I.

Introducere
n 1957, prin Tratatul de constituire a Comunitatii Economice
Europene ncheiat la Roma, s-au pus bazele unei piete comune care sa
elimine barierele comerciale existente ntre statele membre, n scopul
cresterii prosperitatii economice si al construirii unei uniuni mai
strnse ntre popoarele Europei.
Piata comuna a reprezentat principalul obiectiv al Tratului de la Roma
si avea ca scop o ct mai mare liberalizare a schimburilor de bunuri si
servicii ntre statele membre printr-o uniune vamala (eliminarea
taxelor vamale ntre statele membre si stabilirea unui tarif vamal
comun), eliminarea cotelor restrictive si a masurilor cu efect echivalent
pentru asigurarea unei libere circulatii complete a bunurilor, precum si
libera circulatie a persoanelor (mai ales a celor angajate), serviciilor si,
ntr-o anumita masura, a capitalului. Desi perioada de tranzitie pentru
atingerea acestor obiective era fixata pentru 1 ianuarie 1970, doar o
parte a acestora au fost finalizate anterior acestei date (uniunea vamala
propriu-zisa finalizata la 1 iulie 1968; eliminarea cotelor vamale;
libera circulatie a lucratorilor, n anumite conditii; armonizarea
anumitor taxe prin introducerea generala a TVA-ului n 1970).
Celelalte obiective n-au fost atinse nici macar n urmatorii 15 ani, astfel ca la
mijlocul anilor 80 nca nu exista nici o reducere substantiala n ceea ce
priveste masurile cu efect echivalent restrictiilor cantitative. Aspectele
practice ale liberei circulatii a serviciilor, cu exceptia anumitor profesii, erau
nca n conflict cu reglementarile nationale si variau considerabil de la o tara
la alta. Libertatea comertului cu bunuri era restictionata de practici
neconcurentiale impuse de autoritatile publice: drepturi exclusive de
productie sau de servicii, subventii. De fapt, toate barierele comerciale
indicau mentinerea frontierelor care erau fie de natura fizica (controlul
bunurilor si persoanelor la frontierele interne), fie de natura tehnica (o
ntreaga gama de reguli nationale), fie legate de sistemul de taxare
9

(mentinerea taxelor indirecte la cote diferite ceea ce determina formalitati de

trecere a frontierelor consumatoare de timp si costisitoare).
ntruct progresele nregistrate pna la mijlocul anilor 80 au fost foarte mici,
Comunitatea a hotart sa utilizeze o abordare mai consistenta, cu metode mai
eficiente de implementare si a creat piata interna. Aceasta a fost stabilita
prin Cartea Alba a Comisiei Europene din 1985 si a fost ncorporata n
Tratate prin Actul Unic European (1986). Creata n scopul realizarii unei
zone fara frontiere interne n care libera circulatie a marfurilor, persoanelor,
serviciilor si capitalului sunt asigurate si nsotita de schimbari n sistemul
legislativ comunitar menite sa asigure adoptarea de masuri necesare
finalizarii ei, piata interna a fost finalizata la sfrsitul anului 1992. Dar
lucrurile sunt nca n evolutie.

Piata Interna a nsemnat o revenire la ambitiile enuntate prin Tratatul

de la Roma si, n acelasi timp, o mpingere a acestor ambitii la limita:
eliminarea totala a conceptului de frontiera pentru crearea unei zone n
care resursele umane si materiale pot circula liber astfel nct sa fie
utilizate optim.
Ideea de piata interna a fost imediat sprijinita de statele membre (care
au afirmat acest lucru n 1982), astfel ca n martie 1985 Consiliul
European a fixat ca data pentru finalizarea pietei interne sfrsitul
anului 1992 si a cerut Comisiei Europene sa pregateasca un program si
un calendar al implementarii acesteia.
Cartea Alba elaborata de Comisie a fost aprobata de Consililul European n
iunie 1985 si continea nu mai putin de 300 de masuri legislative grupate n
cadrul celor trei obiective principale: eliminarea frontierelor fizice,
eliminarea frontierelor tehnice si eliminarea frontierelor datorate sistemelor
de taxe. Noua abordare trecea de la armonizarea sistematica a reglementarilor
nationale, care va fi rezervata doar cerintelor esentiale precum securitatea si
sanatatea, la stabilirea unei recunoasteri reciproce. Actul Unic European semnat n februarie 1986 si intrat n vigoare n iulie 1987- a ncorporat
conceptul de piata interna n Tratat si a stabilit
10

termenul limita pentru finalizarea acesteia, 31 decembrie 1992. De

asemenea, Actul Unic European dadea pietei interne un mecanism
decizional eficient prin introducerea votului cu majoritate calificata n
locul unanimitatii pentru majoritatea aspectelor legate de aceasta.
Pna la sfrsitul anului 1992, 90% din proiectele legislative mentionate n
Cartea Alba din 1985 au fost adoptate, n special datorita utilizarii votului cu
majoritate calificata. Astfel, circulatia capitalului a fost complet liberalizata,
au fost eliminate controalele la frontierele interne asupra bunurilor si
persoanelor, nregistrndu-se progrese si n ceea ce priveste aspectele practice
ale libertatii de stabilire si de prestare de servicii (armonizarea si
recunoasterea reciproca a reglementarilor n domenii vitale precum sectorul
bancar si de asigurari, recunoasterea diplomelor de acces la o serie de
profesiuni si deschiderea pietelor publice).

Cu toate acestea, finalizarea Pietei Interne a cunoscut si esecuri destul

de serioase. n plus, nici propunerile legislative, venite n completarea
Cartii Albe si recunoscute ca importante pentru finalizarea pietei
interne, nu au fost adoptate. n al doilea rnd, trebuie subliniat faptul
ca o parte importanta din directivele adoptate ca reprezentnd nucleul
legislativ al pietei interne nu au fost transpuse n legislatiile nationale
sau au fost incorect transpuse. Nu n ultimul rnd, unele dintre actele
legislative transpuse corect si la timp n legislatiile nationale au fost
implementate gresit de catre autoritatile nationale fie datorita neglijarii
anumitor prevederi n practica administrativa, fie datorita interpretarii
diferite de la o tara la alta.
Dupa 1992, Comisia a depus eforturi sustinute pentru a asigura finalizarea
completa a pietei interne. Astfel, au fost ntocmite rapoarte anuale ce
evidentiau nu numai rezultatele obtinute, ci si lansarea programelor de
actiune menite sa completeze proiectele ce nu erau nca finalizate. Mai mult,
n octombrie 1996, Comisia Europeana a publicat comunicarea Impactul si
eficacitatea pietei unice, document ce a stat la baza planului de actiune
pentru piata unica din iunie 1997.
11

