Sunteți pe pagina 1din 36

MODELUL CONCEPTUAL AL VIRGINIEI

HENDERSON

Virginia Avenel Henderson,


(30 Nov 1897 19 Mart. 1996).
A fost o inflluent asistent, cercettor, teoretician i autor.
Este renumit pentru definiia de asistentei medicale

publicat pentru prima oar n Henderson & Nite


Ea este cunoscut si ca " prima asistenta medicala ",
a fost numita, "probabil cea mai faimoasa asistenta a secolului 20"
ntr-un articol din 1996 n Journal of Advanced Nursing, Edward
Halloran a scris, "operele scrise ale Virginia Henderson pot fi privite
ca echivalentul secolului 20 a fondatoarei nursingului modern,
Florence
Nightingale.
"

Virginia Henderson a fost descrisa ca fiind prima doamna a nursingului. Scripter,


cercetator avid vizionar este considerata de multi cea mai importanta figura a
nursingului secolului XX.
Nascuta in Kansass City, Missoury in 30 noiembrie,1897, a cincilea dintre cei opt copii
ai lui Daniel B si ai lui Lucy Minor (Abbot) Henderson.
Tatal sau - reprezentant al Indienilor Americani, iar mama ei provenea din statul
Virginia, in care Virginia Henderson s-a intors pentru a urma scoala primara.
A urmat cursurile Scolii Militare de Nursing in 1921, pe cele ale Colegiului Profesorilor
la Universitatea Columbia, unde a absolvit in 1934, iar din 1934 pana in 1948 a
predate cursuri de nursing la aceeasi universitate.
In 1953 s-a alaturat Scolii de Nursing Yale, al carei decan, Annie Warburton Godrich
i-a fost mentor in primii ani de activitate profesionala.
Acesti ani petrecuti la Yale au fost unii de maxima productivitate.

Virginia Henderson s-a folosit de titlul de professor emerit pentru a servi ca si


consultant de nursing pentru intreaga lume.
Consiliul International al Asistentilor Medicali a recunoscut ca apartine lumii in iunie
1985, cand i-a fost inmanat primul Premiu Christianne Reimann, admitand ca ideile
ei au trecut dincolo de granitele nationale.
Intr-adevar anii care au urmat i-au adus multe onoruri, (doctor onorific) si a afost
solicitata sa tina cursuri la Colegiul Britanic Regal de Asistente Medicale, la Sorbona
si la Asociatia Japoneza de Nursing.
Intreaga ei activitate a culminat cu publicarea mai multor editii a volumului Basic
Principles of Nursing in 1960 si 1969, si The Nature of Nursing in 1966 si 1991.
Virginia Hendersaon a definit nursingul ca un ajutor dat individului pentru a-si
castiga independenta legata de efectuarea activitatilor care contribuie la sanatatea si
recuperarea lui. A descris rolul asistentei medicale ca fiind substitutiv (inlocuind
persoana), suplimentar (ajutand individul), si complementar (lucrand cu individul).
Toate acestea cu scopul de a ajuta individul/ pacientul sa se descurce, pe cat posibil
singur.
Incepand din 1960 Virginia Handerson a dat nursingului o varietate de definitii in
cadrul carora functia principala o are asistenta. Una dintre acestea, clasica, este:
asistenta face pentru altii, ceea ce ar face acestia, daca ar avea puterea, dorinta si
cunostiintele necesare; asistenta trebuie sa-l faca pe pacient sa devina independent
de ea cat de repede posibil.

Ea a impartit activitatile de nursing in 14 componente bazate pe nevoile


umane:
1. A respira si a avea o buna circulatie
2. A bea si a manca
3. A elimina
4. A se misca si a avea o buna postura
5. A dormi si a se odihni
6. A se imbraca si a se dezbraca
7. A- si mentine temperatura corpului in limite normale
8. A fi curat, ingirjitde a proteja tegumentele si mucoasele
9. A evita pericolele
10. A comunica
11. A actiona conform propriilor convingeri si valori de a practica religia
12. A fi preocupat in vederea realizarii
13. A se recrea
14. A invata cum sa-si pastreza sanatatea

MODELUL CONCEPTUAL AL VIRGINIEI


HENDERSON
Precizarea conceptelor- cheie ale acestui model:

Individul bolnav sau sntos - tot unitar


- 14 nevoi fundamentale pe care trebuie s i le satisfac;

Scopul ngrijirilor:
de a pstra sau a restabili independenta individului in satisfacerea
acestor nevoi;

Rolul asistentei (vezi definitia asistentei!)


suplinirea a ceea ce bolnavul nu poate s fac singur.

