Primaria orasului Ianca
Universitatea Dunarea de Jos Galati - Facultatea de Inginerie Braila
Universitatea Constantin Brancoveanu
Muzeul de Stiintele Naturii Braila
4
Inspectoratul Scolar Judetean Braila

ONG Eco Alpex 024
R.A. APA
SC Brai-Cata SA
SC RER Ecologic SRL
SC CEPROHART
SC SETCAR SA
SC Celhart Donaris SA
SC Tracon SA
SC CET SA
SC Termoelectrica SA
SNP Petrom
SC AKER Santierul Naval Braila
SC TCE 3 BRAZI
SC AGRIMON
Obiectiv-Vocea Brailei
Monitorul de Braila
C. Grupul de lucru, format din :
BAJA Dumitru
NEGRU Nicoleta
CIOCAN Mihai
DRAGHIA Costica
Garda Nationala de Mediu Comisariatul Judetean Braila
CALIN Dumitrica
A.N. Apele Romane - Sistemul de Gospodarire a Apelor Braila
LUPU Mihaela
Directia de Sanatate Publica Braila
PASCAL Florentina Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Braila
MUNTEANU Florin Directia Silvica Braila
VISINESCU Ioan
Statiunea de Cercetare Dezvoltare Agricola Braila
ONEA Nicolae
Muzeul de Stiintele Naturii Braila
CARTAS Viorel
Universitatea Dunarea de Jos Galati - Facultatea de Inginerie Braila
BARBU Marioara
Primaria Municipiului Braila
CONSTANTIN Emilia SC Termoelectrica SA
TUDORACHE Gabriela-Andra
SC Tracon SA Braila
TOMA Constantin
R.A. APA Braila
1.2.3.
TRANSFORMAREA PROBLEMELOR/ASPECTELOR DE MEDIU NTR-UN PLAN DE
ACIUNE
Fiecare problem identificat necesit alocarea unui set coerent de aciuni care s vizeze
msuri necesare pentru rezolvarea acelei probleme.
Pentru a putea realiza o abordare logic gradual n rezolvarea problemelor/aspectelor de
mediu, n concordan cu principiile complementaritii, un plan de aciune conine o serie de
elemente incluse ntr-o structur bine definit.
PLAM a fost realizat de Comitetul de Coordonare i Grupul de Lucru pe baza etapelor
corespunztoare unor principii de planificare strategic .
Cu ajutorul listei de prioriti a aranjat problemele n arborele problemelor care a fost
convertit ulterior in arborele obiectivelor.
Fiecare arbore de obiective a fost transpus ntr-o matrice plan de aciune, cu urmtoarea
structur:
-obiectivul general;
-obiective specifice;
-stabilirea activitilor pentru fiecare obiectiv specific, instruciuni de implementare,
termene limit i costuri;
-etape in implementarea fiecrei activiti.
2. STAREA INIIAL A JUDEULUI BRAILA

2.1. INFORMAII GENERALE ASUPRA JUDEULUI
2.1.1.
VALORI
ISTORICE I CULTURALE
Un studiu al originilor Brailei arata ca regiunea a fost locuita din vremuri imemoriale, fapt
atestat de numeroase vestigii arheologice datand din 5000 i.Hr., vestigii ale civilizatiilor Boian
si Gumelnita care sunt dovada continuitatii vietii si a civilizatiei in aceasta regiune.
Prima mentiune documentara referitoare la Braila se intalneste in lucrarea Libro del
conoscimento ( 1350 ) in care se vorbeste despre o localitate la Dunarea de Jos sub numele
de Drinago. Ulterior apare sub numele Brillago - in documentele grecesti, Proilabum sau
Proilava - in documentele turcesti, Ibrail sau Ibraila.
Orasul Braila a fost pentru prima data atestat documentar acum 630 ani, cand domnitorul Tarii
Romanesti Vlaicu I a oferit comerciantilor din Brasov privilegiul de a-si vinde marfurile in
Braila. Este prima mentiune directa si precisa a numelui: " Braylam".
Din vremuri imemoriabile, locuitorii Brailei s-au ocupat cu agricultura, cresterea animalelor si
pescuitul pe malul vestic al Dunarii. Un velier, stema orasului Braila, a fost simbolul
comertului, ocupatia pricipala a locuitorilor din aceasta zona. In 1836, Braila a fost declarat
port-liber.
Aici s-a infiintat prima Camera de Arbitraj Comercial (1836), Bursa de cereale si Bunuri
(1882), Curtea Comerciala si Banca Comerciala au fost deschise in Braila. Datorita vietii
econoomice infloritoare, Braila a devenit unul dintre cele mai importante centre comerciale
din Romania. Comertul infloritor si dezvoltarea industriei de-a lungul secolului al XVIII-lea
si inceputul secolului al XIX-lea, au marcat istoria Brailei. Aceasta dezvoltare a insemnat
mori cu aburi, fabrica de paste fainoase, santier naval (1864), fabrica de bere (1872) si docuri
(1883).
Braila a devenit la inceputul secolului XX o importanta zona comerciala a continentului fiind
denumita granarul Europei. Din punct de vedere cultural este foarte important evenimentul ce
se desfasoara anual in Braila si anume Festivalul International de Canto "Haricleea Darcle"
patronat de marea soprana Mariana Nicolesco si care aduna aici cei mai mari cantareti din
intreaga lume.
Prima investitie straina in Braila a fost facuta in 1924 - Societatea Franco-Romana. Port
important, Braila a fost salas pentru multe grupuri etnice - greci, turci, rusi, bulgari, evrei,
armeni, sasi - care traiesc in pace si intelegere. Traditiile, obiceiurile si credintele acestora au
fost intergrate in viata culturala si spirituala a orasului avand un specific aparte datorit
convieuirii populaiei romne cu aceste etnii.
Dintre monumentele istorice si religioase se remarca cu precadere Muzeul Brailei care
dispune de un fond deosebit de colectii istorice si arheologice, considerat ca unul dintre marile
asezaminte de cultura de acest gen din Rominia. De asemenea, Muzeul de Etnografie, Casa
Colectiilor, Teatrul Dramatic "Maria Filotti", Biserica Greceasca (1863-1872), cu vitralii
valoroase si fresce realizate de Gheorghe Tattarescu, Casa Memoriala Panait Istrati (in Braila
si Baldovinesti), Casa Memoriala Perpessicius.
In Piata Sf. Arahanghel, din centrul vechi, se afla Biserica Sfintii Arhangheli Mihail si
Gavril", fosta moschee (sec. XVII), transformata n 1831 n biserica ortodoxa. Constructia,
pastreaza elemente orientale fiind una din putinele biserici din Romania care nu are turla. Tot
aici exista din 1906 grupul statuar Traian, ridicat de sculptorul Tache Dimo-Pavelescu cu
ocazia implinirii a 1800 de ani de la cucerirea Daciei. Pe latura de vest a a pietei este amplasat
din 1909 Orologiul-Braila (1909) , un alt obiectiv deosebit, pe soclul acestuia fiind marcata o
corabie cu panze-simbol al portului de pescari.
Nu in ultimul rand trebuie amintite si Statuia Ecaterinei Teodoroiu-Braila, n memoria eroinei
care s-a jertfit pentru apararea patriei, n luptele de la Marasesti din primul razboi mondial
(septembrie 1917) si Portul-Braila, cu vechi silozuri (1888-1889) ridicate dupa planurile
inginerului roman Anghel Saligny si la care s-au folosit, pentru prima oara n lume,
prefabricate de beton armat.
Panait Istrate, Panait Cerna, Fratii Minovici, Maria Filotti, Ana Aslan, Mihail Sebastian, D.P.
Perpessicius, sunt doar cateva din personalitatile marcante ale stiintei si culturii, de renume
mondial, care au dus renumele orasului si sunt mandria locuitorilr sai. Braila nu este un orasmuzeu, dar vizitatorii sai simt magia, legendele si istoria orasului care este prezenta
pretutindeni.
2.1.2.
DESCRIEREA JUDEULUI
2.1.2.1. CARACTERISTICI FIZICE I GEOGRAFICE

Suprafata judetului Braila este de 4.766 km patrati ceea ce reprezinta 2% din suprafata intregii
tari.
Pozitia pe harta Rominiei este data de urmatoarele coordonate:
28 grade si 10 minute longitudine estica - punct extrem fiind comuna Frecatei;
27 grade si 5 minute longitudine vestica, punct extrem comuna Galbenu;
45 grade si 28 minute latitudine nordica, punct extrem comuna Maxineni;
44 grade si 44 minute latitudine sudica, punct extrem comuna Ciocile.
Judetul Braila are ca vecini judetul Galati la nord, judetul Tulcea la est, judetul Ialomita la sud
si judetul Buzau la vest.
Judetul Braila este amplasat in sud-estul Romaniei ocupind o parte din Lunca Siretului
inferior, o parte din Cimpia Baraganului, mici portiuni din Cimpia Salcioara si Cimpia
Buzaului iar in est, cuprinde Insula Mare a Brailei.. Fiind situat in campie, relieful este in
general uniform cu aspectul unui ses, cu altitudini ce nu depasesc 50m, peisajul fiind monoton
si fara bariere naturale, singurele accidente de teren fiind apele curgatoare, crovurile si
depresiunile lacustre.
Clima este temperat-continentala, moderata, caracterizata prin omogenitate, ca urmare a
uniformitatii reliefului de campie, cu nuante mai excesive in vest manifestate prin ierni
friguroase (viscole puternice), si veri calduroase si secetoase (cu temperatura maxima
absoluta nregistrata pe tara -44,5oC) si mai moderate n est, in Lunca Siretului si Insula Mare
a Brailei, cu vanturi dominante din nord, nord-est; Situat in apropierea Marii Negre, judetul
Braila are temperaturi medii mai ridicate cu 1,5 grade celsius fata de restul cimpiei.
Temperatura medie anuala este de 10,5 grade celsius, maxima absoluta inregistrata in anul
1951, ajungind la 44,5 grade celsius, minima absoluta scazind pina la - 30 GR C (anul 1942).
8
Umiditatea relativa anuala a aerului ajunge la peste 72%, iarna depasind 80%, in timp ce vara
reprezinta 65%.
Precipitatiile anuale sunt reduse (in medie 456 litri apa/m.p.) si au caracter torential vara.
Cantitatea anuala de precipitatii nu acopera necesitatile obtinerii unor productii agricole mari,
deficitul de apa fiind acoperit prin irigatii.
Ape subterane
Principalele formaiuni geologice care posed proprieti hidraulice conductive i
capacitare (de transmisivitate i nmagazinare), prezentnd astfel importan practic din
punct de vedere hidrogeologic, sunt formaiunile:
cuaternare ce aparin pleistocenului inferior (stratele de Freti), prezente n

zona de vest, nord i est a judeului Brila;
cele de vrst pleistocen superior (nisipuri de Mostitea i pietriurile din
Terasele Dunrii);
formaiunile holocene (aluviunile grosiere ale rurilor Siret, Buzu, Clmui
i Dunre).
n formaiunile cuaternare sunt prezente, n raport cu adncimea, trei tipuri de acvifere i

anume:
o
acviferul situat n depozitele loessoide;
o
acviferul freatic propriu-zis din vile fluviatile i din zona de cmpie (primul
strat cu permeabilitate ridicat sub depozitele loessoide);
o
acviferul de adncime.
Acviferul freatic din judeul Brila dispune de o resursa total de 6614,44 l/s, din care resursa
total potabil are valoarea de 783,55 l/s (resursa de bilan), iar restul de 5830,89 l/s
reprezinta ape nepotabile, ce intr n categoria resurselor n afar de bilan;
Acviferul de adncime din judeul Brila are o resurs total calculat de 17562,85 l/s, din
care resursa total potabil (de bilan) are valoarea de 8264,0 l/s, diferena de 9298,78 l/s
reprezentnd ape nepotabile ce intr n categoria resurse n afar de bilan.
Ape de suprafa
Reteaua hidrografica a judetului Braila poarta amprenta climatului temperat continental si a
reliefului alcatuit din cimpuri relativ netede, in cuprinsul carora sunt schitate
vai largi ale unor cursuri de apa ce au directia nord-vest, sud-est si depresiuni inchise, in care
se gasesc lacuri temporare sau permanente.
Hidrografia judeului se caracterizeaz pe de o parte prin faptul c apele curgtoare sunt ape
alohtone avnd caracter tranzitoriu, iar pe de alt parte, prin faptul c n toate
microdepresiunile (crovuri) se cantoneaz lacuri.
Reeaua hidrografic este organizat pe 5 bazine hidrografice, astfel:
1. Bazinul Hidrografic al fluviului Dunrea
Cea mai importanta artera hidrografica a judetului este Dunarea cu cele doua brate
principale: Bratul Macin (Dunarea Veche) spre Dobrogea si Bratul Cremenea, spre Campia
Brailei, inchizind la mijloc fosta Balta a Brailei, actualmente compusa din incinta indiguita
Insula Mare a Brilei cu o suprafa de 76.700 ha i Parcul Natural "Balta Mic a Brilei"
9
(Insula Mic a Brilei) cu o suprafa de 17.529 ha, din care 3.626 ha o constituie luciul de
ap al blilor i iezerelor din aria protejat.
Fluviul Dunrea (222,5 km, Qmed = 8400 m3/s), utilizat n scopul navigaiei fluviale i
maritime, alimentri cu ap pentru populaie, industrie, zootehnie i irigaii .
Dunarea are o mare importanta economica, atit din punct de vedere al alimentarii cu apa a
municipiului Braila cit si a sistemelor de irigatii. In anul 2003 consumul de ap realizat din
fluviul Dunrea reprezint circa 93,5 % din totalul volumului de ap captat la nivelul
ntregului jude.
2. Bazinul Hidrografic al rului Buzu (207 km, Qmed = 26,32 m 3/s), utilizat n special pentru
irigaii i industrie.
3. Bazinul Hidrografic al rului Clmui (119 km, Qmed = 0,872 m 3/s), curge pe teritoriul
judetului Braila intre Jugureanu si Gura Calmatui, pe o distanta de 84 km, in cea mai mare
parte fiind amenajat pentru irigatii.
4. Bazinul Hidrografic al rului Siret (55 km, Qmed = 220 m 3/s) utilizat pentru irigaii i
amenajri piscicole. Riul Siret delimiteaza partea de nord a judetului Braila de judetul Galati,
pe o lungime de 50 km. Pe partea dreapta, la Voinesti, primeste ca afluent riul Buzau, care uda
teritoriul judetului Braila pe o lungime de 126 km.
5. Bazinul Hidrografic al rului Ialomia cu subbazinul Strachina care are un numr redus de
folosine de ap n judeul Brila.
Cursurile fluviului Dunrea i a rurilor de pe teritoriul judeului Brila sunt ndiguite n
totalitate, iar suprafaa de 5 % din teritoriul judeului Brila care este mpdurit se situeaz n
albia major a cursurilor de ap din judet.
Zonele afectate de eroziuni de maluri sunt:
- comuna Maxineni, sat Corbu Vechi - pe raul Siret - protectie 60 ha teren agricol si 150
gospodarii;
- comuna Racovita, sat Racovita - pe raul Buzau - protectie 3 ha teren agricol si 10
gospodarii;
- comuna Rimnicelu, sat Mihail Kogalniceanu - pe raul Buzau - protectie 3 ha teren agricol si
18 gospodarii;
- comuna Scortaru Nou - pe raul Buzau :
- satul Pitulati - protectie 3 ha teren agricol, 30 gospodarii si 1 km. cai de comunicatie;
- satul Scortaru Nou - protectie 5 ha teren agricol, 15 gospodarii, retea electrica, drum
comunal 200 ml;
- satul Gurguieti - protectie 1,5 ha teren agricol, 4 gospodarii, 80 ml drum judetean.
- comuna Sutesti - pe raul Buzau : protectie 2 ha teren agricol, 18 gospodarii, 3 hale
industriale.
Lacurile
Lacurile din judeul Brila sunt de trei categorii: clasto-carstice (lacurile cantonate in
depresiuni de tasare in loess sau crovuri), numite si lacuri de crov, limanuri fluviatile i lacuri
de lunc.
Din prima categorie fac parte Ianca (332 ha), Plopu (300 ha), Lutul Alb (357 ha), Movila
Miresii (180 ha), Secu (108 ha), Ttaru (137 ha), Colea, Placu i altele, iar din a doua : Jirlau
(836ha), Ciulnia (92 ha) i Cineni (74ha), iar din a treia lacurile din lunca Dunrii.
10
Lacurile de meandru si de brat parasit se gasesc indeosebi in lunca Dunarii (Blasova 400 ha),
Japsa Plopilor (76 ha), pe terasa Calmatuiului (Sarat Batogu, Bentu Batogu) precum si in
apropiere de Braila (Lacu Sarat).
De asemenea exista si lacuri de acumulare precum lacurile Galbenu si Satuc pe paraul Valea
Boului, precum si Mircea Voda pe Buzoel Nord, a caror apa este folosita la irigat.
O important categorie a apelor de suprafa o constituie lacurile terapeutice srate, cu
namol sapropelic. Acestea sunt: Lacu Srat I i II, Cineni Bi, Movila Miresii, Batogu.
Lacul Sarat Braila este situat la 16 m peste nivelul marii si inconjurat de 70 ha de padure care
atenueaza climatul de stepa facand astfel din statiune un loc placut de odihna. Lacul cu o
salinitate mare, este un vechi curs al Dunarii, blocat acum. Fundul lacului este acoperit cu
namol terapeutic sapropelic. Valoarea terapeutica a apei si a namolului din statiunea Lacu
Sarat este cunoscuta de multa vreme de catre locuitorii acestei regiuni, dar in ultimul timp,
multi turisti vin aici pentru tratament.
Lacul Srat I Brila, este din pacate singurul lac terapeutic ale crui resurse sunt valorificate
la ora actual. Volumul total de namol terapeutic existent sau estimat este de 138404,5 mc iar
volumul total avizat pentru exploatare este de 535,62 mc.Rezerva de nmol a fost estimat pe
dou perimetre de exploatare concesionate de cei doi ageni economici care exploateaz
aceast resurs.
Lacurile Cineni i Movila Miresii au fost exploatate pn prin anii 1990-1993, dup care
activele ce asigurau exploatarea resurselor terapeutice au fost privatizate (Cineni) sau
facilitile de exploatare au fost abandonate i chiar demolate (Movila Miresii). Pentru lacul
srat Cineni, Agenia Naional Pentru Resurse Minerale a emis licena de concesiune pentru
exploatare pe 20 ani, pentru S.C. Florgeus Prod Com. Impex S.R.L. Bucureti dar pn n
prezent acest societate nu a demarat nici o activitate de exploatare. ntruct caracteristicile
acestui lac sunt cele ale unui zcmnt de ape minerale tip clorosodic-sulfatat-magnezian i
nmol sapropelic, exploatarea va consta n folosirea acestor resurse n scop terapeutic,
extracia nmolului fiind autorizat pentru un volum de 190mc/an .
De asemenea, se mai ntlnesc lacuri cu ap dulce i amenajri piscicole cum ar fi: Blasova,
eicua, Plopu, Lacul Dulce, Popa respectiv amenajrile piscicole Mxineni, Graditea, Lutul
Alb, Vultureni, Iezna, Seaca, Zavoaia i Jirlu.
Lacurile Jirlau, Ciulnita, Lutul Alb, Plopu, Ianca si Blasova au fost amenajate pentru
piscicultura dar la ora actuala aceasta activitate este ca si inexistenta.
Pe lng aceste resurse naturale de la suprafata solului, ca urmare a evenimentelor geologice
care s-au succedat, subsolul deine importante rezerve utile necesare industriei si
constructiilor.
Principalele zcminte din judeul Braila sunt:
Zcmintele de iei i gaze se afl situate n dou uniti geologice distincte i anume:
-n zona sud-estic a Platformei Moesice
-n zona nordic a Promontoriului Nord Dobrogean.
n cadrul zonei sud-estice a Platformei Moesice sunt puse n eviden i se afl n exploatare o
serie de zcminte de iei i gaze pe aliniamentul structural orientat sud-vest nordest Urziceni-Grbova-Brgneasa-Padina-Jugureanu-Oprieneti-Plopu-Bordei VerdeLicoteanca-Stncua-Berteti. Lund ca obiect de studiu zcmintele de hidrocarburi din
11
cadrul Promontoriului Bordei Verde-nsurei au fost puse n eviden zcmintele de iei de

la Oprieneti, Plopu, Bordei Verde Est, Bordei Verde Vest, Filiu, Licoteanca, Berteti,
Stncua.
n zona vestic a ridicrii Bordei Verde-nsurei, ntr-o zon delimitat convenional, ntre
aceast ridicare i rul Dmbovia, se ntlnesc zcminte de iei i gaze asociate n lungul
anticlinalului principal Moara Vlsiei-Urziceni-Jugureanu. Dintre acestea sunt exploatate
zacmintele de iei Jugureanu i Padina.
Zcmintele de gaze libere n zona de sud-est a Platformei Moesice au fost puse n eviden
i se afl n exploatare la Oprieneti, Bordei Verde, Licoteanca, Berteti, Stncua,
Jugureanu, Padina, Garditea, Balta Alb.
Zcmintele de balast din judeul Brila apar la Graditea i Ibrianu, n albia major a rului
Buzu. S-au utilizat pentru amenajri de drumuri i n construcii.
Zcminte de argil aluvionar cu intercalaii nisipoase i granule de CaCO3 la
Baldovineti, argil prfoas nisipoas la Brila, cu rezerve de bilan de circa 1200 mii t i
argil marnoas cu nalt grad de refractaritate la Furei-rezerve de bilan de circa 8200 mii t.
Depunerile loessoide formeaz materia prim pentru ceramic inferioar, aceste argile fiind
utilizate la fabricarea crmizilor.
Ape minerale i termale
n judeul Brila exist patru sonde cu ape geotermale, dou la nsurei, una la Mihai Bravu
i alta la Victoria. Apa are o temperatur la gura sondei de 90-95 oC. Sondele aparin S.C.
FORADEX S.A. Bucureti i sunt n custodia primriilor locale. Apa are un puternic caracter
clorurat-sodic-sulfatic-potasic-magneziano-calcic. Actualmente nu sunt utilizate. n trecut a
fost utilizat o singura sond n nsurei pentru preparare agent termic pentru locuine.
2.1.2.2. CARACTERISTICI ADMINISTRATIVE I ECONOMICE
Resedinta de judet este municipiul Braila, iar reteaua de localitati cuprinde trei orase,
respectiv Faurei, Ianca si Insuratei si treizeci si noua (39) de comune dupa cum urmeaza:
Baraganul, Bertestii de Jos, Bordei Verde, Chiscani, Ciocile, Ciresu, Dudesti, Frecatei,
Galbenu, Gemenele, Gradistea, Gropeni, Jirlau, Marasu, Maxineni, Mircea Voda, Movila
Miresii, Racovita, Rimnicelu, Romanu, Rosiori, Salcia Tudor, Scortaru Nou, Silistea, SurdilaGaiseanca, Surdila-Greci, Sutesti, Tichilesti, Traian, Tudor Vladimirescu, Tufesti, Ulmu,
Unirea, Vadeni, Victoria, Visani, Viziru, Zavoaia.
Populatia judetului Braila, numara la 1 ianuarie 2001, 385066 locuitori, dintre acestia 255532
locuitori
in
mediul
urban
si
129534
locuitori
in
mediul
rural.
Dupa sex, populatia se prezinta astfel:
187694 locuitori sex masculin;
197417 locuitori sex feminin.
Dupa nationalitate, populatia are urmatoarea componenta:
romini 395.611; aromini 136; macedoromini 51; maghiari 211; germani 75; tigani
4.216; ucrainieni 21; rusi 170; lipoveni 2.189; evrei 77; turci 126; bulgari 32; greci
355; alte nationalitati 130
Dupa religie, situatia se prezinta astfel:
religie ortodoxa 387.887; romano-catolica 1.242; greco-catolica 140; reformata 82;
unitariana 15; evanghelica 29; crestina de rit vechi 1.563; baptista 380; penticostala
485; adventista 786; crestina dupa evanghelie 39; religie armeana 6; religie
musulmana 144; religie mozaica 89; biserica ortodoxa de stil vechi 156; alte religii
130; atei 112; fara religie 99; religie nedeclarata 16
12
2.1.2.3.
ACTIVITI INDUSTRIALE I AGRICOLE
Starea economic a judeului se gsete n relaie direct cu resursele naturale existente i cu

potenialul capacitiilor profesionale ale populaiei active. Principalele elemente ce descriu
starea economic sunt reprezentate de:
Agricultura ocupa un rol important in economia judetului Braila care dispune de o suprafata
totala de 381.278 ha teren agricol din care 336.672 ha teren arabil, 34.417 ha pasuni, 380 ha
finete, 1.457 ha livezi si 8.352 ha vii . Total teren arabil utilizat n 2003 313.849 ha.
Suprafata irigata este de 379.579 ha iar lucrarile hidroameliorative cuprind: indiguiri 720.000
ha (lungimea totala a digului fiind de 154 km) desecari pe o suprafata de 69.241 ha (cu 1362
km canale) si irigatii prin aspersiune 68.285 ha, alimentarea cu apa facindu-se din Dunare prin
6 statii de pompare electrice si 43 statii de punere sub presiune.
Se distinge Insula Mare a Brailei cu o suprafata de 76.700 ha, incinta indiguita rezultata prin
desecarea vechii Balti a Brailei, teritoriul fiind amenajat cu lucrari complexe de imbunatatiri
funciare si reprezinta cea mai mare exploatare agricola din tara. De asemenea agricultura
judetului Braila este recunoscuta si prin rezultatele notabile obtinute in zootehnie, si anume, in
cresterea bovinelor, porcinelor, ovinelor, caprinelor si pasarilor pentru carne si oua.
Principalele produse vegetale ale agriculturii, in judetul Braila sunt: griu, secara, orz,
orzoaica, porumb, sfecla de zahar, cartofi, fructe, struguri.
Fondul silvic al judetului Braila este alcatuit din plop euroamerican si alb, salcia alba
selectionata, salcim si mai putin stejar si ulm, padurile si alte terenuri cu vegetatie forestiera
ocupa 23.223 ha.
Apele si baltile reprezinta o suprafata de 37.735 ha ctivitatea de pescuit i de exploatare a
amenajrilor piscicole, care au fost emblematice pentru judetul Braila sunt in continuu
regres.Potentialul productiv al lacurilor si amenajarile piscicole existente nu sunt utilizate la
intreaga lor valoare.
Sectoarele industriale sunt reprezentate de:
producerea i furnizarea energiei electrice i termice;
extragerea ieiului i a gazelor naturale precum i transportul acestora prin conducte;
construcii de utilaje i maini;
construcii i reparaii de nave maritime i fluviale;
metalurgie i profile laminate la cald;
producerea de hrtie i carton;
prelucrarea lemnului i fabricarea mobilei;
producerea de confecii pentru aduli i copii;
fabricarea bunurilor alimentare i nealimentare.
Activitile de transport pe uscat i pe ap joac un rol important n economia judeului
context n care se acord o atenie constant acestui segment. Cile de comunicaie includ:
Reeaua feroviar: lungimea cailor ferate din judetul Braila insumeaza 168 km, cu o
densitate de aproape 36 km la circa 1000 km patrati.
Circulatia rutiera in judet se desfasoara pe o retea de 1150 km drumuri dintre care 211
km sunt modernizate, iar 461 km au imbracaminti asfaltice.
13
Drumurile judetene si comunale masoara 940 km, din care 46 km sunt drumuri
modernizate.
Reeaua de ci ferate este slab reprezentat, fiind compensat de transportul pe osele i pe
fluviul Dunrea.
2.2. STAREA MEDIULUI N JUDEUL BRAILA