Cartea Alba pentru pregatirea tarilor asociate din Europa Centrala si

de Est pentru integrarea n Piata Interna a Uniunii Europene, adoptata
la Essen n decembrie 1994 vorbeste despre trei stadii de dezvoltare n
abordarea integrarii europene, stadii ce se transpun n "trei trepte de
viteza" n procesul aderarii:
1. Clasica - parcurgerea etapelor cerute pentru ndeplinirea conditiilor
de armonizare, integrare si convergenta aplicata tarilor vesteuropene care au aderat la CEE/UE nainte de aparitia Cartii Albe.
2. Noua abordare (New-Approach) introdusa prin renuntarea la
reglementarea unitara, centralizata a initiativei legislative comunitare
(Directivele) si acceptarea existentei mai multor izvoare de drept
comunitar (Tratatul; Legislatia secundara; Interpretarile Curtii
Europene de Justitie si Legislatia Interna a Statelor Membre, pentru
cazurile precizate).
3. Abordarea globala (Global Approach), bazata n principal pe
considerente de decizie politica si care vizeaza "saltul peste etape" al
tarilor asociate n procesul de armonizare si integrare, n conditiile n care

prin "masuri similare" de reforma structurala, legislativa, economica,

sociala etc. reusesc sa produca efecte favorabile, necesare procesului
de apropiere si integrare.
Cerintele integrarii europene sugereaza faptul ca piata interna ar trebui
sa culmineze cu o piata integrata on national lines care ar putea fi
denumita piata europeana autohtona. Aceasta ar trebui sa aiba
urmatoarele caracteristici: o moneda unica, un sistem de taxe
armonizat, o infrastructura integrata, o libertate de circulatie a
persoanelor completa si instrumente legale care sa asigure o
functionare eficienta a mediului de afaceri pe aceasta piata. Cum
introducerea Uniunii monetare a nceput deja, finalizarea pietei
europene autohtone va cere: armonizarea sistemelor de taxare
indirecta, finalizarea retelelor transeuropene de transport, energie si
telecomunicatii, precum si adoptarea statutului companiei europene.

12

II. Acquis-ul comunitar privind libera circulatie a

marfurilor
1. Temeiul juridic
Baza legala a liberei circulatii a marfurilor este reglementata de
dispozitiile Tratatului de la Roma de constituire a Comunitatilor
Europene (art. 6-12; art. 30-37; art. 85-86 si art. 92-96). Astfel,
articolul 7 din Tratat defineste Piata Interna a Comunitatilor drept ,,o
zona fara frontiere interne, n care este asigurata libera circulatie a
bunurilor, persoanelor, serviciilor si capitalului. Toate controalele si
verificarile sistematice necesare asigurarii conformitatii cu regulile au
loc pe piata si nu la frontierele nationale. Articolul 6 din Tratat
interzice orice discriminare pe baza de nationalitate, att ntre statele
membre, ct si ntre cetatenii acestora.
Articolele 9-12 din Tratat cer abolirea taxelor vamale si a impozitelor, cu
efect echivalent asupra schimburilor dintre statele membre, iar articolele 3036 interzic restrictiile cantitative si masurile cu efect similar asupra
schimburilor dintre statele membre. Stabilirea de conditii stricte pentru
ajutoarele de stat, pentru a proteja integritatea Pietei Interne si obligativitatea
statelor membre de a nu face discriminari n probleme fiscale sunt prevazute
n articolele 93 si 95 din Tratatul de la Roma.
Libera circulatie a marfurilor se aplica tuturor produselor originare din statele
membre si tuturor produselor din terte tari cu drept de libera circulatie n
spatiul comunitar. La nceput, libera circulatie a marfurilor a fost vazuta ca
parte integranta a uniunii vamale a statelor membre, implicnd eliminarea
taxelor vamale, a restrictiilor comerciale cantitative si a masurilor
echivalente, precum si stabilirea unor tarife externe comune pentru
Comunitate. Ulterior, accentul a fost mutat pe eliminarea obstacolelor nca
existente n calea liberei circulatii n vederea crearii unei Piete Interne o
zona fara frontiere interne n care bunurile pot circula la fel de liber ca pe o
piata nationala. Practic eliminarea taxelor vamale si a restrictiilor cantitative
ntre statele membre s-a realizat la 1 iulie 1985, cnd s-a definitivat uniunea
vamala.
13

Datorita faptului ca Tratatul de la Roma nu definea conceptul de taxe cu efect

echivalent taxelor vamale, acest rol a revenit Curtii Europene de Justitie care,
printr-o serie de decizii din anii 60 70, stabileste ca orice taxa oricum
este denumita si oricare ar fi modalitatea de aplicare, () care, daca se
aplica n mod specific unui produs importat dintr-un stat membru n
defavoarea produselor similare autohtone, prin alterarea pretului, are
acelasi efect asupra liberei circulatii a marfurilor ca si taxele vamale, poate
fi considerata drept taxa cu efect echivalent. Curtea nu este deci interesata de
natura sau forma taxei, ci de efectele acesteia.

Tot Curtii de Justitie i-a revenit misiunea de a lamuri si conceptul de

masuri echivalente cotelor vamale. Astfel, n 1974, Curtea de Justitie a
decis ca toate regulile comerciale instituite de statele membre care
au capacitatea de a mpiedica direct sau indirect, n fapt sau potential,
comertul intracomunitar sunt considerate ca masuri cu efect
echivalent cotelor vamale. Pentru a nu exista discriminari ntre
marfurile importate si cele autohtone, Curtea de Justitie a atestat
principiul recunoasterii reciproce de catre statele membre a regulilor
proprii n absenta armonizarii, ceea ce a generat aparitia Directivei
98/34/CEE care cere statelor membre sa informeze Comisia asupra
tuturor proiectelor de reglementari tehnice. De asemenea, trebuie sa
informeze organismele nationale de standardizare asupra programelor
de lucru si a proiectelor de standarde.
Tratatul de la Roma permite statelor membre, prin articolul 30, sa ia
masuri cu efect echivalent cotelor vamale atunci cnd acestea sunt
justificate de consideratii generale si neeconomice (moralitate publica,
politica publica, securitate publica, protectia sanatatii si vietii
oamenilor, animalelor sau plantelor, protectia tezaurelor nationale si
protectia proprietatii industriale si comerciale)
ncepnd cu 1 ianuarie 1993, marfurile ce trec frontierele interne ale
Comunitatii nu mai sunt controlate. Eliminarea formalitatilor de
trecere a frontierelor implica initiative n patru domenii legate ntre
ele: eliminarea documentelor vamale n comertul intracomunitar,
14

regulile comunitare ce guverneaza libera circulatie a bunurilor,

ntarirea frontierelor externe si cooperarea ntre administratii.
a) Eliminarea documentelor vamale n comertul intracomunitar
Formalitatile vamale au fost simplificate semnificativ n perioada 1985
1992 prin introducerea documentului administrativ unic, a posturilor
comune de trecerea a frontierei si prin simplificarea procedurior de
tranzit. ncepnd cu 1989, s-a demarat procesul de eliminare treptata a
utilizarii documentului adminstrativ unic si a documentului de tranzit.
Oricum aceste documente au continuat sa fie utilizate pentru aplicarea
acordurilor comerciale speciale, precum masurile trazitorii din actul de
aderare al Spaniei si Portugaliei pentru anumite produse agricole.
Documentele de tranzit sunt nca necesare pentru bunurile ce
tranziteaza statele AELS (Asociatia Europeana a Liberului Schimb),
precum si pentru bunurile care circula ntre teritoriile din sistemul
comunitar armonizat de TVA si cele din uniunea vamala din afara
acestui sistem.
De asemenea, n prezent, se mai efectueaza controale la granite n
legatura cu sanatatea plantelor si animalelor, asa cum ele se efectueaza
si asupra produselor locale ce circula n interiorul unui stat, fara nici o
discriminare pe motiv de origine a bunurilor sau de modalitate de
transport.
Din motive logistice s-au facut demersurile necesare pentru aplicarea unei
definitii comune a legaturilor aeriene si maritime cu tarile ne-membre pentru
a garanta eliminarea controalelor din aeroporturi si porturi legate de bagajele
calatorilor care circula n interiorul Comunitatii.

