Sunteți pe pagina 1din 11

1

Studiu privind influenta stresului asupra


atentiei distributive

Autor:Constantinescu Felicia-Andra
Grupa 8, serie 2, an I, Psihologie

Rezumat

In studiul de fata se incearca punerea in evidenta a modului in care stresul afecteaza


performanta atentiei distributive.Pentru a determina cat de repede pot detecta participantii,
15 la numar pentru fiecare grup, anumite obiecte pe un fundal multicolor, tridimensional, cu
diverse obiecte ( nu numai cele care trebuiau gasite) am incercat punerea lor in conditii
normale, intr-o sala de curs, in fata unui calculator, dar si in conditii in care factorii stresanti
au fost mai pregnanti (multe voci in jurul lor, proba s-a desfasurat in pauza dintre cursuri,
faptul ca cel care urmarea proba le spunea la fiecare 30 de secunde cat timp mai au ).Trebuie
totusi precizat faptul ca participantii s-au oferit voluntar pentru a ajuta la finalizarea acestei
cercetari.

Influenta stresului asupra atentiei distributive

Omul triete i i defoar activitatea ntr-un mediu natural i social hipercomplex, deosebit de bogat n
informaii care, prin intermediul anaizatorilor, se transmit creierului uman i se cifreaza la circa 100000
bii/sec. Din aceast avalan de informaii se prelucreaz la nivelul codurilor psihice, n mod contient, doar
25-100 bii/sec. Este important ca din mediul nconjurtor s receptm cu claritate i s prelucrm informaiile
care sunt indispensabile pentru adaptarea la cerinele concrete ale unei anumite situaii. Aceasta presupune o
stare de contien, valorificat sub unghi conativ i cognitiv prin intermediul procesului psihofiziologic numit
atenie.

Este foarte greu de dat o definitie exacta a ceea ce numim noi atentie. n literatura de

specialitate gasim numeroase definitii ale atentiei din care reiese ca a fi atent nseamna ntrun fel a te nchide fata de lumea exterioara, spre a te focaliza asupra a ceea ce te intereseaza.

Def: Atentia este un act de selectare psihica activa prin care se realizeaza
semnificatia, importanta si ierarhizarea unor evenimente, obiecte si fenomene care ne
influenteaza existenta (acordam atentie lucrurilor care ne intereseaza si o mentinem
prin scopul urmarit).

Def: Este procesul psihic de orientare selectiva, de concentrare a energiei


psihonervoase asupra unor obiecte, nsusiri sau procese, menite sa conduca la
sporirea eficientei activitatii psihice, cu deosebire a proceselor cognitive.

Unii autori nsa pun sub semnul ntrebarii aceste definitii ale atentiei sub aspectul ei selectiv,
ca focalizare asupra unei activitati particulare n detrimentul celorlalte, considernd ca
atentia este un concept multidimensional.

Aceasta insa nu dispune de un coninut

reflectoriu propriu, de un coninut informaional specific, ci ea asigur declanarea,


meninerea i optimizarea proceselor psihice cognitive. Declanarea ateniei este
concomitent cu declanarea de ctre un obiect-stimul a percepiei, sau prin reglare
voluntar a reprezentri, memorrii, reactualizrii, gndirii, imaginaiei, praxiilor etc. Deci,
se poate spune c atenia este un nod-releu al vieii i al activitii psihice. Caracteristicile
atentiei sunt insusirile pozitive ale atentiei care faciliteaza desfasurarea optimala a activitatii
sunt: stabilitatea atentiei, inseamna mentinerea un timp mai lung a orientarii si concentrarii
psihonervoase asupra aceluiasi fapt sau aceleiasi activitati. E influentata de proprietatile
stimulului, de complexitatea si natura activitatii si nu n ultimul rnd de motivatia
subiectului. Un obiect cu structura simpla si nemiscat ne retine atentia foarte putin timp.
Concentrarea sau mobilizarea atentiei inseamna mobilizarea intereselor si eforturilor mntr-o
anumita directie n functie de semnificatiile stimulilor, paralel cu inhibarea actiunii unor