Un model conceptual pentru o profesie reprezint


o imagine mentala a profesiei, o concepie a ceea ce ar putea sau ar
trebui s fie.

este o abstracie, o creaie a spiritului.

Virginia Henderson definete nursingul astfel:


S ajui individul, fie acesta bolnav sau sntos,
s-i afle calea spre sntate sau recuperare, s-i
foloseasc fiecare aciune pentru a promova sntatea
sau recuperarea, cu condiia ca aceasta s aib tria,
voina sau cunoaterea, necesare pentru a o face, i s
acioneze n aa fel nct acesta s-i poarte de grij
singur ct mai curnd posibil".

COMPONENTELE ESENIALE ALE UNUI


MODEL CONCEPTUAL
Se bazeaza pe:
I.

Postulate;

II. Valori sau credinte;


III. Elemente care dau sens vietii profesionale.

I. Postulate
Postulatele sunt suportul teoretic i tiinific al modelului
conceptual.
Enunuri pentru susinerea altor enunuri.
Ele sunt recunoscute i acceptate (nu trebuie demonstrate).
Postulatele pe care se bazeaz modelul Virginiei Henderson
sunt:
orice fiin uman tinde spre independen i o dorete
individul formeaz un tot caracterizat prin nevoi fundamentale
cnd una din nevoi rmne nesatisfcut, individul nu este
complet, ntreg", independent".

II. Valori sau credine


Modelul Virginiei Henderson este susinut de trei valori
a. Asistenta posed funcii care i sunt proprii

b. Cnd asistenta preia din rolul medicului, ea cedeaz o parte


din funciile sale unui personal necalificat
c. Societatea ateapt din parte asistentei un serviciu pe care
nu-l poate primi de la nici un alt personal.

III. Elemente

Cele sase elemente care dau sens vieii


profesionale:
1. Scopul profesiei
2. Obiectivul activitii (beneficiarul)
3. Rolul activitii
4. Dificulttile ntlnite de pacient (sursa sau sursele
de dificultate)
5. Intervenia acordat
6. Consecinele

Elemente
1. Scopul profesiei este:
de a ajuta pacientul s-i conserve sau s-i
restabileasc independenta, n aa fel nct s-i
poat satisface nevoile prin el nsui;
de a favoriza vindecarea;
de a asista muribundul spre un sfrit demn.

Elemente
2. Obiectivul activitii profesionale:
beneficiarul - persoana sau grupul de
persoane spre care este ndreptat
activitatea asistentei.
In atingerea obiectivului

se ine cont de faptul c individul, bolnav sau


sntos, formeaz un tot cu nevoi comune tuturor
fiinelor umane,
manifestarea nevoilor - diferita de la un individ la
altui

Elemente
3. Rolul profesiei - desemneaz rolul
social pe care-l au membrii profesiei.
Rolul asistentei:
suplinire a dependentei (a ceea ce nu poate s
fac persoana),
de a ncerca, prin ingrijirile acordate, ca persoana
sa-i satisfac cerinele mai uor i fr handicap.

Elemente
4. Sursa de dificultate
Dificultile ntlnite la pacient, (care fac ca persoana
s nu poat rspunde la una din nevoile sale) sunt
cauzate de o lips:
de for
de voin
de cunotine

Aceste dificultti in de competenta asistentei


Este important s cunoastem care lips
reprzinta sursa de dificultate.
Nu toate dificulttile sunt legate de profesiunea
asistentei.

Elemente
5. Intervenia aplicat persoanei
Intervenia va fi orientat asupra lipsei" i
const in a spori (crete) independenta
persoanei.
Este iniiativ proprie.
6. Consecinele - sunt rezultatele obinute:
-ameliorarea dependenei sau
- ctigarea" independentei
>>> atingerea scopului.