b) Regulile ce guverneaza libera circulatie a marfurilor

Documentul administrativ unic reprezenta principalul instrument de
administrare a controlului taxelor si de asigurare a intereselor economice,
comerciale sau de politica publica ale statelor membre, fiind utilizat si n
colectarea de date statistice. Astfel, eliminarea acestuia a reprezentat un pas
precedat de o serie de masuri menite sa defineasca noile reguli de
15

guvernare a liberei circulatii a bunurilor. n primul rnd a fost

necesara redefinirea modalitatilor de controlare a taxelor (TVA si
accize) prin transferarea acestui control la sediul firmei (pentru TVA)
si la depozitele autorizate (pentru accize). n plus, colectarea de date
statistice, ce avea loc la punctele de trecere a frontierei, a fost
nlocuita de datele rezultate din rapoartele financiare ale firmelor,
parte integranta a sistemelor nationale de colectare a datelor.
Aceste reguli se aplica tuturor produselor, dar sunt nsotite de un set de reguli
speciale privind circulatia, controlul si comercializarea anumitor produse.
Majoritatea regulilor speciale se refera la produsele agricole (animale, carne,
plante, seminte, etc.), ntruct implica aspecte legate de protectia sanatatii
animalelor, plantelor si oamenilor. n vederea protejarii obiectivelor legitime
ale statelor membre n anumite domenii, au fost adoptate si masuri privind
returnarea obiectelor culturale tranferate ilegal ntr-un alt stat membru,
comertul cu droguri si tranferul de deseuri.

De la adoptarea Noii Abordari de armonizare si standardizare tehnica

n 1985, armonizarea standardelor industriale a devenit instrumentul
principal n ndeplinirea acestui obiectiv. Elementele fundamentale ale
noii abordari sunt reprezentate de cerintele esentiale pe care trebuie sa
le ndeplineasca produsele (nivele de protectie n domeniul sanatatii si
securitatii valabile n ntreaga Comunitate) si de procedurile de
evaluare a conformitatii.
Specificatiile tehnice ale cerintelor esentiale sunt elaborate pe baza
Directivei 83/189/CEE care furnizeaza procedura de informare privind
progresele n domeniul standardizarii si mecanismul prin care Comisia
poate mputernici organismele nationale de standardizare sa proiecteze
aceste standarde. Aceste standarde sunt voluntare, manufacturierii
putnd folosi alte standarde atta timp ct produsele lor pot fi evaluate
ca si conforme. Procedurile armonizate de certificare si regulile de
utilizare a acestora sunt stabilite prin Directiva 93/465/CEE si acopera
att proiectarea, ct si productia si controlul produselor. Produsele ce
16

ndeplinesc cerintele esentiale si sunt evaluate ca fiind conforme pot fi

recunoscute ca marca CE.
Trebuie mentionate domeniile ce fac parte din Vechea si din Noua Abordare
ntruct vom face referire la ele. Astfel, n cadrul vechii abordari intra
produsele din sectoarele: vehicule cu motor, constructii, produse alimentare,
produse farmaceutice si produse chimice. n cadrul noii abordari sunt incluse
produsele din sectoarele: jucarii, produse cosmetice, utilaje, echipamente sub
presiune, aparatura medicala, echipamente electrice si electronice si instalatii
pe baza de combustibili.

c) ntarirea frontierelor externe

Eliminarea controalelor la frontierele interne implica administrarea
riguroasa a frontierelor externe. Angajatii responsabili cu controlul la
frontierele externe trebuie sa actioneze n numele tuturor autoritatilor
nationale si n interesul tuturor firmelor si consumatorilor din
Comunitate. Codul Vamal Comunitar stabileste cadrul legal comun
pentru efectuarea controalelor vamale, fiind suplimentat prin masuri
speciale referitoare la: domeniul veterinar si fitosanitar, la bunurile
culturale, la comertul cu droguri si substante psihotrope, la comertul
international de animale si plante declarate specii protejate, precum si
la lupta mpotriva falsificarii.
d) Cooperarea ntre administratii
Eliminarea controalelor la frontiere a nsemnat intensificarea treptata a
cooperarii si schimbului de informatii ntre autoritatile nationale si Comisia
Europeana. Astfel, n ceea ce priveste schimbul de informatii au fost luate o
serie de masuri precum: mbunatatirea cooperarii dintre functionarii vamali
privind tariful vamal integrat al Comunitatii Europene (ncepnd cu luna
septembrie 2000, tariful comunitar integrat, cotele si plafoanele tarifare pot fi
accesate prin internet prin intermediul bazelor de date TARIC si QUOTA),
schimbul de informatii si monitorizarea clasificarilor tarifelor pentru bunuri
elaborate de administratiile nationale, schimbul de informatii privind bunurile
acoperite de reguli speciale, modalitati de tranzit pentru bunurile supuse
controlului vamal si
17

monotorizarea exporturilor comunitare de bunuri strategice si de

lucrari de arta. Au fost nfiintate retele similare pentru sprijinirea luptei
mpotriva fraudei vamale CIS, pentru taxarea indirecta - VIES,
pentru monitorizarea animalelor vii ANIMO si carnii SHIFT,
precum si pentru statisticile de comert cu bunuri ntre statele membre
EDICOM (Decizia Parlamentului European si a Consiliului
507/2001/CE referitoare la ansamblul actiunilor cu privire la reteaua
transeuropeana de colecte, productie si difuzare a statisticilor asupra
schimburilor intra si extracomunitare - Edicom)
Asistenta reciproca ntre administratii n domeniile legate de libera circulatie
a marfurilor a fost nlesnita de Comisie prin nfiintarea unor organisme,
precum Oficiul pentru inspectie si control veterinar si fitosanitar, care
constituie o legatura permanenta cu administratiile nationale n domeniu si cu
autoritatea comunitara de aplicare a legii EUROPOL. De asemenea, prin
intermediul unei serii de programe de formare s-a ncercat promovarea
convergentei practicilor administrative n domeniul vamal, al pietei interne si
al taxarii indirecte.