4
factori perturbatori. Gradul de concentrare e dependent de multi factori dintre care amintim:
interesul subiectului pentru acea activitate si rezistenta lui la factorii perturbatori. Se poate
masura prin rezistenta la factori perturbatori, n special la zgomot. Volumul atentiei adica
cantitatea de date ce pot fi cuprinse simultan n planul reflectarii constiente este limitat.
Volumul mediu este de 5-7 elemente. Flexibilitatea sau mobilitatea atentiei inseamna
capaciatea subiectului de a deplasa atentia de la un obiect la altul n intervale ct mai scurte
de timp. Pragul minim de deplasare potrivit cercetarilor este de o sesime de secunda.
Distributivitatea atentiei este proprietatea care vizeaza amplitudinea unghiului de cuprindere
simultana n planul constiintei clare a unei diversitati de fapte , procese, manifestari. Adica
capacitatea de a sesiza simultan ntelesul mai multor surse de informatii. S-a constatat faptul
ca distributia e totusi posibila cnd miscarile sunt puternic automatizate si informatiile foarte
familiare. De exemplu pilotul de avion care este atent la o multime de lucruri n acelasi
timp: el urmareste linia orizontului, cadranele, asculta informatia din casti etc.) Cea mai
importanta caracteristica a atentiei este, n mod incontestabil n opinia tuturor specialistilor
selectivitatea. Daca un fapt, o idee, un stimul verbal prezinta interes pentru o persoana,
genereaza trairi afective, aceste stari motivational-afective vor orienta si sustine atentia cu
usurinta si pe perioade lungi de timp. Orientarea atentiei spre anumiti stimuli este
concomitenta cu inhibarea altor stimuli, realizndu-se astfel un fenomen de filtraj senzorial
si de organizare, de autoreglare a energiei psihonervoase.Suntem bombardati de milioane
de stimuli si totusi, doar unii ne atrag atentia si anume aceia care au legatura cu cele trei
ntrebari fundamentale din viata noastra, cei care ne agreseaza securiatea, cei care ne
stimuleaza sexul sau cei care fac parte din dialogul nostru cu Eternitatea. Dar exista si
stimuli neconstienti care ne atrag atentia involuntar. ntrebarea care se pune este urmatoarea
Care dintre aceste stimuli ne vor atrage atentia ?. Raspunsul se poate da cu ajutorul
principiului dominatiei lui Uhtonski, care spune ca, daca sunt mai multi stimuli cel mai
puternic va focaliza atentia noastra.Deci atentia asigura o functie de selectie: printre stimulii
care ne bombardeaza organismul, unii beneficieaza de un tratament prioritar, care se
traduce printr-o facilitare a perceptiei lor, de alegerea si de producerea unor raspunsuri
adecvate, altii sunt partial sau total ignorati. Distragerea atentiei este opusul concentrarii.
Distragerea atentiei este rezultatul actiunii diferitelor stimuli, care determina interesele
persoanei ntr-o alta directie, de exemplu: aparitia si instalarea oboselii, diminuarea
interesului si aparitiei plictiselii etc.
Distragerea atentiei se mai poate ntmpla si n cazul reactualizarii de catre un stimul
direct, a unor interese legate de cele trei capitole ale vietii.Problema atentiei a facat obiectul