NEVOILE FUNDAMENTALE
Generaliti
Exist anumite nevoi fundamentale comune tuturor
fiinelor umane, care trebuie satisfcute pentru a atinge
un nivel optim de bunstare.
Cadrul conceptual al Virginiei Henderson pornete de la
existenta unor necesiti fiziologice si aspiraii ale fiinei
umane - numite
NEVOI FUNDAMENTALE.

Nevoile fundamentale
Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se
bazeaz pe definirea celor 14 nevoi
fundamentale, cu componentele bio-psihosociale, culturale i spirituale ale individului.
Atingerea de ctre pacient a independenei n
satisfacerea acestor nevoi - elul profesiei de
asistent medical.

Pentru a aplica modelul conceptual al


Virginiei Henderson, asistenta trebuie s
tie:
o nevoie fundamental este o necesitate
vital, esenial a fiinei umane pentru a-i
asigura starea de bine, n aprarea integritii
fizice i mentale.

Cele 14 nevoi fundamentale sunt:


1. A respira i a avea o bun circulaie;
2. A bea i a mnca;
3. A elimina;
4. A se mica i a avea o bun postur;
5. A dormi i a se odihni;
6. A se mbrca i dezbrca;
7. De a menine temperatura corpului n limite
normale;

8. A fi curat, ngrijit, de a proteja tegumentele i


mucoasele;
9. A evita pericolele;
10. A comunica;
11. A aciona conform propriilor convingeri i
valori, de a practica religia;
12. A fi preocupat in vederea realizrii;
13. A se recrea;
14. A nva cum s-i pstrezi sntatea.

Fiecare din aceste nevoi comport diferite


dimensiuni ale fiinei:

dimensiunea biologica (biofiziologic)


psihologica
sociologic
cultural (cultural-spiritual)
spiritual

Cele 14 nevoi fundamentale mbrac forme foarte variate


dup:

individ,
starea sa de sntate,
maturitate,
obiceiuri personale i culturale.

Cele 14 nevoi formeaz un tot:


a considera o nevoie fcnd abstracie de celelalte nevoi constituie
o negare a ntregului - a ncerca s separi fizicul de psihic!

Dup conceptul Virginiei Henderson


scopul ideal al profesiunii de asistent este independenta
persoanei n satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale.

Asistenta care vrea s personalizeze ngrijirile trebuie


deci s tin seama de interaciunea ntre nevoi.
Satisfacerea sau nesatisfacerea unei nevoi are
consecine asupra satisfacerii sau nesatistacerii
celorlalte nevoi.
O nevoie nesatisfcut poate s par (sau s fie) de
ordin bio-fiziologic, dar aceasta nu nseamn c este
singura dimensiune interesat.
De exemplu:
nevoia de a elimina
comport i o dimensiune psihologic

nevoia de intimitate comport i dimensiunea cultural-spiritual:


prin valoarea acordat igienei n anumite culturi
sau legat de anumite obinuine si ritualuri.

n clasificarea nevoilor, dup Virginia Henderson, circulaia


este alturat nevoii de a se mica.
Dat fiind ins legtura fiziologic care unete funcia
cardiorespiratorie - unii prefer s alture funcia
circulatorie la nevoia de a respira.
O alt problem care nu este specificat este sexualitatea.
Se consider c a comunica nglobeaz sexualitatea, aceasta fiind
un mijloc de combatere a solitudinii fiinei i de a comunica prin
intermediul corpului su.

n concluzie:
Dimensiunile fiecrei nevoi pot modifica
manifestrile de satisfacere a celorlalte nevoi;
Pot deci influenta satisfacerea nevoilor
fundamentale.

De exemplu:
Pentru nevoia de a se alimenta pot influenta:
factorii psihologici,
socioculturali
religioi (spirituali)

Dimensiunea psihologic
factori psihologici ca: frica, anxietatea, emoia, repulsia
pentru anumite alimente

Dimensiunea socio-cultural
climatul familial n timpul mesei, obiceiuri alimentare legate
de familie sau cultura, importana acordat alimentaiei

Dimensiunea spiritual (religioasa)


restricia alimentar impus pentru anumite religii (de
exemplu, carnea de porc la evrei).

