n cutare de arhitectura pierdut .

Cnd m gndesc la arhitectur , imagcs veni n minte . multe

aceste imagini arc legate de formarea i munca mea ca un
arhitect . Ele conin cunotine profesionale despre arhitectura
pe care le-am adunat de-a lungul anilor . Printre alte imagini thc
au de a face cu copilria mea . Nu a fost o vreme cnd am experimentat
Arhitectura fr s m gndesc la asta . Uneori Ican aproape simt
un anumit mnerul uii n mn , o bucat de metal n form de
partea din spate a unei linguri .
Am folosit pentru a lua mna pe ea cnd Iwent n grdina mtuii mele . c
mnerul uii nc mi se pare ca un semn special de intrare ntr-un
lume de diferite stari si mirosuri . mi aduc aminte de sunetul
pietri sub picioarele mele , strlucirea moale a scrii de stejar cerat ,
Aud nchiderea uii din fa grea n spatele meu ca am mers pe jos de -a lungul
coridorul ntunecat i intr n buctrie ,numai ntr-adevr viu
camer aprins n cas .
Privind napoi , se pare ca aceasta a fost singura camera din casa
n care plafonul nu a disprut n amurg , mici
placi hexagonale de pe podea , rou nchis i echipat att de strns mpreun
c crpturile dintre ele au fost aproape imperceptibil , au fost
tare i ferm sub p icioare , i un miros de vopsea de ulei emise
din dulap de buctrie .
Totul despre acest buctrie a fost tipic de un tradiional
buctrie . Nu a fost nimic special despre asta . Dar poate c a fost doar

capriciu care a fost att de mult , att de natural , o buctrie care

a imprimat memoria sa de neters pe mintea mea . Atmosfera de
aceast camer este insolubil n legtur cu ideea mea de o buctrie .

Acum ma simt ca merge pe i vorbesc despre mnerele uilor

care a venit dup ce mnerul de pe mtua mea poarta grdin , despre
sol i etajele , despre asfaltul moale nclzit de ctre ONU ,
despre pietrele de pavaj acoperite cu frunze de castan n
toamn , i cu privire la toate uile - THR care nchise n astfel de diferite
moduri , unul plin i demn , altul cu un zngnit subire , ieftin ,
alii greu , implacabil i de intimidare .
Amintiri ca acestea s conin cea mai profund experien arhitectural
c eu tiu . Acestea sunt rezervoare ale atmosferei arhitectur ale
i imagini pe care le explora n munca mea ca un arhitect .
WI1f'n am proiecta o cldire , mi se pare adesea m scufunda n
amintiri vechi , pe jumtate uitate , i apoi ncerc s amintesc ceea ce
situaia arhitectural amintit a fost ntr-adevr ca , ceea ce se
a nsemnat pentru mine la momentul respectiv , i ncerc s m gndesc cum ar putea ajuta
m acum pentru a revigora c atmosfer vibrant ptruns prin simpla
prezena de lucruri , n whieh totul a avut propriul loc specific
i form . i, dei J nu poate urmri orice forme speciale , exist o
indiciu de plenitudine i de bogie , care ma face sa cred : aceasta am
vzut nainte . Cu toate acestea , n acelai timp , tiu c totul este nou i
diferit , i c nu exist nici o referire direct la o fosta munc
de arhitectura care ar putea divulga secretul memoryladen