5
unor cercetari n laboratoarele de psihologie experimentala deoarece este un proces psihic
relativ usor de masurat. Au fost elaborate importante studii si cercetari stiintifice pentru a fi
identificati factorii care intervin n scaderea vigilentei concentratiei si n descoperirea
mijloacelor ce pot ntretine atentia concentrata la un nivel ct mai nalt. Rezultatele au aratat
ca mai ales n cazul unor operatii monotone, atentia scade rapid, dincolo de o durata de 20
de minute se instaleaza oboseala.S-a constatat ca starile afective au un rol important n
stabilirea atentiei si ca ea este un act adaptiv ce poate fi dezvoltat prin procedeul de nvatare.
De asemenea, interesul este tendinta de a da atentie unor obiecte, persoane sau situatii, de
care suntem atrasi si n care gasim satisfactii. Tot el stimuleaza dorinta de a continua o
experienta nceputa, n timp ce aversiunea duce la abandonare si respingere.Cercetarile
psihologice experimentale analizeaza, pe lnga stabilitatea atentiei, si fenomenele de
distragere, distributie si comutare a acesteia. Pentru a ntelege capacitatea de mentinere a
atentiei n conditii perturbatoare, (zgomot, surse de Lumina, monotonie, oboseala, stari
emotionale etc.), trebuie sa stim ca orice act de atentie consta n forma unei dominante prin
concentrarea excitatiei ntr-un anumit focar si inhibarii altor centri subdominanti. Astfel,
daca n timpul desfasurarii unei activitati unilaterale, monotone, procesele mobilizatoare se
sting, un excitant colateral le poate dezhiba, periodic intensificnd concentrarea atentiei. De
aici recomandarea psihologilor ca n anumite situatii sa nu se lucreze n liniste absoluta: o
muzica n surdina melodioasa (stimulent complementar) nu stnjeneste munca, ci o
favorizeaza. Dar stimulii complementari puternici sunt inhibitori si perturbatori n
mentinerea atentiei, ei reduc energia activitatii dominante si determina aparitia unei noi
reactii de orientare , a unei noi dominante (muzica puternica, stridenta, nsotita de un text
care ne antreneaza emotional distrage atentia).Gradul de distragere a atentiei depinde de
motivatia, de interesul pe care l avem pentru activitatea desfasurata si de noutatea si
varietatea acesteia.Atentia concentrata poate fi mentinuta si n cazul n care activitatea este
automatizata, deprinderile sunt bine consolidate sau cnd suntem obisnuiti, adaptati sa
lucram n prezenta unor excitanti perturbatori specifici locului de munca.. Despre stres insa,
concept care a generat si genereaz n continuare destule controverse si nedumeriri, s-au
publicat, dup introducerea lui n stiint de ctre Selye, o multitudine de articole si
monografii, estimate la 120.000 pn n 1981. Cu toate acestea problematica stresului, n
special a celui psihic, continu s anime att atentia specialistilor, ct si a maselor largi,
termenul de stres fiind ancorat puternic si n limbajul cotidian. Tentativele contemporane de
definire a stresului n general (indiferent de natura sa: fizic, biologic sau psihic) au
condus la o diversificare de sensuri ale cuvntului "stres", nteles ca:

6
a)element al lumii externe inductor al unei reactii de constrngere intens a fiintei umane;
b) proces reactional fiziologic indus de aceste agresiuni exterioare;
c) dezechilibru dintre exigentele exterioare si posibilittile organismului de ale face fat.
Iamandescu concluzioneaz asupra conceptului general de stres c el reprezint o stare de
tensiune a ntregului organism (att compartimentul somatic, ct si cel psihic) aprut n
cadrul unui dezechilibru marcat ntre solicitri (ale mediului) si posibilittil(ale
organismului).Acesta poate fi atat pozitiv, (eustres) este cel care actioneaza ca factor
energizant, ajutnd persoana sa abordeze situatiile ca pe niste provocari, ntr-un mod mult
mai eficient dar si negativ, (distres) organismul supramobilizat refuza sa revina la starea
normala, individul fiind nervos, gata de reactie, are tensiunea arteriala crescuta si
musculatura ncordata, iar situatiile generatoare de stres pot fi de natura fizica (zgomot,
temperatura, spatiu limitat, incendii, cutremure), psihologica (teama, conflict, presiune),
sociala (neadaptare, excludere sociala). n general, orice stimul intern sau extern care
depaseste sau scade sub un anumit prag poate constitui o sursa de stres, afectnd conduita
si activitatea psihica a unei persoane
Au fost elaborate importante studii si cercetri stiintifice pentru a fi identificati
factorii care intervin n scderea vigilentei concentratiei si n descoperirea mijloacelor ce
pot ntretine atentia concentrat la un nivel ct mai nalt. S-a constatat c strile afective
au un rol important n stabilirea ateniei si c ea este un act adaptiv ce poate fi dezvoltat
prin procedeul de nvtare. De asemenea, interesul este tendinta de a da atentie unor
obiecte persoane sau situatii de care suntem atrasi si n care gsim satisfactii. Tot el
stimuleaz. Tot el stimuleaz dorinta de a continua o experient nceput, n timp ce
aversiunea duce la abandonare si respingere.Suportul energetic al activittii este asigurat
de un complex motivational, alctuit din trebuinte, intentii, aspiratii, idealuri si
convingeri; ntr-un astfel de cadru intervin procesele psihice de autocontrol si autoreglare
n raport direct cu specificul si nivelul solicitrilor. S-au analizat si fenomenele
vasomotorii n timpul desfsurrii atentiei concentrate de mare intensitate si s-a constatat
un nivel crescut al activittii cerebrale (modificri respiratorii, cardiace si
motorii).Titchener pune aceast problem sub forma unei ntrebri: de ce cnd fac efortul
s fiu atent m ncrunt, mi retin uneori respiratia, iar corpul ia o atitudine imobil?
Subliniind faptul c atentia voluntar este rezultatul educatiei, Ribot propune ca mijloc de
formare trei directii: prima, n care educatorul, profesor si printe, se bazeaz pe
sentimente (team sau tandrete si simpatie, curiozitate, interes si atractie fat de
recompens); cea de-a doua se refer la ambitie, interes practic si datorie, iar cea de-a treia
se refer la faptul c atentia se dezvolt si se ntretine prin deprinderi si exercitiu impus;
de aceea, rolul muncii n dezvoltarea atentiei voluntare ca mijloc de adaptare la conditiile
vietii devine o necesitate.Cercetrile psihologice experimentale analizeaz, pe lng
stabilitatea atentiei, si fenomenele de distragere, distributie si comutare a acesteia. Pentru
a ntelege capacitatea de mentinere a atentiei n conditii perturbatoare, excitanti colaterali
(zgomot, surse de lumin, monotonie, oboseal, stri emotionale etc.), trebuie s stim c
orice act de atentie const n forma unei dominante prin concentrarea excitatiei ntr-un
anumit focar si inhibrii altor centri subdominanti. Astfel, dac n timpul desfsurrii unei
activitti unilaterale, monotone, procesele mobilizatoare se sting, un excitant colateral le
poate dezinhiba, periodic intensificnd concentrarea atentiei. De aici recomandarea
psihologilor ca n anumite situatii s nu se lucreze n liniste absolut: o muzic n surdin
melodioas (stimulent complementar) nu stnjeneste munca, ci o favorizeaz. Dar stimulii
complementari puternici sunt inhibitori si perturbatori n mentinerea atentiei, ei reduc
energia activittii dominante si determin aparitia unei noi reactii de orientare , a unei noi
dominante (muzica puternic, strident, nsotit de un text care ne antreneaz emotional
,care distrage atentia). Gradul de distragere a atentiei depinde de motivatia, de interesul pe
care l avem pentru activitatea desfsurat si de noutatea si varietatea acesteia. Atentia