Clasificarea nivelurilor de dependena


Nivelul de dependent (indicele de gravitate) al
persoanei ngrijite se poate determina dup evaluarea
funciei de independen/dependen a fiecrei nevoi
fundamentale, dup urmtorul tabel:

Tabel de coresponden a nivelurilor de dependen


Niveluri de
dependen

Nivel 1

Nivel 2

Nivel 3

Nivel 4

Persoana
este
independent
i autonom

Persoana
prezint 0
dependent
moderat

Persoana
prezint o
dependent
major

Persoana
prezint o
dependen
total

Totalul de puncte obinut permite clasificarea


pacienilor in patru categorii de dependent, astfel:
Clasificarea tn patru categorii de dependent
persoan independent pacient
cu dependen moderat: pacient
cu dependen major: pacient
cu dependen total:

pn la 14 = nivel 1
de la 15 la 28 = nivel 2
de la 29 la 42 = nivel 3
de la 43 la 56 nivel 4

Importanta practic:
Evaluarea nivelului de dependent a pacientului folosete ca
instrument de msur pentru a ne orienta n procesul de
ngrijire.
Consemnarea i urmrirea nivelului de dependent ne permite
aprecierea rezultatului obinut in urma tratamentului i
interveniilor de ngrijire.
Determinarea i consemnarea nivelului de dependent se
poate face pentru una sau mai multe dintre nevoile
nesatisfcute, acordnd nevoii respective punctaj de la 1 la 4
fr s se mai fac totalizarea punctelor.

Tipuri de dependen i nivelul de


intervenie

Dependenta poate s intereseze aspectul


biologic, psihologic, social, cultural i spiritual al
fiinei umane.
Pacientul poate s prezinte patru forme de
dependent:
1. potenial
2. actual
3. descrescnd
4. permanent

Poteniala

Dac problema de dependen este posibil s apar din


cauza anumitor predispoziii, atunci vorbim de o stare de
dependen POTENIALA, n acest caz trebuie planificat o
intervenie.
Exemplu: la un pacient subatimenlat. imobilizat, poate uor s
apar roea sau rni prin presiune (escar). 0 aciune
preventiv poate evita aceast problema de dependent.

Actual

n acelai timp, daca problema este prezenta, dependenta


este ACTUALA. - n acest caz aciunile vor li corective.

Descrescnd

Cnd dependena pacientului se reduce este in


DESCRETERE - rolul asistentei n acest caz este de a susine
acest progres i de a ajuta pacientul sai regseasc gradul
optimal de autonomie.

Permanenta

Daca in ciuda ngrijirilor din partea asistentei problema nu


poate fi corectat, dependena este atunci PERMANENT sau
CRONIC (exemplu in paraplegie). Rolul asistentei este n
acest caz suplinirea a ceea ce el nu poate tace independent i
de a-! ajuta s se adapteze in aceste limite.

SURSELE DE DIFICULTATE
Orice obstacol, major care mpiedic satisfacerea uneia sau mai
multor nevoile fundamentale
Sursele de dificultate se definesc ca fiind cauza dependentei:
Sursele de dificultate pot fi cauzate de:
Factori de ordin fizic
Factori de ordin psihologic
Factori de ordin social
Faeton de ordin spiritual
Factori legai de insuficiente cunotine

Unde, cum poate interveni asistenta?


Intervenia asistentei poate fi:
asupra sursei de dificultate direct sau
asupra manifestrilor de dependent.

Uneori ns asupra sursei de dificultate nu se poate aciona:


Retenie urinar, datorit efectului anesteziei la un pacient operat,
asistenta nu poate aciona asupra sursei de dificultate (anestezia) , ea
poate aciona doar asupra reteniei de urina (manifestarea de
dependen) a pacientului.

Din contr, cnd este vorba de insuficiente cunotine,


aciunile asistentei pot viza direct sursa de dificultate
printr-o nvare (educare) adecvat a pacientului.

Alte situaii in care intervenia asistentei asupra sursei de


dificultate nu este posibil:
deficitul vizual
intelectual.
Exist situaii in care intervenia asistentei poate fi la cele dou
niveluri (sursa de dificultate si manifestarea de dependenta).
De exemplu:
un pacient cu escar datorat imobilizrii
asistenta se ocup de ran (manifestarea de
dependenta) dar si de sursa de dificultate - prin
schimbarea poziiei pacientului.

S-ar putea să vă placă și