2.2.1.
STAREA CALITII ATMOSFEREI
2.2.1.1. POLUAREA DE FOND

In judeul Brila nu sunt amplasate staii de supraveghere a polurii de fond, acestea fiind
situate n zone convenional curate la altitudini de peste 1000-1500 m i la distane de
minim 20 km de aglomerri urbane i obiective industriale care influeneaz calitatea aerului.
2.2.1.2.
POLUAREA DE IMPACT
Poluarea de impact este reprezentat de poluarea industrial produs de principalele instalaii

tehnologice n zonele aflate sub impactul direct al acestora i de poluarea urban datorat
traficului i instalaiilor de nclzire centralizat i individual.
Prezenta poluantilor in atmosfera poate avea efecte grave i imediate att asupra sntii
populaiei ct i asupra mediului nconjurtor.
Supravegherea imisiilor n judeul Brila s-a facut n cinci zone: Brila, Chiscani, Lacu Srat,
Ianca i Furei prin reeaua de supraveghere a factorului de mediu aer care monitorizeaz
calitatea aerului pentru poluani gazoi (SO2, NO2, H2S, NH3, Cl2), pulberi (n suspensie i
sedimentabile) i precipitaii.
EVOLUIA CALITII AERULUI N PERIOADA 2000- SEM.I 2004
EVOLUIA COEFICIENTULUI GENERAL DE POLUARE A AERULUI
0,2
0,18
0,16
Anul
0,14
2000
0,12
0,1
0,08
Coef. gen. de
poluare
0,134
0,06
0,04
0,02
0
2000
2001
2002
2003
Coeficientul general de poluare a aerului la nivelul

judeului, obinut ca medie a tuturor coeficienilor de
poluare ai noxelor analizate care au rezultat din
raportul concentraiilor medii anuale ale fiecrei noxe
i valoarea limitei caracteristice acesteia, are valori cu
valoarea maxim
peste care se
2001 mult sub
2002
2003 1, valoare
Sem.I
consider poluare atmosferic.
2004
evoluia 0,174
acestuia se constat
0,164 Analiznd
0,179
0,183c valorile
anuale sunt uor cresctoare ns mrimea acestora se
situeaz la maximum 18,3% din valoarea maxim,
ceea ce reprezint un grad sczut de poluare a aerului
n judeul Brila ca urmare a unei monitorizri atente
PE ZONE A CONCENTRAIILOR
a EVOLUIA
agenilor poluatori.
Sem.I
2004
MEDII ANUALE DE DIOXID DE SULF- SO2
14
14
12
g/mc
10
8
6
4
2
0
2000
2001
2002
2003
Brila
Zona
Sem.I
2004
Chiscani
n perioada analizat valorile

concentraiilor medii anuale se
situeaz sub 60 g/mc -valoarea
concentraiei maxime anuale i
au o tendin variabil de la un an
la altul i de la o zon la alta.
Valorile medii mai ridicate s-au
obinut n zonele unde sunt
amplasate unitile de producere
a energiei electrice i termice ct
i a celor din industria chimic.
Raportndu-le
la
valoarea
concentraiei limit acestea sunt
totui reduse ca mrime i
reprezint doar un procent ce se
Lacu Srat
2000
2001
2002
2003
Sem.I
2004
Brila
7,4
9,2
11,2
8,5
10,6
Chiscani
8,5
7,0
6,84
7,77
13,46
Lacu Srat
7,0
9,9
10,2
7,85
7,25
CMA anual
(g/mc)
60
60
60
60
60
EVOLUIA PE ZONE A CONCENTRAIILOR MEDII ANUALE DE DIOXID DE AZOT-NO2
15
12
g/mc
10
8
6
4
2
0
2000 2001
2002 2003
Sem.I
2004
Brila
Zona
Chiscani
Concentraiile
medii
anuale
ale
acestui
indicator nregistreaz o
evoluie descrectoare i
prezint valori care se
situeaz pn la maxim
27%
din
concentraia
maxim admisibil anual
40 g/mc prevzut de
legislaia n vigoare.
Lacu Srat
2000
2001
2002
2003
Sem.I
2004
8,6
9,4
8,0
8,81
6,91
10,8
7,6
6,5
3,4
3,86
Lacu Srat
9,3
9,5
9,9
5,97
4,64
CMA anual
(g/mc)
40
40
40
40
40
Brila
Chiscani
EVOLUIA PE ZONE A CONCENTRAIILOR MEDII ANUALE DE HIDROGEN SULFURAT-H2S
Comparativ cu concentraia maxim

admisibil (8 g/mc), valorile medii
anuale sunt cu mult mai mici, n toate
cele trei zone monitorizate i cu
tendin de scdere n 2004 fa de
anii anteriori. Rapotndu-le la
valoarea limitei se constat c
reprezint un procent de maxim
12,5% din aceasta deci un nivel sczut
de poluare.
0,9
0,8
g/mc
0,7
0,6
0,5
0,4
0,3
0,2
0,1
0
2000 2001
2002
Brila
Zona
Chiscani
2000
2003
Sem.I
2004
Lacu Srat
2001
2002
2003
Sem.I
16
2004
Brila
0,9
0,9
0,8
0,9
0,8
Chiscani
1,0
0,9
1,0
0,7
0,54
Lacu Srat
0,9
0,9
0,8
0,8
0,58
CMA la 24 ore
(g/mc)
EVOLUIA CONENTRAIILOR MEDII ALE PRINCIPALILOR POLUANI GAZOI
Analiznd evoluia concentraiilor medii a celor

trei poluani gazoi n perioada 2000-2004, se
poate
observa
scderi
ale
valorilor
concentraiilor la NO2 i H2S i o uoar
cretere la SO2 de numai 4% fa de anul 2000.
Menionm c toate concentraiile nregistrate n
toate punctele reelei de monitorizare a calitii
aerului n judeul nostru, nu au depit valorile
CMA pentru fiecare poluant n parte, valoarea
acestora fiind mult mai mic dect aceasta.
EVOLUIA PE ZONE A CONCENTRAIILOR MEDII ANUALE ALE PULBERILOR N SUSPENSIE

100
90
80
g/mc
70
60
50
40
30
20
10
Zona
0
2000
2001
2002
Brila
Brila
Chiscani
Ianca
2000
2003
Sem.I
562004
Monitorizare pulberilor n suspensie se face n

zonele Brila, Chiscani i Ianca n care sunt
amplasate 5 puncte de prelevare prin care
supraveghem sursele principale de poluare
care
sunt
att
ageni
economici
(SC
Termoelectrica Chiscani, CET Brila, Platforma
chimic Chiscani, SC Glubedex, SC Promex
etc.) dar i traficul rutier i naval. Analiznd
valorile nregistrate pentru perioada analizat
putem concluziona c:
2001
2002
2003
Sem.I
- zona Ianca nregistreaz 2004
o evoluie
descresctoare a valorilor medii anuale
ajungnduse
anului 2004
66
64 ca n prima
66,6parte a 75,07
acestea s reprezinte 51% din CMA.
17
- zonele Brila i Chiscani au valori medii
anuale cu o uoar tendin cresctoare fr
Chiscani
59
78
73
63,9
84
Ianca
91
99
95
88,7
81,07
150
150
150
150
150
CMA la 24 ore
(g/mc)
EVOLUIA PE ZONE A CONCENTRAIILOR MEDII ANUALE ALE PULBERILOR SEDIMENTABILE
Zona
2000
2001
Brila
5,34
5,57
3Chiscani
4,87
6,27
Ianca
3,55
2,76
Faurei
2,99
4,19
g/mc
5
4
2
1
0
2000 2001
2002
CMA
(g/mp/luna)
Brila
Chiscani
2003
17
Ianca
Sem.I
2004
17
Sem.I
n2002
cele 4 2003
zone n care
sunt
2004
monitorizate
pulberile
sedimentabile
concentraiile
4,77 anuale5,23
6,7 de
medii
ating valori
maxim 39% din concentraia
3,14
4,73
3,35
maxim
admis.
Valorile
acestore
prezint
o evoluie
4,5
4,13
5,74
oscilant att pe zone ct i pe
ani3,6fr ca 4,36
diferenele 3,62
dintre
acestea s fie semnificative.
17
17
17
Faurei
2.2.2. STAREA APELOR DE SUPRAFA I SUBTERANE

2.2.2.1. STAREA RURILOR
Judeul Brila este situat n zona sud-estic a rii i reeaua sa hidrografic poar amprenta
climatului temperat-continental i a reliefului alctuit din cmpuri relativ netede, n cuprinsul
crora sunt schiate vi largi i depresiuni nchise n care se gsesc lacuri temporare sau
permanente.
Principalele cursuri de ap care strbat judeul sunt rurile: Buzu (lungime 126 km),
Clmui (lungime 84 km), Siret (lungime 50 km) i fluviul Dunrea cu cele dou brae:
Dunrea Veche (Mcin)-lungime 98km i Cremenea + Dunrea propriu-zis, 81 km.
Rurile Buzu i Clmui sunt monitorizate de APM Brila n seciunile Pod Latinu i
respectiv Pod Cuza Vod i de ctre SGA Brila n seciunea Racovia i respectiv Pod Cireu
i Pod Berteti. Analizele fizico-chimice efectuate demonstreaz mbuntirea calitii apelor
prin faptul c valorile medii obinute ncadreaz apele rurilor, n marea lor majoritate, n
clasa a II-a de calitate conform O.M.1146/2002, excepie fcnd coninutul n substane
fenolice i fier total a cror valori medii situeaz apele rurilor n clasa de calitate
caracteristic fiecrui ru. Datorit condiiilor naturale existente ( soluri srturate ) valoarea
medie obinut pentru indicatorul reziduu fix n apele rului Clmui, depete limita clasei
a IV-a de calitate.
18
Fluviul Dunrea este monitorizat de APM Brila n dou seciuni, km 183 i km 166 i de
SGA Brila n seciunea Gropeni (km 219). Din analizele fizico-chimice efectuate se poate
constata c valorile medii obinute la majoritatea indicatorilor determinai situeaz apele
fluviului n clasa a II- a de calitate a apelor de suprafa conform O.M.1146/2002, existnd n
mod izolat i unele excepii cum ar fi coninutul de fier total i de substane fenolice ale cror
valori medii determinate n toate cele trei seciuni depesc limitele clasei a II-a de calitate.
Aceast situaie este creat de impurificarea apelor fluviului nc din amonte, astfel c apele
intr pe teritoriul judeului Brila impurificate, aportul agenilor economici situai pe raza
judeului fiind nesemnificativ.
Comparnd valorile medii anuale obinute n sem I 2004 la indicatorii determinai cu valorile
medii din anii anteriori i calculnd coeficientul general de poluare a apei, se constat o
mbuntire a calitii apei evieniat prin scderea acestuia ncepnd cu anul 2002.
0,5
0,4
0,3
0,269
0,29
0,268
0,233
0,2
0,194
0,1
0
2000
2001
2002
2003
Sem.I 2004
2.2.2.2. STAREA LACURILOR

La nivelul judeului Brila sunt monitorizate lacurile aparinnd bazinului hidrografic
Dunrea din care fac parte: lacurile terapeutice Lacu Srat i Movila Miresii, lacul Ianca i
lacul natural Blasova, iar din bazinul hidrigrafic Buzu, lacul Jirlu lac cu folosin
piscicol.
Lacurile au fost supravegheate din punct de vedere al calitii apelor, analizele fizico-chimice
evideniind caracterul terapeutic al lacurilor Movila Miresii i Lacu Srat datorit unei
mineralizri foarte accentuate caracterizat prin valori ale reziduului fix de peste 300000 mg/l
n lacul Movila Miresii i peste 250000 mg/l n Lacu Srat, situaie influienat i de seceta
din ultimii ani. Caracterul terapeutic al lacurilor este dat i de valorile ridicate ale coninutului
de cloruri, sodiu i magneziu. Analizele biologice evideniaz faptul c biocenoza lacurilor
este format dintr-un numr mic de specii, dar mare de indivizi, datorit condiiilor de mediu
limitatoare. Lacul natural Blasova se ncadreaz n categoria a III-a de calitate i poate fi
caracterizat ca fiind un lac n stadiul mezotrof cu tendine de eutrofizare. Lacul Ianca poate fi
19
considerat un lac srat datorit valorilor ridicate ale coninutului de cloruri i ale gradului de
mineralizare (valori ale reziduului fix de peste 50000 mg/l). n urma analizelor efectuate
rezult c lacul Jirlu poate fi caracterizat ca fiind un lac eutrof (dup capacitatea de
mineralizare aerob) iar fa de anul 2003 cantitatea de oxigen dizolvat s-a mbuntit, fapt
confirmat i de utilizarea acestui lac pentru piscicultur. ncepnd cu anul 2003 APM Brila a
extins monitorizarea i asupra lacurilor Ttaru, Placu i Cineni n vederea stabilirii calitii
apei i a gradului de mineralizare. Din analizele fizico-chimice efectuate rezult c apele
acestor lacuri sunt srate i nregistreaz un grad ridicat de mineralizare.
2.2.2.3. STAREA APELOR SUBTERANE
SGA Brila monitorizeaz 65 foraje de observaie aparinnd celor 3 bazine hidrografice:
Dunre, Buzu i Clmui., foraje care au captat diferite strate acvifere cu constituii i vrste
diferite.
Conform analizelor fizico-chimice efectuate n anul 2003 rezult urmtoarele:
- indicatorii de calitate ai gradului de mineralizare (reziduu fix, calciu, magneziu, cloruri,
sulfai) prezint depiri ale limitelor admisibile conform STAS 1342/91. De asemenea, se
nregistreaz depiri ale coninutului de fier prezena acestuia fiind pus n eviden
ncepnd cu zona localitii Ptrlagele i terminnd cu forajele amplasate n zona
confluenei cu rul Siret. Aceste depiri nu au drept cauz o surs de poluare antropic, a
crei evacuare de ape uzate insuficient epurate sau neepurate bogate n fier, ar influena
negativ n timp apele subterane, ci unei ncrcri naturale a acesteia. Totodat, apar depiri
ale CCOMn i amoniu, datorate influenei pe care o au apele curgtoare de suprafa (sursa
principal fiind ncrcarea antropic a acestora) i a evacurilor de ape uzate insuficient
epurate sau neepurate. Fa de anul anterior s-au meninut n general depiri la aceleai
grupe de indicatori i anume: gradul de mineralizare, ncrcarea organic, amoniu,fier.
2.2.2.4. ALIMENTAREA CU AP POTABIL
A POPULAIEI
In judeul Brila, alimentarea cu ap se realizeaz prin sisteme centralizate de distribuie a

apei n municipiul Brila, orasele Ianca, Furei, nsurei si in 47 de localitati din mediul
rural. Tratarea apei se realizeaz n 2 staii din municipiul Brila i 3 staii din jude (Ianca,
Gropeni, Movila Miresii), alimentarea staiilor realizndu-se din surse de suprafa. Din surse
subterane se alimenteaza 33 de localitati, din care 2 localitati urbane (Ianca si Insuratei) si 31
localitati rurale. Tratarea apei folosite din subteran se realizeaza doar la localitatile urbane,
numai prin dezinfectia cu clor. De sistemul centralizat de alimentare cu ap a beneficiat un
numr de 231498 locuitori din municipiu i jude, din care 216349 locuitori din mediul urban
(93,45 %) i 15149 locuitori din mediul rural (6,55 %). n jude a fost un consum mediu
menajer de 50,8 l/om/zi la nivel urban i de 38,3 l/om/zi n mediul rural. n municipiul Brila
consumul mediu menajer a fost de 101 l/om/zi iar locuitorii din mediul rural care se
alimenteaz cu ap din staiile municipiului au nregistrat un consum mediu menajer de 50
l/om/zi.
2.2.2.5. SITUAIA APELOR UZATE MENAJERE I INDUSTRIALE
Carateristicile calitative ale apelor uzate evacuate pe parcursul anului 2003 de la anumite
obiective economice au fost necorespunztoare. Depiri ale indicatorilor de poluare fizicochimici s-au nregistrat la suspensii, reziduu fix, substane organice, substane extractibile,
20
amoniu. Aceasta se datoreaz unei exploatri necorespunztoare a echipamentelor existente

dar i necesitii de retehnologizare a acestora. Cele mai nsenmate cantiti de substane
poluante evacuate n mediu nconjurtor au rezultat din procesele de producie desfurate n
industria alimentar (abatoare), zootehnie, n industria celulozei i hrtiei i din ape menajere.
Dintre agenii economici mai importani, a cror activitate influeneaz calitatea resurselor de
ap, sunt :
-
RA APA Brila, cu un debit de ape uzate evacuate de 460,43 l/s (14,520 mil
mc/an) nu dispune de staie de epurare. Apele uzate provenite de la populaie i
instituii publice sunt deversate prin 14 guri de evacuare direct n fluviul Dunrea.
Datorit acestui fapt, la evacuare apar depiri ale limitelor admise la suspensii
totale, substane organice, amoniu, substane extractibile, CBO5.
SC Caruz SA Brila (complex de porci) evacueaz ape insuficient epurate, staia
de epurare fiind depit moral i fizic, nregistrndu-se depiri ale indicatorilor
CBO5, substane organice, materii n suspensie, amoniu, reziduu fix.
SC Celhart Donaris SA Brila cu un debit mediu evacuat de ape uzate de 334,09
l/s (10,536 mil mc/an) cu profil de activitate fabricarea celulozei i hrtiei, dispune
de staie de epurare proprie ns, datorit uzurii i exploatrii necorespunztoare a
acesteia, se nregistreaz depiri la indicatorii CBO5 i CCOMn.
Consiliul Local Furei (agent economic de gospodrie comunal ) cu un debit
mediu evacuat de ape uzate de 2,54 l/s (0,080 mil mc/an) deine o staie de epurare
nou i una veche. n prezent datorit debitului mic de ap uzat canalizat, staia
nou fiind supradimensionat nu se poate folosi, funcionnd staia veche care este
uzat moral i fizic. Analizele fizico-chimice efectuate au pus n eviden depirea
limitei impuse la amoniu, reziduu fix, substane organice, CBO5.
Consiliul Local Ianca (agent economic de gospodrie comunal) cu un debit
mediu evacuat de ape uzate de 9,57 l/s (0,302 mil mc/an) deine staie de epurare
ns, datorit ntreinerii i exploatrii necorespunztoare a acesteia, la evacuarea
apelor uzate n rul Buzu s-au nregistrat depiri ale indicatorilor de calitate
pentru amoniu, reziduu fix, detergeni.
Consiliul Local nsurei (agent economic de gospodrie comunal) deine o
staie de epurare care este depit fizic i debitul de ap uzat este mic. Datorit
lipsei de fonduri nu s-au realizat lucrri de modernizare iar apele uzate evacuate n
rul Clmui sunt insuficient epurate i indicatorii de calitate determinai depesc
limitele admise la CBO5, suspensii totale, detergeni, substane organice.
Repartiia volumelor de ape uzate n raport cu stadiul epurrii

Din volumul total de 107.297 mii mc/an ape uzate evacuate n 2003, 80.950 mii mc/an nu
necesit epurare, 115 mii mc/an au fost corespunztor epurate, 16.002 mii mc/an sunt ape
insuficient epurate i 10.230 mii mc/an sunt ape neepurate. Prin urmare, n anul 2003, 24,45%
din apele uzate provenite de la principalele surse de poluare, au ajuns n receptorii naturali,
neepurate sau insuficient epurate.
21
Ponderea cantitilor principalilor poluani n apele uzate evacuate
2.2.3. STAREA SOLURILOR

Datorit uniformitii condiiilor pedoclimatice, n judeul Brila s-a dezvoltat o gam de
soluri mai puin variat. Cea mai mare rspndire, pe aproximativ 75% din teritoriu, o au
cernoziomurile carbonatice cu variantele lor afectate de hidromorfie (cernoziomuri freatic
22
umede i cernoziomuri carbonatice freatic umede, de regul situate la baza profilului) care
acoper aproape n totalitate cmpiile netede interfluviale. Aceste soluri, cca. 190 000 ha,
formate pe loessuri i depozite loessoide, prezint o textur mijlocie.
Partea nordic a interfluviilor cu relief vlurit, eolian, prezint soluri nisipoase (cca. 25ooo
ha) n diferite stadii de evoluie, de la nisip nesolificat (rogosol) la cernoziom cambic
(levigat). Aceste soluri apar insular la sud de Siret dar formeaz o fie aproape continu la
sud de Clmui.
O pondere mare n nveliul de sol o au i solurile aluviale (inclusiv aluviunile), local gleizate
i pe alocuri salinizate (cca. 150000 ha), ntlnite n luncile largi ale Buzului, Siretului i
Dunrii. O bun parte din acestea au fost mlatini sau lacuri.
Solonceacurile i soloneurile ocup suprafee destul de ntinse (cca. 54000 ha) pe vile
Clmuiului i Iencii, n jurul lacurilor srate din Cmpia Brilei i n Lunca Siretului.
Repartiia terenurilor pe clase de calitate i categorii de folosine:
Nr.
crt.
Specificare
Suprafaa
Clase de calitate
ha
II
III
IV
Arabil
349838
19936
163223
107760
39862
19067
Puni+fnee
33267
965
14035
9319
8948
Vii
4887
562
1256
1698
1250
121
Livezi
745
239
462
42
Total teren agricol
388737
20490
165683
123955
50473
28136
Total neproductiv
Total agricol+neproductiv
9733
398470
42%
2%
98%
5%
31%
7%
13%
teren neproductiv
clasa II
clasa III
clasa IV
clasa V
clasa I
SITUAIA OCUPRII TERENURILOR
Suptafaa total a judeului este de: 476.576ha din care:

teren agricol: 388.737ha ;
teren neagricol: 87.839, din care:
teren forestier: 26.503ha;
suprafaa ocupat de ape: 30.491ha;
suprafaa ocupat de ci de comunicaii i ci ferate: 8.172ha;

23
terenuri ocupate de construcii i curi: 12.940ha;

teren neproductiv: 9.733ha.
1,7%
6,4%
81,6%
18,4%
2,7%
2,0%
teren agricol
teren forestier
5,6%
supr. ocup. de ape
drumuri i ci ferate
construcii i curi
teren neproductiv
Situaia terenurilor degradate

Solul prezint unele probleme de poluare, ca efect al diferitelor activiti antropice, cum ar fi:
mecanizarea lucrrilor agricole folosite neraional, a condus la tasarea solului i
afectarea structurii acestuia;
utilizarea unor mari cantiti de ngrminte chimice pentru a contracara
dezechilibrele nutritive, ignornd studiile de specialitate pedologice i agrochimice, iau manifestat efectul asupra solului, apelor freatice i asupra apelor de suprafa, prin
mbogirea n nutrieni, contribuind astfel la apariia fenomenelor de eutrofizare;
utilizarea excesiv i neadecvat a produselor de uz fitosanitar au afectat flora i
fauna;
degradarea terenurilor prin ocuparea cu halde de depozitare deeuri industriale, deeuri
de pesticide, platforme de deeuri menajere i gunoi de grajd ;
deversarea unor poluani industriali n cursurile de ap contribuie la poluarea pnzelor
de ap freatic precum i a solului prin folosirea apei la irigaii;
dereglarea regimului hidric i hidrogeologic al solului;
utilizarea i exploatarea sistemelor de irigaii fr utilizarea concomitent a sistemelor
de desecare au condus la apariia i dezvoltarea fenomenelor de salinizare i
nmltinire secundar.
Ca urmare a degradrii saline i a excesului periodic de ap n zonele joase - privale, jape - la
nivelul judeului se nregistreaz o suprafa de 464 ha teren degradat.
Au fost inventariate terenurile degradate care pot fi ameliorate prin lucrri de mpdurire. La
nivelul comunelor a fost propus suprafaa de 1654,65 ha din care s-au plantat 55,76 ha n
comunele Tudor Vladimirescu i Zvoaia. Din terenul societilor comerciale aparinnd
domeniului public sau privat al statului aflat n administararea ADS, prin HG 357/2002 i HG
1542/2003 s-au trecut n proprietatea R.N.P. 1693,89 ha care urmeaz a fi mpdurite.
Avnd n vedere influena hotrtoare pe care o dein perdelele forestiere de protecie ca
barier biologic mpotriva poluanilor i a factorilor climatici duntori, DADR n
conformitate cu Legea 289/2002, a iniiat un studiu de fundamentare, executat de SCDA
Brila, pentru nfiinarea in perioada 2005-2012 a 8445 ha perdele forestiere de protectie, din
care 567 ha in anul 2005, n localitile nsurei, Gemenele, Rmnicelu, Salcia Tudor i in
Insula Mare a Brilei.
24
2.2.4. STAREA PDURILOR