7
concentrat poate fi mentinut si n cazul n care activitatea este automatizat, deprinderile
sunt bine consolidate sau cnd suntem obisnuiti, adaptati s lucrm n prezenta unor
excitanti perturbatori specifici locului de munc. Modificrile raportului de fort ntre
activitatea dominant si stimulul perturbator sunt semnificativ determinate de
particularittile tipologice individuale ale persoanei; stimulii pot crea o orientare pozitiv
sau negativ, agreabil sau dezagreabil, n functie de structura personalittii fiecruia
dintre noi. De aceea, trebuie s cunoaste, limitele capacittii propriei noastre structuri
psihice de a ne desfsura activitatea n prezenta unor elemente perturbatoare
Acest studiu a fost proiectat pentru a investiga influenta stresului asupra atentiei
distributive.

Metode
Participanti
Cele doua esantioane au avut acelas numar de participanti,15,atat de sex feminin cat si de
sex masculin ,etnie romana ,cu varste cuprinse intre 19 si 22 ani ,studenti la Facultatea de
Psihologie si Stiintele Educatiei si la Universitatea Politehnica Transporturi, participantii
oferindu-se sa participe in urma solicitarii ajutorului la proiectul de semestru.

Aparate
In punerea in practica a acestei cercetari au fost folosite: un scaun pe care sa stea
participantul, (si un al doilea scaun pe care sa stea cercetatorul doar la unul dintre grupuri),o
masa de calculator, un leptop cu mouse optic.

Modelul experimental
In acest studiu variabila independenta a fost stresul si cea dependenta eficacitatea atentiei
distributive.Grupurile experimentale au fost independente iar participantii s-au oferit
voluntar pentru a lua parte la cercetare.
Ca masura de control pentru ca diferenta intre performanta celor doua categorii de
participanti ,studenti la doua facultati diferite sa nu afecteze rezultatul cercetarii in ambele
grupuri am inclus un numar echivalent de studenti la o anumita facultate.

