Sunteți pe pagina 1din 12

VIN SPUMANT

CUPRINS :

Introducere
Scurt istoric
Metode de producere
Compoziia chimic
Clasificare
Defecte de gust i miros
Bibliografie

INTRODUCERE
Vinulestebuturaobinutexclusivprinfermentareaalcoolic
completsauparialastrugurilorproaspei,zdrobiisaunezdrobii,
oriamustuluidestruguri.Triaalcoolicavinuluinupoatefimai
micade8,5%.

Vinurilespumantereprezintceamaiimportantiapreciatgrupa
vinurilorspeciale.Acesteasuntvinuriefervescente(cudegajarede
CO2).

Vinurilespumanteseobindinvinurinaturale,prinadouafermentaie
alcoolicaa-zisasecundarcareserealizeazinbuteliispeciale
sauinrezervoaremetaliceinchise.Ladeschiderearecipienilor,
acestevinuridegajCO2subformdebule(fenomennumitperlare)
saudespum(spumare).

Calitateaacestorvinuriseapreciaz,
inmaremsura,dupbogaiai
persistenaspumrii,ctidup
fineeaidurataperlrii.

SCURT ISTORIC

Despreexistenavinurilorcarespumeazsemenioneazinc
dinVechiulTestament.Franasemndreacuvinurispumoase
careproveneaudinmaimulteregiuniviticole:Limoux,Gaillac
Champagne,Saumurialtele.Paternitateavinuluispumanteste
atribuitclugruluiBenedictinDomPerignon,dinregiunea
Champagne(Frana)careinanii1668-1670aavutideeadeapune
insticlebineinchisevinindulcitcuzahr.

InceputurileproduceriivinurilorspumanteinRomaniadateaz
incdinanul1841cndlaIaiafostobinutprimulvinspumant
dupametodaChampagne,pentrudomnitorulMoldoveidinacea
vreme.
LainceputulsecoluluialXX-lea,industriadevinurispumanteia
avntprintransformareapivnielordevinuriinfabricide
ampanie.

MEDODE DE PRODUCERE
Producerea

vinurilor spumante, pe plan mondial, se realizeaz prin patru metode:


Metodaclasicchampenoisesaulasticle
care const in fermentaia secundar in sticla a
vinului materie prim, urmat de eliminarea impuritilor prin operaiile de remulaj i
degorjare(ndeprtarea dojdiei din sticlele de vin);
Metodadiscontinua
care se bazeaz pe fermentarea secundar a vinului in recipiente metalice rezistente la
presiune, urmat de trecerea lui dup fermentare, prin filtrare in ali recipieni i imbuteliere in
sticle;
Metodadetransfer
la care fermentaia secundar are loc in sticle, iar la incheierea fermentaiei vinul spumant este
rcit i transferat intr-un recipient in contra presiune, filtrat i imbuteliat, eliminandu-se astfel
operaiile de remulaj i degorjare;
Metodainfluxcontinuu
se bazeaz pe un procedeu de fermentare intr-un sistem de mai multe recipiente ermetic
inchise cu legaturi intre ele. Vinul materie prima, dezoxigenat pe cale biologic i bine
omogenizat cu licoarea de tiraj i cu maiaua de levuri, este introdus in mod continuu in sisteme.

COMPOZIIA CHIMIC A VINULUI


Variaz

in funcie de numeroi factori, care influeneaz calitatea i


cantitatea strugurilor i vinurilor: soi, factori pedoclimatici, agrotehnici,
procedee de obinere i conservare a vinurilor.Pentru descrierea substantelor
din vin , privind natura , originea , rolul , importana i proporia lor acestea se
grupeaz de regul, dup funcia lor organic astfel :
alcooli;
acizi ;
substane volatile i odorante ;
glucide ;
substane fenolice ;
substane azotate ;
substane pectice si polizaharide ;
substante minerale ;
vitamine si enzime .

Componetul care se afl in cea mai mare proporie in vin este apa.

CLASIFICARE(N FUNCIE DE
DULCEA)

Brut Natural sau Brut Zero (mai puin de 3 grame de zahr pe litru)
Extra brut (mai puin de 6 grame de zahar pe litru)
Brut (mai puin de 15 grame de zahr pe litru)
Extra Sec sau Extra Dry (12 pn la 20 grame de zahr pe litru)
Sec (17 pn la 35 grame de zahr pe litru)
Demisec (33 pn la 50 grame de zahr pe litru)
Dulce (mai mult de 50 grame de zahr pe litru)

DEFECTE DE GUST I MIROS


Trebuie

urmrite cteva detalii legate de aspect, gust i miros. Important de


menionat este c multe dintre aceste defecte apar in timpul producerii iar ele
pot fi corectate inainte de a pune vinul spumant in vnzare. Iar cnd noi
cumprm produsul i nu-l pstrm la temperatura potrivit exist toate
ansele ca acesta sa fie alterat atunci cnd dorim sa-l consumam.

Pot avea gust de cauciuc, medicamente, petrol, etc.


Acestea sunt defecte cauzate de nerespectarea regulilor de igiena din timpul
procesului tehnologic. Acest vin nu se poate livra, aa ca buteliile se degorjeaz, se
pierde gazul carbonic i se livreaz ca i vin normal.

Gustul de dop
Dopurile sterilizate nu dau niciodat gust sau miros. Adevratul gust de dop poate
proveni doar din prezena petelor verzi sau galbene pe plut, datorate contaminrii
cu diferite tipuri de mucegai. Gustul de dop afecteaz mai mult vinurile spumante
decat pe cele normale.

Oxidarea

Pentru pstrarea unui vin spumant o perioad mai mare de timp, trebuie in primul
rnd ca acesta s nu aiba acces la oxigen, adic s nu se foloseasc dopuri de
plastic. De asemenea vinurile trebuie s aib un coninut ct de mic de Fier
pentru a nu cataliza reaciile de oxidare.

Mzg
Este unul dintre cele mai grave defecte. Const in formarea unei pelicule fine de
depozit pe pereii interiori ai buteliei. Defectul de mzg poate s survin atunci
cnd vinul materie prim a provenit din struguri atacai de man, care conin o
cantitate mai mare de substane azotoase i au un coninut mic in tanin.

Tulburarea

Vinul spumant de calitate trebuie s fie perfect limpede. Vinurile spumante


opalescente sunt lipsite de finee i au un aspect neplcut. Tulburarea poate fi
produs de existena in exces a metalelor (Fier sau Cupru in special),
insolubilizarea substanelor proteice sau desfurarea fermentaiei malolactice.

Spumarea si perlarea insuficienta

Cteodat vinurile spumante au la inceput o perlare rapid i cu bule mari care


inceteaz repede. De asemenea presiunea la scoaterea dopului este slab. Pentru
a se evita aceste defecte este necesar ca fermentarea in butelii s aib loc la
temperaturi sczute, constante. Cea mai potrivit temperatur este cea de10C.
Acestea sunt doar cteva dintre misterele vinului spumant. Nu este usor de obinut
o asemenea butura fin, de aceea este att de apreciat i preuit de iubitorii de
buturi selecte.

BIBLIOGRAFIE

C-tin Tardea, Ghe. Sarbu, Angela Tardea TRATAT DE


VINIFICATIE Editura Ion Ionescu de la Brad- Iasi , 2001

http://www.Gandul.info/articol_15570/povestea_vinului.html

http://www.cricova.md/rom/section/10

http://www.vinuri.md/ro/310/270

http://webs.uvigo.es/altaga/cyta/cyta-2-1994-174-183.pdf

V MULUMESC PENTRU ATENIE!