Judeul Brila este situat integral n zon de cmpie, terenurile ocupate cu pduri sau destinate
mpduririi fiind distribuite neuniform pe suprafaa judeului, n trupuri izolate raspndite n
step - Cmpia Brilei (3154 ha - 14%), precum i n luncile Dunrii (15.277 ha - 65%) i
rurilor interioare Buzu i Siret (4.855 ha - 21%).
Pdurile acoper circa 5% din suprafaa judeului fiind amplasate cu precadere n lungul
cursurilor de ap. Specii forestiere predominante sunt: salcmul, salcia, plopul, stejarul,
frasinul i slcioara.
Pdurile i terenurile destinate mpduririi sau reimpduririi, n suprafa total de 23.286 ha,
au fost zonate integral n grupa funcional I - pduri cu funcii speciale de protecie,
ndeplinind urmatoarele funcii principale:
Pduri cu funcii de protecie a apelor - 17.112 ha
Pduri cu funcii de protecie a terenurilor (degradate) - 907 ha
Pduri cu funcii de protecie contra factorilor climatici duntori (pentru reglarea
factorilor climatici din zona de step) - 2.713 ha
Pduri cu funcii de recreere (pentru crearea i meninerea unui aspect peisagistic i de
recreere n jurul staiunii balneoclimaterice Lacu Srat i a municipiului Brila,
precum i a comunelor Romanu i T. Vladimirescu) - 399 ha
Pduri stabilite ca rezervaii pentru producerea de semine forestiere i conservarea
genofondului forestier - 58 ha
Pduri destinate ocrotirii unor specii rare din fauna indigen (psri din Insula Mic a
Brilei) rezervaie de genofond fondul de vntoare nr. 1 Vlciu 1.868 ha.
n secundar pdurile ndeplinesc i funcii de producie, dup cum urmeaz:
1.Producia de arbori destinai obinerii de lemn utilizat pentru furnire tehnice, cherestea sau
construcii i celuloz, precum i ca lemn de foc ;
2.Obinerea de alte produse n afara lemnului, cum sunt vnatul, fructele de pdure, plante
medicinale, nuiele pentru mpletituri din rchit, puiei forestieri, semine forestiere.
Evoluia volumului de lemn/ha
Volumul mediu de mas lemnoas/ha este apreciat la cca. 81 m 3. n anul 2003 s-au recoltat i
s-au pus n circuitul economic 101700 m3 de mas lemnoas, din care peste 85% a fost
valorificat ctre ageni economici iar restul ctre populaie. n principal este vorba de esene
moi, din produse principale (tieri rase i de regenerare), produse secundare (curiri i
rrituri) i produse accidentale.
Resurse genetice
Au fost propuse 58 ha de pdure ca rezervaii pentru producerea de semine i conservarea
genofondului forestier, fiind vorba de specii de stejar brumariu-Quercus pedunculiflora, un
hibrid de frasin de Pennsylvania-Fraxinus x pennsylvanica, Fraxinus x angustifolia, salcmRobinia pseudacacia.Cele mai importante sunt :
-rezervaia forestier Camnia (rezervaie natural cod 2259) 1,2 ha arboret aproape
pur de frasin (8Fr +2Sc), situat n cuprinsul pdurii Camnia (comuna Rmnicelu) i
-rezervaia forestier Viioara unde exist 31,2 ha pdure de stejar brumriu Quercus
pedunculiflora (rezervaie natural conform HCJ Brila 20/1994).
Zone cu deficit de vegetaie forestier i disponibiliti de mpdurire
25
Exist 1418 ha terenuri preluate din sectorul agricol care urmeaz a fi mpdurite n cadrul
proiectelor de reconstrucie ecologic (618 n perimetrul Parcului Natural Balta Mic a
Brilei, n ostroavele Popa i Chiciul Orbului i 600 ha n lunca Clmuiului).
S-au inventariat 5613,46 ha terenuri degradate n jude (1654,66 ha la Consiliile Locale si
3958,8 ha la fostele IAS-uri) i s-au propus pentru includerea n perimetrele de ameliorare,
prin lucrari de impdurire. Documentaiile au fost naintate de ctre beneficiari, dup
certificarea APM Brila, Direciei Generale de Agricultur i Dezvoltare Rurala Brila. Pentru
830 ha s-a solicitat la M.A.P.D.R. nc din februarie 2001 aprobarea finanrii necesare
proiectrii dar nici pn n prezent nu s-a primit un rspuns afirmativ.
Suprafee de pdure regenerate n anul 2003
n cursul anului 2003 pe raza judeului Brila, au fost regenerate 1463 ha pdure.Din acestea,
493 ha au fost mpdurite n cadrul proiectelor de reconstrucie ecologic: 382 ha n lunca
Dunrii, 98 ha n lunca Clmuiului (zona Dropia-nsurei) i 13 ha n terasa Dunrii
(Tichileti), termenul de nchidere a strii de masiv fiind n anul 2007. Cele mai mari
suprafee-382 ha, sunt cantonate n Parcul Natural Balta Mic a Brilei (unde a fost vorba de
terenuri degradate preluate din sectorul agricol).
Urmrirea strii generale de sntate la nivel naional se face prin Monitoringul forestier,
sistem implementat n ara noaastr n baza Ordinului Adjunctului Ministrului Silviculturii nr.
96/1990. In cadrul acestui sistem se efectueaz anual culegera informaiilor referitoare la
starea de sntate, datele fiind obinute de pe pieele de prob permanente, amplasate in cadrul
fiecarui ocol silvic.
Pentru estimarea strii de sntate a arborilor se inregistreaz vtmrile fiziologice, i cele
fizice cauzate de diferii factori. Rezultatele obinute prin prelucrarea automat a datelor cu
ajutorul unor programe adecvate reflect starea de sntate pe total specii i grupe de specii.
Diferenele fa de situaia din anul 2001 sunt nesemnificative, starea de sntate fiind bun.
Pentru obinerea acestor rezultate s-au fcut tratamente n pepiniere pentru combaterea
larvelor de Melolontha, tratamente preventive contra finrii stejarului, tratamente la culturile
de rinoase din solarii, cmp si paturi nutritive impotriva fuzariozei, combaterea roztoarelor.
Starea de sntate a pdurilor nu este afectat de fenomene de poluare ci doar de seceta
prelungit, datorit creia un procent de aproximativ 3% prezint stadiul incipient de uscare.
2.2.5. STAREA HABITATELOR NATURALE, A FLOREI I FAUNEI SLBATICE
Principalele tipuri de habitate din judeul Brila sunt :
Habitate de pdure
Habitate de pajisti (de lunc i de step i tufriuri
Habitate acvatice :
o lacuri (srate i dulci)
o bli (permanente i temporare)
o mlatini
o zone mltinoase
o canale
Habitatele cu vegetaie forestier sunt n general pduri tip zvoi (circa 5% din suprafaa
judeului), de salcie, de amestec sau n regim de plantaie (perdele de protecie). Acestea sunt
situate 80% n luncile inundabile ale fluviului Dunrea i ale rurilor Buzu i Siret
(predominant din plop i salcie); 20% sunt pduri de teras pe raza judetuui, compuse
preponderent din salcm i stejar, cele mai importante fiind trupurile: Viioara, Colea, Ttaru,
Rmnicelu, Romanu, Rubla i Lacu Srat.
26
Habitatele de pajisti sunt mai bine reprezentate numai in perimetrul Parcului Natural Balta
Mic a Brilei fiind cel mai afectate de paunatul intensiv al animalelor lsate n stare
semislbatic (vaci , cai, dar mai ales porci) precum i de pauntul ovinelor, prin acumularea
i descompunerea dejeciilor de ovine rmnnd doar speciile rezistente la acidifierea solului.
Paji tile stepice sunt puternic modificate, cu graminee i ierburi xerofile printre care Festuca
valesiaca, Stipa lessiongioana, Stipa capillata.Pe prloagele stepice (terenuri agricole
necultivate) sunt ntlnite specii ca Cznodon dactylon, Bromus tectorum, Salsola ruthenica i
Artemisia austriaca .
Tufriurile au cea mai mic dezvoltare, fie fcnd parte din structura pajitilor, fie exist
izolat, pe arii restrnse, n zone de lunc cu maluri nisipoase.
Habitatele acvatice sunt destul de diverse, mergand ca reprezentare de la bratele Dunarii si
luciile de apa din lunca inundabila pana la diverse lacuri dulci sau sarate situate pe teritoriul
judetului fiind totodata si cele care, in pofida impactului antropic, au conservat cel mai bine
diversitate biologica naturala caracteristica regiunii.
Dintre habitatele protejate pe plan european pentru conservarea unor specii de flora si fauna
rare sau pe cale de disparitie cele caracteristice zonelor umede sunt cel mai bine reprezentate,
diversitatea cea mai mare existand in lunca inundabiila a Dunarii.
Tipuri de habitate listate n anexa I la Directiva Habitatelor, existente n judeul Brila, n
Parcul Natural Balta Mic a Brilei
Cod
Denumire
91EO
Pduri aluviale de Alnus glutinosa, Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,
Salicion albae)
91FO
Pduri mixte riverane de Quercus robur, Ulmus laevis i Ulmus minor, Fraxinus
excelsior sau Fraxinus angustifolia (Ulmenion minoris)
92DO
leauri riverane i galerii mixte (Nerio tamaricetea i Securinegion tinctoriae)
92AO
Galerii de Salix alba i Populus alba
3270
Canale cu maluri aluviale cu vegetaie de Chenopodion rubri p.p. Bidention p.p.
6440
Mlatini aluviale de-a lungul vii Dunrii cu vegetaie de Cnidion dubii
3150
Lacuri naturale eutrofe cu vegetaie de Magnopotamion sau Hydrocarition
6410
Mlatini cu vegetaie de Molinia sau soluri luto-argiloase (Molinia Caerulae)
6510
Puni umede (depresiuni mltinoase) cu vegetaie de Alopecurus pratensis i
Sanguisorba officinalis)
Flora
Influena omului i-a pus amprenta asupra vegetaiei spontane din judeul Brila. ntr-un
trecut mai ndeprtat vegetaia caracteristic era reprezentat prin step n zonele de cmpie i
prin vegetaie de lunc i balt n Balta Brilei.
Stepa a fost deselenit i nlocuit cu vegetaie de cultur (culturi agricole) n proporie de
peste 95%. Ea se mai gsete astzi doar isular, pe pajitile naturale precum i pe marginea
drumurilor, pe versanii vilor, de-a lungul digurilor i canalelor de irigaie.
Din Balta Brailei doar o treime a ramas in regim liber de inundatie, restul de peste 60000 de
ha constituind actualmente incinta agricola indiguita Insula Mare a Brailei. Vestigii ale florei
acestui vast teritoriu de zona umeda se gasesc acum in cele 10 insule din zona inundabila care
constituie Parcul Natural Balta Mica a Brailei. Vegetaia palustra a ostroavelor se remarca prin
27
specii rare, monumente ale naturii, cum sunt nuferii albi si galbeni, specii care doar in Delta
Dunarii sunt mai des intalnite.
Fauna
Zoocenozele sunt specifice tipurilor de habitate descrise anterior, cele mai complexe fiind
caracteristice pdurilor (de amestec) i blilor permanente.
Nevertebratele sunt reprezentate prin cel mai mare numr de specii, la nivelul tuturor tipurilor
de ecosisteme, avand o distribuie relativ uniform.
Veretbratele sunt mai puin numeroase, att ca numr de specii ct i ca numr de indivizi:
Au fost identificate 23 specii de pesti prezente mai ales n ecosistemele de balt permanent i
canale (privaluri): crap, somn, alu, pltic, btc, vduvi, caras argintiu, tiuc, babuc,
roioar, biban, ghibor, rspr, biban soare, avat, oblete, scobar, snger, novac, caras, guvidie
mic, mo cu ghimpi. Dintre amfibieni mentionam broasca mic (Rana esculenta), broasca de
lac (Rana ridibunda), brotcelul (Hyla arborea).
Psrile sunt cele mai numeroase dintre vertebrate, cu o repartiie neuniform. Ele se
concentreaz mai ales n zona pdurilor de amestec, n bli i n zonele mltinoase.
Majoritatea speciilor aparin, din punct de vedere fenologic, grupului migrator (oaspei de
var, de iarn sau de pasaj), foarte puine fiind sedentare i rmnnd pe timpul iernii n
interiorul ostroavelor din lunca Dunrii.
Au fost semnalate 205 specii de psri, sedentare i migratoare, cuibritoare i necuibritoare.
Procentual, avifauna din Parcul Natural Balta Mic a Brilei repreyint peste jumtate din cea
a Romniei, respectiv 53%. Dintre acestea 169 specii sunt protejate pe plan european
(Berna), 58 specii sunt psri migratoare protejate prin Convenia de la Bonn i 6 specii
protejate prin Convenia CITES. De asemenea, 51 specii figureaz n anexele I i II/1 din
Directiva psrilor.
Faptul c zona inundabil brilean face parte din reeaua internaional de locuri de cuibrire
i pasaj, situat pe culoarul estic de migraie dunrean, a fost unul dintre motivele pentru care
s-a propus declararea ca arie protejat.
47% din speciile de psri sunt specii acvatice, ele repreyentnd 57 % din avifauna acvatic a
Romniei, fapt ce a justificat statutul de zon umed de importan internaional atribuit prin
nscrierea pe lista siturilor Ramsar.
Mamiferele sunt mai bine reprezentate in ecosistemele terestre si mai slab n cele acvatice din
ostroavele din Balta Mic a Brilei . Printre aceste sunt de amintit :vidra (Lutra lutra),
mistreul (Sus scrofa), cpriorul (Capreolus capreolus), pisica slbatic (Felis silvestris) i
cinele enot (Nyctereustes procynoides), iepurele (Lepus europaeus), vulpea (Vulpes vulpes),
nevstuica (Mustela nivalis), dihorul (Mustela putorius), bizamul (Ondrata zibethica),
bursucul (Meles meles).
2.2.6. STAREA ARIILOR PROTEJATE
Judeul Brila deine patru arii protejate cu o suprafa total de 20266,66 ha, dup cum
urmeaz :
-Parcul Natural Balta Mic a Brilei-17529ha;
-Rezervaia natural Pdurea Camnia-1,2 ha;
28
-Rezervaia natural Lacul Jirlu-838,66 ha

-Rezervaia forestier Pdurea Viioara-1897,8ha
In cursul anului 2004 prin hotarari ale consiliilor locale Dudesti si Rosiori a fost instituit
regim de protectie provizorie, pana la declararea ca rezervatie naturala Lacul Tataru, cu o
suprafata de 137 ha.
Parcul Natural Balta Mic a Brilei
In ciuda modificarilor survenite atat in structura sistemelor ecologice integratoare cat si la
niveul ei, Balta Mica a Brailei conserva importante valori ecologice, componenta importanta
a Sistemului Dunarii Inferioare, situat in amonte de Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.
Este singura zona ramasa in regim hidrologic natural (zona inundabila), dupa indiguirea in
proportie de cca.75%, a fostei Balti a Brailei si crearea incintei agricole Insula Mare a Brailei.
Datorita atributelor sale zona umeda in regim hidrologic natural, complex de ecosisteme in
diferite stadii succesionale si zona tampon, Balta Mica a Brailei reprezinta un sistem de
referinta a fostei delte interioare si baza pentru reconstuctia ecologica in Sistemul Dunarii
Inferioare.
Din suprafata totala, cca 53,6% o ocupa padurile aluviale, 6% pasunile , 12,84% zonele
umede si 27, 5% lacurile (iezere,balti).Jumatate din ecosistemele identificate - balti si paduri
specifice de lunca inundabila, sunt naturale, aceasta zona conservand in cea mai mare parte
structura si functiile vechii Balti a Brailei din anii 50. Acestea sunt totodata habitate naturale
de interes comunitar fata de care s-au stabilit prioritati de conservare.
La ora actuala Parcul Natural este incredintat spre administrare Regiei Nationale a Padurilor
Romsilva prin contractul incheiat cu Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor cu nr.
744/MMGA/22.05.2004 si 65/RNP/21.05.2004, care se va derula pe o perioada de 10 ani.
Regia se obliga, printre altele, sa intocmeasca regulamentul ariei protejate (in termen de
maximum 9 luni de la incheierea contractului), sa elaboreze planul de management (in
maximum 2 ani de la data contractului) si sa asigure personalul structurii de administrare a
parcului asa cum prevede H.G. 230/2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei,
parcurilor nationale si parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora.
Rezervaia Natural Camnia (cod 2259)
Este situat n cuprinsul pdurii Camnia (circa 550 ha), pdure formata preponderant din
salcm, plop alb i negru i salcie. Rezervaia - un arboret natural de frasin (hibrizi de frasin
de Pennsylvania (Fraxinus x pennsylvanica i Fraxinus x angustifolia), n amestec cu salcm
(8F+2SC), de origine necunoscut, n vrsta de cca.45ani are o suprafa de 1,2 ha i este
situat n comuna Rmnicelu, n apropierea satului Constantineti.
Fiind situat n fond forestier, UP VII Camnia, u.a.38, este administrat de ctre D.S. BrailaOcolul Silvic Ianca care este totodata si custodele acestei arii protejate, conform Conventiei
de custodie nr. 1/7.10.2004 incheiata cu APM Baila, pe o perioada de 5 ani.
Starea actuala a arborilor de frasin dovedeste o buna capacitate de regenerare naturala care
poate asigura mentinerea acestui arboret instalat natural, chiar daca nu corespunde tipului
fundamental de padure. Mai mult, s-a dovedit ca exista si o diseminare naturala in unitatile
amenajistice invecinate astfel incat s-a propus marirea perimetrului protejat.
n perimetrul protejat nu s-au manifestat fenomene de impact antropic prin tieri abuzive sau
punat.
Rezervaia Natural Lacul Jirlu (cod 2260)
29
Rezervaia este un lac eutrof, puin adanc, cu suprafa de 838,66 ha, situat pe malul stang al
raului Buzau. Vegetaia tipic de balt permanent, cu asociaii n care predomin stuful,
papura i pipirigul, asigur habitate de pasaj, hrnire, cuibrire pentru o serie dc specii de
psri migratoare i sedentare, de zon umed. Din aceast cauz, lacul a fost menionat n
anul 1989 n lista Important Bird Areas In Europe(Arii avifaunistice de importan
european) publicat n Anglia.
Luciul de ap a fost exploatat de ctre S.C. Vermatta S.A. Brila n scop piscicol dar pe
parcursul ultimilor doi ani activitile piscicole au fost stopate, nu s-au facut populari cu puiet
sau furajari astfel nct nu se poate vorbi de un impact negativ datorat activitii piscicole.
Datorit factorilor naturali ns, concretizai printr-un climat srac n precipitaii, n ultimii doi
ani sectorului estic al lacului-trupul Viani practic a secat transformndu-se ntr-o mlatin
invadat de stuf.
La ora actual societatea Vermatta este n lichidare judiciar, lacul fiind gestionat de Agenia
Domeniilor Statului.La APM Braila nu s-a depus nici o solicitare de acordare a custodieie
astfel incat trebuie gasita o solutie pentru conservarea acestei arii protejate.
Rezervaia Forestier Pdurea Viioara
Situat pe teritoriul localitilor Insuratei i Bertetii de Jos, ocup o suprafa de 1897,8 ha.
Si a fost declarat prin HCJ Brila nr. 20 din septembrie 1994 .
Pdurea este o relicv a codrilor de stejar care populau nisipurile de origine fluviatil de pe
malul drept al Clmuiului, ce a favorizat naintarea silvostepei adanc n step pn aproape
de vrsarea Clmuiului n Dunre.
Tiat iraional sute de ani, s-a regenerat natural. Vrsta arboretelor 91- 95 ani.
Este pdure tipic de leau, speciile componente fiind stejarul (predominnd stejarul brumriu
Querqus pedunculiflora) i salcmul. 300 ha din cuprinsul pdurii au fost n anii trecui
utilizate ca rezervaie de semine (231 ha salcm i restul stejar). La ora actual numai 39,4
ha din acest perimetru constituie rezervaie seminologic (30,6 ha salcm i 8,8 ha stejar
brumriu ) menionat n Catalogul naional al surselor pentru materiale forestiere de
reproducere din Romnia (avizat n 2001), scopul seleciei fiind cantitatea i calitatea
lemnului.
Pdurea este n administrarea Direciei Silvice Braila Ocolul silvic Ianca.
Monumente ale naturii n judeul Brila.
Popina Blasova. A fost declarat monument al naturii prin HCJ Brila nr. 20/1994 martor de
eroziune hercinic. Prin unicitatea sa n relieful judeului Brila, Popina Blasova face parte
din Patrimoniul geologic eantion reprezentativ din punct de vedere structural bun al
patrimoniului natural existent n situ.
Are o nlime de cca. 45 m si ocupa o suprafata de cca. 2,3 ha, fiind situat n NE Insulei
Mari a Brilei, n apropierea Lacului Blasova, opus localitii Turcoaia.
Compoziia mineralogic a popinei o formeaz: detritusuri grosiere conglomerate de cuarit
i gresii. Are vrsta munilor din Boemia sau din platoul central al Franei.
Pe versantul nordic exist un covor vegetal alctuit din graminee printre care i doua specii
endemice:
-Campanula rotundifolia L.S. sp. Romanica Svulescu Hayeck (clopoel)
-Achillea coarctata Poir (coada oricelului cu flori galbene)
La baza popinei SC IMB SA Ferma vegetal Blasova deine constructii definitive i
provizorii (depozite de cereale, ngrminte, utilaje agricole). n general activitile agricole
desfurate nu afecteaza conservarea elementelor naturale.
Sezonier, un potenial impact negativ poate fi generat prin punatul ovinelor.
30
2.2.7. STAREA RADIOACTIVITII MEDIULUI

n judeul Braila nu se fac determinri de radioactivitatea mediului, laboratorul de
radioactivitate fiind desfiinat n anul 1998. Din constatrile anterioare rezult c n judeul
Braila nu s-a depit pragul admis - unele fluctuaii fiind de ordin natural. Sursele artificiale
din industrie i medicin au fost controlate i reglementate conform legislaiei specifice
2.2.8. STAREA AEZRILOR UMANE

2.2.8.1. STAREA CALITII AERULUI I A ZGOMOTULUI
n judeul Brila sursele de poluare a aerului sunt reprezentate n principal de activitatea
industrial, centrale termice, staii de mixturi asfaltice i traficul auto.
APM. supravegheaz calitatea aerului atmosferic n mediul urban prin 11 puncte de control
amplasate n municipiul Brila, oraele Ianca i Furei.
n perioada 2000 sem. I 2004 evoluia principalilor indicatori monitorizai este urmtoarea:
-poluanii gazoi, analizai doar n municipiul Brila, au nregistrat valori medii anuale
sub 10% din valoarea concentraiei maxime admise cu evoluie uor cresctoare pentru SO2 i
descresctoare pentru NO2, H2S i NH3;
-pulberile n suspensie prezint valori medii ce se situeaz pn la maxim 59% din
CMA pentru municipiul Brila cu evoluie cresctoare i la 54% pentru oraul Ianca cu
evoluie descresctoare;
-pulberile sedimentabile au o evoluie uor cresctoare fr ns ca valorile medii
anuale s depeasc 58% din CMA pentru zona Brila i sub 34% pentru zonele Ianca i
Furei.
La analiza precipitaiilor nu s-au constatat ploi acide.
Rezultatele msurtorilor de pn acum arat ncadrarea n STAS 12574/87 la indicatorii
monitorizai att din punct de vedere al valorilor medii ct i cel al valorilor maxime, deci o
calitate bun a aerului n zonele urbane, sursele reale de poluare fiind de natur punctiform i
liniar.
SITUAIA NIVELULUI DE ZGOMOT
Programul de expertizare a polurii sonore exterioare a fost iniiat de Agenia de Protecie
a Mediului Brila n anul 1993 i s-au efectuat determinri n puncte reprezentative pe
categorii de strzi la bordura trotuarului ce mrginete carosabilul i la limita zonelor
funcionale reprezentate de piee, parcuri, zone de recreere, tratament medical i
balneoclimateric i de incinte de coli.
31
75
80
70
ZONE FUNCIONALE
70,865
66,9
69,1
68,1
60
Din analiza datelor obinute prin prelucrarea valorilor

nregistrate la limita zonelor funcionale unde s-au
efectuat msurtori n 14 puncte se constat c valorile
medii ale nivelului de zgomot echivalent au o evoluie
cresctoare att de la o perioad la alta ct i fa de
limit n cazul pieelor, parcurilor, zonelor de recreere,
tratament medical i balmeoclimateric.
Creterea nivelului sonor este urmarea dezvoltrii n
timp
a activitilor caracteristice zonelor i este
amplificat de zgomotul traficului intens ce se desfoar
pe arterele de circulaie aflate n apropierea zonelor
respective.
56,8
56,1 45
50
40
30
20
limita
2004
2003
10
0
coli
piee
parcuri
80
80
70
71,1
70,7
70
67,8
66,3
69,165
66,3
60
STRZI
60
61,6
63,7
50
40
30
20
limita
10
2004
0
str. 21m
str. 14m
2003
str. 7m
str. 3m
Msurtorile efectuare n cele 16 puncte situate pe

toate tipurile de strzi din municipiul Brila
evideniaz c s-au nregistrat valori medii uor
cresctoare i depiri fa de limitele specifice pe
strzile cu limi de 3m, 7m i 14m i sub limit pe
cele de 21m. Aceast evoluie este consecina faptului
c traficul cunoate o cretere att a numrului de
maini care se deplaseaz ct si a frecvenei
deplasrilor acestora.
Msurtorile efectuate confirm schimbarea mediului sonor ns inndu-se cont c s-au

efectuat doar expertizri i c acestea s-au fcut numai n perioada diurn i n orele cu maxim de
trafic i de activiti economice sau de alt natur nu se poate afirma c municipiul Brila se
situeaz n categoria localitilor zgomotoase.
2.2.8.2. SITUAIA ZONELOR VERZI I A ZONELOR DE RECREERE
Spaiile verzi i zonele de agrement din oraele judeului Brila ocup o suprafa total de
391,6058 ha. Tabelul de mai jos red sintetic suprafaa spaiilor verzi raportat la suprafaa
principalelor localiti urbane:
Nr.
crt.
1
2
3
4
Localitatea
Brila
Ianca
Furei
nsurei
Total
Total spaii
verzi i zone
de agrement
Din care:
Spaii verzi
ha
ha
Zone de
agrement
i terenuri
sportive
ha
324,2158
41,03
16,51
9,85
391,6058
268,2646
41,03
14,54
8,60
332,4346
55,9512
1,97
1,25
59,1712
Suprafaa spaiilor
verzi
raportat la
suprafaa
total a localitii
%
8,1
7,61
5,54
10,36
32
Spaiile verzi reprezint 8,1% din suprafaa intravilanului, adic 14,9 mp pe cap de locuitor, n
timp ce norma OMS este de 50 mp/locuitor. Ca urmare, una din condiiile impuse n Acordul
de mediu nr.76/28.09.1998 pentru Planul de Urbanism General al municipiului Brila, a fost
extinderea zonelor verzi (parcuri, scuaruri etc.).
O ptrime din aria zonelor verzi - 80 ha, o reprezint parcurile i scuarurile. Speciile de arbori,
arbuti i plante ornamentale care compun vegetaia acestora sunt att ndigene ct i exotice.
Dintre speciile rare sau exotice se remarc magnolia-Magnolya yulan, ginco-Ginkgo biloba,
tisa-Taxus baccata, laricele (zada)-Larix decidua var polonica, platanul-Platanus acerifolia,
salcmul japonez-Sophora japonica. Tocmai pentru raritatea unor specii sau pentru vrsta lor,
116 arbori au fost declarai monumente ale naturii .
Cele mai importante sunt:
- Parcul Monument- 53 ha
- Faleza i esplanada Dunrii-7,1 ha
- Scuarul din Piaa Traian-0,63 ha
- Grdina Public- 7,5 ha
- Parcul Zoologic- 4,2 ha
Parcul Monument cu o suprafa de 53 ha. Acesta exist nc din 1862, o contribuie major n
amenajarea acestuia aparinndu-i generalului Kiseleff. n perimetrul acestuia exist Muzeul
de tiine ale Naturii n vecintatea cruia exist un parc dendrologic cu specii exotice. Pe
amplasamentul acestui parc ar fi oportuna infiintarea unui complex muzeal care sa integreze
vechil muzeu precum si o mica grdina botanica. De asemenea n perimetrul Parcului
Monument exist o sal de sport polivalent, terenuri de sport, un stadion, un parc de distracii
pentru copii i un restaurant.
n parc este dominant vegetaia arboricol, existnd deopotriv specii indigene i exotice.
ncepnd din anii 93-94 administraia public local a fcut eforturi pentru conservarea
vegetaiei i prevenirea deteriorrii prin nchiderea cu gard de beton, asigurarea pazei i
extinderea perimetrului prin plantri de arbori pe cca 1,2 ha. Aceste msuri au avut menirea de
a stopa tierile abuzive i deteriorarea vegetaiei ierboase i forestiere prin punatul ovinelor
de ctre locuitorii cartierelor din vecintate.
Pe parcursul ultimilor doi ani a fost derulat un proiect de eliminare a excesului de umiditate
care afecta o important suprafa a parcului determinnd bltiri i instalarea vegetaiei
specifice de balt (stuf n special), iar pe de alt parte punea n pericol stabilitatea liniei de
tramvai ce traverseaz parcul.
Prin suprafaa i diversitatea arhitecturii peisagere, Grdina Public (7,5 ha), Gradina
zoologic (4,2 ha) i zona verde de pe faleza Dunrii i esplanad (7,1ha) pot fi de asemenea
incluse n categoria parcurilor.
Dei situat n extravilan, staiunea Lacu Srat, amplasat la cca. 7 km de Brila, cu o
suprafa de 33,85 ha este foarte frecventat de ctre populaia brilean mai ales pe parcursul
sezonului de var. Municipiul beneficiaz i de plantaiile din apropierea limitei teritorial
administrativ: Pdurea Stejarul i lizierele din zona dig mal, acestea fiind n general (la fel ca
i cele din intravilan) n oraele Ianca i nsurei au fost amenajate parcuri dar acestea au
suprafa mic ( 2,56 ha parcul din Ianca) i varietate mic de specii forestiere ornamentale.
33
Pentru extinderea suprafeei spaiilor verzi, astfel nct s se acopere deficitul existent, n
municipiul Brila au fost propuse extinderea cu 20% a suprafeei Parcului Monument i
refacerea peisagistic, realizarea de perdele de protecie (pe zonele improprii construciilor) i
realizarea de noi aliniamente stradale.
i n extravilan sunt n perspectiv extinderi ale zonelor verzi i imbuntiri ale zonelor de
agrement prin:
- amenajarea Pdurii Stejarul;
- dotari pentru sporturi nautice n zona Crmidriei;
- amenajarea zonei dig mal aferent DJ 221A cu spaii de cazare, de alimentaie public i
amenajari pentru pescuit.
Pentru prevenirea unor efecte ale schimbrilor climatice cu care ne confruntm, o soluie ar fi,
pe lang impduririle care se fac n fond forestier sau pe terenuri degradate prin reconstrucie
ecologic, crearea perdelelor de protecie si existena spaiilor verzi n mediul urban i n
intravilanul tuturor localitilor. S-a propus infiinarea de perdele de protecie a culturilor
agricole i a zonelor oreneti, pe o suprafa total de 567 ha, n raza localitilor nsurei,
Frecei, Mrau, Rmnicelu, Gemenele i Salcia Tudor. Aceste perdele forestiere vor asigura
protecia unei suprafee totale de 40000 ha (propunerile sunt la faza de studiu de fezabilitate )
2.2.8.3. SITUAIA DEEURILOR MENAJERE
Municipiul Braila, a carui populatie este de 217.000 locuitori, detine un depozit de deseuri
menajere si industriale asimilabile acestora situat in localitatea Muchea.
Depozitul ecologic este construit si exploatat in conformitate cu prevederile H.G. 162/2002
privind depozitarea deseurilor si a normativului tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat
prin Ordinul nr. 1147/2002.
Suprafata totala a depozitului este de 18.08 ha, in prezent fiind construita doar prima celula,
cu o suprafata functionala de 3.1 ha si o capacitate de depozitare de 434000 mc, urmand ca in
functie de umplerea acesteia sa se inceapa construirea celulei urmatoare.
Cantitatea medie de deseuri eliminata anual este de aprox. 70 000 t. Astfel, se preconizeaza
ca pana in anul 2008 sa se atinga capacitatea maxima de depozitare urmand a se proceda la
inchiderea acestei celule .
COMPOZITIA MEDIE A DESEURILOR MENAJERE
a) Compozitia medie a deseurilor generate in judetul Braila este:
34
INVENTARUL DESEURILOR MENAJERE, INDUSTRIALE SI ASIMILABILE ACESTORA DIN

MUNICIPIUL BRAILA SI CUMULAT DIN ORASELE DIN JUDET - (tone)
14000
12110.998
12000
10000
8000
7137
5193.773
6000
4000
2000
0
1895
448
451
JUDET (Ianca, Faurei, Insuratei)
BRAILA
menajere
7137
5193.773
servicii municipale (deseuri stradale, din

piete, parcuri, etc)
448
12110.998
deseuri de materiale de constructii, de la

demolari, etc.
451
1895
menajere
serv icii municipale (deseuri stradale, din piete, parcuri, etc)
deseuri de materiale de constructii, de la demolari, etc.
b) Compozitia medie a deseurilor generate de agentii economici si populatia din municipiul