2. Standardizare
Un produs de calitate trebuie sa raspunda nevoilor consumatorilor, dar sa nu
dauneze omului sau mediului nconjurator. S-au impus astfel, modele de
standarde de calitate a produselor ce se comercializeaza pe piata urmarinduse n principal conditiile n care se admite introducerea pe piata si utilizarea
produselor, obligatiile producatorului, reprezentantului autorizat sau
importatorului, procedura de evaluare a conformitatii produselor, marcajul de
conformitate al produsului. Decizia Consiliului 93/465 CEE stabileste
procedurile ce se utilizeaza n procesul de evaluare a conformitatii
produselor. Dar standardizarea se refera si la serviciile prestate, nu doar la
produsele ce se comercializeaza pe piata.
Standardele de calitate au devenit una din barierele cele mai importante
pentru produsele si serviciile exportate n tarile dezvoltate. Aceste standarde
sunt descrieri privind caracteristicile tehnice ale produselor,
18

calitatea acestora (continut, greutate, design, performante, durabilitate,

consum de energie, manipulare etc)
Scopul standardelor este asigurarea protectiei muncii, protectia
sanatatii consumatorilor, protectia mediului, reducerea costurilor prin
standardizare. Standardele si normele tehnice devin bariere tehnice n
calea comertului numai daca sunt diferite de la o tara la alta sau daca
nu sunt recunoscute n alte tari. Ca urmare, piata externa este mai
ngusta sau mai larga, accesul mai ieftin sau mai costisitor si n functie
de barierele de aceasta natura. Modalitatile de a depasi barierele care
decurg din existenta unor standarde diferite n tarile respective sunt fie
de a se stabili standarde comune, fie de a se promova recunoasterea
reciproca a standardelor.
Pentru elaborarea acestor standarde exista organisme de stat sau private

care elaboreaza standarde pentru produse si servicii. Organismele

care produc standarde europene sunt: CEN (Comit Europen de
Normalisation), CENELEC (Comit Europen de Normalisation
Elctrotchnique) si ETSI (European Telecommunication and
Standardisation Institute). Organismele nationale de standardizare si
comitetele nationale pentru produsele electrotehnice si telecomunicatii
sunt, n acelasi timp, si membri ai organismelor europene de standarde.
La nivel comunitar exista actualmente un numar de 4184 de standarde
adoptate din care 2927 CEN, 955 CENELEC si 302 ETSI, iar tendinta
este de crestere continua
n vederea cresterii calitatii produselor si a securitatii vietii si sanatatii
oamenilor UE a introdus o serie de Directive europene asupra specificatiilor
privind prelucrarea si ambalarea unui anumit numar de produse cum sunt:
securitatea jucariilor, produsele de constructii, echipamentele de protectie
personala, articole medicale, materiale chimice, produse alimentare,
medicamente de uz uman, medicamentele de uz veterinar, echipamentele
terminale pentru telecomunicatii, toate articolele electrice, sistemul de
autorizare standard pentru vehiculele cu
19

motor si trailerele acestora (care au devenit obligatorii pentru noile

vehicule cu motor ncepnd cu 1 ianuarie 1996) etc.

3. Produse alimentare
Reglementarea circulatiei produselor alimentare n spatiul comunitar este
unul din domeniile cele mai avansate si ntr-o continua dezvoltare datorita
consumului mare de astfel de produse si a impactului pe care l pot avea
asupra vietii si sanatatii populatiei. Sunt o serie de Directive si Reglementari
care prevad modul de exploatare, comercializare, etichetare, transport si
marcare a produselor din diverse sectoare precum:

aromele din alimente Directiva 88/388 CE si Reglementarea

2232/96 CE;
alimentele tratate Directiva 1999/2 CE si Directiva 1999/3 CE;
apele minerale Directiva 80/777 CEE;
produsele lactate Directivele Consiliului 76/118, 78/630, 83/635,
83/417;
sucurile naturale Directivele Consiliului 93/77, 93/45, 79/693,
88/593;
produsele din cafea, cacao si ciocolata Directivele Consiliului
99/4, 89/344, 85/7, 80, 608 etc.

O atentie deosebita o prezinta etichetarea alimentelor care este obligatorie

pentru toate produsele. La nivel comunitar aceasta obligativitate este stipulata
prin Directivele 2000/13 CE, 1999/10 CE, 89/396 CE, 90/496 CEE si
Reglementarile 49/2000, 50/2000 si 1139/98.

4. Produse industriale
a) Produse cosmetice

Directiva 78/768 CEE se refera la masurile legislative pe care trebuie sa le ia

statele membre cu privire la produsele cosmetice. Inscriptionarea si
continutul ingredientelor este obligatorie pe produsele cosmetice. Exista si
posibilitatea pastrarii confidentialitatii unor ingrediente folosite la producerea
unor produse cosmetice, aceasta posibilitate fiind reglementata prin Directiva
95/17 CE. n vederea pastrarii confidentialitatii se stabileste posibilitatea de
nscriere sub forma unui
20

cod numeric a unor ingrediente care fac parte din compozitia

produsului cosmetic, detaliindu-se elementele obligatorii a fi incluse n
cererea de confidentialitate.
b) ngrasaminte
Prevederile directivelor 76/116 CEE privind ngrasamintele, cu
amendamentele ulterioare si 80/876/EEC privind ngrasamintele cu
continut ridicat de nitrat de amoniu stabilesc conditiile de introducere
pe piata a ngrasamintelor chimice, etichetarea, ambalarea, marcarea,
limitele minime ale continutului de nitrat din ngrasamintele chimice,
metodele de prelevare a probelor si tipurile metodelor de analiza.
c) Substante chimice periculoase
Directivele 67/548 CEE si 99/45 CEE contin principiile de clasificare
a substantelor si preparatelor periculoase, etichetarea si ambalarea lor
precum si o serie de specificatii referitoare la simbolurile si indicatiile
de pericol, natura riscurilor, avertismente de siguranta, lista
substantelor si preparatelor chimice periculoase.
d) Vase sub presiune
Directiva Consiliului 87/404 CEE cuprinde reglementari referitoare la
modul de comercializare si etichetare a recipientelor simple aflate sub
presiune. Pentru recipiente-butelii aflate sub presiune, Directivele
Consiliului 84/525, 84/526, 84/527 introduc cerinte privind modelul
de vas folosit, verificarile ce se fac, marcajul ce trebuie aplicat pe
astfel de recipiente precum si documentatia tehnica ce trebuie sa le
nsoteasca pentru a fi comercializate pe piata.
e) Textile
n domeniul textilelor Directivele 96/73/CEE, 96/74 CEE, 97/37 CEE
si 73/44/CEE privind analiza cantitativa a amestecurilor binare si
ternare de fibre textile stabilesc metodele de analiza utilizate pentru
determinarea si verificarea compozitiei fibroase a produselor textile,
precum si obligativitatea nscrierii de catre agentii economici care
produc, importa, ambaleaza sau comercializeaza pe eticheta, pe produs
sau pe ambalaj, a compozitiei fibroase.
21