starea de spirit .
Fabricate din materiale
Pentru mine , este ceva revelator cu privire la activitatea de Joseph
Beuys i unele dintre artistii grupului Arte Povcra . Ce
impresioneaza pe mine este modul precis i senzual care le folosesc materiale .
Se pare ancorat ntr-o cunoatere veche , elementar despre
utilizare a omului de materiale , i, n acelai timp, pentru a expunefoarte
esenta din aceste materiale , care este heyond toate cultural transmis
ceea ce nseamn .
ncerc s materiale USI " , cum ar fi acest lucru n munca mea . Eu cred c poate rhcy
presupune o calitate poetic n contextul unui obiect de arhitectur ,
dei doar dacarhitectul este capabil s gent'rate o situaie semnificativ
pentru thCIII , din materiale n sine nu sunt poetic .
Sensul c am ncerca s insufle n materiale este dincolo de toate regulile de
poziie de porumb , i tan lor ~ litate , Mel ] i calitile acustice sunt
doar Clements de lingvist ( , c ne-am arta " obligpd la USI " . Sense
enlPrges cnd reuesc n a scoate n eviden semnificaiile specifice ale
unor materiale din cldirile mele , mcanings care pot fi doar
perceput n doar acest fel n aceast cldire una .
Dac vom lucra spre acest obiectiv , WI " trebuie s cear n mod constant ne
ceea ce ar putea nsemna folosirea unui anumit material ntr-un anumit arhitectural
context . Rspunsuri bune la aceste ntrebri pot arunca nou
lumina pe att modul n carematerialul este utilizat n general i
propriile caliti senzoriale inerente .
II " vom reui n acest lucru, materiale de arhitectura pot fi fcute pentru a

strluceasc i s vibreze .
Locul de munc n termen de lucruri
Se spune c unul dintre lucrurile cele mai impresionante despre muzica
Johann Sebastian Bach este " arhitectura . " Sale Construcia sa pare
clar i transparent . Este posibil s se pursuc detaliile
elemente melodice , armonice i ritmice , fr a pierde
fceling pentru compoziia ca un ntreg -ansamblu care face
sim al detaliilor . Muzica pare s se bazeze pe o clar
structura , i dac vom urmri firele individuale ale musicalului
tesatura este posibil pentru a nelege regulile care guverneaz structura
de muzica .
De construcie este arta de a face un ntreg semnificativ din " multe
piese de schimb. Cldirile sunt martori la capacitatea uman de a construi
lucruri concrete . Eu cred c nucleul real al " toate arhitectural
de lucru se afl n actul de construcie . n momentul n care materiale concrete, sunt asamblate i ridicat
, cu ct arhitectura
au fost cautati pentru devine parte din lumea real .
M simt respect pentru arta de a adera , capacitatea de meteugari i
ingineri . Sunt impresionat de cunotinele de modul de a face lucrurile ,
care se afl n partea de jos de ndemnare umane . J ncerca s proiecteze cldiri
c sunt demn de aceast cunoatere i merit provocarea de a acestei
calificare .
Oamenii spun adesea , " 1 \ multime de munca a intrat n aceast " atunci cnd simt
grija i priceperea pe care producatorul de -a artat o atenie construite
obiect . Ideea c munca noastr este o parte integrant a
ceea ce ne realiza ne duce la foarte limitele meditaiile noastre

cu privire la valoarea unei opere de art , o lucrare de arhitectur . arc

efort i pricepere am pus n ele ntr -adevr pri inerente ale lucrurilor
ne-am face ? Uneori , cnd am mutat de o lucrare de arhitectur
n acelai mod ca am micat de muzic , literatur sau pictur ,
r Sunt tentat s cred .
Pentru tcerea de somn
r muzica de dragoste . Micrile lente ale concertelor pentru pian de Mozart ,
Balade John Coltrane , sau sunetul vocii umane n anumite
toate melodiile m muta .
Capacitatea omului de a inventa melodii , armonii i ritmuri
m uimete .
Dar lumea a sunetului cuprinde , de asemenea, opusul de melodie ,
armonie i ritm . Nu este lipsa de armonie i ritm rupte ,
fragmente i grupuri de sunet , i exist , de asemenea, s se bazeze PU funcional
sunet pe care o numim zgomot . Muzic contemporan lucreaz cu
aceste elemente .
Arhitectura contemporan ar trebui s fie la fel de radical ca contemporan
muzic . Dar exist limite . Dei o lucrare de arhitectur
bazat pe dizarmonie i fragmentare , pe ritmuri rupte , clustering
i ntreruperile structurale ar putea fi capabil de a transmite un mesaj ,
de ndat ce am neles declaraia sa de curiozitatea noastr moare , i toate
care rmne este problema utilitii pra ctice a cldirii .
Arhitectura are propriul domeniu . Ea are o relaie fizic special
cu via . Nu cred c de ea in primul rand ca nici un mesaj sau un
simbol , ci ca un plic i de fundal pentru via, care merge mai departe