Braila este urmatoarea:
35
CANTITATI DE DESEURI ELIMINATE, PE CATEGORII DE DESEURI, IN MUNICIPIUL BRAILA, EXPRIMATE

PROCENTUAL
Hartie/Carton
7%
Altele
13%
Sticla
4%
Inerte
12%
Metal
4%
Plastic
5%
Textile
9%
Biodegradabile
(vegetale+animale)
46 %
Hartie/Carton
Sticla
Metal
Plastic
Textile
Biodegradabile (vegetale+animale)
Inerte
Altele
c) Compozitia medie a deseurilor menajere generate de agenti economici si populatia din

orasele IANCA, FAUREI si INSURATEI in anul 2003 este reprezentata conform graficului
urmator:
CANTITATI DE DESEURI ELIMINATE, PE CATEGORII DE DESEURI, IN ORASELE DIN JUDETUL BRAILA
EXPRIMETE PROCENTUAL
Hartie/Carton
5%
Altele
13%
Inerte
6%
Sticla
3%
Metal
3%
Plastic
5%
Textile
6%
Biodegradabile
(vegetale+animale)
59%
Hartie/Carton
Sticla
Metal
Plastic
Textile
Biodegradabile (vegetale+animale)
Inerte
Altele
COLECTAREA DESEURILOR. COLECTAREA SELECTIVA A DESEURILOR MENAJERE
36
La nivelul municipiului Braila colectarea deseurilor se efectueaza de catre trei operatori de

salubritate : S.C. ECO S.A. , S.C. BRAI- CATA S.R.L., S.C. R.E.R. ECOLOGIC SERVICE
S.R.L. care au in dotare urmatoarele mijloace de colectare:
pubele 120 l- 1199 buc.

pubele 240 l - 1939 buc.
eurocontainer 1100l - 170
autogunoiere compactoare 19 buc
autotransportoare cu container 2 buc
autotransportoare 6 buc
tractoare cu remorca 15 buc
basculante 9 buc.
recipienti pentru colectarea selectiva a deseurilor de plastic 30 buc
recipienti pentru colectarea selectiva a deseurilor de hartie si carton 1 buc
In semestrul I - 2004 s-a colectat o cantitate de 7.14 t deseuri tip PET si 211.46 t de deseuri
de hartie si carton.
In urma inventarului efectuat in anul 2004 pentru anul 2003 privind cantitatile de ambalaje si
deseuri de ambalaje introduse pe piata si respectiv eliminate pe un esantion de 56 agenti
economici au rezultat urmatoarele:
importatori de produse ambalate - 3

productori de ambalaje - 6
producatori de produse ambalate - 41
consilii locale - 4
importaori de ambalaje - 2
Cantitile inventariate sunt:
ambalaje goale produse 2886,37 t

ambalaje importate 617 t.
ambalaje corespunzatoare produciei 10645,55t
ambalaje pline importate 9916t
deeurile de ambalaje existente n deeurile menajere provenite de la agenii
economici i populatie, eliminate la depozitul ecologic Tracon sunt
urmtoarele:
1. sticla 3883,5 t
2. plastic 11214 t
3. hartie si carton 21 t
4. metale 6 t
2.2.8.4. SITUAIA DEEURILOR INDUSTRIALE

In urma inventarului efectuat pe un esantion de 80 agenti economici selectati de catre ECO
IND Bucuresti situatia desurilor industriale generate, valorificate si eliminate in anul 2003
este prezentata in graficul urmator:
37
INVENTARUL DESEURILOR DIN JUDETUL BRAILA - 1993 - (tone)
800
600
400
Preluat
Generat
Stoc
200
0
Acumulato Anvelope
ri uzati
uzate
Uleiuri
uzate
Hartie &
carton
Deseuri
textile
Altele
25.15
1.85
2.7
8.4
111.93
61.88
27.37
36.3
55.1
15.17
785.87
134.6
199.5
Feroase
Neferoase
Stoc
51.86
34.11
47.21
Generat
80.58
26.98
Preluat
18.65
28
NOTA: pentru deseurile feroase si altele valorile vor fi inmultite cu 10 -2

DESEURILE DE PESTICIDE
Cantitatea de deseuri de pesticide depozitata in anul 2004, in conditii de siguranta pentru

mediu si populatie, in 10 locatii este de 25854,1 kg.
DESEURILE PERICULOASE
Conform HG 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea si controlul

bifenililor policlorurati si ale altor compusi similari, ca urmare a verificrilor agentilor
economici la nivelul judetului Brila s-a inregistrat o cantitate de 5596 buc. condensatori la
agentii economici, urmand ca in anul 2004 si alti agenti economici sa fie verificati pentru a
identifica aceste echipamente.
In anul 2004 S.C. Setcar S.A. Braila a realizat si pus in functiune investitia Instalatie de
eliminare a PCB-urilor din uleiurile de condensatoare si transfomatoare cu o capacitate de
prelucrare de 20 kg/h.
Privind deseurile spitalicesti, anual se genereaz o cantitate medie de 200 t incinerata in
crematorii care nu corespund cu prevederile HG nr. 128/2002 privind incinerarea deseurilor,
deoarece temperatura in cosul de ardere este sub 1100 0C, fapt pentru care nici un spital din
judetul Braila nu detine autorizatie de mediu.
2.2.9. STAREA MONUMENTELOR ISTORICE, ARHITECTONICE I DE ART
Starea monumentelor istorice, arhitectonice i de art este relativ bun. Fondurile insuficiente
alocate nu au permis in totalitate asigurarea bunei conservri a acestora.
2.2.10. POLURI ACCIDENTALE
n perioada 2003 - sem I 2004 au avut loc 29 avarii pe conductele de trasport produse
petroliere afectnd solul pe aproximatix 870 m2 i o emisie de gaze, noroi, ap de zcmnt,
nisip n zona Bordei Verde care a afectat 1500 mp de pune .
38
La conductele de transport gaze naturale nu s-au semnalat accidente cu implicaii majore

asupra factorilor de mediu.
Poluri accidentale cu produse petroliere au avut loc numai pe fluviul Dunrea n 2003, pe
malul stng, la km 170 i n zona SC Romportmet SA Galai i s-a acionat pentru localizarea
i ndeprtarea produselor petroliere prin aplicarea substanelor petroabsorbante. De asemenea
scufundarea remorcherului Neajlov, la confluena rului Siret cu fluviul Dunrea, a produs
poluarea apelor cu produse petroliere. S-a acionat urgent pentru ranfluarea navei i
recuperarea produselor petroliere.
2.2.11. ZONE CRITICE PRIVIND DETERIORAREA CALITII MEDIULUI DE PE TERITORIUL

JUDEULUI
2.2.11.1. ZONE CRITICE DIN PUNCT DE VEDERE AL POLURII AERULUI

Pe teritoriul judeului Brila nu s-au constatat i nu s-au delimitat zone critice generate de
poluarea atmosferei. Aceste concluzii sunt rezultatul, att al activitii de monitorizare a
atmosferei, ct i din Studiile de Impact i Bilanturile de Mediu, elaborate de diferite institute
de specialitate pentru unii ageni economici. Indicatorii de poluare a atmosferei la imisie
urmrii (NOx, SO2, NH3, H2S, pulberi n suspensie i sedimentabile i Cl 2) s-au situat mult
sub valorile concentraiilor maxime admise i nu s-au nregistrat precipitaii acide.
2.2.11.2. ZONE CRITICE DIN PUNCT DE VEDERE AL POLURII APELOR DE SUPRAFA
Pe teritoriul judeului Brila nu s-au constatat zone critice din punct de vedere al poluarii
apelor de suprafata.
2.2.11.3. ZONE CRITICE DIN PUNCT DE VEDERE AL CALITII APELOR SUBTERANE
La nivelul judeului Braila se ntlnesc dou zone critice ca urmare a polurilor istorice din:
1986 cnd a avut loc poluarea localitii epe Vod, com Movila Miresii generat de
avarierea conductei de transport benzin ce aparinea SC Petrotrans SA Ploieti i care a
afectat pnza freatic, fcnd imposibil pn n prezent utilizarea apei din 8 fntni.
1991 cnd a avut loc poluarea cu produse petroliere a solului, subsolului i pnzei freatice,
concomitent cu afectarea strii de confort a unui numr de 11 locuine prin ascensionarea
produsului petrolier, n cartierul Chercea din municipiul Brila. Conducta de transport
produse petroliere aparinea SC Petrotrans SA Ploieti.
2.2.11.4. ZONE CRITICE DIN PUNCT DE VEDERE AL DEGRADRII/POLURII SOLULUI

Din evidenele APM Brila i din rapoartele DADR Brila i ale Staiunii de Cercetare Dezvoltare Agricol Brila nu rezult existena unor zone critice din punct de vedere al
poluarii solului, dar s-au constatat o serie de forme de degradare, ca efect al diferitelor
activiti antropice, cum ar fi: tasarea solului, fenomene de desertificare, dereglarea regimului
hidric i hidrogeologic, fenomene de salinizare i nmltinire secundar, ocuparea cu halde
de depozitare deeuri industriale, deeuri de pesticide, platforme de deeuri menajere i gunoi
de grajd.
39
2.2.11.5. ZONE VULNERABILE CARE NECESIT RECONSTRUCIE ECOLOGIC

Nu s-a constatat existenta unor zone care sa necesite reconstructie ecologica, dar trebuie totusi
luata in consideratie existenta terenurilor degradate care necesita impadurire pe o suprafaa de
cca 1655 ha.
40
3. PROBLEME/ASPECTE DE MEDIU PRIORITARE DIN JUDEUL
BRAILA
3.1. DESCRIEREA METODOLOGIEI DE IDENTIFICARE,
SELECTARE A PROBLEMELOR/ASPECTELOR DE MEDIU
EVALUARE
Ierarhizarea problemelor de mediu i stabilirea prioritilor pentru aciune s-au efectuat

utiliznd metoda analizei criteriale, astfel :
1- n ce masur problema afecteaz sntatea uman
2- n ce msur problema afecteaz mediul
3- n ce msur problema genereaz neconformare cu cerinele legale
4- care sunt costurile asociate soluionrii problemei
5- n ce masur abordarea problemei aduce beneficii sntii publice /mediului
Procedura s-a aplicat fiecarei probleme individuale de mediu din cele 11 categorii de
probleme .
Ierarhizarea a fost efectuat de membrii Grupului de Lucru n edinta de lucru din
24.09.2004
n urma acestora a rezultat urmtoarea ordine de prioritate:
1. CALITATEA SI CANTITATEA APEI POTABILE
2. POLUAREA APELOR DE SUPRAFATA
3. DEGRADAREA SOLULUI
4. POLUAREA APELOR SUBTERANE
5. POLUAREA ATMOSFEREI
6. GESTIUNEA DESEURILOR
7. MEDIUL NATURAL SI ANTROPIC
8. PERICOLE GENERATE DE FENOMENE NATURALE
9. TURISMUL SI AGREMENTUL
10. URBANIZAREA MEDIULUI
11. EDUCATIA ECOLOGICA
41
Planul Local de Aciune pentru Mediu Judeul BRAILA
3.2. SELECTAREA PROBLEMELOR PRIORITARE I SINTEZA

PROBLEMELOR/ASPECTELOR DE MEDIU PRIORITARE SELECTATE
LISTA PROBLEMELOR / ASPECTELOR DE MEDIU
DIN JUDEUL BRAILA
1 CALITATEA I CANTITATEA APEI POTABILE
1.1 insuficienta gradului de asigurare a apei potabile prin sistem centralizat n mediul rural
1.2 insuficienta gradului de asigurare a apei potabile prin sistem centralizat in mediul urban (Braila,
Ianca, Faurei, Insuratei)
1.3 starea tehnic necorespunztoare a reelelor de distribuie a apei potabile
1.4 neasigurarea zonelor de protectie pentru sursele de apa de adancime
1.5 calitatea necorespunzatoare a apei din fantani in localitati rurale fara sistem centralizat de
alimentare
2 POLUAREA APELOR DE SUPRAFA
2.1 Poluarea apelor Dunarii generata de deversarea de ape uzate insuficient epurate n apele de
suprafaa
2.2 poluarea apelor de suprafaa ale fluviului Dunarea cu produse petroliere de la nave
2.3 poluarea apei generata de depozitarea necontrolata de deeuri pe maluri sau n albiile rurilor
2.4 poluarea apelor de suprafaa generata de lipsa/uzura sistemelor de canalizare i epurare a
apelor uzate
3 DEGRADAREA SOLULUI
3.1 poluarea solului i a apelor freatice cu reziduuri petroliere i apa srata n zona de impact a
schelelor petroliere
3.2 poluarea din surse difuze, din agricultura, a freaticului de mica adncime
3.3 ocuparea unor suprafee mari de teren cu depozite de deeuri menajere i industriale
3.4 eroziunea solului datorita lipsei perdelelor forestiere de protecie
3.5 poluarea solului i a apelor subterane generata de depozitarea dejeciilor i evacuarea pe sol a
apelor uzate necorespunztor epurate provenite din sectorul zootehnic
3.6 soluri degradate prin saraturare, exces periodic de apa sau compactare
3.7 degradarea solurilor nisipoase prin eroziune eoliana
3.8 abandonarea orezariilor amenajate mentinand solul la un potential scazut (Maxineni-Latinu,
Stancuta, Gropeni-Tichilesti)
42
4 POLUAREA APELOR SUBTERANE

4.1 poluarea stratului freatic in zona localitilor rurale
4.2 poluarea apelor subterane in zona depozitelor de deeuri industriale (depozit SC Celhart
Donaris SA Braila, depozit de reziduuri petroliere SNP Petrom )
4.3 poluarea apelor subterane in zona depozitelor de deeuri menajere
4.4 poluarea apelor subterane in zona fermelor de animale
4.5 poluarea apelor subterane si ridicarea nivelului freatic datorit inexistentei sistemului de
canalizare in unele cartiere ale municipiului Braila si de ape uzate din reeaua de canalizare
nvechit a municipiului Braila
4.6 poluarea apelor subterane cu nitrai din agricultur
4.7 poluarea freaticului cu produse petroliere din reteaua Petrotrans si producerea de disconfort
locuitorilor de pe str. Brazdei si Oltului din mun. Braila
5 POLUAREA ATMOSFEREI
5.1 poluarea atmosferei generata de instalaiile mari de ardere (Termoelectrica, CET)
5.2 poluarea atmosferei generata de trafic n mediul urban i de-a lungul cailor rutiere intens
circulate din zona rurala
5.3 poluarea atmosferei datorit emisiilor de COV rezultai din instalaiile i activitile care utilizeaz
solveni organici
5.4 emisii de compui periculoi provenii de la crematoriile spitalelor
5.5 lipsa instalatiilor de retinere a noxelor provenite de la statiile de mixturi asfaltice
5.6 lipsa instalaiilor de recuperare COV de la staiile de distribuie a benzinei
5.7 lipsa instalaiilor de recuperare a substanelor care epuizeaz stratul de ozon la agenii
economici care efectueaz service la instalaiile frigorifice
5.8 poluarea atmosferei cu hidrogen sulfurat de pe platforma Chiscani
6 GESTIUNEA DEEURILOR
6.1 poluarea mediului generata de gestionarea necorespunztoare a deeurilor menajere urbane i
rurale (depozitare necontrolata, organizarea defectuoasa a sistemului de colectare i transport,
colectarea neselectiva)
6.2 existenta unor posibiliti reduse de valorificare sau eliminare a unor deeuri periculoase
(lamuri, creozot, PCB, pesticide, etc.)
6.3 poluarea generata de eliminarea deeurilor spitaliceti i sanitar-veterinare prin incinerare
neecologica
43
7 MEDIUL NATURAL SI ANTROPIC

7.1 insuficiente masuri de protectie a unor specii si zone de habitat natural
7.2 deteriorarea cadrului natural in ariile protejate
7.3 insuficienta suprafata impadurita raportata la suprafata judetului Braila
7.4 eroziunea biodiversitatii prin activitati antropice
7.5 deteriorarea monumentelor arhitectonice si istorice din judeul Braila
8 PERICOLE GENERATE DE FENOMENE NATURALE
8.1 existena zonelor expuse riscului de inundaie
8.2 starea necorespunzatoare a amenajrilor hidrotehnice pentru protectia asezarilor
8.3 pericole generate de existena unor regiuni supuse eroziunii, afectate de rupturi de maluri
9 TURISMUL I AGREMENTUL
9.1 potential turistic si balnear neexploatat (Caineni, Movila Miresii)
9.2 scaderea potentialului balneoclimateric al lacurilor sarate datorita unor factori naturali
9.3 deteriorarea unor zone naturale datorita practicarii agrementului
10 URBANIZAREA MEDIULUI
10.1 dezvoltarea lenta a infrastructurii i a serviciilor, n raport cu extinderea suprafeei construite
10.2 extinderea suprafeelor construite, n defavoarea spatiilor verzi
10.3 poluarea sonora i prin vibraii n aglomerrile urbane i zonele industrializate
10.4 disconfort pentru populatie si uzura cailor rutiere generata de traficul auto in mediul urban
10.5 poluarea estetica, ambientala prin constructii, utilaje sau alte utilitati abandonate
11 EDUCAIA ECOLOGIC
11.1 nivel sczut al educaiei ecologice la nivel comunitar, al responsabilitii, opiniei i atitudinii
individuale i de grup
11.2 lipsa unor programe de educare/informare in masa a populatiei privind efectele poluarii asupra
sanatatii
44
4. PLANUL LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU AL JUDEULUI
BRAILA
4.1. ACIUNI STRATEGICE PENTRU PROTECIA MEDIULUI N JUDEUL
BRAILA
4.1.1. INTRODUCERE
Potrivit Programului de Aciune pentru Mediul Inconjurator aprobat prin HG 455/23.05.2001,
privind aprobarea Planului de aciune al Programului de guvernare pe perioada 2001-2004,
Ageniei de Protecia Mediului BRAILA i revin obligaii privind: protecia i conservarea
naturii i a diversitii biologice, dezvoltarea i administrarea reelei de arii protejate, aprarea
mpotriva calamitilor naturale i accidentelor, aplicarea ferm a legislaiei de mediu la
sistemul de norme, standarde i reglementri al Uniunii Europene, dezvoltarea
managementului durabil al resurselor de ap, gestiunea deeurilor urbane i industriale,
consolidarea capacitilor instituionale si formarea competenelor necesare, constituirea
fondului de mediu, facilitarea i stimularea dialogului dintre autoriti i societatea civil
asupra strategiei, politicilor, programelor i deciziilor privind mediul i dezvoltarea socioeconomic a judeului, conservarea i dezvoltarea capitalului uman n domeniul mediului
precum i mbunatirea sistemului educaional formativ i informativ n vederea unei
educaii civice i ecologice a populaiei.
4.1.2. STABILIREA OBIECTIVELOR, INTELOR I INDICATORILOR
Scopurile de mediu ndrum strategic eforturile pe termen lung de rezolvare a problemelor de
mediu i ofer o oportunitate de stabilirae a consensului ntre prile interesate n legatur cu
ceea ce se urmarete a se realiza ntr-o perioad definit de timp cum ar fi 3-5 ani.
intele sunt angajamente msurabile ce trebuie realizate n perioada de timp stabilit. Ele sunt
utilizate n evaluarea i msurarea progresului n implementarea PLAM, n timp ce indicatorii
evalueaz dac scopurile i intele de mediu au fost atinse i dac aceste rezultate
mbunttesc viaa cetenilor comunitii.
4.1.3. RECOMANDRI CADRU PENTRU PROTEJAREA COMPONENTELOR DE MEDIU
Recomandari cadru pentru componenta de mediu apa
- Obiective generale:
ncurajarea mbuntirii calitii resurselor de ap de suprafa i subterane prin construirea
unor staii de epurare a apelor uzate att n mediul urban i rural ct i n industrie;
mbuntirea sistemului de monitorizare a calitii apelor prin identificarea i atragerea
unor noi surse de finanare n vederea achiziionrii de aparatur performant de laborator;
Reducerea pierderilor din reelele de alimentare cu ap;
Dezvoltarea unor reele centralizate de aprovizionare cu ap n zonele rurale;
- Obiective imediate:
Reabilitarea i extinderea retelei de alimentare cu apa potabila a municipiului Braila
Realizarea statiei de epurare a municipiului Braila
Realizarea de sisteme de alimentare cu apa potabila in localitatile rurale ale judetului Braila;
45
Contientizarea conducerilor unitilor poluatoare n vederea automonitorizrii calitii

apelor uzate.
Recomandri cadru pentru componenta de mediu aer
Msuri de mbuntire a calitii aerului prin scderea emisiilor
Sprijinirea introducerii de tehnologii curate
Transpunerea legislativa si implementarea cerintelor UE
Amplasarea statiilor de monitorizare continua a calitatii aerului in Municipiul Braila
conform rezultatelor modelarii din proiectului de implementare a Directivei Uniunii Europene
cu privire la calitatea aerului ambiental;
Lucrari de reparatii ale instalatiilor si echipamentelor companiilor poluatoare
Constientizare conducerilor unitatilor poluatoare in vederea automonitorizarii emisiilor.
Recomandari cadru pentru paduri, zone naturale si arii protejate
Protectia si conservarea naturii si a diversitatii biologice
Monitorizarea diversitatii biologice
Evaluarea biodiversitatii in zonele insuficient sau deloc cunoscute
Reconstructia ecologica a ecosistemelor si habitatelor deteriorate
Stimularea participarii la actiunile de conservare a diversitatii biologice a organizatiilor
neguvernamentale din judet
Realizare perdelelor de protectie, potrivit prevederilor legale
Supravegherea comertului cu flora si fauna salbatica din judet prin autorizarea persoanelor
fizice si juridice care recolteaza/captureaza flora/fauna salbatica in vederea valorificarii
acestora pe piata interna
Administrarea ariilor protejate din judet
-Obiective generale:
Conservarea diversitatii biologice prin organizarea retelei judetene de arii protejate;
Implicarea APM BRAILA in elaborarea planurilor de management a ariilor naturale
protejate din judet;
Inventarierea ecosistemelor terestre si acvatice naturale neafectate antropic in vederea
declararii unor noi arii naturale protejate
Implicarea APM BRAILA in elaborarea Planurilor de Urbanism General.
Recomandari cadru pentru componenta de mediu sol si gestiunea deseurilor
APM BRAILA va incuraja si colabora cu factorii interesati in:
Aplicarea planului judetean de gestionare a deseurilor;
46
Aplicarea unor tehnologii moderne care genereaza mai putine deseuri;

Crearea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor urbane si industriale;
Implementarea unor instrumente economice locale a caror aplicare sa stimuleze activitatea
de reciclare si reutilizare a deseurilor;
Reconstructia ecologica a zonelor care au fost afectate de depozitarea deseurilor;
Realizarea statiilor de transfer aferente depozitelor ecologice.
APM BRAILA, prin compartimentul Gestiune Deseuri si Substante Chimice Periculoase va
urmari modul in care sunt puse in aplicare si respectate dispozitiile legale si standardele
normative in vigoare privind regimul deseurilor;
APM BRAILA va asigura monitorizarea calitatii solurilor sub aspectul poluarii chimice
Recomandari cadru pentru extinderea spatiilor verzi din zonele urbane
Urmarirea respectarii normelor Regulamentului General de Urbanism privind raportul
numar locuitori/spatii verzi in localitatile urbane.
-Obiective imediate:
Realizare de noi spatii verzi in interiorul localitatilor urbane din judet si imbunatatirea celor
existente.
Recomandari cadru pentru facilitarea si stimularea dialogului dintre autoritati si
societatea civila asupra strategiei, politicilor, programelor si deciziilor privind mediul si
dezvoltarea socio-economica a judetului
Informarea publicului interesat in legatura cu evolutia procesului de avizare a finantarii
proiectelor propuse;
Promovarea unei atitudini responsabile si pozitive a cetatenilor asupra problemelor de
mediu;
Atragerea participarii publice spre promovarea unor noi proiecte de mediu care sa vizeze
dezvoltarea durabila a judetului;
Asigurarea participarii publice la luarea deciziei pe probleme de protectia mediului;
Dezbateri publice cu privire la propunerile de proiecte de mediu din judetul BRAILA;
Mentinerea legaturii cu mijloacele mass-media pentru a facilita diseminarea informatiei de
mediu;
Dialogul permanent intre Agentia pentru Protectia Mediului BRAILA si organizatiile nonguvernamentale, ca reprezentante ale societatii civile, colaborarea cu acestea in scopul
diseminarii informatiei de mediu si al sensibilizarii publicului;
Asigurarea accesului publicului la informatia de mediu prin mijloace specifice, in
conformitate cu prevederile Legii nr 86/2000 de ratificare a Conventiei de la Aarhus, ale Legii
nr.544/2001, privind liberul acces la informatiile de interes public si ale Hotararii de Guvern
nr. 1115/2002 privind liberul acces la informatia de mediu;
47
Recomandari cadru pentru imbunatatirea sistemului educational formativ si informativ

in vederea formarii unei educatii civice si ecologice a populatiei;
Colaborarea, incurajarea si sprijinirea oricaror initiative ale celorlalti factori interesati in
educarea ecologica a populatiei judetului;
Intocmirea unui plan local de actiune pentru educarea civica si ecologica a populatiei;
Colaborarea cu organizatiile neguvernamentale din judet in scopul formarii unei educatii
civice si ecologice a populatiei .
Impulsionarea elevilor spre actiuni cu caracter aplicativ: plantare de pomi si flori,
recuperarea deseurilor refolosibile, etc.;
Educarea populatiei din localitatile urbane ale judetului in vederea depozitarii controlate si
colectarii selective a deseurilor;
Colaborarea cu organizatiile nonguvernamentale pentru realizarea filmelor ecologicoeducative necesare pentru formarea tinerilor in spiritul raspunderii civice fata de mediul
inconjurator;
Marcarea tuturor evenimentelor importante de mediu in scopul sensibilizarii opiniei publice
4.1.4. IDENTIFICAREA PRIORITILOR PENTRU ACIUNE
Urmatorul pas in procesul PLAM este identificarea actiunilor specifice. In timp ce
Viziunea Comunitatii ofera cadrul general, scopurile si obiectivele de mediu servesc ca
avanpost in identificarea actiunilor .
Redam, in continuare, principalele tipuri de actiuni :
1. Educarea si instruirea publicului in special a tineretului din scoli
2. Stimulente economice. Acestea modifica comportamentul poluatorilor prin cresterea
costurilor in cazul poluarii-taxa utilizatorului, taxa producatorului si penalitatile
3. Programe comunitare cum este colectarea selectiva a deseurilor gestionate de
municipalitati,companii de utilitati, ONG-uri sau irme private .
4. Masuri tehnologice cum ar fi statii de epurare, depozite de deseuri si echipamente de
monitorizarea poluarii.
5. Actiuni legislative sau legale conformarea companiilor si cetatenilor la legislatia de
mediu
In afara acestor actiuni prioritare s-au recomandat si actiuni cu caracter general ,
aplicabile tuturor factorilor de mediu si tuturor problemelor, cum sunt :
-acces la informaie;
-acordarea de asistenta pentru identificarea surselor de finantare si promovarea de
proiecte;
48
-componenta de pregatire a personalului atit din industrie cit si din cadrul autoritatilor
locale pentru pregatirea de proiecte pentru diverse surse de finantare;
-componenta de participare publica, de implicarea societatii civile in procesulde luare a
deciziilor.
4.1.5. IDENTIFICAREA CRITERIILOR DE SELECTARE A ACIUNILOR
In identificarea si aplicarea criteriilor de se lectare a actiunilor din Planul Local de Actiune sau luat in considerare urmatoarele aspecte:
Durata de tranzitie necesara transpunerii si implementarii legislatiei de mediu europene in
Romania, corespunzator actiunilor identificate pentru judetul BRAILA utilizand cerintele de
conformare cu legislatia UE.
Prezenta in planurile si strategiile judetene, regionale si nationale ca prioritati reprezentative;
Cost/Eficienta, care permite compararea costurilor relative ale mai multor actiuni;
Fezabilitate tehnica, permite evaluarea unei tehnologii;
Eficienta, permite evaluarea unei actiuni in raport cu modul de realizare a obiectivelor si
tintelor si cu eficienta sa in reducerea sau prevenirea efectelor negative asupra sanatatii
populatiei sau ecologice;
Impactul financiar, permite evaluarea acestuia asupra membrilor comunitatii;
Autoritatea statutara, permite evaluarea autoritatii legale a institutiilor guvernamentale locale
si a altor institutii de implementare in raport cu actiunile de implementare;
Echitatea, permite evaluarea beneficiilor si costurilor unei actiuni distribuite pe persoane
afectate si comunitate;
Flexibilitatea, permite evaluarea posibilitatii de modificare a actiunii in timp, in functie de
schimbarile demografice, de mediu, economice si legislative;
Perioada de implementare, permite evaluarea in raport cu intervalul de timp necesar, a
implementarii unei actiuni;
Acceptabilitatea/Suportabilitatea, permite evaluarea in raport cu nivelul de acceptare a
actiunii de catre public sau de catre Consiliul Judetean, precum si in raport cu sprijinul din
partea participantilor;
Impactul asupra mediului, permite evaluarea in raport cu impactul asupra mediului generat
de construciile sau activitile de operare implicate n aciune, precum i n raport cu mrimea
acestui impact.
Ameninrile la adresa sanatatii umane, mediului si calitatii vietii, este evaluat impactul
asupra sanatatii umane si mediului;
Impactul asupra fortei de munca, permite evaluarea in raport cu cresterea/scaderea
numarului de locuri de munca.
4.1.6. IDENTIFICAREA, ANALIZAREA I SELECTAREA ACIUNILOR
Analiza i selectarea aciunilor reprezint nucleul procesului de luare a deciziilor. Este pasul
cnd se decide asupra celor mai eficiente aciuni n atingerea scopurilor i intelor de mediu.
Pentru a reduce lista de aciuni rezultat i a selecta cteva subiecte de aciune s-a propus un
proces n doua etape:
49
Realizarea listei de aciuni preferate;

