El se oprise ns chiar acolo i acum nu-l mai putea clinti nimeni din loc

amintete de preambulul romanului Iosif i fraii si a lui Thomas Mann. Acolo, pentru
a uura comprehensivitatea unitii temporale i pentru a facilita orientarea n perimetrul
respectivei uniti, trecutul i prezentul, departe de a fi separate, devin crmizi destinate
unui singur templu, nchinat lui Cronos.
Distincia realitate- ficiune, istorie- mit, devin posibile abia n contextul
renunrii unei cercetri apatice n arealuri n care speculaia i revendic supremaia. Cu
alte cuvinte, tot ce poate fi de actualitate, n ideea unei repetitivit i indispensabile
( cunoscut i sub numele de ciclu, ciclicitate) poate fi convertit ntr-un tipar aplicabil
de-a lungul unei ntinderi spaio-temporale extinse. Astfel, ntr-o macro- sfer, la Mann,
vorbim despre ndeletniciri umane, cutume sociale, i altele, care pstreaz, n esen ,
nsui nucleul sau miezul care d sens ideii de societate, de ordine social. La Kadare, n
schimb, ideea mai sus amintit se pstreaz, schimbndu- i, ns, directiva, pentru a
explica, n particular, sensul unui anumit tip de adunare i funcionare social- aceea a
formei legislative care respecta Kanunul i respinge instituiile judiciare din Albania
munteneasc care nc funcionau n secolul al XIX-lea, n aceeai manier n care o
fceau cu aproximativ patru secole nainte.
Asemnarea celor dou sfere survine din interferena perspectivelor narative
asupra a dou ipostaze comportamentale specific umane: att antichitatea lui Iosif, ct i
secolul al XIX-lea al Albaniei munteneti a lui Gjorgu se comprim mnezic. Deta a i
iminent de epocile descrise, naratorii i furesc personaje cu nume reprezentative. Iosif
nu e doar Iosif, la fel cum Gjorgu nu e doar Gjorgu. Att Iosif ct i Gjorgu devin
embleme ale unor epoci, devin rezumatele acelor epoci, pe care le evoc prin simpla lor
prezen. Sensul respectivelor epoci atinge climaxul signifianei, prin bunvoin a
autorilor, ppuari ai unor naratori, care devin orani desvrii n faa unui public avid
de nelegere i cunoatere.
A construi certitudini pe fundamente speculative, implic riscul catapultrii n
genuni irecuperabile, fantasmagorice, vecine cu nebunia. Paradoxul se nate atunci cnd
punem insistena nefondat fa n fa cu refuzul de a persista ntru cutrea insistent,
care implic, la rndu-i, un alt risc : acela al unui alt fel de nebunie, un soi de amnezie
temporar care nu se mpac defel cu refuzul de a fi tratat.
Nu ntmpltor, Kadare i Mann, propun, n maniere diferite, o soluie similar
care duce dac nu la rezolvarea- cel puin la ameliorarea paradoxului ( l putem numi i
conflict ambivalent) : convenia care mpac categoriile temporale, printr-o viziune curat
explicat de ctre profesorul Ioan Aurel Pop. Timpul ajunge s nu mai fie privit ca unitate
de msur i catalogare ( ncadrabil n standardele trecutului, prezentului i viitorului) ci
mai degrab ca un cumul al experienelor. Ori, tocmai pe acest aspect mizeaz Kadare,
atunci cnd dorete s sublinieze persistent, dar subtil, perioada scurt din via, care i
mai rmne lui Gjorgu, nainte de ndeplinirea unor forme aproape ritualice, repetate n
diferite maniere de toi locatarii teretrii, fr excepie.
Un reflexiv la modul indicativ, mai mult ca perfectul - se oprise- marcheaz un
gest asupra cruia nu se mai poate reveni. E desvrit, tocmai prin faptul c s-a ncheiat.
Artisticitatea providenial, genezic se manifest ironic. De ce trecutul gramatical poart
numele de perfect ? Oare nu pentru c opera asupra creia nu se mai revine capt
alura lui aa trebuie s fie, aa rmne ? Iar atunci cnd rmne aa, nepenete n
virtutea unui perfect, a crui trstur principal e intangibilitatea. Aadar, nu zilele, ci
gesturile-i sunt inventariate tnrului Gjorgu. Acum devine pturica atemporal, care
se ntinde obraznic peste limbile Cronosului, amintind de impasibilitatea cu care Dali
topete ceasurile, n picturile sale. Cnd axa timpului curge n sens invers, istoria i face
de cap ( n numele relativitii, a posibilitilor inaccesibile). Cnd Gjorgu triete contra