n i n jurul ei , un container sensibil pentru ritmul pailor

pe podea , pentru concentraia de lucru , pentru tcerea de somn .
promisiuni preliminare
n forma sa final , construite , arhitectura are locul su n beton
lume . Acest lucru este n cazul n care aceasta exist . Acest lucru este n cazul n care se face declaraia .
Portrete de lucrri de arhitectur nc nerealizate reprezint
o ncercare de a da o voce la ceva care nu a fost nc gsit de
loc n lume concret pentru care se nelege . arhitectural
desene ncerca s-i exprime ct mai exact posibil aura
construirea n loc a fost creat . Dar tocmai efortul de a reprezentrii
de multe ori servete pentru a sublinia lipsa de obiectul real ,
i ceea ce apare atunci este o contientizare a caracterului inadecvat al oricrei
un fel de portret , curiozitate despre realitatea pe care o promite , i
probabil - n cazul n care promisiunea are puterea de a ne muta - un dor pentru
prezena sa .
Dac naturalismul i virtuozitatea grafic de portrete arhitecturale
sunt prea mari , n cazul n care acestea nu dispun de " patch-uri deschise" n cazul n care imaginaia
noastr
i curiozitate cu privire la realitatea de desen poate penetra
imagine , reprezentarea n sine devine obiectul de dorina noastr , i a noastr
dor de realitatea dispare , deoarece nu exist foarte puin sau nimic n
reprezentarea care indic realitatea destinat dincolo de ea .
portretizare nu mai deine o promisiune . Aceasta se refer numai la sine .
Schiele de proiect care se refer la o realitate care se afl nc III
viitor irnpqrtant arc n munca mea . Am continu s lucreze la desenele mele
pn cnd ajunge la punctul delicat de reprezentare atunci cnd prevalena

starea de spirit caut apare , i m opresc nainte de a ncepe inessentials neglijarea de impactul acesteia .
Desenul n sine trebuie s ia cu privire la calitatea
a obiectului cutat pentru . Este ca o schi de un sculptor pentru su
sculptura , nu numai o ilustrare a unei idei coliba o parte innascuta a
activitatea de creaie , care se ncheie cu obiectul construit .
Aceste fel de desene ne permite s-i intensifice hack , s se uite , i s
s nvee s neleag c ceea ce nu a fost nc intrat n bcing i
care tocmai a nceput s apar .
Sonde n obiecte sigilate
Cldirile sunt construcii artificiale . Ele constau din piese unicat
care trebuie s fie unite. In mare , calitatea
obiect finisat este determinat decalitateambinrilor.
n sculptur , exist o tradiie care minimizeaz expresia
a articulaiilor i mbinrile dintre piesele unice n favoarea a
form de ansamblu . Obiecte de oel Richard Serra , de exemplu , uita -te la fel de
omogen i integral n calitate de piatr i de lemn sculpturi ale
tradiii sculpturale n vrst . Multe dintre instalaiile i obiectele
de artiti din anii 1960 i '70 se bazeaz pe cea mai simpl i cea mai evident
metode de a se altura i de conectare pe care le tim . Beuys , Merz
i alte setri utilizate de multe ori n vrac n spaiu , bobine, falduri i straturi
atunci cnd n curs de dezvoltare un ansamblu de piese individuale .
Directa , mod aparent de la sine neles n care aceste obiecte sunt
pune mpreun este interesant . Nu exist nici o ntrerupere deansamblu
impresie de piese de mici dimensiuni , care nu au nimic de -a face cu
Declaraia obiect . Percepia noastr de ansamblu nu este distras
de detalii neeseniale . Fiecare atingere , fiecare se alture , fiecare comun este acolo, n

pentru a consolida ideea de a prezenta linitit de lucru .