Selectarea aciunilor bazate pe analizele specifice comunitii.
Prima etapa in procesul de selectare a actiunilor este elaborarea unei liste preferate de actiuni
care este supusa apoi unei analize riguroase prin aplicarea criteriilor de evaluare asupra unei
liste de actiuni stabilite prin contributie multidisciplinara.
Dupa elaborarea listei de actiuni, urmatoarea etapa consta in efectuarea analizelor specifice
comunitatii in vederea fundamentarii listei finale de actiuni prioritare.
4.2. PLANUL LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU AL JUDEULUI BRAILA
50
4.2.1. MATRICILE-PLAN PENTRU SOLUIONAREA PROBLEMELOR DE MEDIU PRIORITARE
MATRICEA-PLAN PENTRU PROBLEMA PM 01 - CALITATEA I CANTITATEA APEI POTABILE

Problema
1. Insuficienta
gradului de
asigurare a apei
potabile prin sistem
centralizat n mediul
rural
2. Insuficienta
gradului de
asigurare a apei
potabile prin sistem
centralizat in mediul
urban (Braila, Ianca,
Faurei, Insuratei)
3. Starea tehnic
necorespunztoare
a reelelor de
distribuie a apei
potabile
Obiectiv general
1.1.
Realizarea de noi
sisteme comunale
de alimentare cu
ap potabil
Obiectiv specific
1.1.1. Acoperirea
necesarului de apa
potabila in sistem
centralizat in mediul
rural
int
3.1.Reducerea
pierderilor de apa
2.1.1. mbuntirea
managementului apei
potabile
3.1.1. Creterea
gradului de folosin
a apei
i meninerea calitii
apei
Aciune
Numr de studii
realizate
1. Completarea studiilor / realizarea de studii

privind situaia actuala in ceea ce privete gradul
de asigurare a apei potabile in sistem centralizat
Numr / valoare
documentaii
elaborate
2. Elaborare documentaii tehnice privind

realizarea si /sau extinderea reelelor existente
de alimentare cu apa potabila
Numr de aplicaii
finanate
3. Identificarea surselor de finanare/cofinanare

si obinerea de finanri
Numr de sisteme
puse in funciune
4. Operaionalizarea si monitorizarea sistemelor
Numr de studii
de realizat
1. Completarea studiilor / realizarea de studii

privind situaia actuala in ceea ce privete gradul
de asigurare a apei potabile in sistem centralizat
Numr / valoare
documentaii
elaborate
2. Elaborare documentaii tehnice privind

reabilitarea si extinderea reelelor de alimentare
cu apa potabila
Numr de aplicatii
depuse
3. Identificarea surselor de finanare si aplicarea

pentru obinerea finanrilor
Realizarea de
instalaii
Numr de sisteme
puse in funciune
4. Punerea in functiune si monitorizarea

sistemelor
Elaborarea
studiilor pana in
2006
Numr studii
privind situaia
actuala a
sistemelor
1. Elaborarea de studii privind situaia actuala a

sistemelor de pompare i a reelelor de
aduciune si distribuie a apei potabile
Elaborarea
studiilor pana in
2006
Punerea n
funciune de noi
sisteme
Elaborarea
studiilor privind
situaia actuala
pana in 2006
2.1. Acoperirea
necesarului de
apa potabila in
sistem centralizat
in mediul urban
Indicator
Pregtirea
documentaiilor
tehnice pana in
2006
Responsabili
Termen
Consiliul Judetean
Braila
Direcia de Sntate
Public Braila
Consiliile locale
comunale
2007
RA APA
SC Judeteana de
Apa
Consiliile Locale si
Primriile Braila,
Ianca, Faurei,
Insuratei
2007
Consiliile Locale i
Primriile
2007
51
Pregtirea
documentaiilor
tehnice pana in
2006
Reabilitarea
retelelor de
alimentare cu apa
potabila
Optimizarea
sistemelor pana in
2007
4. Asigurarea i
amenajarea
necorespunztoare
a zonelor de
protecie pentru
sursele de ap
potabil de
adncime la nivelul
judeului Braila
4.1. Realizarea
zonelor de
protecie sanitara
pentru sursele de
apa
4.1.1. Asigurarea
gradului de siguran
a surselor de apa de
adancime
Elaborarea
studiilor pana in
2006.
Realizarea
zonelor de
protecie sanitara
Valoare
documentaii si
numr de aplicaii
2. Elaborarea de documentaii tehnice in

vederea realizrii lucrrilor de reabilitare a
sistemelor de distribuie a apei potabile
3. Identificarea surselor de finantare si aplicarea

pentru obinerea finanrilor
Numr locuitori
deservii/ km reea
Numr de sisteme
puse in funciune
Numrul studiilor
elaborate
Numrul de zone
de protecie
instituite din total
zone
Numrul de
campanii
organizate
4. Implementarea proiectelor
5. Optimizarea si monitorizarea sistemelor
1. Cunoaterea reglementrilor privind instituirea

zonelor de protecie sanitara, identificarea
lucrrilor necesare
2. Realizarea propriu-zisa a zonelor de protecie

sanitara
Consiliile locale
Direcia de Sntate
Public Braila
2007
3. Derularea de campanii de informare a

populatiei cu privire la instituirea acestor zone
52
5. Calitatea
necorespunzatoare
a apei din fantani in
localitati rurale fara
sistem centralizat de
alimentare
5.1. Asigurarea
calitatii apei
potabile in
localitatile rurale
Monitorizarea calitatii
apelor freatice si
introducerea de
sisteme centralizate
Elaborarea
studiilor pana in
2006.
Realizarea de
sisteme
centralizate de
alimentare cu
apa.
Numr locuitori
deservii
Monitorizarea calitatii apelor freatice din

localitatile rurale.
Depistarea surselor de impurificare.
Realizarea unor sisteme centralizate de
alimentare cu apa.
Consiliul Judetean
Braila
Direcia de Sntate
Public Braila
SCDA Braila
2007
MATRICEA-PLAN PENTRU PROBLEMA PM 02 - POLUAREA APELOR DE SUPRAFATA

Problema
1. Poluarea
apelor Dunarii
generata de
deversarea de
ape uzate
insuficient
epurate n apele
de suprafaa
Obiectiv general
1.1 Controlul,
diminuarea si
eliminarea polurii
apelor de
suprafa datorit
deversrii apelor
uzate urbane
neepurate din
municipiul Braila
Obiectiv specific
1.1.1. Epurarea apelor

uzate n municipiul Braila
1.1.2. Reabilitarea i
extinderea sistemului de
canalizare
1.2. Controlul,
diminuarea si
eliminarea polurii
apelor de
suprafa datorit
deversrii apelor
uzate insuficient
epurate de catre
agentii economici
riverani (complexe
porci, SC Celhart,
Glubedex
1.2.1. Reabilitarea/
Modernizarea statiilor de
epurare
1.2.2. Imbunatatirea
tehnologiilor (SC Celhart,
Glubedex)
int
Indicator
Realizarea
staiei
de
epurare a apelor uzate
oreneti
pentru
municipiul Braila.
- fizici, chimici si
bacteriologici ai
apelor uzate epurate
inainte de
deversarea in cursul
receptor;
- volume si debite de
ape uzate epurate
- valoare investitii
Realizarea noului canal

colector si extinderea
retelei de canalizare in
toate
cartierele
municipiului Braila.
ape uzate colectate
- km retea canalizare
Finalizarea lucrarilor de executie

la noul canal colector si
extinderea retelei de canalizare
Numr de staii de
epurare modernizate
1.Elaborarea de studii de
modernizare i optimizare a
staiilor de epurare
Modernizri la staiile de
epurare ale agenilor
economici
bacteriologici ai
apelor uzate
Imbunatatirea
tehnologiilor
Aciune
Realizarea lucrarilor de executie

si punerea in functiune a staiei
de epurare.
2. Realizarea lucrarilor de
executie si punerea in functiune a
staiilor de epurare
Responsabili
Termen
Consiliul Local Braila

RA APA
2007

RA APA
2006
Societi comerciale
2007
staiilor de epurare
2. Realizarea investitiilor
53
2. Risc ridicat
de producere a
polurilor
accidentale
a
Dunrii
cu
produse
petroliere de la
navele in tranzit
i
de
la
societile
cu
activitate
portuar
2.1. Controlul si
diminuarea
polurii
accidentale
a
Dunrii cu produse
petroliere de la
navele in tranzit si
de la societile cu
activitate portuar
2.1.1.Prevenirea
apariiei
fenomenelor de poluare
accidentala a Dunrii cu
produse petroliere
de la
navele in tranzit si de la
societile
cu
activitate
portuar
6.1.2 Asigurarea mijloacelor

de
intervenie
pentru
controlul polurii
Colectarea i separarea
produselor petroliere din
apele de santin
Cantitatea
de
produse
petroliere
colectate pe fiecare
nav
1. Dotarea navelor cu separatoare

de produse petroliere performante
Societi comerciale
2005
2. Aplicarea principiului poluatorul

pltete
Efectuarea de intervenii
operative i eficiente n
situaii de poluare
Numr de msurtori
Numr de intervenii
1. Sistem integrat de monitorizare

i control ale calitii apei
Administraia
Portului Braila
2006
2. Organizarea i dotarea unei

echipe de intervenie
Cantitatea
de
produse
petroliere
colectate
3.
Poluarea
apei generata
de depozitarea
necontrolata de
deseuri
pe
maluri sau in
albiile apelor de
suprafata
4.
Poluarea
apelor
de
suprafata
generata
de
3.1.
Controlul,
diminuarea
si
eliminarea polurii
apelor
de
suprafa datorit
depozitarii
necontrolate
de
deseuri
4.1.
Controlul,
diminuarea
si
eliminarea polurii
apelor
de
suprafa datorit
3.1.1. Ecologizarea zonelor

afectate
de
depozitarea
necontrolata de deseuri pe
maluri sau in albiile apelor
de suprafata
Eliminarea
deseurilor
depozitate necontrolat pe
maluri sau in albiile apelor
de suprafata
- suprafata zonelor
ecologizate
3.1.2. Prevenirea poluarii

apelor de suprafata datorita
depozitarii necontrolate de
deseuri pe maluri sau in
albiile apelor de suprafata
Constientizarea populatiei
asupra
impactului
depozitarii necontrolate de
deseuri pe maluri sau in
albiile apelor de suprafata
- nr actiuni
informare
4.1.1.
Reabilitarea
extinderea sistemului
canalizare
Reabilitarea i extinderea
sistemului de canalizare in
orasele Insuratei, Faurei,
Ianca
i
de
1. Actiuni de ecologizare a zonelor

afectate
Consilii Locale
2005
- cantitati de deseuri
colectate
de
1. Actiuni de informare si educare

a populatiei
Consiliul Judetean
Consilii Locale
2005
Agentia de Protectie
a Mediului Braila
ape uzate colectate
- km retea canalizare
reabilitare si extindere a retelelor
de canalizare
Consilii Locale
2007
executie
54
lipsa/uzura
sistemelor
de
canalizare
si
epurare
a
apelor uzate
lipsei
sistemelor
de canalizare si
epurare a apelor
uzate
4.1.2.
Modernizarea
epurare
Reabilitarea/
statiilor de
Reabilitarea/
Modernizarea statiilor de
epurare
in
orasele
Insuratei, Ianca
bacteriologici ai
apelor uzate epurate
inainte de
deversarea in cursul
receptor;
ape uzate epurate
staiilor de epurare
Consilii Locale
executie si punerea in functiune a
staiilor de epurare
2007
5. Influentarea
structurii
morfologice
a
albiei
fl.
Dunarea
de
catre epave si
nave
abandonate
5.1.Refacerea
structurii
morfologice
a
albiei fl. Dunarea
Eliberarea malurilor Dunarii

de
epave
si
nave
abandonate
Eliminarea
abandonate
navelor
- nr nave /epave
valorificate
Identificarea proprietarilor navelor

abandonate si efectuarea
demersurilor pentru valorificarea
acestora si eliberarea malurilor
Dunarii
Consiliul Judetean
2006
MATRICEA-PLAN PENTRU PROBLEMA PM 03 - DEGRADAREA SOLULUI

Problema
1. Poluarea
solului datorit
activitii de
extracie a
ieiului i de
depozitare a
deeurilor
rezultate de la
aceast
activitate.
Obiectiv
general
1.1.Reducerea
polurii solului
datorate
activitii de
extragere a
ieiului
Obiectiv
specific
1.1.1.Controlul
procesului de
extracie a produselor
petroliere
1.1.2. Asigurarea
eliminrii deeurilor
rezultate din extracia
produselor petroliere
in condiii conforme
int
Eliminarea
deeurilor
rezultate din
extractia
produselor
petroliere
Indicator
Suprafata depoluata
Aciune
Responsabili
1.Securizarea activitilor de extracie i transport

local al produselor petroliere
SNP Petrom
Agenia de Protecie a
Mediului Braila
SCDA Braila
2. Evaluarea depozitelor de deeuri rezultate din

activitatea de extracie iei prin elaborarea de
studii de impact
3. Monitorizarea deeurilor rezultate din activitate
i identificare soluiilor de eliminare
Direcia pentru
Agricultur i
Dezvoltarea Rural
Braila - Oficiul
Judeean pentru Studii
Pedologice i
Agrochimice Braila
Termen
2005
2005
55

4. Identificarea punctelor de extracie nchise i
stabilirea programelor de dezafectare i
reconstrucie ecologic a suprafeelor afectate
cu legislaia n
vigoare
1. Identificarea strii reelelor de canalizare, pe

grade de uzur
2. Exploatarea i ntreinerea reelelor de

canalizare n conformitate cu legislaia n vigoare
i programele proprii
3. Exploatarea, ntreinerea i reabilitarea

reelelor de canalizare proprii agenilor economici
2. Poluarea
solului datorit
infiltrrilor de
ape uzate
2.1.Eliminarea
polurii solului
datorita
infiltrrilor de
ape uzate
2.1.1.Reabilitarea si
extinderea reelelor
de canalizare
Reabilitarea
sistemelor de
canalizare
Numr de
reabilitate
tronsoane
4. Msuri privind promovarea unui management

privind exploatarea i ntreinerea
corespunztoare a reelei de canalizare
5. Monitorizarea cantitativ i calitativ a apelor

uzate primite i evacuate n sistemele de
canalizare
6. Preepurarea apelor uzate industriale nainte de

evacuarea n reeaua de ape menajere
3.Ocuparea si
poluarea solului
prin
depozitarea de
3.1. Reducerea
deteriorarii
solului prin
depozitare de
deeuri
3.1.1. Reducerea
cantitii de deeuri
industriale prin
utilizarea de
tehnologii curate
Valorificarea
deeurilor
industriale
Numr de proiecte
promovate
2006
Consiliile Locale
Mediului Braila
2005
Consiliul Judeului
Braila
Consiliile Locale
Operatorii
2005
Ageni economici
Consiliile Locale
Operatorii
2005
Consiliile Locale
Mediului Braila
2005
Sistemul de
Gospodrire a Apelor
Braila
Operatorii
Ageni economici
2005
2005
2005
1. Inventariere i evaluarea depozitelor de
deeuri industriale si menajere la nivelul judeului
Braila
56

2. Realizarea de amenajri pentru ecologizarea
depozitelor de deeuri industriale
deeuri
menajere
(urbane si
rurale) si
industriale
4. Eroziunea
solului datorita
lipsei perdelelor
forestiere de
protecie
menajere si
industriale
4.1. Reducerea
eroziunii solului
3. Crearea unei baze de date specifice pentru

creterea gradului de reutilizare a deeurilor
industriale n alte procese tehnologice i
corelarea cu dezvoltarea economic a judeului
Cresterea gradului de
valorificare a
deeurilor industriale
si urbane
4.1.1.
Reducerea
eroziunii solului
2006
Ageni economici
Mediului Braila
Consiliul Judetean
Braila
4. Introducerea n programele de conformare ale

agenilor economici de masuri pentru
reducerea/reciclarea deeurilor
Realizarea de
perdele de
protectie pe
terenurile
agricole
degradate
conform
perimetrelor de
ameliorare
stabilite la
nivelul
judetului
Suprafete impadurite
1. Identificarea si cartarea zonelor afectate de

eroziune a solului la nivelul judeului Braila
2. Promovarea de proiecte de impadurire pentru

reabilitarea zonelor afectate de eroziune a solului,
refacerea perdelelor forestiere degradate
3. Executarea de mpduriri n zonele degradate
2005
Consiliul Judeului
Braila
Consilii Locale
Oficiul Judeean
pentru Studii
Pedologice i
Agrochimice Braila
Agenia de
Protecie a Mediului
Braila
Consiliul Judeean
Consilii Locale
Oficiul Judeean
pentru Studii
Pedologice i
Agrochimice Braila
4. Reducerea defririlor ilegale
Consiliul Judeului
Braila
Consilii Locale
5. Infiintare de perdele si cordoane cu functii

complexe (protectie si ameliorare climat) cu
destinatii: terenuri agricole, terenuri degradtae,
cai de comunicatie, protectie localitati
Consilii Locale
Direcia Silvic Braila
SCDA Braila
Consiliul Judeului
Braila
6. Realizarea de campanii de contientizare a

populaiei rurale cu privire la importana fondului
2006
Consilii Locale
2005
2005
2006
2005
2006
2005
57

forestier si a vegetatiei forestiere din afara
fondului forestier (perdele de protectie)
Mediului Braila
58
5. Poluarea
solului datorat
depozitarii
dejeciilor
animaliere din
zootehnie
5.1. Reducerea
polurii
solului
datorita
depozitarii
dejeciilor
animaliere
5.1.1 Reducerea
suprafetelor ocupate
cu gunoi de grajd si
reabilitarea terenurilor
poluate datorita
depozitarii de dejecii
animaliere
Operaionaliza
rea sistemelor
de stocarea a
dejeciilor
animaliere
Suprafete de teren
reintegrate in circuitul
agricol
1. Inventarierea terenurilor poluate prin

depozitarea dejeciilor animaliere
Direcia pentru
Agricultur i
Dezvoltare Rural
Braila - Oficiul
Pedologice i
Agrochimice Braila
Ageni economici
2.Eficientizarea sistemelor de depozitare, epurare

si eliminare a apelor reziduale rezultate de la
creterea animalelor la agenii economici
Mediului Braila
Sistemul de
Gospodrire a Apelor
Braila
Agenii economici
Numr de proiecte
promovate
3. Monitorizarea gestiunii apelor uzate rezultate

din activitatea de cretere a animalelor
6. Degradarea
solurilor prin
saraturare,
exces periodic
de apa sau
compactare
7. Degradarea
solurilor
nisipoase prin
eroziune
eoliana
8. Abandonarea
orezariilor
amenajate,
mentinand solul
la un potential
scazut
6.1. Refacerea
solurilor
pe
suprafetele
afectate
6.1.1. Refacerea
solurilor pe
suprafetele afectate
7.1. Stabilizarea
solurilor
nisipoase
7.1.1. Stabilizarea
solurilor prin masuri
silvice, horticole si
agricole
8.1.Reabilitarea
amenajarilor
orizicole
si
reintroducerea in
exploatatie
a
orezariilor
parasite
8.1.1. Utilizarea
terenurilor fostelor
orezarii amenajate
(Maxineni-Latinu,
Stancuta, GropeniTichilesti, FaureiUlmu, Spiru HaretBertesti)
Reintroducere
a solurilor
degradate in
cultura
Reintroducere
a solurilor
degradate in
cultura
Program
etapizat de
reintroducere
in exploatatie
orizicola
Suprafete de teren
ameliorate
Suprafete de teren
ameliorate
Monitorizarea starii solurilor.

Lucrari pedoameliorative.
Reabilitarea amenajarilor hidroameliorative.

Lucrari agrosilvice.
Refacere plantatii vitipomicole.
Elaborare proiecte.
Implementarea proiectelor.
Numar de proiece
tehnologice si suprafete
orizicole reintroduse in
circuitul agricol
Mediului Braila
Sistemul de
Gospodrire a Apelor
Braila
SNIF Braila
Statiunea de
Cercetare-Dezvoltare
Agricola Braila
Consiliul Judetean
Braila
Directia Silvica
Statiunea de
Agricola Braila
Consiliul Judetean
Braila
Direcia pentru
Agricultur i
Dezvoltare Rural
Braila
SCDA Braila
2005
2006
2005
2006
2006
2007
59
MATRICEA-PLAN PENTRU PROBLEMA PM 04 - POLUAREA APELOR SUBTERANE

Problema
1. Poluarea
stratului freatic
in zona
localitilor
rurale
2. Poluarea
apelor
subterane in
zona
depozitelor de
deeuri
industriale
(depozit SC
Celhart
Donaris SA
Braila, depozit
de reziduuri
petroliere SNP
Petrom)
Obiectiv
general
1.1.Controlul
,
diminuarea /
eliminarea
polurii
stratului
freatic
in
zona
localitilor
rurale
Obiectiv
specific
1.1.1. Realizarea
reelelor de
canalizare si
staiilor de epurare
in mediul rural
int
Identificarea
surselor de ap
potabil
nepoluate
Indicator
Numr
de
efectuate
Aciune
studii
1. Elaborarea studiilor de evaluare de riscului

pentru utilizarea stratului freatic ca surs de
ap potabil
Responsabili
Termen
Consiliul Judeului
Braila
SCDA Braila
Sistemul de
Gospodrire a
Apelor Braila
Direcia de
Sntate Public
Braila
2006
SC Celhart
Donaris SA
SNP Petrom
2006
1. Elaborarea studiilor de evaluare a riscului,

inclusiv
studii
hidrogeologice
pentru
depozitele de deeuri industriale
2.1.
mbuntire
a
calitii
apelor
din
zona
depozitelor
de deeuri
industriale)
2.1.1.
Controlul,
diminuarea
eliminarea polurii
apelor subterane in
zona
depozitelor
de
deeuri
industriale
Gestiunea
depozitelor n
conformitate cu
HG 462/2002
Numr de depozite
autorizate
Numr de depozite
nchise i reconstruite
ecologic
2. Cunoaterea structurilor hidrogeologice

(dinamica acviferului, structura
hidrogeologic)
3. Monitorizarea calitii apelor subterane din
zona depozitelor de deeuri industriale
5. Ecologizarea zonei depozitelor si a zonelor

afectate
60
3. Poluarea
apelor
subterane in
zona
depozitelor de
deeuri
menajere
3.1.
Controlul,
diminuarea
si eliminarea
polurii
apelor
subterane in
zona
depozitelor
de deeuri
menajere
3.1.1.
Monitorizarea
calitii
apelor
subterane din zona
depozitului
de
deeuri
3.1.2. Cunoaterea
structurilor
hidrogeologice
(dinamica
acviferului,
structura
hidrogeologic)
1. Realizarea de evaluri de risc , inclusiv

studii hidrogeologice pentru depozitele de
deeuri menajere
Gestiunea
depozitelor n
conformitate cu
HG 462/2002
Numr de studii
efectuate
4.
Poluarea
apelor
subterane in
zona fermelor
de animale
Consiliul Judeului
Braila
Consiliile Locale
Agenia de
Protecie a
Mediului Braila
2. Realizarea unui sistem de monitorizare a

calitii acviferului din zona depozitului de
deeuri menajere dup nchidere
2019
2006
1. Eliminarea surselor de contaminare de la

suprafa (bataluri neamenajate, depozite
necontrolate de gunoi de grajd si dejecii)
4.1.1.
Monitorizarea
calitii
apelor
subterane in zona
fermelor
de
animale
ncadrarea
concentraiilor
de poluani n
condiiile
de
descrcare a
apelor
uzate
prevzute
in
HG 188/2002
pana in 2007
Valori
poluani
concentraii
2. Executarea de foraje hidrogeologice de

urmrire a calitii apelor subterane
3. Dezvoltarea unei reele de monitorizare a
calitii apelor in timp, monitorizarea
multianuala
4. Realizarea/modernizarea de staii de
epurare a apelor uzate
2005
2017
2019
1.Inchiderea depozitelor neecologice (Faurei,

Ianca)
3.1.3. nchiderea
depozitelor
neecologice
(Faurei, Ianca)
4.1.
Controlul si
eliminarea
surselor de
poluare
a
apei
subterane in
zona
fermelor de
animale
(complexe
porci,
complexe
pasari)
2. Transportul materialului vidanjabil se va

face de operatorii autorizai
2007
Consiliul Judeului
Braila Consiliile
Locale
Direcia Agricol
Direcia Judeean
de Sntate
Public Braila
agenti economici
2005
2007
2007
61
1. Evaluarea strii reelei actuale

5. Poluarea
apelor
subterane si
ridicarea
nivelului
freatic datorit
inexistentei
sistemului de
canalizare in
unele cartiere
ale
municipiului
Braila
si de ape
uzate din
reeaua de
canalizare
nvechit a
municipiului
Braila
5.1.Reducer
ea in timp a
impactului
produs
asupra
solului prin
deversarea
apelor uzate
din reeaua
de
canalizare
nvechit a
municipiului
Braila
2. Reabilitarea sistemelor de canalizare din

municipiul Braila
5.1.1.Reabilitarea
si extinderea
sistemelor de
canalizare din
municipiul Braila
Racordarea
100%
din
populaia
municipiului
Braila
la
sistemul
de
canalizare
centralizata
Lungimea reelei
reabilitate
Lungimea reelei noi
3. Extinderea sistemelor de canalizare din

municipiul Braila in cartierele in care nu
exista canalizare Radu Negru si Chercea
prin proiect ISPA
RA APA Braila
2005-2012
Consiliul Local
Municipal Braila
4.Gasirea unor surse de finantare pentru

realizarea canalizarii si in cartierele Lacu
Dulce si Brailita
5. Monitorizarea funcionrii sistemelor de
canalizare
6. Lucrari de scadere a nivelului freatic.
6.
Poluarea
apelor
subterane cu
nitrai
din
agricultur
6.1.
Controlul si
eliminarea in
timp
a
polurii
apelor
subterane cu
nitrai
din
agricultura
6.1.1.
Monitorizarea
calitii
apelor
subterane
n
spaiul agricol
Respectarea
prevederilor
HG 964/2000
privind
protecia apelor
mpotriva
polurii
cauzate
de
nitraii
din
Calitatea
corespunzatoare a
apei din fantani
1. Implementarea la nivelul judeului Braila a

unui sistem de monitorizare a calitii
acviferului freatic in spaiul agricol (analiza
calitatii apei fantanilor
Consiliul Judeean
Braila,
Consiliile Locale
Directia de
Sanatate Publica
Sistemul de
Gospodarire a
Apelor Braila
SCDA Braila
2005 - 2014
62
7. Poluarea
freaticului cu
produse
petroliere din
reteaua
Petrotrans si
producerea de
disconfort
locuitorilor de
pe str. Brazdei
si Oltului din
mun. Braila
7.1.
Depoluarea
freaticului
6.1.2.
Implementarea
bunelor practici in
agricultur
surse agricole
(Directiva
Europeana
91/676/CEE
Implementarea
masurilor
din
proiectele intocmite
Depoluarea
freaticului
Locuinte depoluate
2. Implementarea bunelor practici de utilizare

a pesticidelor si ngrmintelor n agricultur
OSPA Braila
Realizarea celor doua proiecte de depoluare

a zonelor Brazdei si Oltului si repararea
locuintelor
SC Petrotrans
2010
MATRICEA-PLAN PENTRU PROBLEMA PM 05 - POLUAREA ATMOSFEREI