Procedura
Participantul a fost asezat pe un scaun in fata unei mese cu un leptop asezat la maxim 30
cm de el, in cazul grupului de control (grup care nu a fost supus stresului) cercetatorul a stat
pe un scaun in paralel cu cel al participantului, iar in cazul grupului afectat de stres

8
cercetatorul a stat in picioare in spatele participantului.Instructajul a durat 2 min in care
participantului i s-a explicat ca pe monitor va vedea o imagine cu foarte multe obiecte ,de
culori si dimensiuni diferite ,in stanga ecranului fiind asezata o lista cu anumite obiecte pe
care el va trebui sa le gaseasca in imagine si sa le selecteze apasand un singur click de
mouse pe ele.In cazul participantilor din grupui suspus stresului in timpul instructajului li s-a
spus ca au un timp limita 5 min timp care daca va fi deposit se vor puncta 5 min dupa care
nu vor mai fi lasati sa continue si li se vor arata obiectele negasite. Aditional acestor
participanti in decursul probei li s-a repetat la fiecare 30 sec timpul ramas.Ca factori de stres
se pot adauga zgomotul din jur (alte personae vorbind), faptul ca urmeaza sa inceapa un alt
curs, cercetatorul care sta in picioare in spatele participantului .

Rezultate
Paired Samples Test
Paired Differences

Pair 1

normal - stresat

Mean
-.90867

Std. Deviation
.93173

Std. Error
Mean
.24057

95% Confidence
Interval of the
Difference
Lower
Upper
-1.42464
-.39269

t
-3.777

df
14

Sig. (2-tailed)
.002

Tabelul Paired samples test prezinta diferenta dintre medii: -0.90


-abaterea standard a diferentei :0.93
-intervalul de incredere al diferentei (95% confidence
interval for the difference) :
-limita inferioara :-1.42
-limita superioara :-0.39
O posibila explicatie a faptului ca intervalul de incredere are o arie atat de larga ar
putea fi faptul ca numarul subiectilor este foarte mic (N=15)
-valoarea calculata a testului t :-3.77
-gradele de libertate : (df)=14
-probabilitatea p (sig. 2-tailed)= 0.002

Discutii:
Avand in vedere ca p <0.05, se respinge ipoteza de nul. Se accepta ipoteza cercetarii,
conform careia gradul de performanta al atentiei distributive ,pe un esantion de 15, subiecti

9
este mai mica in conditii de stres (M= 4.84) decat atunci cand acest factor nu a fost
amplificat(M=3.93), pentru t =3.77 si p =0.002. Limitele de incredere ale diferentei de
performanta sunt destul de largi ceea ce indica o precizie mica de estimare, ceea ce
presupune o incredere redusa ca la repetarea aceleiasi cercetari, pe un numar egal de
subiecti, am obtine acelasi rezultat.

10
Cu multumiri speciale pentru:
1. Balea Stefan
2. Bala Georgiana
3. Balan Marius
4. Bogdan Cristinel
5. Bolocan Laurentiu
6. Bonciog Anca
7. Burdoiu Mihaela
8. Ciubotaru Florin
9. Ciucu Alexandra
10. Constanciuc Bogdan
11. Constantin Tiberiu
12. Costin Dragos
13. Dedu Luiza
14. Dudu Andrei
15. Fundulea Dragos
16. Grigore Gabriela
17. Hanganu Bogdan
18. Istrate Andrea
19. Ionescu Alexandru
20. Ionescu Gabriel
21. Matei Georgeta
22. Margarit Marius
23. Moise Catalin
24. Petrescu Daniel
25. Popescu Raoul
26. Purel Silvia
27. Radu Florentina
28. Rotariu Andrea
29. Stanescu Nusa
30. Stoian Alexandru

11

Bibliografie

Anderson, J.R., The arhitecture of Cognition, 1983

Bban, A., Stres i Personalitate, 1999

Deutsch, J.A. & Deutsch, D., (1963) "Attention: some theoretical considerations,"
Psychological Review, 70, 80-90

Dictionar explicativ al limbii romane, Ed. Academiei, 1984

Leury, A. Manual de psihologie generala,Ed. Antet, 1996

Miclea, M. ,Psihologie cognitiva, Gloria srl ,Cluj-Napoca, 1994

Miclea, M., Stres si aparare psihica, Editura Presa Universitara Clujeana, ClujNapoca, 1999

hiopu, U. (coord.) - Dicionar de psihologie, Bucureti, Ed. Babel, 1997

William James, Principles of Psychology, 1890

S-ar putea să vă placă și