Cnd una cldiri de proiectare , ncerc s le dau acest tip de presencc .
Cu toate acestea , spre deosebire de sculptorul , am s ncep cu funcionale i
cerine tehnice care reprezint sarcina fundamental am
s-i ndeplineasc . Arhitectura este ntotdeauna se confrunt cu provocarea de a dezvolta
un ansamblu de detalii nenumrate , din diferite funcii i forme , materiale si dimensiuni . Arhitectul
trebuie s caute
construcii raionale i forme de margini i articulaii , pentru punctele de
n cazul n care suprafeele se intersecteaz i diferite materiale ntlni . aceste formal
detalii determina sensibile tranziiile n proporii mai mari
a cldirii . Detaliile stabilesc ritmul formal ,
scar fin fracionat cldirii .
Detalii exprima ceea ce ideea de baz a proiectului necesit cel
punct relevant n obiectul : apartenena sau separare , tensiune sau
luminozitate , frecare , soliditate , fragilitate .
Detalii , atunci cnd acestea sunt de succes , nu sunt doar de decor . ei
nu distrage atenia . Acestea conduc la o understandi ng oJ
din care tot ei sunt o parte inerent .
Exist o putere magic n fiecare terminat , auto- coninut
creaie . Este ca i cum am sucomba la magiape deplin dezvoltat
corp arhitectural . Atenia noastr este prins , probabil, pentru prima
timp , de un detaliu , cum ar fi dou cuie n podea , care deine oelul
plci de pragul uzate . Emoiile bine n sus . ceva
ne mic .

Dincolo simbolurile

"Merge orice ", spun cei ce mplinesc . " Mainstreet este aproape n regul ", spune
Venturi , arhitectul . " Nimic nu mai funcioneaz ", spun cei care au
sufer de ostilitatea de zi i de vrst noastre . Aceste declaratii sta
de opinii contradictorii , dac nu pentru fapte contradictorii . primim
folosit pentru a trai cu contradicii i exist mai multe motive
pentru aceasta : tradiii se nruie , i cu ei identitilor culturale .
Nimeni nu pare ntr-adevr s neleag i s controleze dinamica dezvoltate
de economie i politic . Totul se unete n tot
comunicare altceva , i masa creeaz o lume artificial d e semne .
Arbitrar prevaleaz .
Viata postmodern ar putea fi descris ca o stare n care totul
dincolo de propria noastr biografie personal pare vag , neclar ,
i cumva ireal . Lumea este plin de semne i de informaii ,
care stau pentru lucruri pe care nu o nelege pe deplin , deoarece ,
de asemenea , se dovedesc a fi doar semne de alte lucruri . The Real Thing
rmne ascuns . Nimeni nu ajunge vreodat s-l vd .
Cu toate acestea , 1 sunt convins c exist lucruri reale , cu toate acestea
pe cale de dispariie acestea pot bc . Exist pmnt i ap , lumina
soarelui , peisaje i vegetaie ; i acolo sunt obiecte , realizate de
om , cum ar fi maini , unelte sau instrumente muzicale , care sunt
ceea ce ei sunt , care nu sunt doar vehicule pentru un mesaj artistic ,
a cror prezen este auto - cvident .
Cnd ne uitm la obiecte sau cldiri care par a fi la pace
n ei nii , percepia noastr devine calm i distrus .
obiectele pe care le percepem nu au nici un mesaj pentru noi , ele sunt pur i simplu acolo .

Facultilor noastre de percepie crete linitit , lipsit de prejudeci i unacquisitive .