Problema
1. Poluarea
atmosferei
generata de
instalatiile mari
de ardere (SC
Termoelectrica,
SC CET SA)
Obiectiv
general
1.1.
mbuntirea
calitii aerului in
judeul Braila
Obiectiv
specific
1.1.1. Reducerea
emisiilor din
industria
energetic
int
Indicator
Respectarea
valorilor limit ale
imisiilor la SO2,
NO2, NOx, CO, PM
10 pentru protecia
sntii umane i
protecia
ecosistemelor
prevzute n Ord
Cantiti anuale de noxe

evacuate
Aciune
1. Modernizarea instalatiilor de
Realizarea de instalatii de depoluare
Responsabili
ardere
SC Termoelectrica
SA
SC CET SA
Termen
2013
Concentraii de noxe
emise
63
MAPM 892/2002
Frecvena depirilor
2.1.1. Eliminarea
din trama stradal
a mijloacelor de
transport ce nu
corespund
din
punct de vedere al
emisiilor de noxe
n atmosfer
2.
Poluarea
aerului cu emisii
de
noxe
provenite
din
trafic
3. Poluarea
atmosferei
datorit emisiilor
de COV rezultai
din instalaiile i
activitile care
utilizeaz
solveni organici
2.
1.
mbuntirea
calitii aerului in
judeul Braila
3.1.
mbuntirea
calitii aerului in
judeul Braila
Identificarea
i
responsabilizarea
tuturor
agenilor
economici
din
judeul Braila, care
pun n circulaie
mijloace
de
transport ce nu
respect normele
n vigoare privind
emisiile de noxe n
atmosfer
Numr
de
ageni
economici din judeul
Braila, ce desfoar
activiti de transport
auto i dispun de
mijloace de transport
necorespunztoare
sau
i-au
asumat
responsabilitatea
nlocuirii parcului auto
necorespunztor
2.1.2.
Completarea
parcului auto al
agenilor
economici
transportatori din
judeul
Braila,
numai cu mijloace
auto
corespunztoare
noilor cerine de
protecia mediului
3.1.1. Reducerea
emisiilor de
compui organici
volatili de la
activitile care
utilizeaz
substane cu
coninut de COV
Procentul de ageni
economici din judeul
Braila ce au fost
verificai din total
numr de ageni
economici ce
desfoar activiti de
transport auto
Reducerea
emisiilor
de
compui
organici
volatili
Cantitatea anuala de
COV emisa
Numrul de societi
care au introdus tehnici
de reducere a emisiilor
de COV
1. Realizarea unui studiu privind zonele de trafic

cele mai poluate din Braila
Direcia de
Sntate Public
Braila,
Agenia de
Protecie a
Mediului Braila
RAR
2010
1. Promovarea unor soluii de eficientizare a

traficului
Consiliul Local
Braila
Poliia Rutier
Braila
2007
1. Actualizarea inventarului instalaiilor

tehnologice care genereaz compui organici
volatili
Agenia de
Protecie a
Mediului Braila
2005
2. Autorizarea societilor care dein instalaii

care, prin funcionarea lor, genereaz compui
organici volatili i se ncadreaz n H.G. 699
Agenia de
Protecie a
Mediului Braila
2005
3. Extinderea tehnologiei de vopsire

electrostatic pentru reducerea cantitii de
solvent
agenti ec.
2007
agenti ec.
2015
4. Realizarea schemelor de reducere a emisiilor

de compui organici volatili
64
4. Emisii de
compui
periculoi
provenii de la
crematoriile
spitalelor
4.1.
mbuntirea
calitii aerului in
judeul Braila
4.1.1.Reducerea
emisiilor
de
compui periculoi
de la crematoriile
spitalelor
Reducerea emisiilor
de compui
periculoi
Noxe
evacuate
atmosfera
5. ncadrarea instalaiilor puse n funciune dup

data de 1 aprilie 2001 n reglementrile legale.
agenti ec.
6. nlocuirea solvenilor organici care prin

utilizare produc emisii COV cu solveni ecologici.
agenti ec.
1. Mrirea temperaturii de ardere n cuptoarele

crematoriilor pentru reducerea emisiilor toxice de
dioxine la spitalele din Braila
Direcia de
Sntate Public
Braila
2007
2. Atragerea fondurilor necesare proiectrii i

realizrii unui incinerator de deeuri la nivel
regional
Direcia de
Sntate Public
Braila
Consiliul Judetean
Braila
2010
3. Desfiinarea crematoriilor existente la spitale

din oraul Braila
5. Poluarea
atmosferei cu
compui
provenii de la
staiile de
preparare a
mixturilor
asfaltice
6.
Lipsa
instalaiilor
de
recuperare COV
de la staiile de
distribuie
a
benzinei
5.1.mbuntire
a calitii aerului
in judeul Braila
6.1.mbuntire
a calitii aerului
in judeul Braila
5.1.1.Reducerea
emisiilor
de
compui provenii
de la staiile de
preparare
a
mixturilor asfaltice
6.1.1.Reducerea
emisiilor
de
compui organici
volatili
de
la
depozitele / staiile
de
distribuie
carburani
Reducerea emisiilor
de particule.
Reducerea emisiilor
de CO, SO2
si
compui organici.
Reducerea
emisiilor
de
hidrocarburi
la
depozitele /staiile
care nu au sisteme
de recuperare a
vaporilor
in
urmtorii 5 ani
Cantitile anuale si
concentraiile maxime
orare de particule, CO,
SO2 si compui organici
emise de la fiecare
staie
Valorile concentraiilor
de particule, CO, SO2 si
compui organici in
aerul ambiental din zona
de influenta a fiecrei
staii
Nr. depozite / staii de
distribuie carburani
care au instalat sisteme
de recuperare a
vaporilor si eficienta
acestor sisteme
Direcia de
Sntate Public
Braila
2015
2015
2010
1. mbuntirea tehnologiilor existente i

retehnologizare
2. Instalarea de filtre aferente pentru reinerea

particulelor de la usctoarele de nisip, agregate
3. Instalarea de echipamente pentru captarea i
epurarea gazelor de la malaxor
SC Drumuri i
Poduri SA
Consiliile locale
Ali ageni
economici de profil
2007
4. Utilizarea de combustibili de tip CLU sau gaze

naturale n loc de pcur
1. mbuntirea
etanrii capacului la
rezervoare pentru reducerea cantitilor de COV
emii
2. Dotarea rezervoarelor de la
staiile de
distribuie a benzinei i terminalele de benzin
cu instalaii de captare COV
n timpul
transvazrii combustibilului.
Societile care
dein staii de
distribuie benzin
2010
Societile care
dein staii de
distribuie benzin
65
Cantitatea anuala de
hidrocarburi emisa in
atmosfera de fiecare
7.Lipsa
instalaiilor de
recuperare a
substanelor
care epuizeaz
stratul de ozon
la agenii.
economici care
efectueaz
service la
instalaiile
frigorifice
7.1.mbuntire
a calitii aerului
in judeul Braila
7.1.1.nlocuirea n
instalaii a freonilor
cu freoni ecologici
Micsorarea
pierderilor de freon
Cantitatea de freon
recuperat
8.
Poluarea
atmosferei
cu
hidrogen sulfurat
de pe platforma
Chiscani
8.1.
mbuntirea
calitii aerului in
judeul Braila
Modernizarea
tehnologiilor
Reducerea
emisiilor de H2S
- emisii H2S
Problema
Obiectiv
general
1. Gestionarea
necorespunzato
are a deseurilor
menajere urbane
1.1. Colectarea
selectiv a
deeurilor
menajere urbane
3. Aciuni de dotare a laboratoarelor

monitorizare n aceste instalaii
Dotarea societilor care efectueaz service la

instalaiile frigorifice cu recuperatoare de freoni
i creterea gradului de recuperare
Investitii in tehnologii nepoluante.
Direcia
Sntate
Braila
de
Public
Societile care
utilizeaz freoni
Societile
comerciale care
dein instalaii ce
utilizeaz freoni
2007
SC Celhart
Donaris
2010
MATRICEA PLAN PENTRU PROBLEMA PM 06 - GESTIUNEA DEEURILOR

Obiectiv specific
int
Indicator
1.1.1.
Implementarea
colectarii selective a
deseurilor in
municipiul Braila
Amplasarea de
containere pentru
colectare selectiva
in toate zonele din
municipiul Braila
1.1.2.
Implementarea
colectarii selective a
deseurilor in orasele
Faurei, Insuratei,
Ianca
Amplasarea de
containere pentru
colectare selectiva
valoare
investitii
numar
containere
instalate
valoare
investitii
numar
containere
instalate
Aciune
Obtinerea de fonduri pentru
achizitionarea de containere
specializate.
Achizitia si instalarea in teritoriu a
containerelor specializate.
Campanie de informare a populatiei.
Obtinerea de fonduri pentru
achizitionarea de containere
specializate.
Achizitia si instalarea in teritoriu a
containerelor specializate.
Responsabili

operatori de salubritate
Consiliile Locale
Termen
2007
2007
66

1.2. Reducerea
cantitatii de
deseuri
menajere
depozitate la
Depozitul
ecologic
municipal
1.3. Eliminarea
depozitelor
necontrolate de
deseuri urbane
1.4. Asigurarea
eliminrii
deeurilor
urbane in condiii
controlate
conforme cu
legislaia in
vigoare
2. Gestionarea
necorespunzato
are a deseurilor
menajere rurale
2.1. Eliminarea
depozitelor
necontrolate de
deseuri
1.2.1. Recuperarea
materialelor
reciclabile din
deseurile menajere
Realizarea
instalatiei de sortare
si recuperare a
materialelor
reciclabile
1.3.1. Salubrizarea
zonelor critice din
spatiul urban
Salubrizarea
zonelor critice din
municipiul Braila
1.3.2. Imbunatatirea
colectarii deseurilor
de la populatie
Optimizarea
capacitatilor de
colectare deseuri
1.4.1. Realizarea de
depozite ecologice
pentru deseuri
menajere si
industriale
asimilabile
Realizarea de
depozite ecologice
in orasele Faurei si
Insuratei
2.1.1. Salubrizarea
zonelor afectate
Eliminarea
deseurilor
depozitate de-a
lungul cailor de
comunicatii, cursuri
de apa etc
2.1.2. Educatia
ecologica si
informarea
populatiei
Cresterea nivelului
de educatie
ecologica al
populatiei
2.1.3. Reducerea
cantitatii de deseuri
prin utilizarea
deseurilor (gunoi de
grajd) ca fertilizant
natural
Utilizarea gunoiului
de grajd ca
fertilizant natural
valoare
investitii
cantitati
recuperate
Obtinere finantare.
Achizitii utilaje si executare lucrari.
Punere in functiune.
SC Tracon SRL
2010
suprafete
eliberate de
deseuri
Mobilizarea de resurse materiale si

umane pentru ecologizarea zonelor
afectate de depozitari necontrolate de
deseuri.

2005
numar
containere
instalate
Realizarea unui studiu privind necesarul

de puncte de colectare si containere.
Achizitia de containere conform
necesitatilor.
Realizarea de grafice de ridicarea a
deseurilor de la populatie.

2006
valoare
investitii
cantitati
eliminate
Obtinerea de finantari externe.

Realizarea depozitelor ecologice
suprafete
ecologizate
Mobilizarea de resurse materiale si

umane pentru ecologizarea zonelor
afectate de depozitari necontrolate de
deseuri.
nr actiuni
Derularea de campanii de informare/

sensibilizare a populatiei rurale
volum deseu gunoi

de grajd utilizat ca
fertilizant
Utilizarea de catre populatie a gunoiului

de grajd ca fertilizant natural
Consilul Judetean
Braila
Consiliile Locale Faurei
si Insuratei
Consilul Judetean
Braila
Consiliile Locale
Consilul Judetean
Braila
Consiliile Locale
Consilul Judetean
Braila
Consiliile Locale
populatie
2010
2006
2005-2006
2005-2006
67
2.2. Depozitarea
controlata a
deseurilor
menajere rurale
3. Deficiene
majore n
eliminarea
deeurilor
spitaliceti
3.1. Asigurarea
eliminrii
deeurilor
spitaliceti in
conformitate cu
cerinele legale
Realizarea de statii
de transfer pentru
depozitarea
controlata a
deseurilor rurale
(Gropeni, Ciresu,
Gemenele)
2.1.1. Evitarea
incinerrii
necontrolate i
centralizarea
incinerrilor
Realizarea statiilor
de transfer
Reducerea
procentului
incinerrii
necontrolate n
judeul Braila
Preluarea integral
a incinerrii
centralizate
4. Poluarea
mediului
datorat gestiunii
deficitare a
deeurilor
periculoase
4.1. Asigurarea
gestiunii
deeurilor
industriale toxice
si periculoase in
conformitate cu
cerinele legale
4.1.1. mbuntirea
gestiunii deeurilor
industriale toxice si
periculoase
Inventarierea
deeurilor
periculoase
generate i
eliminate pe ageni
economici
valoare investitii

Realizarea statiilor de transfer.
Consilul Judetean
Braila
Consiliile Locale
2010
1. Identificarea de transportori autorizai

pentru deeurile spitaliceti
Direcia de Sntate
Public Braila
2010
2. Desfiinarea crematoriilor existente la

spitale
Direcia de Sntate
Public Braila
2010
Cantiti inventariate
n jude
Consiliul Judetean
Braila
Directia de Sanatate
Publica Braila
Mediului Braila
2010
Cantitatea de deeuri
incinerate
3. Realizarea unui incinerator ecologic

zonal
periculoase
depozitate
corespunztor
1. Achiziionarea i utilizarea de ctre

agenii economici deintori de substane
periculoase
a
unor
recipieni
corespunztori
compoziiei
acestor
substane.
Agenii economici
deintori de substane
periculoase
2005
periculoase eliminate
2. Derularea de proiecte
pentru
eliminarea deeurilor periculoase la
nivelul judeului Braila
Agenti economici
2005
68
MATRICEA-PLAN PENTRU PROBLEMA PM 07 - MEDIUL NATURAL SI CONSTRUIT

Problema
Obiectiv
general
Obiectiv specific
int
Indicator
Aciune
Responsabili
1.Insuficiente
masuri de
protectie a unor
specii si zone
de habitat
natural
1.1.Extinderea
retelei de arii
naturale
protejate
Implementarea
masurilor speciale
de protectie a
speciilor si
habitatelor de
interes comunitar
Implementarea
masurilor
speciale de
protectie a
speciilor si
habitatelor de
interes comunitar
Declararea unor noi

zone protejate
1.Intocmirea documentatiilor necesare declararii ca

arii protejate pentru Lacul Tataru si alte zone
umede de importanta avifaunistica
a Mediului Braila
Muzeul de Stiintele
Naturii Braila
Consiliul Judetean
Braila
2.Deteriorarea
cadrului natural
in ariile protejate
2.1.Implementar
ea prevederilor
legale nationale
si europene in
gestionarea
retelei de arii
protejate
Implementarea
prevederilor legale
nationale si
europene in
gestionarea retelei
de arii protejate
Implementarea
prevederilor
legale nationale
si europene in
gestionarea
retelei de arii
protejate
Numar arii protejate

acordate in custodie
1. Derularea procedurii de atribuire n custodie a

ariilor protejate deja declarate-Padurea Viisoara
si pentru monumentul naturii Popina Blasova
a Mediului Braila
Consiliul Judetean
Braila
Numar de arii protejate

cu planuri de
management
2. Realizarea si implementarea planurilor de

management pentru toate ariile protejate din
judeul Braila
a Mediului
Custozi
Realizarea masurilor
prevazute in contractul
de administrare
3. Gestionarea corespunztoare a Parcului Natural

Balta Mica a Brailei
Administratia
Parcului Natural
Balta Mica a Brailei
a Mediului
Refacerea cadrului
natural
4.Refacerea si conservarea ariilor naturale

protejate afectate de diverse activitati antropice
sau naturale (Lacul Jirlau)
a Mediului
Consiliul Judetean
Braila
2. Intocmirea documentatiei pentru Popina Blasova

pentru declarare ca bun al patrimoniului geologic
3. Identificarea zonelor care conserva habitate si
specii de interes comunitar si realizarea de
propuneri pentru Lista siturilor de importanta
comunitara Natuira 2000
3. Insuficienta
suprafata
impadurita
raportata la
suprafata
judetului Braila
3.1.Cresterea
suprafetei
fondului forestier
national
Realizarea de noi
proiecte de
impadurire
Cresterea
suprafetei
fondului forestier
Noi suprafete impadurite

sau reconstruite
ecologic
Realizarea studiilor de fundamentare pentru

crearea unor noi zone impadurite
4. Eroziunea
biodiversitatii
prin activitati
antropice
4.1.Utilizarea
durabila a
resurselor
biodiversitatii
Evaluarea
resurselor
biodiversitatii
Evaluare resurse
- nr studii de resursa
Elaborarea unor studii de resursa pentru judetul

Braila care sa fundamenteze utilizarea resurselor
naturale (recoltare plante , vanatoare, pescuit)
Reducerea braconajului piscicol i cinegetic
Respectarea regimului silvic de gospodrire a
Muzeul de Stiintele
Naturii Braila
Consiliul Judetean
Braila
Utilizatorii de resurse
Termen
2005
2005-2006
2005
2005
69
5. Deteriorarea
monumentelor
arhitectonice si
istorice din
judeul Braila
5.1.Reabilitarea
i punerea in
valoare a
monumentelor
arhitectonice si
istorice din
judeul Braila
Reabilitarea i
punerea in valoare
a monumentelor
arhitectonice si
istorice din judeul
Braila
Reabilitare
monumente
Monumente reabilitate
pdurilor
Consiliul Judetean
Braila
1. Identificarea si eliminarea cauzelor care au

generat degradarea monumentelor arhitectonice i
istorice
Consiliul Judetean
Braila
Muzeul Brailei
2. Elaborarea i implementarea unor programe

eficiente de restaurare i conservare a
monumentelor cu valoare arhitectonic, istoric i
de art
2005
3. Prezentarea (in vederea contientizrii) valorii

patrimoniului arhitectonic i istoric ctre public
MATRICEA-PLAN PENTRU PROBLEMA PM 08 - PERICOLE GENERATE DE FENOMENE NATURALE

Problema
1. Existena zonelor expuse
riscului de inundaie
Obiectiv general
Obiectiv specific
1.1. Adoptarea de
msuri pentru
evitarea apariiei
inundaiilor in
zonele cu
probabilitate mare
de apariie a
acestor fenomene
1.1.1. Amenajarea
zonelor expuse
riscurilor de inundaie
astfel nct acestea sa
fie mult reduse sau
eliminate
Tinta
Indicator
Realizarea
tuturor
proiectelor
tehnice
Numrul de
documentaii
realizate
Realizarea
lucrrilor
Valoarea
proiectelor
finanate
Actiune
Responsabil
1. Realizarea de documentaii tehnnice

privind
soluiile
posibile
de
reducere/eliminare a riscurilor de Consiliul Judetean
Braila
inundaie
Inspecia de
2.
Identificarea
surselor
de Protecie Civil
finanare/cofinanare i aplicarea pentru Braila
obinerea finanrilor
Direcia pentru
Agricultur i
3. ntocmirea documentaiilor pentru Dezvoltare Rural
obinerea finanrii
Braila - Oficiul
Termen
2005
2005
2005
70
Judeean pentru
Studii Pedologice i
Agrochimice Braila
4. Realizarea propriu-zis a lucrrilor
Nr si valoare
Consiliul Judetean
1. Intocmirea proiectelor n vederea Braila
proiecte
stabilirii solutilor tehnice fezabile de
cretere a siguranei digurilor
Sistemul
de
Gospodrire
a
Apelor Braila
2.Identificarea surselor de finantare
si
aplicarea
pentru
obtinerea
1.2. Intretinerea si 1.2. 1. Efectuarea de

refacerea digurilor lucrari de intretinere si
de protectie
refacere a digurilor
3.
Realizarea
lucrarilor
2. Starea necorespunzatoare
a amenajrilor hidrotehnice
pentru protectia asezarilor din
judet impotriva inundatiilor si
eroziunilor de mal
2.1. Identificarea
soluiilor fezabile
pentru protejarea
asezarilor umane
din jude mpotriva
inundaiilor si
eroziunii de mal
2.1.1 Realizarea
amenajrilor
hidrotehnice pentru
protecia aezrilor
umane mpotriva
inundaiilor si eroziunii
de mal
Realizarea
tuturor
proiectelor
tehnice
Numrul
proiectelor
Realizarea
tuturor
lucrarilor
Numrul de
documentatii
depuse si
valoarea
acestora
Numrul de
proiecte
implementate
propriu-zisa
2006
2005-2007
Consiliul Judetean
1. ntocmirea proiectelor tehnice in Braila
vederea stabilirii solutilor de realizare de
amenajari hidrotehnice
Sistemul de
Gospodrire a
Apelor Braila
2. Identificarea surselor de finantare si
aplicarea pentru obtinerea finantarilor
2005-2007
3. Intocmirea de documentaii in vederea

obtinerii finantarii
4. Realizarea propriu-zisa a lucrarilor
Pericole generate de
existena
unor
regiuni
supuse eroziunii, afectate
de rupturi de mal
3.
3.1.
Eliminarea 3.1.1.Efectuarea
de Realizarea
regularizari de cursuri tuturor

pericolelor
si alte tipuri de lucrari proiectelor
datorate
tehnice
eroziunii
si de intretinere
rupturilor de mal
Realizarea
tuturor
lucrarilor
Numrul
proiectelor
Numrul de
documentatii
depuse si
valoarea
acestora
Consiliul Judetean
1. ntocmirea proiectelor tehnice in Braila
vederea stabilirii solutilor de realizare de
amenajari hidrotehnice
Sistemul de
Gospodrire a
Apelor Braila
2. Identificarea surselor de finantare si
aplicarea pentru obtinerea finantarilor
2005-2007
3. Intocmirea de documentaii in vederea

obtinerii finantarii
71
Numrul
de
proiecte
implementate
4. Riscul intensificarii secetelor 4.1. Ameliorarea 4.1.1.
Ameliorarea Realizarea de
si manifestarii fenomenului de cadrului
climatic cadrului climatic
proiecte
desertificare
zonal
tehnice
Nr. si valori
proiecte
finantate
1. Monitoringul cadrului hidroclimatic si

sitem centralizat de avertizare a
secetelor
SCDA Braila
2005-2007
2. Ameliorarea cadrului ecoclimatic prin

realizarea de perdele de protectie
agrosilvice
3. Prezervarea si extinderea zonelor
umede
MATRICEA-PLAN PENTRU PROBLEMA PM 09 - TURISM SI AGREMENT

Problema
Obiectiv
general
Obiectiv specific
int
Indicator
Aciune
1. Potential
turistic si
balnear
neexploatat
Dezvoltarea
facilitatilor
specifice
pentru
turism si
balneatie
Realizarea unor
programe de
investitii pentru
amenajarea
statiunilor Caineni
Bai si Movila
Miresii
Amenajarea
statiunilor
Caineni Bai si
Movila Miresii
Venituri din turism
Amenajarea zonelor Caineni si Movila Miresii

pentru turism si agrement
2. Scaderea
potentialului
balneoclimater
ic al lacurilor
sarate datorita
unor factori
naturali
Mentinereap
otentialului
balneoclimat
eric al
lacurilor
sarate
Realizarea unor
masuri ameliorative
Monitorizare, studii.
Gasirea unor solutii pentru optimizarea
regimului hidrologic.
Masuri ameliorative (perdele de protectie,
coridoare verzi).
Responsabili
Termen
Consiliul Judetean
Braila
2007
Consiliul Judetean
Braila Statiunea
de CercetareDezvoltare
Agricola Braila
Agentia Nationala
de Resurse
Minerale
2007
72
3.Deteriorarea
unor zone
naturale
datorita
practicarii
agrementului
Diminuarea
impactului
antropic
generat de
activitati de
agrement
asupra
fondului
forestier din
zonele dig
mal si din
zonele
limitrofe
statiunii
Lacu Sarat
Amenajarea
zonelor de
agrement din punct
de vedere igienicosanitar, al gestiunii
deeurilor si al
locurilor speciale
de preparare a
hranei in aer liber
Amenajarea
zonelor de
agrement
Suprafete de padure
igienizate/regenerate
Crearea unor facilitati specifice de agrement

Implementarea unui management optim
pentru gestionarea deseurilor in zonele
folosite de public pentru agrement
Monitorizarea zonelor de agrement si
limitarea accesului in zonele impadurite
Primaria Braila
Consiliul Judetean
Braila
Directia Silvica
Braila
2007
Responsabili
Termen
MATRICEA-PLAN PENTRU PROBLEMA PM 10 - URBANIZAREA MEDIULUI

Problema
Obiectiv
general
1. Dezvoltarea
lenta a
infrastructurii
si a serviciilor
in raport cu
extinderea
suprafetei
construite
1.1.
Dezvoltarea
infrastructurii
si asigurarea
serviciilor in
toate zonele
din
localitatile
urbane
Obiectiv specific
int
Indicator
Aciune
Reabilitarea retelei urbane de drumuri si
extinderea in zonele nou construite
Amenajarea
zonelor din
cartierele de
blocuri
Crearea facilitatilor necesare pentru recreere,

agrement si a locurilor de joaca pentru copii
Primaria Braila
2010
Extinderea serviciilor de salubrizare,

canalizare in zonele nou construite
73
2. Extinderea
suprafetei
construite in
defavoarea
spatiilor verzi
2.1.
Extinderea
suprafetei
spatiilor
verzi
Elaborarea unor
programe concrete
de amenajare a
unor noi suprafete
de spatii verzi si de
intretinere/
reabilitare a celor
existente in
municipiul Braila si
in celelalte localitati
Realizarea
unui
Complex muzeal si
a
unei
gradini
botanice in Parcul
Monument Braila
Stoparea amplasarii de constructii temporare

sau definitive pe terenurile destinate spatiilor
verzi
2007
Extinderea si reabilitarea sistemului de
irigatie cu apa bruta pentru spatii verzi
Cresterea
suprafetei
spatiilor verzi
conform
prevederilor
planurilor de
urbanism
Perdele protectie
3.1.
Diminuarea
poluarii
fonice
Retehnologizare/m
odernizare/achizitio
nare de
echipamente cu
nivel redus de
zgomot
Cresterea suprafetei
spatiilor verzi pe cap
de locuitor
Elaborarea proiectului pentru realizarea

complexului muzeal
Consiliul Judetean
Braila
2006
Consiliile locale
Reabilitarea
aliniamentelor de
arbori situate de-a
lungul
drumurilor
din intravilan
3. Poluarea
sonora si prin
vibratii in
aglomerarile
urbane si in
zonele
industrializate
Primaria Braila
Plantari de arbori in zonele in care s-au facut

taieri
2005
Realizarea
unei
perdele
perimetrala municipiului Braila
2007
forestiere
Realizarea de perdele forestiere de protectie

perimetrale obiectivelor industriale
Agenti economici
Reducerea
nivelului de
zgomot
2007
Investitii in tehnologie cu nivel redus de
zgomot
Agenti economici
74
4. Disconfort
pentru
populatie si
uzura cailor
rutiere
generata de
traficul auto
4.1.
Diminuarea
poluarii
fonice si a
aerului in
zonele
urbane
aglomerate
Sistematizarea
circulatiei rutiere in
municipiu si
regandirea
transportului public
de calatori
5. Poluarea
estetica,
ambientala
prin
constructii,
utilaje sau alte
utilitati
abandonate
5.1.
Reabilitarea
urbanistica
Reabilitarea
urbanistica a
zonelor deteriorate
Scaderea
concentratiei
noxelor
generate de
traficul auto
Strazi cu circulatie
restrictionata
Numar de
autobuze/troleibuze
achizitionate
Diminuarea traficului auto greu in zonele

centrale
Dotarea parcului auto pentru calatori cu
autobuze performante de capacitate mare si
troleibuze
Primaria Braila
2005-2010
- suprafete
reamenajate
Identificare zone urbane deteriorate.