f) Sticla si ncaltaminte
Clasificarea si marcarea produselor din sticla n vederea
comercializarii lor este facuta prin Directiva Consiliului 69/493 CEE,
iar n ceea ce priveste ncaltamintea Directiva Consiliului 94/11 CE
reglementeaza modul de etichetare a materialelor utilizate la
producerea principalelor componente ale articolelor de ncaltaminte
destinate vnzarii catre consumatori.
g) Aparate consumatoare de combustibili gazosi
Prevederile Directivei 90/396/CEE referitoare la aparatele
consumatoare de combustibili gazosi cuprinde cerintele esentiale de
securitate si conditiile de introducere pe piata pentru aparatele
consumatoare de combustibili gazosi, cerinte minime obligatorii pentru
proiectare, construire, montare si verificare a acestora, obligativitatea
publicarii listei standardelor armonizate, a procedurilor unice de
examinare, verificare si certificare a conformitatii, modelului
declaratiei de conformitate, metodologia de inspectie, de executare a
testelor si de supraveghere, precum si criteriile minime cu privire la
organismele de certificare recunoscute. Directiva contine si sanctiunile
aplicabile n cazul constatarii nerespectarii prevederilor referitor la cele
mentionate mai sus, precum si la marcajul de conformitate.
h) Echipamente electrice
Pentru asigurarea securitatii utilizatorilor de echipamente electrice de
joasa tensiune s-au adoptat norme de protectie a utilizatorilor prin
inscriptionarea sau nsotirea echipamentelor de carti tehnice de
utilizare. n privinta utilizarii ascensoarelor, Directiva Consiliului
95/16 CE stabileste conditiile de introducere pe piata a ascensoarelor.
Acest act introduce cerintele esentiale de securitate si cerintele minime
obligatorii pentru proiectarea, construirea, montarea si verificarea
acestora, procedurile de evaluare a conformitatii, metodologia de
inspectie si de executare a testelor de supraveghere.

22

i) Vehicule cu motor
n privinta vehiculelor cu motor, normele europene se refera la
standardele de calitate privind producerea, utilizarea si conditiile
tehnice pe care trebuie sa le ndeplineasca vehiculele cu motor n
vederea circulatiei lor. Este vorba de autovehicule, vehicule de mare
capacitate si ambarcatiunile de agrement. Pe de alta parte, acestea
trebuie sa respecte si normele standard privind protectia mediului
nconjurator, norme reglementate prin Directive la nivelui UE
obligatorii pentru toti agentii economici care doresc sa produca si sa
vnda n UE, indiferent de originea acestora.
j) Produse farmaceutice
Produsele farmaceutice att pentru uzul uman ct si pentru cel
veterinar, trebuie sa respecte anumite caracteristici standard la nivelul
UE. Directiva Consiliului 91/356 CEE se refera la o buna practica de
fabricatie a produselor medicamentoase de uz uman iar Directiva
81/852 CEE se refera la armonizarea legilor statelor membre n
privinta producerii de medicamente de uz veterinar. Regulamentul
2377/90 CEE prevede limite maxime stabilite pentru reziduuri de
medicamente de uz veterinar.
k) Jucarii
n ultima perioada acest domeniu a constituit obiect al reglementarilor
care s-au facut la nivel comunitar. Directiva 88/378 CEE care aduce
precizari privind marcajul de conformitate, responsabilitatea
organismelor de evaluare a conformitatii si a celor de supraveghere a
pietei a fost completata printr-o serie de alte norme comunitare n
vederea asigurarii securitatii utilizatorilor de jucarii. Atentia deosebita
asupra domeniului este data si de faptul ca utilizatorii de jucarii sunt
copiii si acestia necesita un grad sporit de protectie.

5. Metrologie
n domeniul metrologiei o serie de Directive adoptate la nivel comunitar
reglementeaza modalitatea de cntarire si contorizare prin folosirea unor
23

aparate care sa respecte standarde recunoscute la nivelul ntregului

spatiu comunitar. Sunt reglementate, astfel:
aparatele de cntarit cu functionare neautomata Directiva
Consiliului 90/384 CEE;
manometrele pentru masurarea presiunii n pneuri Directiva
Consiliului 86/217 CEE;
alcoolmetrele si areometrele pentru alcool Directiva Consiliului
76/765 CEE;
aparatele de taximetrie Directiva Consiliului 77/95 CEE;
contoarele pentru energia electrica Directiva Consiliului 76/891
CEE;
contoarele pentru apa rece Directiva Consiliului 75/33 CEE;
contoarele pentru apa calda Directiva Consiliului 79/830 CEE;
contoarele pentru gaz Directiva Consiliului 71/318 CEE;
contoarele pentru lichide, altele dect apa Directiva Consiliului
77/313 CEE.

6. Achizitii publice
Politica n domeniul achizitiilor publice se refera la modalitatea de
contractare a diverselor lucrari, produse sau servicii publice,
transparenta n privinta organizarii contractelor si prezentarea ofertei
de contractare. Directivele Consiliului 93/36 CEE, 93/37 CEE si 92/50
CEE reglementeaza modul de coordonare a procedurilor pentru
atribuirea contractelor de furnizare de produse, lucrari si servicii de
catre institutiile publice catre agenti privati. Reglementarile ofera un
cadru liber, concurential si transparent n organizarea licitatiilor pentru
achizitii publice.

III. Transpunerea aquis-ului comunitar n Romnia

Transpunerea aquis-ului comunitar n domeniul liberei circulatii a
marfurilor presupune nu doar armonizarea legislativa ci si capacitatea
administrativa si institutionala de a pune n aplicare aceasta legislatie.
24

Romnia a facut foarte putine progrese n acest sens si de aceea este

nevoie de o dezvoltare si ntarire a capacitatii sale administrative de
transpunere a aquis-ului n domeniu.
Ca urmare a adoptarii Legii evaluarii conformitatii produselor si a
progreselor semnificative n preluarea acquis-ului comunitar sectorial
n cursul anului 2001, n luna martie 2002 Romnia a deschis
negocierile pentru Capitolul 1 - Libera circulatie a marfurilor.
1. Standardizarea
c) Armonizarea legislativa
Evolutiile n domeniul standardizarii nationale au avut n vedere, n
special crearea conditiilor necesare cresterii ritmului de adoptare a
standardelor europene n standardizarea romna. n iulie 2001
Guvernul romn a aprobat Strategia de adoptare a standardelor
europene, n vederea preluarii, pna la sfrsitul anului 2003 a cel
putin 80% din standardele europene.
Lund n considerare cresterea continua a numarului de standarde
europene ce vor fi adoptate n urmatorii ani de catre organismele
europene de standardizare, ritmul de adoptare a lor ca standarde
romne pna n anul 2005 este prevazut a fi unul destul de accelerat.
b) Capacitatea administrativa
n ceea ce priveste dezvoltarea capacitatii administrative a Romniei pentru
implementarea masurilor n domeniul standardizarii sunt necesare eforturi
ntarite pentru adoptarea standardelor europene, conditie care trebuie
ndeplinita pentru calitatea de membru al CEN, CENELEC si al ETSI.
ntreaga capacitate administrativa pentru implementarea acquis-lui referitor la
produsele industriale a fost mbunatatita doar gradual. Progrese rapide sunt
necesare pentru nfiintarea laboratoarelor si organismelor de evaluare a
conformitatii si pentru a mbunatati capacitatea celor existente pentru a face
fata atributiilor pe care le au. Mai exista probleme legate de capacitatea
institutionala n ceea ce priveste laboratoarele si organismele de evaluare a
conformitatii existente, care afecteaza si implementarea acquis-lui n
domeniul sigurantei alimentare.
25