Ei ajung dincolo de semne i simboluri , ele sunt OPCN , goale .
Este ca i cum am putea vedea ceva la care nu ne putem concentra nostru
contiin . Aici , n acest vid perceptive , o memorie poate
suprafa , o memorie care pare s emit de la adncimi de timp .
Acum , observarea noastr a obiectului cuprinde un presentiment a
lume , n toat plintatea ei , pentru c nu exist nimic care nu poate fi
neles .
Exist o putere n lucrurile obinuite ale vieii de zi cu zi , Edward
Picturile lui Hopper par s spun . Trebuie doar s se uite la ei lung
suficient s-l vd .
peisaje terminate
Pentru mine , prezena unor cldiri are ceva de ascuns
despre asta . Ei par pur i simplu s fie acolo . Noi nu pltesc nici o speciale
atenie pentru a le . i totui , este practic imposibil s ne imaginm
locul unde ei stau fr ele . Aceste cldiri par s fie ferm ancorat n pmnt . Ei fac impresia de a fi
o parte de la sine neles de mediul lor i ei par s spun :
" Eu sunt aa cum m vezi i J este aici . "
Am o dorin arztoare de a proiecta astfel de cldiri, cldiri
c , n timp , cresc n mod natural n fiind o parte a formei i a lui Tory din locul lor .
Fiecare nou lucrare de arhitectur intervine ntr-un anumit istoric
situaie . Este esenial pentru calitateainterveniei care
noua cldire ar trebui s includ caliti care pot intra ntr -un
dialog semnificativ cu situaia existent . Cci dac intervenia

este de a gsi locul ei , trebuie s ne fac s vedem ceea ce exist deja n

o lumin nou . Am arunca o piatra in apa . Nisip panza de paianjen si
stabileste din nou . Amestec fost necesar . Piatra -a gsit locul .
Dar iaz nu mai este aceeai .
Eu cred c cldirile fi acceptate numai prin mprejurimile lor , dac
au capacitatea de a face apel la emoiile i minile noastre n diverse
moduri . Deoarece sentimentele i nelegere noastre sunt nrdcinate n
trecut , conexiunile noastre senzuale , cu o cldire trebuie s respecte
proces de a ne aminti . Dar , cum spune John Berger , ceea ce ne amintim
nu poate fi comparat cusfritul unei linii . diverse posibiliti
duce la i s respecte n actul de a ne aminti . Imagini , starea de spirit , forme ,
cuvinte , semne sau comparaii deschide posibiliti de abordare . noi
trebuie s construiasc un sistem radial de abordare care ne permite s vedem
activitatea de arhitectur ca un punct focal din diferite unghiuri
simultan : punct de vedere istoric , estetic , funcional , personal ,
cu pasiune .
Tensiunea n interiorul corpului
Dintre toate desenele produse de arhiteci , preferatele mele sunt
desenele de lucru . Schie de lucru sunt detaliate i ohjective .
Creat pentru meterii care sunt de a da obiect ului imaginat
un material [ orrn , ei arc gratuit de manipulare asociativ . ei fac
Nu ncerca s-i conving i impresiona ca desenele de proiect . Ei par s
se spune : " Acesta este exact cum va arta . "
Schie de lucru sunt ca desene anatomice . ele dezvluie
ceva din tensiunea interioar secret faptul c terminat arhitectural