Reabilitarea zonei vechi a portului
(demolarea depozitelor
/dezafectate/reamenajare)
Primaria Braila
2007
MATRICEA PLAN PENTRU PROBLEMA PM 11 - EDUCATIE ECOLOGICA SI INFORMAREA COMUNITATII

Problema
Obiectiv general
Obiectiv specific
1. Nivel redus al
1.1. Creterea nivelului Informarea populaiei
educaiei ecologice de educaie ecologica
la nivel comunitar
Tinta
Indicator
1.1.1. Stabilirea prioritilor Numr de ntlniri

si metodelor de informare organizate
Actiune
1.Stabilirea priioritatilor in ceea ce priveste
informarea populatiei
Consiliul Judeului
Braila
2. Stabilirea metodelor prin care se va face

a Mediului Braila
3. Organizarea de intalniri
ONG
4. Institutionalizarea evenimentelor publice cu

prilejul zilelor Pamantului, Mediului, Eficientei
Energetice, Dunarii, Fara trafic etc.
1.1..2. Aplicarea pentru

obtinerea finantarilor
Valoarea proiectelor
Responsabil
Termen
2005-2007
1. Identificarea surselor de finantare

2. Aplicarea pentru obtinerea finantarilor
75
2. Lipsa unor
programe de
educare/informare
in masa a
populatiei privind
efectele poluarii
asupra sanatatii
2.1. Informarea
populatiei cu privire la
efectele poluarii asupra
sanatatii
Crearea de programe
de educare/informare
pentru toate
categoriile de varsta
2.1. 1. Stabilirea
Numar de intalniri
prioritatilor si metodelor de organizate
informare
1. Stabilirea priioritatilor in ceea ce priveste

Agenia de Protectie
a Mediului Braila
2. Stabilirea metodelor prin care se va face

Universitile din
Braila
3. Organizarea de intalniri cu publicul, pe

categorii
Inspectoratul Scolar
Judetean Braila
ONG
2.1.2. Aplicarea pentru

Valoarea proiectelor
1. Elaborarea de proiecte si identificarea

surselor de finantare pentru informare i
instruire
2005-2007
Publica
2. Aplicarea pentru obtinerea finantarilor
76
5. PLANUL DE IMPLEMENTARE A ACIUNILOR

5.1. ELABORAREA PLANULUI DE IMPLEMENTARE
Planul de implementare vizeaza integrarea actiunilor pentru fiecare problema indentificata
intr- strategie globala care sa asigure realizarea sinergica a actiunilor pentru atingera
obiectivelor si tintelor. Scopul principal al Planului de Implementare este de a identifica
sursele de finantare necesare realizarii actiunilor propuse in PLAM.
Planul de implementare a actiunilor contine urmtoarele elemente:
Prtile (institutii, organizatii, grupuri) responsabile care implementeaz actiunile;

Prtile (grupuri, institutii, organizatii, alte entitti) care coopereaz la
implementarea actiunilor;
Termenele de finalizare a actiunilor;
Sursele de finantare posibile pentru implementarea actiunilor.
Principalele actiuni preliminare fazei de implementare a PLAM se consider a fi

urmtoarele:
Insusirea PLAM de ctre toti factorii de decizie locali si unirea tuturor fortelor
capabile s implementeze actiunile prevazute in PLAM;
Eforturi pentru sustinerea in continuare a procesului de implementare a PLAM, de
evaluare a rezultatelor, de actualizare si de imbunatatire a acestuia;
Constientizarea publicului cu privire la problemele de mediu si crearea cadrului
concret adecvat pentru implicarea reala a publicului in luarea deciziilor;
Schimbarea mentalitatilor, la toate nivelele, referitor la perceperea problemelor de
mediu si la modul de abordare a solutiilor de rezolvare;
Stabilirea unei ierarhii a localitatilor in functie de problemele de mediu, in vederea
alocarii corespunzatoare a fondurilor disponibile din bugetele locale si din alte surse
de finantare.
In continuare se prezinta Planul de Implementare a Actiunilor pentru problemele prioritare

identificate in Judetul BRAILA.
5.2. MATRICILE-PLAN DE IMPLEMENTARE A ACIUNILOR PENTRU

SOLUIONAREA PROBLEMELOR DE MEDIU PRIORITARE
77
MATRICE PLAN DE IMPLEMENTARE A ACTIUNILOR PENTRU CALITATEA SI CANTITATEA APEI POTABILE

Obiectiv specific
Aciune
1. Completarea studiilor / realizarea de studii privind situaia actuala in ceea ce
privete gradul de asigurare a apei potabile in sistem centralizat
Acoperirea necesarului de apa

potabila in sistem centralizat in
mediul rural
2. Elaborare documentaii tehnice privind realizarea si /sau extinderea reelelor

existente de alimentare cu apa potabila
3. Identificarea surselor de finanare/cofinanare si obinerea de finanri
4. Operaionalizarea si monitorizarea sistemelor
1. Completarea studiilor / realizarea de studii privind situaia actuala in ceea ce
privete gradul de asigurare a apei potabile in sistem centralizat
mbuntirea managementului
apei potabile
2. Elaborare documentaii tehnice privind reabilitarea si extinderea reelelor de

alimentare cu apa potabila
3. Identificarea surselor de finanare si aplicarea pentru obinerea finanrilor
4. Punerea in functiune si monitorizarea sistemelor
Creterea gradului de folosin

a apei i meninerea calitii
apei
Asigurarea gradului de
siguran a surselor de apa de
adancime
Responsabili
Supraveghere
cooperare
Consiliul
Judetean Braila
Direcia de
Sntate Public
Braila
Consiliile locale
comunale
surse proprii si
surse externe
RA APA
SC Judeteana de
Apa
Consiliile Locale
si
Primriile
Braila,
Ianca,
Faurei, Insuratei
APM Braila
APM Braila
APM Braila
APM Braila
2007
surse proprii si
surse externe
APM Braila
4. Implementarea proiectelor
APM Braila
5. Optimizarea si monitorizarea sistemelor
APM Braila
Consiliile locale
Direcia de
Sntate Public
Braila
surse proprii si
surse externe
APM Braila
APM Braila
Consiliile Locale
i Primriile
2007
APM Braila
2. Elaborarea de documentaii tehnice in vederea realizrii lucrrilor de

reabilitare a sistemelor de distribuie a apei potabile
2. Realizarea propriu-zisa a zonelor de protecie sanitara
2007
APM Braila
APM Braila
1. Cunoaterea reglementrilor privind instituirea zonelor de protecie sanitara,

identificarea lucrrilor necesare
Surse de
finantare
APM Braila
1. Elaborarea de studii privind situaia actuala a sistemelor de pompare i a

reelelor de aduciune si distribuie a apei potabile
3. Identificarea surselor de finantare si aplicarea pentru obinerea finanrilor
Termen
APM Braila
2007
surse proprii
APM Braila
78
3. Derularea de campanii de informare a populatiei cu privire la instituirea

acestor zone
Monitorizarea calitatii apelor freatice din localitatile rurale.
Asigurarea calitatii apei potabile
in mediul rural
Depistarea surselor de impurificare.

Realizarea unor sisteme centralizate de alimentare cu apa.
APM Braila
Consiliul
Judetean Braila
Direcia de
Sntate Public
Braila
APM Braila
2007
surse proprii si
surse externe
MATRICE PLAN DE IMPLEMENTARE PENTRU PROBLEMA POLUAREA APELOR DE SUPRAFA

Obiectiv specific
Epurarea apelor uzate n municipiul Braila
Reabilitarea i extinderea sistemului de

canalizare
Reabilitarea/ Modernizarea statiilor de

epurare ale agentilor economici
Imbunatatirea tehnologiilor (SC Celhart,

Glubedex)
Prevenirea apariiei fenomenelor de poluare
accidentala a Dunrii cu produse petroliere
de la navele in tranzit si de la societile cu
activitate portuar
Aciune
Realizarea lucrarilor de executie si punerea in functiune a staiei
de epurare.
Finalizarea lucrarilor de executie la noul canal colector si

extinderea retelei de canalizare
1.Elaborarea de studii de modernizare i optimizare a staiilor de
epurare
2. Realizarea lucrarilor de executie si punerea in functiune a
staiilor de epurare
epurare
Responsabili
RA APA
APM Braila

RA APA
APM Braila
Termen
Surse de
finantare
2007
surse proprii si
surse externe
2006
surse proprii si
surse externe
2007
surse proprii si
surse externe
2007
surse proprii si
surse externe
APM Braila
Societi comerciale
Societi comerciale
APM Braila
2. Realizarea investitiilor
1. Dotarea navelor cu separatoare de produse petroliere
performante
Societi comerciale
2. Aplicarea principiului poluatorul pltete
Asigurarea mijloacelor de intervenie pentru

controlul polurii in transportul fluvial
Supraveghere
cooperare
1.Proiect Sistem integrat de monitorizare i control ale calitii

apei
APM Braila
APM Braila
Administraia
Portului Braila
APM Braila
2005
surse proprii
2005
2006
surse proprii
surse proprii
79
2. Organizarea i dotarea unei echipe de intervenie

Ecologizarea
zonelor
afectate
de
depozitarea necontrolata de deseuri pe
maluri sau in albiile apelor de suprafata
Prevenirea poluarii apelor de suprafata
datorita depozitarii necontrolate de deseuri
pe maluri sau in albiile apelor de suprafata
1. Actiuni de ecologizare a zonelor afectate
APM Braila
Consilii Locale
2006
APM Braila
2005
1. Actiuni de informare si educare a populatiei
Consiliul Judetean
APM Braila
Consilii Locale
surse proprii
surse proprii
surse proprii
2005
a Mediului Braila
Reabilitarea i extinderea sistemului de
canalizare
1.Elaborarea de studii de reabilitare si extindere a retelelor de

canalizare
Consilii Locale
APM Braila
2007
2. Realizarea lucrarilor de executie
Reabilitarea/
epurare
Modernizarea
statiilor
de
Eliberarea malurilor Dunarii de epave si

nave abandonate

epurare
surse proprii si
surse externe
surse proprii si
surse externe
Consilii Locale
APM Braila
2. Realizarea lucrarilor de executie si punerea in functiune a

staiilor de epurare
APM Braila
Identificarea proprietarilor navelor abandonate si efectuarea

demersurilor pentru valorificarea acestora si eliberarea malurilor
Dunarii
APM Braila
2007
surse proprii si
surse externe
surse proprii si
surse externe
2006
surse proprii si
surse externe
80
MATRICE PLAN IMPLEMENTARE PENTRU PROBLEMA DEGRADAREA SOLULUI

Obiectiv specific
Controlul procesului de extracie a produselor

petroliere
Aciune
1.Securizarea activitilor de extracie i transport local al

produselor petroliere
1. Evaluarea depozitelor de deeuri rezultate din

activitatea de extracie iei prin elaborarea de studii de
impact
Asigurarea eliminrii deeurilor rezultate din extracia
produselor petroliere in condiii conforme cu
legislaia n vigoare
2. Monitorizarea deeurilor rezultate din activitate i

identificare soluiilor de eliminare
3. Identificarea punctelor de extracie nchise i stabilirea
programelor de dezafectare i reconstrucie ecologic a
suprafeelor afectate
1. Identificarea strii reelelor de canalizare, pe grade de

uzur
Responsabili
SNP Petrom
Mediului Braila
Supraveg
here
cooperar
e
APM Braila
Termen
2005
Surse de
finantare
surse proprii
SCDA Braila
Direcia pentru
Agricultur i
Dezvoltarea Rural
Braila - Oficiul
Pedologice i
Agrochimice Braila
Consiliile Locale
Mediului Braila
surse proprii
APM Braila
2005
surse proprii
APM Braila
surse proprii
APM Braila
2006
APM Braila
2005
surse proprii
Consiliul Judeului
Braila
Reabilitarea si extinderea reelelor de canalizare
2. Exploatarea i ntreinerea reelelor de canalizare n

conformitate cu legislaia n vigoare i programele proprii
surse proprii
Consiliile Locale
Operatorii
APM Braila
2005
Ageni economici
3. Exploatarea, ntreinerea i reabilitarea reelelor de
canalizare proprii agenilor economici
Consiliile Locale
Operatorii
surse proprii
APM Braila
2005
81
surse proprii
4. Msuri privind promovarea unui management privind

exploatarea i ntreinerea corespunztoare a reelei de
canalizare
5. Monitorizarea cantitativ i calitativ a apelor uzate
primite i evacuate n sistemele de canalizare
APM Braila
2005
APM Braila
2005
surse proprii
surse proprii
6. Preepurarea apelor uzate industriale nainte de

evacuarea n reeaua de ape menajere
Consiliile Locale
Mediului Braila
APM Braila
2005
APM Braila
2005
APM Braila
2006
APM Braila
2006
Sistemul de
surse proprii
1. Inventariere i evaluarea depozitelor de deeuri

industriale si menajere la nivelul judeului Braila
2. Realizarea de amenajri pentru ecologizarea
depozitelor de deeuri industriale
Reducerea cantitii de deeuri industriale prin
utilizarea de tehnologii curate
Cresterea gradului de valorificare a deeurilor
industriale si urbane
3. Crearea unei baze de date specifice pentru creterea

gradului de reutilizare a deeurilor industriale n alte
procese tehnologice i corelarea cu dezvoltarea
economic a judeului
4. Introducerea n programele de conformare ale agenilor

economici de masuri pentru reducerea/reciclarea
deeurilor
Ageni economici
Mediului Braila
Consiliul Judetean
Braila
surse proprii
surse proprii
surse proprii
APM Braila
2005
82

1. Identificarea si cartarea zonelor afectate de eroziune a
solului la nivelul judeului Braila
2. Promovarea de proiecte de impadurire pentru

reabilitarea zonelor afectate de eroziune a solului,
refacerea perdelelor forestiere degradate
Reducerea eroziunii solului

3. Executarea de mpduriri n zonele degradate
Consiliul Judeului
Braila
Consilii Locale
Oficiul Judeean
pentru Studii
Pedologice i
Agrochimice Braila
Agenia de
Protecie a Mediului
Braila
Consiliul Judeean
Consilii Locale
Oficiul Judeean
pentru Studii
Pedologice i
Agrochimice Braila
2005
2005
surse proprii
APM Braila
2006
4. Reducerea defririlor ilegale
5. Infiintare de perdele si cordoane cu functii complexe

(protectie si ameliorare climat) cu destinatii: terenuri
agricole, terenuri degradtae, cai de comunicatie, protectie
localitati
6. Realizarea de campanii de contientizare a populaiei
rurale cu privire la importana fondului forestier si a
vegetatiei forestiere din afara fondului forestier (perdele
de protectie)
Consiliul Judeului
Braila
Consilii Locale
Consilii Locale
SCDA Braila
Consiliul Judeului
Braila
Consilii Locale
Mediului Braila
2005
2006
2005
83
1. Inventarierea terenurilor poluate prin depozitarea

dejeciilor animaliere
Reducerea suprafetelor ocupate cu gunoi de grajd si

reabilitarea terenurilor poluate datorita depozitarii de
dejecii animaliere
2.Eficientizarea sistemelor de depozitare, epurare si

eliminare a apelor reziduale rezultate de la creterea
animalelor la agenii economici
3. Monitorizarea gestiunii apelor uzate rezultate din

activitatea de cretere a animalelor
Direcia pentru
Agricultur i
Dezvoltare Rural
Braila - Oficiul
Pedologice i
Agrochimice Braila
Ageni economici
Mediului Braila
Sistemul de
Gospodrire a Apelor
Braila
Agenii economici
2005
surse proprii
APM Braila
2006
Mediului Braila
Sistemul de
Gospodrire a Apelor
Braila
2005
surse proprii
Refacerea solurilor pe suprafetele afectate
Stabilizarea solurilor prin masuri silvice, horticole si

agricole
Utilizarea terenurilor fostelor orezarii amenajate

(Maxineni-Latinu, Stancuta, Gropeni-Tichilesti,
Faurei-Ulmu, Spiru Haret-Bertesti)

Lucrari pedoameliorative.
Reabilitarea amenajarilor hidroameliorative.
SNIF Braila
Statiunea de
Agricola Braila

Lucrari agrosilvice.
Refacere plantatii vitipomicole.
Consiliul Judetean
Braila
Directia Silvica
Statiunea de
Agricola Braila
Elaborare proiecte.
Implementarea proiectelor.
Consiliul Judetean
Braila
Direcia pentru
Agricultur i
Dezvoltare Rural
Braila
SCDA Braila
APM Braila
2006
surse proprii
APM Braila
2006
surse proprii
APM Braila
2007
84
MATRICE PLAN IMPLEMENTARE PENTRU PROBLEMA POLUAREA APELOR SUBTERANE

Obiectiv specific
Aciune
Responsabili
Supraveghere
cooperare
Termen
Surse de
finantare
Consiliul
Judeean
Braila
Realizarea reelelor de
canalizare si staiilor de epurare
in mediul rural
1. Elaborarea studiilor de evaluare de riscului pentru utilizarea

stratului freatic ca surs de ap potabil
Sistemul de
Gospodrire a
Apelor Braila
Direcia de
Sntate
Public Braila
APM Braila
2007
surse proprii
1. Elaborarea studiilor de evaluare a riscului, inclusiv studii

hidrogeologice pentru depozitele de deeuri industriale
Controlul,
diminuarea
eliminarea
polurii
apelor
subterane in zona depozitelor de
deeuri industriale
surse proprii
2. Cunoaterea structurilor hidrogeologice (dinamica acviferului,

structura hidrogeologic)
3. Monitorizarea calitii apelor subterane din zona depozitelor de

deeuri industriale
surse proprii
SC Celhart
Donaris SA
SNP Petrom
APM Braila
2007
surse proprii
surse proprii
4. Ecologizarea zonei depozitelor si a zonelor afectate
85
surse proprii
2005-2006
1. Realizarea de evaluri de risc , inclusiv studii hidrogeologice

pentru depozitele de deeuri menajere
Monitorizarea calitii apelor
subterane din zona depozitului
de deeuri
nchiderea depozitelor
neecologice de deseuri

subterane in zona fermelor de
animale
Consiliul
Judeean
Braila
Consiliile
Locale
Agenia de
Protecie a
Mediului Braila
APM Braila
2. Transportul materialului vidanjabil se va face de operatorii

autorizai
APM Braila
1.Inchiderea depozitelor neecologice
APM Braila
2. Realizarea unui sistem de monitorizare a calitii acviferului din

zona depozitului de deeuri menajere dup nchidere
APM Braila
1. Eliminarea surselor de contaminare de la suprafa (bataluri

neamenajate, depozite necontrolate de gunoi de grajd si dejecii)
2. Executarea de foraje hidrogeologice de urmrire a calitii

apelor subterane
3. Dezvoltarea unei reele de monitorizare a calitii apelor in
Consiliul
Judeului
Braila
Consiliile
Locale
Direcia
Agricol
Direcia de
Sntate
Public Braila
2005
surse proprii
2016
surse proprii
2018
surse proprii
surse proprii
APM Braila
2005
APM Braila
APM Braila
surse proprii
2005-2006
2007
surse proprii
86
timp, monitorizarea multianuala

surse proprii
4. Realizarea/modernizarea de staii de epurare a apelor uzate
APM Braila
2012
Reabilitarea si extinderea
sistemelor de canalizare din
municipiul Braila
1. Evaluarea strii reelei actuale
APM Braila
2. Reabilitarea sistemelor de canalizare din municipiul Braila
APM Braila
3. Extinderea sistemelor de canalizare din municipiul Braila in

cartierele in care nu exista canalizare Radu Negru si Chercea
prin proiect ISPA
4. Gasirea unor surse de finantare pentru realizarea canalizarii si

in cartierele Lacu Dulce si Brailita
5. Monitorizarea funcionrii sistemelor de canalizare
6. Lucrari de scadere a nivelului freatic
RA APA Braila
APM Braila
2005-2012
surse proprii si
surse externe
Consiliul Local
Braila
APM Braila
APM Braila
APM Braila
87
Implementarea la nivelul judeului Braila a unui sistem de

monitorizare a calitii acviferului freatic in spaiul agricol (analiza
calitatii apei fantanilor)

subterane n spaiul agricol
Consiliul
Judeean
Braila,
Consiliile
Locale
Directia de
Sanatate
Publica
Sistemul de
Gospodarire a
Apelor Braila
Implementarea bunelor practici

in agricultur
Implementarea masurilor din

proiectele de depoluare a
strazilor Brazdei si Oltului
Implementarea bunelor practici de utilizare a pesticidelor si

ngrmintelor n agricultur.
Controlul importului de produse periculoase pentru sanatatea
populatiei si pentru mediu.
Controlul comercializarii si utilizarii pesticidelor.
Controlul circulatiei semintelor tratate cu produse din grupele I si
II de toxicitate.
Realizarea celor doua proiecte de depoluare a zonelor Brazdei si

Oltului si repararea locuintelor
surse proprii
APM Braila
2005 - 2014
DADR Braila
Garda de
Mediu
APM Braila
surse proprii
SC Petrotrans
APM Braila
surse proprii
MATRICE PLAN IMPLEMENTARE PENTRU PROBLEMA POLUAREA ATMOSFEREI

Obiectiv specific
Aciune
Responsabili
Supravegh
ere
cooperare
Termen
Surse de
finantare
88
1. Modernizarea instalatiilor de
Realizarea de instalatii de depoluare
ardere
SC Termoelectrica
SA
SC CET SA
APM Braila
surse proprii
2013
Reducerea emisiilor din industria energetic
Eliminarea din trama stradal a mijloacelor de transport

ce nu corespund din punct de vedere al emisiilor de noxe
n atmosfer
1. Realizarea unui studiu privind zonele de trafic

cele mai poluate din Braila
Direcia de
Sntate Public
Braila,
Agenia de
Protecie a
Mediului Braila
RAR
Completarea parcului auto al agenilor economici

transportatori din judeul Braila, numai cu mijloace auto
corespunztoare noilor cerine de protecia mediului
1. Promovarea unor soluii de eficientizare a

traficului
Consiliul Local
Braila
Poliia Rutier
Braila
1. Actualizarea inventarului instalaiilor

tehnologice care genereaz compui organici
volatili
Agenia de
Protecie a
Mediului Braila
APM Braila
2. Autorizarea societilor care dein instalaii

care, prin funcionarea lor, genereaz compui
organici volatili i se ncadreaz n H.G. 699
Agenia de
Protecie a
Mediului Braila
APM Braila
3. Extinderea tehnologiei de vopsire

electrostatic pentru reducerea cantitii de
solvent
agenti ec.
Reducerea emisiilor de compui organici volatili de la

activitile care utilizeaz substane cu coninut de COV
agenti ec.
APM Braila
2010
APM Braila
APM Braila
de
compui
periculoi
de
la
2007
surse proprii
2005
surse proprii
2005
surse proprii
2007
surse proprii
APM Braila
4. Realizarea schemelor de reducere a emisiilor

de compui organici volatili
Reducerea emisiilor
crematoriile spitalelor
surse proprii
surse proprii
2015
5. ncadrarea instalaiilor puse n funciune dup

data de 1 aprilie 2001 n reglementrile legale.
agenti ec.
APM Braila
6. nlocuirea solvenilor organici care prin

utilizare produc emisii COV cu solveni ecologici.
agenti ec.
APM Braila
1. Mrirea temperaturii de ardere n cuptoarele

crematoriilor pentru reducerea emisiilor toxice de
dioxine la spitalele din Braila
Direcia de
Sntate Public
Braila
APM Braila
2015
surse proprii
2015
surse proprii
2007
surse proprii
89

Direcia de
Sntate Public
Braila
Consiliul Judetean
Braila
2. Atragerea fondurilor necesare proiectrii i

realizrii unui incinerator de deeuri la nivel
regional
Direcia de
Sntate Public
Braila

din oraul Braila
1. mbuntirea tehnologiilor existente i
retehnologizare
2. Instalarea de filtre aferente pentru reinerea

particulelor de la usctoarele de nisip, agregate
Reducerea emisiilor de compui provenii de la staiile de
preparare a mixturilor asfaltice
3. Instalarea de echipamente pentru captarea i

epurarea gazelor de la malaxor
SC Drumuri i
Poduri SA
Consiliile locale
Ali ageni
economici de profil
Reducerea emisiilor de compui organici volatili de la

depozitele / staiile de distribuie carburani
2. Dotarea rezervoarelor de la
staiile de
distribuie a benzinei i terminalele de benzin
cu instalaii de captare COV
n timpul
transvazrii combustibilului.
3. Aciuni de dotare a laboratoarelor
monitorizare n aceste instalaii
2010
APM Braila
2010
surse proprii si
surse externe
surse proprii
APM Braila
surse proprii
APM Braila
surse proprii
2007
APM Braila
surse proprii
APM Braila
surse proprii
Societile care
dein staii de
distribuie benzin
APM Braila
surse proprii
Societile care
dein staii de
distribuie benzin
APM Braila
surse proprii
4. Utilizarea de combustibili de tip CLU sau gaze

naturale n loc de pcur
1. mbuntirea
etanrii capacului la
rezervoare pentru reducerea cantitilor de COV
emii
APM Braila
Direcia
Sntate
Braila
de
Public
2010
APM Braila
surse proprii
90
APM Braila
nlocuirea n instalaii a freonilor cu freoni ecologici
Dotarea societilor care efectueaz service la

instalaiile frigorifice cu recuperatoare de freoni
i creterea gradului de recuperare
Modernizarea tehnologiilor
Investitii in tehnologii nepoluante.
Societile care
utilizeaz freoni
Societile
comerciale care
dein instalaii ce
utilizeaz freoni
SC Celhart
Donaris
surse proprii
2007
APM Braila
surse proprii
2010
MATRICE PLAN IMPLEMENTARE PENTRU PROBLEMA GESTIUNEA DESEURILOR

Obiectiv specific
Aciune
Responsabili
Implementarea colectarii selective a

deseurilor in municipiul Braila
Obtinerea de fonduri pentru achizitionarea de containere

specializate.
Achizitia si instalarea in teritoriu a containerelor
specializate.

Implementarea colectarii selective a

deseurilor in orasele Faurei, Insuratei,
Ianca
Obtinerea de fonduri pentru achizitionarea de containere

specializate.
Achizitia si instalarea in teritoriu a containerelor
specializate.
Consiliile Locale
Recuperarea materialelor reciclabile

din deseurile menajere
Obtinere finantare.
Achizitii utilaje si executare lucrari.
Punere in functiune.
SC Tracon SRL
Salubrizarea zonelor critice din spatiul

urban
Mobilizarea de resurse materiale si umane pentru

ecologizarea zonelor afectate de depozitari necontrolate
de deseuri.

Supravegher
e/cooperare
Termen
APM Braila
2007
surse proprii
si
surse
externe
2007
surse proprii
si
surse
externe
2010
surse proprii
si
surse
externe
2005
surse proprii
APM Braila
APM Braila
APM Braila
Surse de
finantare
91
Imbunatatirea colectarii deseurilor de

la populatie
Realizarea unui studiu privind necesarul de puncte de

colectare si containere.
Achizitia de containere conform necesitatilor.
Realizarea de grafice de ridicarea a deseurilor de la
populatie.
Realizarea de depozite ecologice

pentru deseuri menajere si industriale
asimilabile

Realizarea depozitelor ecologice
Salubrizarea zonelor afectate
Mobilizarea de resurse materiale si umane pentru

ecologizarea zonelor afectate de depozitari necontrolate
de deseuri.
Educatia ecologica si informarea

populatiei
Derularea de campanii de informare/ sensibilizare a

populatiei rurale
Reducerea cantitatii de deseuri prin

utilizarea deseurilor (gunoi de grajd) ca
fertilizant natural
Utilizarea de catre populatie a gunoiului de grajd ca

fertilizant natural
Realizarea de statii de transfer pentru

depozitarea controlata a deseurilor
rurale (Gropeni, Ciresu, Gemenele)

Realizarea statiilor de transfer.