cronometru i nimeni nu-l mai poate clinti, el devine Hristosul lumii sale. Sub crucea
lui curge snge, n proximitatea lui se dezlnuie isteria naturii, sub semnul existenei lui
se nruie amoruri i se prpdesc domnie. Cnd totul se cuantific n ante Gjorgu i anno
Gjorgu, realitatea prinde via, cci viaa se hrnete din resturile perfecte lsate de
tnrul insurgent, n drumul su ctre moarte.
Condamnarea la moarte a protagonistului cere imperativ adoptarea unei noi optici
n ceea ce privete coninutul textului. A prsi arhitectura unei lumi livreti, ncarc
lectorul cu impresia c ar cunoate una dintre potenialele variabile ale vieii unui
necunoscut, impresie amplificat de sentimentul superioritii celui care spioneaz , fr
ca cel spionat s aib tiin c e despuiat de propria lui intimitate.
Intuind, poate ( cci rmnem, nc, ntre graniele impresiei), curiozitatea aceasta
a consumatorului de carte, Ismail Kadare ofer cititorului substane autentice, nvelite n
ambalajul simulacrelor, fr a divulga, ns, schimbul inexistent, de altfel. Revenirea n
acelai perimetru garanteaz descoperiri progresive, interminabile. Cci, vorbind de
planul fizic al aciunii, acesta e localizabil ntre pereii munteneti ai Albaniei.
Revenirea holografic n acelasi spaiu, folosind instrumentul lecturii, duce la o dedublare
a sensului, permutnd elementele ideii platoniene de gradul III ntr-o metafizic specific
ideilor de gradul II. Cu alte cuvinte, lectorul face saltul de la realitate la simbol. Liantul,
reprezentat de valenele socio- antropologice ale lexicului, nu este altceva dect menajera
evoluiei, indispensabil unei scene imaginare, n care e nevoie ca cineva s tearg
fereastra, pentru a da sens transparenei. Transparena, la rndul ei, troneaz metaforic n
locul prin care tradiia nu trece, ci transcede dintr-o surs arhaic inepuizabil, cizelnd,
neobosit, mentaliti i forme de conduit. Cnd am ajuns s vorbim despre transparen,
ncercm s ne apropiem de ea. Esena ei rmne necunoscut, singura posibilitate fiind
aceea de-a o ghici din mpletiri ale manifestrilor sale, cci, neputndu-se explica pe sine,
se las exemplificat. Aceste exemplificri iau forme care se asorteaz spiritului vremii,
de cte ori o cere contextul unei anumite epoci.
i, dac exist un timp pentru toate, timpul biblic poate explica reinventarea,
nevoia de salt cultural i schimbrile de mentaliti survenite o dat cu evolu ia, n
contextul operei Aprilie spulberat. Dac Gjorgu moare, decesul su vine s explice i
el spiritul unei vremi. Relaionarea cronologic ntre elementele de tip cauz- efect,
mpreun cu procesul descriptiv, care nu omite niciun detaliu, urmeaz tiparul uite
pietre ! iat c pietrele au disprut, explicnd i din ce cauz au disprut instant pietrele,
fr a se sustrage ns enigmaticului, care va fi exploatat mai trziu, la un alt nivel. Nu
exagerm dac spunem c protagonistul, tnrul albanez, e, de fapt, una dintre vocile
alter- egoului kadarian care justific neobosit dar nu constant apartenena poporului
albanez la elenism ( ntr-o exacerbare naionalist, deloc blamabil, n contextul n care
nu reprezint o singularitate la nivel internaional) .
Naraiunea de tip obiectiv permite proiecia ntr-o realitate non-contemporan
( autorului) care promite prezena integral a ansamblului arhaic, despre care pomeneam
adineaori, reperndu-l ca fiind o surs a transparenei. Acest ansamblu nfieaz
unicitatea contextual redat de ndeletnicirile umane care-i urmau cursul raportndu-se
cu sfinenie la sacralitate. Dac n vechile opere literare greceti, n spe tragediile,
nimeni nu se putea sustrage destinului, care i e fatal, fr excepie, protagonistului
( dator s-i plteasc notorietatea cu propria-i via) , nici conduita legislativ
munteneasc din Albania nu-i iart oamenii, dup cum ne demonstreaz Kadare.
n opera lui Frazer, Creanga de aur, gsim tlmcirea acestui tip de ecua ie
comportamental, exemplificat pe o serie de tradiii i practici din diverse culturi, cu
accente puternice pe legtura diversitii panteonului i mitologiei greceti n via a e zi cu
zi a vechii ceti antice.