corpul este de reticente n a divulga : arta de a se altura , geometrie ascuns ,

frecare de materiale , forele interioare de rulment i deinerea ,
activitatea uman , care este inerent n lucrurile fcute de om .
Pe Kirkeby fcut odat o sculptur de crmid , n form de cas
pentru o expoziie Docurnenta n Kassel . Casa nu a avut nici de intrare ..
Interiorul su a fost inaccesibil i ascuns . A rmas un secret ,
care a adugat o aur de adncime mistic asculpturii lui cealalt
caliti .
Cred c structurile ascunse i construciile de cas
ar trebui s fie organizate n aa fel nct s nzestreze corpul
construirea , cu o calitate de tensiune interioar i vibraii . Acesta este modul n care
viori sunt fcute . Ele ne amintesc de organismele vii ale naturii .
adevruri neateptate
n tinereea mea mi-am imaginat poezia ca un fel de nor colorate format
de mai mult sau mai puin difuze metafore i aluzii care , dei
acestea ar putea fi plcut , au fost dificil s se asocieze cu o ncredere
vedere a lumii . Ca arhitect , am nvat pentru a nelege
c opusul acestei definiii tineresc de poezie este, probabil,
mai aproape de adevr .
n cazul n care o lucrare de arhitectur format din forme i coninuturi care
combina pentru a crea o stare de spirit fundamental puternic, care este puternic
suficient pentru a ne afecta , poate poseda calitatile unei opere de art .
Aceast art are , cu toate acestea , nimic de-a face cu configuraii interesante
sau originalitate . Acesta este preocupat cu intuiii i nelegere , i
mai presus de toate cu adevrul . Poate c poezia este adevr neateptat . Triete n

nemicare . Sarcina artistic Arhitectura este de a oferi aceasta nc spe rana de a

form . Cladirea in sine nu este poetic . La cele mai multe , se poate avea caliti subtile , care , n
anumite momente , ne permit s nelegem
ceva ce nu am fost niciodat n msur s neleag n destul de acest fel
nainte .
dorin
Dezvoltarea clar , logic a unei lucrri de arhitectur depinde
pe criterii raionale i obiective . Cnd r permis subiectiv i
idei rerl unconsirle de a interveni n cursul obiectiv al
procesul de proiectare , eu recunosc importana de sentimentele personale
n munca mea .
Cnd arhitecii vorbesc despre cldirile lor , ceea ce spun ei este de multe ori
n contradicie cu declaraiile cldirilor n sine . acest lucru este
probabil n legtur cu faptul c acestea au tendina de a vorbi o afacere bun
cu privire la aspectele raionale , de gndire - out de munca lor i mai puin despre
pasiunea secret pe care o inspir .
Procesul de proiectare se bazeaz pe o interaciune constant de senzaie i
motiv . Sentimentele, preferinele , dorinele , i dorinele care apar
i cererea de a fi dat un formular trebuie s fie controlate de ctre puterile critice
de raionament , coliba este sentimentele noastre care ne spun dac consideraii abstracte
ntr-adevr sun adevrat .
Pentru o mare msur , de proiectare se bazeaz pe nelegerea i
sisteme de comand estahlishing . Cu toate acestea, eu cred c substana esenial
a arhitecturii cutm veniturile din senzaie i
nelegere . Momente preioase de intuitie rezulta din munca pacientului .
Odat cu apariia brusc a unei imagini interior , o noua linie ntr-un

desen , ntreaga schimbrile de design i este nou formulat n

o fraciune de secund . Este ca i n cazul n care un medicament puternic, au fost dintr -o dat
intra n vigoare . Tot ceea ce am tiut nainte de chestia cu creez
este inundat de o lumin strlucitoare nou . J experien bucurie i pasiune ,
i ceva adnc n mine pare s afirme : " Vreau s construiasc acest
casa ! "

Compunerea n spaiu
Geometry este despre legile de linii , suprafee plane , i tridimensional
organisme n spaiu . Geometrie ne poate ajuta s nelegem
cum s se ocupe spaiu n arhitectur .
n arhitectur , nu arc dou posibiliti de baz de compoziie spaial :
corpul arhitectural dozat care izoleaz n spaiu
n sine , iar corpul deschis, care cuprinde o suprafa de spaiu , care este
n legtur cu continuumul fr sfrit . Extinderea spaiului can
fi fcute vizibile prin organisme , cum ar fi dale sau poli plasate n mod liber
sau n rnduri n expansc spaial de o camer .
Eu nu pretind c tiu ce spacc este ntr -adevr . Mai mult J cred
despre aceasta ,mai misterios devine . Despre un singur lucru , cum vreodat , eu sunt sigur : atunci cnd noi, ca arhiteci , sunt preocupai de spaiu ,
ne preocup , dar o parte ti rice din infinitatea care nconjoar
pmntul , i totui fiecare i fiecare cldire marcheaz un loc unic n
aceasta infinitate .
Cu aceast idee n minte , am nceput prin a schia primele planuri i
seciuni de designul meu . Am trage diagrame spaiale i volume simple .