Consilul Judetean
Braila
Consiliile Locale Faurei
si Insuratei
APM Braila
APM Braila
2010
Consilul Judetean
Braila
Consiliile Locale
APM Braila
Consilul Judetean
Braila
Consiliile Locale
APM Braila
Consilul Judetean
Braila
Consiliile Locale
populatie
Consilul Judetean
Braila
Consiliile Locale
1. Identificarea de transportori autorizai pentru deeurile

spitaliceti
Direcia de Sntate
Public Braila
Direcia de Sntate
Public Braila
surse proprii
2006
2006
2005-2006
APM Braila
3. Realizarea unui incinerator ecologic zonal
Consiliul Judetean
Braila
Publica Braila
Mediului Braila
surse proprii
surse proprii
surse proprii
2005-2006
APM Braila
APM Braila
2010
surse proprii
si
surse
externe
2010
surse proprii
2010
surse proprii
si
surse
externe
2010
surse proprii
si
surse
externe
APM Braila
Evitarea incinerrii necontrolate i

centralizarea incinerrilor
surse proprii
si
surse
externe
APM Braila
92
1. Achiziionarea i utilizarea de ctre agenii economici

deintori de substane periculoase a unor recipieni
corespunztori compoziiei acestor substane.
Agenii economici
deintori de substane
periculoase
2. Derularea de proiecte pentru eliminarea deeurilor

periculoase la nivelul judeului Braila
Agenti economici
mbuntirea gestiunii deeurilor

industriale toxice si periculoase
APM Braila
2005
APM Braila
2005
surse proprii
surse proprii
si
surse
externe
MATRICE PLAN IMPLEMENTARE PENTRU PROBLEMA MEDIUL NATURAL SI ANTROPIC

Obiectiv specific
Aciune
Responsabili
Implementarea masurilor speciale de protectie a

speciilor si habitatelor de interes comunitar
1.Intocmirea documentatiilor necesare declararii ca arii protejate

pentru Lacul Tataru si alte zone umede de importanta avifaunistica
Agentia de Protectie a
Mediului Braila
Muzeul de Stiintele
Naturii Braila
Consiliul Judetean
Braila
2. Intocmirea documentatiei pentru Popina Blasova pentru declarare

ca bun al patrimoniului geologic
3. Identificarea zonelor care conserva habitate si specii de interes
comunitar si realizarea de propuneri pentru Lista siturilor de
importanta comunitara Natuira 2000
Implementarea prevederilor legale nationale si
europene in gestionarea retelei de arii protejate
Supravegher
e/cooperare
Termen
Surse de
finantare
APM Braila
APM Braila
2005
surse proprii
2005-2006
surse proprii
si surse
externe
APM Braila
1. Derularea procedurii de atribuire n custodie a ariilor protejate deja

declarate-Padurea Viisoara
si pentru monumentul naturii Popina Blasova
Mediului Braila
Consiliul Judetean
Braila
2. Realizarea si implementarea planurilor de management pentru

toate ariile protejate din judeul Braila
Mediului
Custozi
3. Gestionarea corespunztoare a Parcului Natural Balta Mica a

Brailei
Administratia Parcului
Natural Balta Mica a
Brailei
Mediului
APM Braila
APM Braila
APM Braila
93
Realizarea de noi proiecte de impadurire
Evaluarea resurselor biodiversitatii
Reabilitarea i punerea in valoare a monumentelor

arhitectonice si istorice din judeul Braila
4.Refacerea si conservarea ariilor naturale protejate afectate de

diverse activitati antropice sau naturale (Lacul Jirlau)
Mediului
APM Braila
Realizarea studiilor de fundamentare pentru crearea unor noi zone

impadurite

Consiliul Judetean
Braila
APM Braila
Elaborarea unor studii de resursa pentru judetul Braila care sa

fundamenteze utilizarea resurselor naturale (recoltare plante ,
vanatoare, pescuit)
Reducerea braconajului piscicol i cinegetic Respectarea regimului
silvic de gospodrire a pdurilor
Muzeul de Stiintele
Naturii Braila
Consiliul Judetean
Braila
Utilizatorii de resurse
Consiliul Judetean
Braila
1. Identificarea si eliminarea cauzelor care au generat degradarea

monumentelor arhitectonice i istorice
Consiliul Judetean
Braila
Muzeul Brailei
2005
APM Braila
surse proprii
surse proprii
2005
APM Braila
2. Elaborarea i implementarea unor programe eficiente de

restaurare i conservare a monumentelor cu valoare arhitectonic,
istoric i de art
APM Braila
3. Prezentarea (in vederea contientizrii) valorii patrimoniului

arhitectonic i istoric ctre public
APM Braila
surse proprii
2005
surse proprii
surse proprii
MATRICE PLAN IMPLEMENTARE PENTRU PROBLEMA PERICOLE GENERATE DE FENOMENE NATURALE

Obiectiv specific
Amenajarea zonelor expuse riscurilor de

inundaie astfel nct acestea sa fie mult
reduse sau eliminate
Actiune
1. Realizarea de documentaii tehnnice privind soluiile

posibile de reducere/eliminare a riscurilor de inundaie
Responsabil
Supraveghere/co
operare
APM Braila
Consiliul Judetean
Braila
Termen
2005
Surse de finantare
surse proprii si
surse externe
94
2. Identificarea surselor de finanare/cofinanare

aplicarea pentru obinerea finanrilor
i Inspecia de
Protecie Civil
Braila
3. ntocmirea documentaiilor pentru obinerea finanrii
4. Realizarea propriu-zis a lucrrilor
Efectuarea de lucrari
refacere a digurilor
de
intretinere
Direcia pentru
Agricultur i
Dezvoltare Rural
Braila - Oficiul
Judeean pentru
Studii Pedologice i
Agrochimice Braila
Consiliul Judetean
si 1. Intocmirea proiectelor n vederea stabilirii solutilor Braila
tehnice fezabile de cretere a siguranei digurilor
2.Identificarea surselor de finantare si aplicarea

pentru obtinerea finantarilor
Sistemul
Gospodrire
Apelor Braila

Realizarea amenajrilor hidrotehnice pentru
protecia aezrilor umane mpotriva
inundaiilor si eroziunii de mal
Consiliul Judetean
1. ntocmirea proiectelor tehnice in vederea stabilirii Braila
solutilor de realizare de amenajari hidrotehnice
Sistemul de
Gospodrire a
2. Identificarea surselor de finantare si aplicarea pentru Apelor Braila
3. Intocmirea de documentaii in vederea obtinerii finantarii

Efectuarea de regularizari de cursuri si alte
Consiliul Judetean
1. ntocmirea proiectelor tehnice in vederea stabilirii Braila
tipuri de lucrari de intretinere
solutilor de realizare de amenajari hidrotehnice
APM Braila
2005
APM Braila
2005
APM Braila
2006
APM Braila
de
a
APM Braila
2005-2007
surse proprii si
surse externe
2005-2007
surse proprii si
surse externe
APM Braila
APM Braila
APM Braila
APM Braila
APM Braila
APM Braila
2005-2007
surse proprii si
surse externe
95
2. Identificarea surselor de finantare si aplicarea pentru Sistemul de

Gospodrire a
Apelor Braila
3. Intocmirea de documentaii in vederea obtinerii finantarii
APM Braila

Ameliorarea cadrului climatic
1. Monitoringul cadrului hidroclimatic si sistem centralizat

de avertizare a secetelor
APM Braila
APM Braila
SCDA Braila
APM Braila
2005-2007
surse proprii si
surse externe
2. Ameliorarea cadrului ecoclimatic prin realizarea de

perdele de protectie agrosilvice
3. Prezervarea si extinderea zonelor umede
MATRICE PLAN IMPLEMENTARE PENTRU PROBLEMA TURISMUL SI AGREMENTUL
Obiectiv specific
Aciune
Responsabili
Supraveghere/
cooperare
Termen
Surse de
finantare
2007
surse proprii
APM Braila
Realizarea unor programe de investitii pentru

amenajarea statiunilor Caineni Bai si Movila
Miresii
Amenajarea zonelor Caineni si Movila Miresii pentru

turism si agrement
Consiliul Judetean
Braila
96
Realizarea unor masuri ameliorative pentru

mentinerea potentialului balneoclimateric al
lacurilor sarate
Monitorizare, studii.
Gasirea unor solutii pentru optimizarea regimului
hidrologic.
Masuri ameliorative (perdele de protectie, coridoare
verzi).
Consiliul Judetean
Braila Statiunea
de CercetareDezvoltare
Agricola Braila
Agentia Nationala
de Resurse
Minerale
APM Braila
2007
surse proprii
2007
surse proprii
APM Braila
Amenajarea zonelor de agrement din punct

de vedere igienico-sanitar, al gestiunii
deeurilor si al locurilor speciale de
preparare a hranei in aer liber
Crearea unor facilitati specifice de agrement

Implementarea unui management optim pentru
gestionarea deseurilor in zonele folosite de public
pentru agrement
Monitorizarea zonelor de agrement si limitarea
accesului in zonele impadurite
Primaria Braila
Consiliul Judetean
Braila
Directia Silvica
Braila
MATRICE PLAN IMPLEMENTARE PENTRU PROBLEMA URBANIZAREA MEDIULUI

Obiectiv specific
Aciune
Amenajarea zonelor din cartierele de blocuri
Responsabili
Primaria Braila
Reabilitarea retelei urbane de drumuri si extinderea

in zonele nou construite
Crearea facilitatilor necesare pentru recreere,
agrement si a locurilor de joaca pentru copii
Supravegh
ere/
cooperare
APM Braila
Termen
2010
Surse de
finantare
surse proprii
APM Braila
97

Extinderea serviciilor de salubrizare, canalizare in
zonele nou construite
Elaborarea unor programe concrete de

amenajare a unor noi suprafete de spatii verzi si
de intretinere/ reabilitare a celor existente in
municipiul Braila si in celelalte localitati
APM Braila
APM Braila
Stoparea amplasarii de constructii temporare sau

definitive pe terenurile destinate spatiilor verzi
Primaria Braila
Realizarea unui Complex muzeal si a unei
gradini botanice in Parcul Monument Braila
Elaborarea proiectului pentru realizarea complexului

muzeal
Plantari de arbori in zonele in care s-au facut taieri

Reabilitarea aliniamentelor de arbori situate dea lungul drumurilor din intravilan
Perdele de protectie perimetrale obiectivelor

industriale
Realizarea unei perdele

municipiului Braila
forestiere
2007
surse proprii
2006
surse proprii
APM Braila
2005
surse proprii
APM Braila
2007
surse proprii
2007
surse proprii
2005
surse proprii
2005-2010
surse proprii
APM Braila
Extinderea si reabilitarea sistemului de irigatie cu apa

bruta pentru spatii verzi
APM Braila
Consiliul Judetean
Braila
Consiliile locale
perimetrala
APM Braila
Realizarea de perdele forestiere

perimetrale obiectivelor industriale
de
protectie
Retehnologizare/modernizare/achizitionare de
echipamente cu nivel redus de zgomot
Investitii in tehnologie cu nivel redus de zgomot
Sistematizarea circulatiei rutiere in municipiu si

regandirea transportului public de calatori
Diminuarea traficului auto greu in zonele centrale

Dotarea parcului auto pentru calatori cu autobuze
performante de capacitate mare si troleibuze
Agenti economici
Agenti economici
APM Braila
APM Braila
Primaria Braila
98
APM Braila
Reabilitarea urbanistica a zonelor deteriorate.
Identificare zone urbane deteriorate. Reabilitarea

zonei vechi a portului (demolarea depozitelor
/dezafectate/reamenajare)
Primaria Braila
2007
surse proprii
MATRICE PLAN IMPLEMENTARE PENTRU PROBLEMA EDUCATIE ECOLOGICA

Obiectiv specific
Informarea populaiei pentru creterea nivelului de

educaie ecologica
Actiune
Responsabil
1.Stabilirea priioritatilor in ceea ce priveste informarea

populatiei
Consiliul Judeului
Braila
2. Stabilirea metodelor prin care se va face informarea

populatiei
Mediului Braila
3. Organizarea de intalniri
ONG
Supraveghere/
cooperare
Termen
APM Braila
surse proprii
surse externe
si
surse proprii
surse externe
si
surse proprii
surse externe
si
2005-2007
4. Institutionalizarea evenimentelor publice cu prilejul zilelor

Pamantului, Mediului, Eficientei Energetice, Dunarii, Fara
trafic etc.
Crearea de programe de educare/informare pentru

toate categoriile de varsta
1. Stabilirea priioritatilor in ceea ce priveste informarea

populatiei
Agenia de Protectie a
Mediului Braila
2. Stabilirea metodelor prin care se va face informarea

populatiei
Universitile din Braila
3. Organizarea de intalniri cu publicul, pe categorii
APM Braila
Inspectoratul Scolar
Judetean Braila
ONG
2005-2007
Publica
99
100
6. MONITORIZAREA I EVALUAREA REZULTATELOR

6.1. ELABORAREA PLANULUI DE MONITORIZARE I DE EVALUARE
Un sistem de monitorizare i de evaluare eficient are o contributie deosebit de importanta la
atingerea obiectivelor i tintelor de mediu. Baza pentru monitorizarea PLAM i pentru
cuantificarea rezultatelor este reprezentata de indicatori, care sunt legati direct de obiectivele
i tintele de mediu stabilite in procesul de planificare pentru solutionarea
problemelor/aspectelor de mediu din judet.
Implementarea corespunzatoare a Planului Local de Actiune pentru Mediu in judetul BRAILA
se va face folosind i contributia elementelor ce rezulta din monitorizarea i evaluarea sa.
Procesul de evaluare i monitorizare furnizeaza informatii curente, sistematice care sprijina
procesul de implementare.
Procesul de monitorizare i evaluare ofera cadrul pentru:
compararea eforturilor de implementare cu scopul i obiectivele initiale
determinarea progresului facut pentru obtinerea rezultatelor scontate
determinarea incadrarii in schemele de timp propuse in proiect
Obiectivele esentiale ale sistemului de monitorizare sunt:
verifica implementarea i stabilete revizuirea PLAM
stabilete echipa de monitorizare i persoana care raporteaza Comitetului de Coordonare
stadiul PLAM
identific a benefic iarul i beneficiile actiunilor realizate
stabilete daca actiunile au fost realizate i daca efectele sunt cele prevazute.
Toate aceste elemente a u roluri corective i preventive astfel incat implementarea PLAM sa
se faca in conditii de eficienta. Comitetul de Coordonare care are responsabilitatea de
implementare a PLAM este recomandabil sa desemneze o echipa de monitorizare i evaluare
pentru a ajuta la proiectarea modului de abordare a evaluarii i la evaluarea rezultatelor
proiectului. Aceasta echipa va fi alcatuita din experti in evaluarea proiectelor, agentii
responsabile cu furnizarea datelor despre mediu i institutii de imple mentare, precum i
agenti economici care au cerinte de mediu specifice. Echipa de monitorizare i evaluare va
colecta date de la fiecare institutie de implementare, aceste informatii vor fi folosite ca baza a
evaluarii eficientei eforturilor de implementare.
In acest fel se va putea apre cia in ce masura obiectivele au fost atinse, care dintre actiuni au
fost realizate, iar in cazul unor disfunctionalitati se poate decide ce interventii sau ce
modificari sunt necesare pentru a atinge scopul propus. Sistemul de monitorizare i de
evaluare a re zultatelor PLAM are trei functii principale:
De a verifica faptul ca planul de actiune este in proces de implementare, precum i de a
furniza o metodologie de revizuire a PLAM. Fiec are actiune din PLAM este incredintata spre
implementare unei autoritati principale, cu o persoana nominalizata care are responsabilitatea
de realizare a acestei actiuni. De asemenea, pentru fiecare actiune este desemnata o autoritate
principala pentru monitorizare, cu o persoana nominalizata. Printre responsabilii de
monitorizare pot fi inclui i responsabilii pentru implementare. Responsabilii pentru
implementare i pentru monitorizare au responsabilitatea raportarii rezultatelor catre
101
Comitetul de Coordonare, in vederea revizuirii periodice de catre acesta a stadiului de

realizare a actiunilor.
De a identifica beneficiul anticipat actiunilor i efectul asupra problemei de mediu
respective.
De a monitoriza atat problema de mediu, cat i efecte le actiunii/actiunilor pentru
solutionarea acesteia, prin masurarea, urmarirea i evaluarea rezultatelor implementarii in
vederea obtinerii feedback-ului necesar pentru revizuirea i actualizarea PLAM.
Monitorizarea este o activitate complex. Majoritatea problemelor de mediu se schimba
continuu, fiind influentate de populatie, presiuni de dezvoltare, procese noi de productie,
schimbari legislative, tehnici noi pentru reducerea poluarii, aspecte fiscale i aa mai departe.
Din aceste motive, se poate ivi situaia n care aciunile PLAM au fost corect implementate,
dar una sau mai multe probleme au luat amploare cu mult mai repede dect s-a estimat, astfel
ncat este necesar prevederea de aciuni suplimentare pentru soluionare n urmtorul PLAM
revizuit.
De asemenea, este posibil i situaia invers, n care o prbuire a unui anumit sector
industrial sau a pieei agricole poate elimina cauza care a generat problema. In acest caz,
actiunile prevazute in PLAM pentru aceasta problema trebuie oprite, iar resursele alocate
trebuie transferate pentru alte actiuni.
Deoarece multe dintre actiunile prevazute de PLAM nu vor conduce la solutionarea
problemelor respective in cursul celor trei ani prevazuti ca ciclu pentru revizuirea/actualizarea
PLAM este foarte importanta evaluarea cantitativa a efectelor acestor acestor a ctiuni, pentru
ca rezultatele acestei evaluari sa fie luate in considerare la elaborarea urmatorului PLAM.
Ca urmare a rapoartelor primite, Comitetul de Coordonare va informa constant comunitatea
locala asupra progresului realizat privind implementarea PLAM. Este foarte importanta
impartasirea rezultatelor programului de monitorizare, comunicarea si diseminarea acestor
rezultate membrilor comunitatii. De asemenea Prefectura Judetului BRAILA, Consiliul
Judetean BRAILA, Consiliile Locale, precum si toate institutiile implicate in proces trebuie sa
cunoasca stadiul realizarii PLAM.
In continuare este prezentat modelul de matrice ce poate fi utilizat, in acest format, pentru
monitorizarea implementarii actiunilor si pentru evaluarea anuala sintetica a rezultatelor.
Aspectele de detaliu privind monitorizarea problemelor si actiunilor/proiectelor incluse in
PLAM vor fi inscrise in fise individuale. De asemenea, se vor intocmi fise individuale pentru
evaluarea rezultatelor implementarii actiunilor/proiectelor.
102
6.2. MATRICILE-PLAN DE MONITORIZARE I DE EVALUARE A ACIUNILOR PENTRU SOLUIONAREA PROBLEMELOR DE MEDIU

PRIORITARE
1. REZUMAT AL PROBLEMEI
Problema
Cod
Obiectiv general
Obiectiv specific
2. PLAN DE MONITORIZARE SI RAPORTARE ALE ACTIUNILOR PREVAZUTE

Actiunea / Termen
Responsabili
de
implementare
Program de monitorizare
Actiune de monitorizare
Rezultatele monitorizarii
Termen de
monitorizare
Indicatorul
monitorizat
Responsabili
de
monitorizare
Cui raporteaza
Indicator /
Tinta
propuse
Indicator /
Tinta
realizate
Comentarii / Observatii
Daca
este
necesara
interventie ..
DA / NU
3. REZUMAT AL SOLUTIONARII PROBLEMEI

Problema
Masura In care a fost realizat

obiectivul general
Masura In care a fost realizat obiectivul specific
Alte observatii / propuneri
103
6.3. RAPORTUL DE EVALUARE A REZULTATELOR IMPLEMENTRII PLANULUI

LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU AL JUDEULUI BRAILA
Procesul de evaluare a rezultatelor implementrii PLAM const, n esen, n compararea
rezultatelor obinute prin procesul de monitorizare, cu obiectivele i intele stabilite n Planul
de Aciune i n Planul de Monitorizare, incluznd i modul de respectare a termenelor
propuse. Scopurile principale ale procesului de evaluare sunt:
Cunoterea stadiului implementrii aciunilor;
Cunoaterea efectelor aciunilor asupra problemei de mediu creia i-au fost adresate aceste
aciuni;
Furnizarea elementelor pentru ajustarea aciunilor in funcie de noile realiti;
Furnizarea datelor i informaiilor pentru actualizarea i revizuirea PLAM.
Procesul de evaluare este, ca ntregul proces PLAM, un proces continuu.
Datele i informaiile obinute prin analiza comparativ a rezultatelor monitorizrii cu
aciunile propuse i cu efectele estimate privind soluionarea problemelor de mediu vor sta la
baza unui Raport de Evaluare a rezultatelor PLAM.
Responsabilitatea evaluarii rezultatelor revine Comitetului de Coordonare, in acest proces
fiind insa implicate toate celelalte structuri organizatorice ale PLAM (coordonatorul PLAM,
Grupul de Lucru, Comitetul de Analiza Tehnica), precum si responsabilii direci pentru
implementarea si monitorizarea PLAM. De asemenea, Comitetul de Coordonare va decide,
dupa caz, implicarea si altor persoane sau grupuri in acest proces. Instituiile responsabile de
implementare vor fi in mai ma re masura capabile sa utilizeze rezultatele evaluarii daca
particip i ii insusesc procesul de evaluare.
Elaborarea Raportului de Evaluare a rezultatelor PLAM pentru judeul BRAILA va fi
efectuat anual. La elaborarea raportului vor fi luate in considerare att elementele incluse in
matricea de monitorizare si evaluare prezentat in seciunea anterioar, ct i alte elemente
noi care pot aprea pe parcursul desfurrii activitilor de implementare PLAM. De
asemenea, se vor lua n considerare toate datele i informaiile detaliate din fiele individuale
de monitorizare a aciunilor i problemelor (conform Manualului de Elaborare si
Implementare PLAM). ntruct procesul de evaluare va fi un proces transparent, matricea
menionat va servi perfect pentru prezentarea sintetic a rezultatelor comparative obinute n
implementarea PLAM.
n pregatirea evalurii vor fi luate in considerare:
Eficiena aciunii n atingerea efectelor estimate;
Modul de respectare a termenelor, menionndu-se coreciile necesare;
Modul de conformare a costurilor cu cele planificate;
Abilitatea de administrare a diferiilor factori din aria de responsabilitate a coordonatorilor
implementrii;
Dificultile ntmpinate;
Modul n care experiena acumulat n implementare servete la mbuntirea unor
proiecte viitoare i sugestiile de mbuntire.
104
Problemele cele mai importante care vor fi luate n considerare n utilizarea rezultatelor
evaluarii sunt:
Identificarea punctelor pentru care se consider necesare modificri ale politicilor i
programelor;
Identificarea autoritilor care s efectueze aceste modificri;
Identificarea instituiilor de implementare la care trebuie fcute modificri i a celor care

vor decide aceste modificri;
Identificarea datei la care se vor efectua aceste modificri.
elul final al procesului de evaluare const n mbuntirea continu a PLAM n acord cu
dinamica dezvoltrii sociale i economice, cu politicile naionale, regionale i judeene privind
dezvoltarea corelat cu protecia mediului. Acest el se va reflecta n revizuirea periodic a
PLAM.
Comitetul de Coordonare PLAM are responsabilitatea informrii permanente a comunitii
asupra atingerii obiectivelor i intelor din Planul de Actiune i din Planul de Implementare.
Membrii comunitii vor fi informai asupra strii condiiilor de mediu, a mbuntirilor
aduse acestor condiii i a aciunilor care trebuie efectuate in continuare pentru atingerea
obiectivelor de mediu.
Raportul de Evaluare a rezultatelor implementrii PLAM va fi elaborat anual, ncepand cu
anul 2005. n anii n care este stabilit revizuirea PLAM pentru judeul BRAILA se va elabora
un Raport de Evaluare a rezultatelor implementrii pentru ntreaga perioada anterioar
revizuirii. Revizuirea PLAM va ncepe n anul 2006.
6.4. REVIZUIREA PLANULUI LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU AL
JUDEULUI BRAILA
Pornind de la faptul c Planul Local de Aciune al judeului BRAILA va fi implementat
ncepand cu anul 2005, revizuirea acestuia a fost stabilit astfel: prima revizuire n anul 2006,
an premergtor anului aderrii scontate a Romniei la Uniunea Europeana, iar urmtoarele
revizuiri la intervale de cte trei ani.
105

Plam Braila

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Plam Braila

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PLANUL LOCAL DE ACIUNE

Planul Local de Aciune pentru Mediu Judeul Braila

STAREA INIIAL A JUDEULUI BRAILA..........................................................................................7

2.1.INFORMAII GENERALE ASUPRA JUDEULUI........................................................................................................7

PROBLEME/ASPECTE DE MEDIU PRIORITARE DIN JUDEUL BRAILA................................41

DESCRIEREAMETODOLOGIEI DE IDENTIFICARE, EVALUARE I SELECTARE A PROBLEMELOR/ASPECTELOR

PLANUL LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU AL JUDEULUI BRAILA...............................45

ACIUNI STRATEGICE PENTRU PROTECIA MEDIULUI N JUDEUL BRAILA............................................45

PLANUL DE IMPLEMENTARE A ACIUNILOR................................................................................78

ELABORAREA PLANULUI DE IMPLEMENTARE............................................................................................78

MONITORIZAREA I EVALUAREA REZULTATELOR..................................................................102

ELABORAREA PLANULUI DE MONITORIZARE I DE EVALUARE................................................................102

Planul Local de Aciune pentru Mediu Judeul Braila

Planul Local de Aciune pentru Mediu Judeul Braila

Metodologia utilizat n stabilirea coninutului i a formatului standard al documentului

Ghidul de implementare a Programelor de Aciune pentru Mediu n Europa Central

Metodologia pentru elaborarea i implementarea programului local de aciune pentru

Planul Local de Aciune pentru Mediu Judeul Braila

Planul Local de Aciune pentru Mediu Judeul Braila

1.2. STRUCTURA I METODOLOGIA UTILIZAT PENTRU

1.2.1. CONSIDERAII GENERALE

IDENTIFICAREA I CLASIFICAREA PROBLEMELOR/ASPECTELOR DE MEDIU

Autoritatile locale nu pot asigura resurse financiare suficiente pentru conformarea cu

Colectarea si depozitarea neselectiva si defectuoasa a deseurilor

Planul Local de Aciune pentru Mediu Judeul Braila

Participarea redus a publicului la luarea deciziilor de mediu

Etapa urmatoare a constituit-o stabilirea problemelor specifice pe fiecare factor de mediu

Planul Local de Aciune pentru Mediu Judeul Braila

Inspectoratul Scolar Judetean Braila

TRANSFORMAREA PROBLEMELOR/ASPECTELOR DE MEDIU NTR-UN PLAN DE

Planul Local de Aciune pentru Mediu Judeul Braila

Planul Local de Aciune pentru Mediu Judeul Braila

2. STAREA INIIAL A JUDEULUI BRAILA

Planul Local de Aciune pentru Mediu Judeul Braila

2.1.2.1. CARACTERISTICI FIZICE I GEOGRAFICE

Planul Local de Aciune pentru Mediu Judeul Braila

cuaternare ce aparin pleistocenului inferior (stratele de Freti), prezente n

n formaiunile cuaternare sunt prezente, n raport cu adncimea, trei tipuri de acvifere i

Planul Local de Aciune pentru Mediu Judeul Braila

Planul Local de Aciune pentru Mediu Judeul Braila

Planul Local de Aciune pentru Mediu Judeul Braila

cadrul Promontoriului Bordei Verde-nsurei au fost puse n eviden zcmintele de iei de

Planul Local de Aciune pentru Mediu Judeul Braila

ACTIVITI INDUSTRIALE I AGRICOLE

Starea economic a judeului se gsete n relaie direct cu resursele naturale existente i cu

Planul Local de Aciune pentru Mediu Judeul Braila

2.2. STAREA MEDIULUI N JUDEUL BRAILA

STAREA CALITII ATMOSFEREI

2.2.1.1. POLUAREA DE FOND

Poluarea de impact este reprezentat de poluarea industrial produs de principalele instalaii

Coeficientul general de poluare a aerului la nivelul

MEDII ANUALE DE DIOXID DE SULF- SO2

Planul Local de Aciune pentru Mediu Judeul Braila

n perioada analizat valorile

EVOLUIA PE ZONE A CONCENTRAIILOR MEDII ANUALE DE DIOXID DE AZOT-NO2

Planul Local de Aciune pentru Mediu Judeul Braila

EVOLUIA PE ZONE A CONCENTRAIILOR MEDII ANUALE DE HIDROGEN SULFURAT-H2S

Comparativ cu concentraia maxim

Planul Local de Aciune pentru Mediu Judeul Braila

EVOLUIA CONENTRAIILOR MEDII ALE PRINCIPALILOR POLUANI GAZOI

Analiznd evoluia concentraiilor medii a celor

EVOLUIA PE ZONE A CONCENTRAIILOR MEDII ANUALE ALE PULBERILOR N SUSPENSIE

Monitorizare pulberilor n suspensie se face n

Planul Local de Aciune pentru Mediu Judeul Braila