Aceste referine ne vor ajuta s nelegem de ce nu-i e cru at tinere ea Hristosului

albanez, de ce e nevoie ca sngele lui s curg pentru a aduce pacea, i, mai ales, de ce
pacea promoional nu se bucur de graiile lipsei unui termen de valabilitate, fiind astfel
nevoie de o reciclare constant a acesteia.
Mai departe, apelnd la refleciile lui Girard, vom ajunge s nelegem raionalul
din spatele aparenei non- raionale a violenei episodului Aprilie spulberat, ca mai
apoi s nelegem evenimentele sociale confuze i perturbante din Albania postcomunist survenite n urma respectrii pariale ale aceluiai Kanun ( ntr-o variant
perimat), gravate n Florile ngheate din martie. Ambele opere citate ( vorbim despre
Aprilie spulberat i Florile ngheate din martie ) , proiecii ale opticii i viziunii
aceluiai Kadare, vor demonstra, mcar la un nivel de ncercare idealist, un smbure de
obiectivism n snul subiectivismului beletristic ( niciun tipar narativ nu iart pictura
subiectivist din beletristic) ajutnd la pstrarea unei lineariti i clariti care ne este
att de necesar n contextul nelegerii unui fenomen care i pstreaz i scandeaz
exotismul n mijlocul metisajului socio- cultural din cadrul globalizrii.
Marius Dobrescu i Adrian Majuru vor fi nume de care vom face uz atunci cnd
va fi cazul s aprofundm folclorul acestui popor, sau, n unele cazuri, modul de
funcionare al indivizilor rupi din patria lor natal pentru a exista sub forma
comunitilor, n alte spaii geografice.

Studenta a Facultatii de Litere UBB Cluj, ofer meditatii la limba engleza. In

functie de nevoile cursantului, imi pot adapta metodele de predare. Astfel, daca se
intampla ca nevoia principala este aceea de a comunica in engleza, vom insista pe
comunicare. Totodata, se poate exersa si terminologia englezei de nisa ( engleza pentru
afaceri, in domeniul juridic, pentru calatorii, etc).
Ofer si posibilitatea de invatare eficienta a limbii engleze intr-o perioada

determinata de timp ( pentru situatiile in care cursantul trebuie sa invete engleza la un

nivel decent, intr-un timp foarte scurt ).
Pregatirea psiho- pedagogica pe care o am, imi ofera posibilitatea de a fi cat mai
eficienta pentru ascensiunea cursantului in procesul de invatare.
Pretul unei sedinte de 2 ore este de 50 de lei.