Organismul romn pentru acreditare (RENAR) a semnat multe

acorduri multilaterale de recunoastere, iar institutia romna de
standardizare (ASRO) si-a continuat programele de transpunere a
standardelor europene, avnd pna acum transpuse aproximativ 15%
din standardele europene armonizate.
2. Produsele alimentare
a) Armonizarea legislativa
Romnia a adoptat o serie de acte normative prin care a transpus n
legislatia nationala numeroase Directive europene n domeniul
bunurilor alimentare:
Ordinul comun nr. 83/90 din 2002 al ministrului sanatatii si
familiei si ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor pentru
aprobarea Normelor privind aromele utilizate n alimente si sursele
materiale pentru producerea lor, prin care au fost transpuse integral
prevederile Directivei 88/388/CE si ale Reglementarii 2232/96/CE.
Ordinul comun nr. 84/91 din 2002 al ministrului sanatatii si
familiei si ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor pentru
aprobarea Normelor privind contaminantii din alimente, prin care
au fost transpuse integral prevederile Directivelor 194/97/CEE,
98/53/CE si 315/93/CEE.
Ordinul comun nr. 855/98/90 din 2001 al ministrului sanatatii si
familiei, ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor si al
presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor
Nucleare pentru aprobarea Normelor privind alimentele si
ingredientele alimentare tratate cu radiatii ionizante, prin care au
fost transpuse prevederile Directivelor 1999/2/CE si 1999/3/CE.
Hotarrea Guvernului nr. 106 din 2002 privind etichetarea
alimentelor, prin care au fost transpuse prevederile Directivei
2000/13/CE, 1999/10/CE, 89/396/CEE, 87/250/CEE, precum si
prevederile Directivei 90/496/CEE si ale Reglementarilor 1139/98,
49/2000 si 50/2000.

26

Ordin comun nr. 121/382 din 2001 al ministrului sanatatii si familiei si

ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor pentru aprobarea
Normelor cu privire la natura, continutul, originea, fabricarea si

etichetarea gemurilor din fructe, jeleului, marmeladei si pireului

de castane ndulcit, prin care au fost transpuse prevederile
Directivelor Consiliului 79/693; 88/593.
Ordin comun nr. 122/298 din 2001 al ministrului sanatatii si
familiei si ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor pentru
aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul, originea,
prezentarea, compozitia, calitatea si etichetarea mierii, prin care au
fost transpuse prevederile Directivei Consiliului 74/409.
Ordin comun nr. 125/383 din 2001 al ministrului sanatatii si
familiei si ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor pentru
aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul, originea,
fabricarea, etichetarea si marcarea unor produse din cacao si
ciocolata destinate consumului uman, prin care au fost transpuse
prevederile Directivelor Consiliului 73/241; 74/411; 74/644;
75/155; 76/628; 78/609; 78/842; 80/608; 85/7; 89/344.

b) Capacitatea administrativa
Sunt necesare eforturi speciale pentru restructurarea sistemului de
control al alimentelor. n acelasi timp sistemul de aprobare nainte de
punerea pe piata trebuie eliminat si trebuie pregatite att administratia
ct si agentii economici din domeniul alimentar pentru respectarea
principiilor specifice sistemului european al sigurantei alimentare.
Capacitatea administrativa este asigurata de Ministerul Sanatatii si Familiei n
domeniul igienei alimentare, de Ministerul Sanatatii si Familiei si Agentia
Nationala Sanitar-Veterinara n domeniul igienei si controlului sanitar
veterinar al produselor alimentare, de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si
Padurilor n domeniul productiei de produse alimentare destinate
comercializarii si de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului
n domeniul protectiei consumatorilor.

3. Produsele industriale
a) Armonizarea legislativa
n domeniul produselor cosmetice, a fost creata legislatia cadru, prin
Legea nr. 178/2000 privind produsele cosmetice care preia prevederile
27

directivei 76/768/CEE. Anexele 2-7 ale Directivei au fost transpuse prin

Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 1004/2001 care contine precizari
privind substantele interzise la fabricarea produselor cosmetice si substantele,
inclusiv coloranti, conservanti, filtre ultraviolete care pot fi folosite n
anumite conditii si limite de admisibilitate.

Domeniul produselor chimice este reglementat de Old Approach,

acesta viznd substantele si preparatele chimice periculoase,
detergentii, ngrasamintele, precursorii de droguri si buna practica de
laborator pentru produse chimice. Ministerul Industriei si Resurselor a
elaborat legislatia cadru n domeniu, reprezentata de Ordinul nr.
200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si
preparatelor chimice periculoase, care urmareste armonizarea cu unele
din prevederile Directivelor 67/548/CEE, 88/379/CEE, 93/67/CEE si
Reglementarii Comisiei nr. 1488/1993.
Sectorul cazanelor, recipientelor sub presiune, arzatoarelor cu combustibili
gazosi si instalatiilor de ridicat este reglementat att prin directive New
Approach, ct si prin directive Old Approach, care pe plan intern au
corespondent n reglementarile nationale denumite Prescriptii tehnice. Pentru
acest domeniu industrial, reglementarile nationale n vigoare corespund n
mare masura urmatoarelor Directive ale UE: Directiva 87/404/CEE
referitoare la vase simple sub presiune; Directiva 90/396/CEE referitoare la
aparate consumatoare de combustibili gazosi;
Directiva 95/16/EC referitoare la ascensoare; Directiva 97/23/EC referitoare
la echipamente sub presiune; Directiva 76/767/CEE referitoare la prevederi
comune pentru recipientele sub presiune si metodele lor de inspectie;
Directiva 84/525/CEE referitoare la cilindri fara sudura din otel pentru gaz;
Directiva 84/526/CEE referitoare la cilindri fara sudura din aluminiu nealiat
si aliaje de aluminiu si Directiva 84/527/CEE referitoare la cilindri sudati din
otel nealiat pentru gaz.

n domeniul textilelor, prevederile Directivelor 96/73/CE si 97/37/CE

referitor la denumirea textilelor au fost preluate integral prin Hotarrea
Guvernului nr. 332/2001 privind denumirea, marcarea compozitiei
28