Studenta a Facultatii de Litere UBB Cluj, ofer meditatii la limba franceza. In

functie de nevoile cursantului, imi pot adapta metodele de predare. Astfel, daca se
intampla ca nevoia principala este aceea de a comunica in franceza, vom insista pe
comunicare. Totodata, se poate exersa si terminologia francezei de nisa ( franceza pentru
afaceri, in domeniul juridic, pentru calatorii, etc). Ofer si posibilitatea de invatare
eficienta a limbii franceze intr-o perioada determinata de timp ( pentru situatiile in care
cursantul trebuie sa invete franceza la un nivel decent, intr-un timp foarte scurt ).
Pregatirea psiho- pedagogica pe care o am, imi ofera posibilitatea de a fi cat mai eficienta
pentru ascensiunea cursantului in procesul de invatare. Pretul unei sedinte de 2 ore este
de 50 de lei.
Studenta a Facultatii de Litere UBB Cluj, ofer meditatii la limba japoneza:
gramatica, scriere kana si ideografie ( ideograme si kanji), cultura si civilizatie japoneza.
Pregatirea psiho- pedagogica pe care o am, imi ofera posibilitatea de a fi cat mai eficienta
pentru ascensiunea cursantului in procesul de invatare; totusi, ma simt datoare sa
mentionez faptul ca, dincolo de vointa de insusire a acestei limbi, e nevoie de multa
rabdare; prin urmare, recomand abandonarea ideii de a deprinde o japoneza fara cusur, in
mai putin de 2 luni (cu sau fara meditator). Pretul unei sedinte de 2 ore este de 50 de lei.

Studenta a Facultatii de Litere UBB Cluj, predau limba romana pentru straini, fie
ca sunt studenti, vizitatori sau persoane care vor, pur si simplu, sa isi imbogateasca
cunostintele. Metoda mea de predare este simpla si eficienta. Telul meu, privitor la cei cu
care urmeaza sa lucrez, este sa-i inspir sa continue individual sa invete limba romana
chiar si dupa incheierea colaborarii noastre.
Student of the Letters Faculty of UBB Cluj, I' m teaching romanian for foreigners, either
if they are students, visitors or persons who simply want to enrich their knowleadges. My
teaching method is simple and efficient. My aim, regarding those ones I am going to
work with, is to inspre them to continue learning romanian by themselves even after we
will have ened our colaboration.
Studenta a Facultatii de Litere UBB Cluj, ofer meditatii la limba si literatura romana,
respectiv literatura universala. In functie de nevoile cursantului, imi pot adapta metodele
de predare, fie ca vorbim despre o pregatire constanta care sa permita o mai buna

aprofundare a cunostintelor de limba si literatura din ciclurile primar, gimnazial si liceal,

sau pregatire pentru BAC ori admitere ( la facultate, academie etc). Pregatirea psihopedagogica pe care o am, imi ofera posibilitatea de a fi cat mai eficienta pentru
ascensiunea cursantului in procesul de invatare. Pretul unei sedinte de 2 ore este de 50 de
lei.

1. Nu e rusinos sa cer bani pentru munca mea, pentru ca pana la urma ceea ce fac eu e un
schimb: primesc ceva la schimb, pentru ca initial am ceva sa dau. La fel de bine as putea
cere: du.te cumpara.mi asta, asta, asta la schimb pentru serviciul pe care ti.l ofer. Ar da,
poate, mai bine, dar asa as cere si din timpul celui care ma plateste. Asadar, eu nu simt ca
primesc bani doar pentru ca cer, ci fac un schimb, pana la urma.
2. Cand vorbesc de vanzare/ negociere, nu ma limitez doar la sensul acestor cuvinte. A
vinde si a negocia ma pune in ipostaza analiticului: despic firul in patru si ma
autointeroghez: eu ce am de oferit? la ce am de lucrat pentru ca ceea ce ofer eu sa.si
merite pretul? ce am eu de oferit diferit fata de restul care ofera aceleasi servicii? cu ce
imi justific eu pretul? Adica, stau si ma analizez pe mine, pana la urma, prin prisma
serviciului pe care il ofer. Pe de alta parte, gandesc clar si vad limpede daca atunci cand
mi se cere sa cobor stacheta si sa scad pretul, am motive reale sa o fac. Omul din fata mea
chiar considera ca serviciile mele nu sunt demne de pretul acela (mai am eu nevoie de
pregatire, trebuie sa clasific mai bine materialele, sa imi gandesc mai bine timpul raportat
la temele pe care vreau sa le abordez), sau se gandeste in felul urmator: apoi nu dau atata
pe ore de engleza, ca mai am de platit facturi, chirie, mancare, tigari etc. O sa ii spun ca
cere prea mult, ca.i chiar nesimtita sa nu se gandeasca la toate nevoile mele si sa ceara un
pret care sa corespunda nevoilor mele.
In cazuri din astea, cand cineva imi aduce tate lipsurile lui si mi le tranteste in fata, e
minunat! Stiu ca nu vreau sa lucrez cu oameni care nu cer mai mult de la ei. Pentru ca
dupa aia o sa am probleme si in a obtine rezultate: n.am avut vreme de tema, nu pot sa ma
pun in situatia respectiva ca sa initiez o conversatie in engleza, etc.
3. Daca fac un lucru din pasiune, o sa vreau sa imi imbunatatesc tactica, cunostintele, etc.
Daca fac ceva pentru ca imi place, o sa pot si o sa vreau sa ajung sa il expun atat de
frumos, pentru a fi accesibil pentru toata lumea. Asa ca merit toti banii, de vreme ce ii
dau omului ce vrea, fara sa ma simt presata de timp. Si o sa fac asta infinit mai bine decat
un om care face acelasi lucru de nevoie. Asa ca nu mi.e rusine sa cer, pentru ca la final,
cand omul care invata cu mine pune in balanta banii si rezultatele dupa o luna de lucru cu
mine, o sa fie mult mai castigat decat daca ar fi obtinut acelasi rezultat in patru luni cu
altcineva. Pe scurt: cer bani pentru ce fac cu pasiune, pentru ca o fac mai bine decat cei
care cer bani pentru chestii pe care nu le fac din pasiune.

DELIA
de la " Haide vino inapoi" la " Da, mama!"
Acuma, in vremuri de " spartana", am stat si am cugetat: de ce, totusi, schimbarea de
subiect de la o piesa la alta? Si spun "totusi", pentru ca da, s.a scurs foarte mult timp de la
pop la jamaicanrocggeul autohton- sau ce gen muzical se mai fabrica in laboratoare sau in
buncarele biofizice din nu stiu ce tari in curs de dezvoltare ( care au nevoie de rating, ca
sa auda pamantul de ele).
Dar sa lasam punctele de interes cultural si sa mergem la "haide da".
La ce m.am gandit eu: personajul feminin din piesa Deliei ( naratorul, sa ii spun, pe care
il voi nota P.F.d.P.D), a fost si ea mai tanara. Pe vremea aceea, nu o lasa mama.sa pe afara
si o tinea in casa la teme( ca sa o fereasca de tipi gen cutarache din piesa " Da, mama").
Si atunci ce sa faca? Cu ce sa isi ocupe timpul liber? Se uita la telenovele. Si daca Jose
Armando pleaca de 5 ori, P.F.d.P.D va canta in trei strofe: " Haide vino inapoi, sa fim iar
amandoi" iar raperul de pe fundal va repeta numai o data "incerc sa iti spun acum ca am
gresit/ dar tu nu ma asculti", ca sa aiba in total 4 strofe, sa nu se prinda iubitorii de
telenovele din Romania( de 5 ori Jose, de 4 ori naratorii din N &D, sigur 1 nu ii egal cu
doi si nici 4 nu.i egal cu 5), ca si in Romania se intampla ca in Spania, ca peste tot in
lume, de altfel. Ca numai spaniolii au "drame cu final fericit" si " tragedii dureros de
dulci", in timp ce noi avem " necazuri" si " baiuri", pe care le indulcim cu zahar alb,
rafinat pe care.l numim moartea alba.
Dar mana destinului sa vede si aici: Delia nu l.a intalnit pe cutarache atunci cand doar
scuipa seminte. Au trebuit sa treaca 14 ani, aproape, pana cutarache avea sa isi pice
B.A.C-ul, sa devina un " trougher", un "p***lau", un "infect" care umbla lela, nu
lucreaza si mai stim noi ori nu ce face.
Nu conteaza. Aici e alt precept pe care il mai aplicam noi: fetelor cuminti le pica cu tronc
baietii rai.
Na uite ca am aflat si de ce s.a stricat P.F.d.PD