fibroase si etichetarea produselor textile. Acest act normativ introduce

reguli unitare referitoare la denumirea fibrelor textile si pentru
specificatiile care apar pe etichete, marcaje sau documente care
nsotesc produsele textile n diferite faze de prelucrare si distributie.
n domeniul sticlei, Hotarrea Guvernului nr. 415/2000 privind
caracterizarea, clasificarea si marcarea produselor din sticla cristal n
vederea comercializarii acestora a preluat integral prevederile
Directivei 69/493 CEE.
n domeniul echipamentelor electrice, prevederile directivei 73/23/CEE
referitoare la echipamentele electrice de joasa tensiune au fost transpuse n
Hotarrea Guvernului nr. 1337/2000 privind asigurarea securitatii
utilizatorilor de echipamente electrice de joasa tensiune. Actul normativ
contine prevederi care reglementeaza domeniul de aplicare, principalele
elemente de securitate pentru echipamentele de joasa tensiune, modelul
declaratiei de conformitate, conditiile de aplicare a marcajului de
conformitate, evaluarea conformitatii echipamentelor electrice. Prevederile
directivelor 94/9/CEE referitoare la echipamente pentru atmosfere potential
explozive si 89/686/CEE referitoare la echipamentele de protectie individuala
au fost preluate integral prin normele metodologice la Legea protectiei
muncii nr. 90/1996.
Legislatia comunitara din domeniul autovehiculelor este formata din peste 90
de directive de baza care sunt amendate periodic pentru a fi adaptate la
progresul tehnic nregistrat pe plan european. Aceste directive de baza care se
refera att la autovehiculele rutiere si remorcile acestora, la tractoarele
agricole si forestiere, ct si la vehiculele cu doua si trei roti, au fost transpuse
n legislatia nationala prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 251/1999
pentru aprobarea Reglementarilor privind conditiile tehnice pe care trebuie sa
le ndeplineasca vehiculele rutiere n vederea admiterii n circulatie pe
drumurile publice din Romnia. n ceea ce priveste ambarcatiunile de
agrement, Directiva 94/25/CE este transpusa n legislatia nationala de
Hotarrea Guvernului nr. 312/2002.
29

Prin Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 146/2000

(armonizat cu Directiva Consiliului 88/320/CEE) si Ordinul
ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 154/2000 (armonizat cu
Directivele Consiliului 88/320/CEE si 99/12/CE), au fost aprobate
normele sanitare veterinare privind buna practica de laborator n
activitatea de diagnostic n domeniul sanatatii animalelor si respectiv
n domeniul igienei si sanatatii publice veterinare.
Directiva 88/378/CEE referitoare la jucarii a fost transpusa prin
Hotarrea Guvernului nr. 710/1999 privind asigurarea securitatii
utilizatorilor de jucarii. n aplicarea acestei Hotarri a Guvernului a
fost elaborat Ordinul ministrului industriei si comertului nr. 54/2000
pentru aprobarea listei standardelor romne care adopta standarde
europene armonizate pentru domeniul securitatii jucariilor.
b) Capacitatea administrativa
Capacitatea administrativa de implementare a aquis-ului comunitar n acest
domeniu revine n mare parte ministerelor de resort: Ministerului Industriilor,
Ministerului Sanatatii si Familiei, Ministerului Agriculturii si Alimentatiei
Publice, Ministerului Transporturilor, Locuintei si Lucrarilor Publice, dar si
Oficiului National Pentru Protectia Consumatorului.

4. Metrologia
a) Armonizarea legislativa
n perioada 2001-2002 au fost adoptate o serie de acte normative care
au preluat n legislatia nationala prevederi ale Directivelor Europene n
domeniul metrologiei:
Hotarrea Guvernului nr. 1055 din 18.10.2001 (M. Of. nr. 701 din
05.11.2001) a preluat Directiva Consiliului 71/316 ECC privind
introducerea pe piata a mijloacelor de masurare;
Ordinul ministrului industriilor si resurselor nr. 356 din 06.11.2001
(M. Of. nr. 46 din 23.01.2002) a preluat Directiva Consiliului
86/217 ECC privind manometrele pentru masurarea presiunii n
pneuri;
30

Ordinul ministrului industriilor si resurselor nr. 389 din 20.11.2001 (M.

Of. nr. 13 din 11.01.2002) a preluat Directiva Consiliului 76/765 ECC
privind alcoolmetrele si areometrele pentru alcool;

Ordinul ministrului industriilor si resurselor nr. 426 din 13.12.2001

(M. Of. nr. 106 din 07.02.2002) a preluat Directiva Consiliului
77/95 ECC privind aparatele de taximetrie;

Ordinul ministrului industriilor si resurselor nr. 427 din 13.12.2001 (M.

Of. nr. 175 din 13.03.2002) a preluat Directiva Consiliului 76/891 ECC
privind contoarele pentru energia electrica;

Ordinul ministrului industriilor si resurselor nr. 428 din 13.12.2001

(M. Of. nr. 175 din 13.03.2002) a preluat Directiva Consiliului
73/362 ECC privind masurile de lungimi;
Ordinul ministrului industriilor si resurselor nr. 36 din 18.02.2002
(M. Of. nr. 167 din 08.03.2002) a preluat Directiva Consiliului
71/319 ECC privind contoarele pentru lichide;
Ordinul ministrului industriilor si resurselor nr. 182 din 24.05.2002
- a preluat Directiva Consiliului 71/318 ECC privind contoarele
pentru gaz;
Ordinul ministrului industriilor si resurselor nr. 180 din 24.05.2002
a preluat Directiva Consiliului 77/313 ECC privind contoarele
pentru lichide, altele dect apa.

b) Capacitatea administrativa
Capacitatea administrativa de implementare a aquis-ului comunitar n
domeniu revine Biroului Romn de Metrologie legala care a fost reorganizat
n baza Hotarrii Guvernului 193/2002 n vederea realizarii cerintelor
necesare implementarii functiilor sale de organism de supraveghere si
evaluare a competentei tehnice a organismelor care solicita notificarea. Acest
Birou este organizat n Directii specializate pe diverse domenii de evaluare si
supraveghere n domeniul metrologic.

5. Achizitiile publice
a) Armonizarea legislativa

Legislatia nationala n domeniul achizitiilor publice a fost mbunatatita n

ceea ce priveste modul de formulare a definitiei autoritatilor contractante,
31

prin includerea n aceasta categorie a oricaror persoane juridice care au fost

nfiintate pentru a desfasura activitati de interes public, fara caracter
comercial sau industrial. De asemenea, au fost corelate unele prevederi ale
legislatiei nationale referitoare la activitatile relevante desfasurate n
domeniul utilitatilor publice cu prevederile corespondente din directivele UE
(exemplu: prevederile referitoare la contractele n legatura cu prestarea de
servicii de mbunatatiri funciare si irigatii sau cu proiecte privind lucrari de
constructii hidrotehnice) si au fost corelate prevederile legislatiei nationale
referitoare la termenele de depunere a ofertelor cu prevederile corespondente
din directivele UE, prin stabilirea datei de transmitere spre publicare a
anuntului de participare ca moment de referinta fata de care se calculeaza
perioada care trebuie acordata ofertantilor pentru depunerea ofertelor.

Au fost preluate prevederile Directivei 93/37/ CEE referitoare la

contractele de concesiune a lucrarilor si s-au abrogat prevederile
considerate restrictive care induceau posibilitatea descurajarii
ofertantilor de a depune contestatii.
b) Capacitatea administrativa
n privinta capacitatii administrative, Directia pentru reglementarea
achizitiilor publice si prioritizarea investitiilor publice, din cadrul
Ministerului Finantelor Publice, coordoneaza cadrul general referitor la
efectuarea achizitiilor publice si asigura transpunerea acquis-ului comunitar
si ndrumarea metodologica n acest domeniu, prin intermediul Serviciului de
reglementare si monitorizare a achizitiilor publice. n sarcina acestui serviciu
intra elaborarea propunerilor privind legislatia n domeniul achizitiilor
publice n scopul continuarii transpunerii acquis-ului comunitar si al
mbunatatirii mecanismului de functionare a sistemului achizitiilor publice,
asigurarea ndrumarii metodologice a autoritatilor contractante, inclusiv
emiterea unor puncte de vedere consultative asupra modului de rezolvare a
contestatiilor.

32

Una dintre prioritatile principale din punct de vedere al cresterii eficientei

sistemului achizitiilor publice este implementarea unui sistem modern de
monitorizare a modului de atribuire a contractelor de achizitie publica.

6. n perspectiva
Romnia a facut putine progrese n privinta liberei circulatii a marfurilor. n
mare parte, alinierea la acquis-ul n acest domeniu a fost considerabil limitata
de lipsa legislatiei cadru bazata pe principiile Noii Abordari si ale Abordarii
Globale, care a mpiedicat progresele viitoare din sectorul legislatiei specifice
pe domeniile acoperite de Directivele Noii Abordari. A fost ntrziata
implementarea acquis-ului referitor la lifturi, la instalatiile cu gaz,
compatibilitatea electromagnetica, dispozitivele medicale, ambarcatiunile de
agrement, metrologia legala, echipamentele sub presiune si la echipamentele
terminale de radio si telecomunicatii.
Romnia a transpus doar o parte din acquis-ul referitor la textile, vehicule cu
motor si produse cosmetice. Slabe progrese pot fi semnalate n domeniul
produselor farmaceutice. Progrese substantiale sunt necesare n special n
transpunerea acquis-ului pentru produse farmaceutice, produse alimentare.
De asemenea, sunt necesare eforturi majore pentru a mbunatati pe ansamblu
capacitatea administrativa de implementare a acquis-ului n domeniul
produselor industriale, care ramne foarte slaba. Mai mult, capacitatea
administratiei de a elabora legislatia n domeniul liberei circulatii a marfurilor
este nca limitata si trebuie ntarita.

Pentru ndeplinirea cerintelor de aliniere la aquis-ul comunitar n

domeniul liberei circulatii a marfurilor, Romnia si-a propus adoptarea
unor masuri pe termen scurt si mediu n acest sens. Astfel, pe termen
scurt s-a propus:
ntarirea capacitatii institutionale necesare integrarii Asociatiei
Romne de Standardizare n structurile europene de standardizare,
precum si dezvoltarea unei educatii manageriale specifice n
vederea sustinerii aplicarii legislatiei tehnice nationale care preia
acquis-ul comunitar;
33

34

Elaborarea si implementarea unei politici si strategii a

organismului national de standardizare, pe termen mediu si lung,
n vederea eliminarii barierelor tehnice n calea liberei circulatii a
produselor si cresterii competitivitatii acestora;
Formarea si perfectionarea profesionala a specialistilor
organismului national de standardizare;
Accelerarea procesului de preluare a standardelor europene n
standardizarea romna prin cresterea numarului de standarde
adoptate;
Organizarea de catre organismul national de standardizare a unui
sistem de servicii pentru agentii economici care sa i sprijine sa
faca fata presiunii concurentei specifice Pietei Interne;
Formarea personalului si specialistilor implicati n evaluarea
pentru acreditare (evaluatori si experti);
Dezvoltarea unor noi domenii de acreditare: etalonare, inspectie,
certificare n IMM-uri, certificarea sistemelor de management al
securitatii informatiei, managementul securitatii produselor
alimentare, sistemele calitatii n sanatate si administratia publica
centrala si locala;
Crearea unei baze nationale de date privind acreditarea,
organismele de certificare si celelalte aspecte referitoare la
evaluarea conformitatii;
Continuarea armonizarii legislatiei n domeniul metrologiei legale;
Supravegherea, controlul si monitorizarea parametrilor calitativi ai
produselor alimentare;
Documentarea si instruirea personalului privind avizarea, testarea
si nregistrarea produselor de uz veterinar, punerea lor pe piata, si
n domeniul controlului;
Preluarea integrala a prevederilor directivelor 89/392/CEE referitor
la masini, 89/686 /CEE privind echipamentele de protectie
individuala si respectiv 94/9/CE - echipamentele pentru atmosfere
potential explozive;

Finalizarea armonizarii directivelor New Approach 87/404/CEE

privind vasele simple sub presiune si 90/396/CEE privind
aparatele consumatoare de combustibili gazosi;
Finalizarea armonizarii directivelor 76/116/CEE si 80/876/CEE
privind ngrasamintele, 73/404/CEE si 73/505/CEE privind
detergentii, 95/17/CE privind neinscriptionarea unuia sau mai
multor ingredienti pe lista de etichetare a produselor cosmetice;
Continuarea armonizarii legislative n domeniul vehiculelor rutiere;

Adoptarea prin Hotarre de Guvern a Directivei 89/106/CEE

privind materialele de constructii, urmata de transpunerea
deciziilor europene de aplicare a acesteia;
Adoptarea prin Hotarre de Guvern a prevederilor Directivei
94/25/CE privind ambarcatiunile de agrement;
Proiectarea si implementarea unui sistem de monitorizare a
achizitiilor publice;
transpunerea si pregatirea implementarii Directivei 99/5/CE
referitoare la echipamentele radio si la echipamentele terminale de
telecomunicatii, precum si la recunoasterea mutuala a
conformitatii acestora, care abroga Directiva 98/13/CE .

Pe termen mediu Romnia si-a propus urmatoarele masuri:

Promovarea notiunilor de standardizare si a managementului
calitatii n nvatamntul mediu si superior prin formarea att a
cadrelor didactice, ct si a elevilor si studentilor;
Continuarea ntaririi cadrului institutional n domeniul metrologiei,
necesar integrarii n structurile europene;
ntarirea capacitatii administratiei de control a produselor
alimentare si adaptarea procedurilor de control la cerintele UE;
Organizarea si functionarea cadrului institutional privind
activitatile de supraveghere si control;
Dezvoltarea infrastructurii pentru evaluarea si certificarea calitatii
si a conformitatii calitatii produselor alimentare cu prevederile
legale din domeniu;
35

3
6

Continuarea
armonizarii
legislative
privind
produsele
medicamentoase derivate din snge si plasma umana, variatiile la
autorizatia de punere pe piata, produsele medicamentoase
imunologice constnd din vaccinuri sau seruri si alergeni;
Reglementarea n mod transparent a modului de stabilire a
preturilor produselor medicamentoase de uz uman si de includere
a acestora n sistemul asigurarilor de sanatate;
ntarirea capacitatii administrative si institutionale de control de
stat, n domeniul produselor farmaceutice veterinare;
Preluarea integrala, prin legislatie secundara, a prevederilor
directivelor 90/385/CEE privind dispozitivele medicale
implantabile, 93/42/CEE privind dispozitivele medicale, si
98/79/CE privind dispozitivele medicale pentru diagnostic in vitro;
Dezvoltarea cadrului institutional pentru implementarea legislatiei
armonizate n domeniul substantelor si preparatelor chimice
periculoase;
nfiintarea autoritatii nationale de reglementare n comunicatii, ale
carei competente vor include si supravegherea pietei terminalelor.