Eu ncerc s le vizualizeze organisme precise n spaiu , i eu simt c este important

pentru a sesiza exact modul n care acestea DCF ne i separat o suprafa de
spaiu interior din spaiul care su rrou le NDS , sau modul n care acestea conin
o parte a continuumului spaial infinit ntr -un fel de vas deschis .
Cldiri care au un impact puternic transmite ntotdeauna un intens
sentimentul de calitatea lor spaiale . Thcy mbria vidul mis terios
numit spaiu ntr- un mod special i makc -l vibreze .
simul realitii
Proiectare se inventa . Cnd eram nc la coal de arte i meserii , ne -am
a ncercat s urmeze acest principiu . Ne-am uitat pentru o nou soluie pentru cvery
problem . Noi fclt era important s fie avant - garde . Nu mai trziu
mi-am dat seama c nu exist arc de fapt doar o foarte puine arhitectural
probleme pentru care nu a fost deja gsit o soluie valid .
n retrospectiv , educaia mea n design pare oarecum un - istoric .
Modelele noastre de rol au fost pionierii i inventatorii " Das Neue
Bauen . "Am considerat istoria arhitectural ca o parte de educaie general ,
care a avut o influen redus asupra activitii noastre n calitate de designeri . astfel ,
am inventat frecvent ceea ce a fost deja inventat , i ne-am
a ncercat mna la inventarea uninventable .
Acest tip de pregtire n design-ul nu este fr de nvmnt de
valoare . Mai trziu , cu toate acestea , ca i practicarea arhiteci , am face bine pentru a obine
familiarizat cu fondul enorm de cunotine i experien
coninute n istoria arhitecturii . Eu cred c , dac vom integra
acest lucru n munca noastr , avem o ans mai bun de a face un veritabil
contribuie a noastr .

Arhitectura este , cu toate acestea , nu este un proces liniar care duce mai mult sau
mai logic i direct din istoria arhitectural a cldirilor noi .
n cutare de arhitectura pe care am n vedere , Ifrequently
experimenta sufocante momente de goliciune . Nimic nu m pot gndi la
pare s corespund cu ceea ce r doresc i nu pot nc n vedere . la acestea
momente , am ncerca s se scuture de cunotine academice de arhitectur
Am dobndit , pentru c a nceput dintr-o dat s m ine napoi .
Acest lucru ajut . T gsi eu pot respira mai liber . [ Prinde un damf de
starea de spirit familiar vechi de inventatori i pionieri . Design are o dat
deveni din nou invenie .
Actul de creaie n care o lucrare de arhitectura vine n
fiind merge dincolo de toate cunotinele istorice i tehnice . Obiectivul su
este pe dialogul cu probleme ale timpului nostru . La momentul su
crearea , arhitectura este de cine pn n prezent ntr-un mod foarte special .
Acesta reflect Rit SPI de inventator i ofer propriile rspunsuri la
ntrebri ale timpului nostru , prin forma sa funcional i aspectul ,
p relationshi sale cu alte lucrri de arhitectur i cu locul
unde se afl .
Rspunsurile la aceste ntrebri pe care le pot formula ca un arhitect
sunt limitate . Vremurile noastre de schimbare i tranziie nu permit
gesturi mari . Nu arc doar cteva valori comune, ramase Stnga pe care putem construi i pe care le
mprtim cu toii . Fac apel , prin urmare, pentru
un fel de arhitectur de bun sim bazat pe fundamentele
c tim nc , s neleag , i se simt . [ Observe cu atenie
aspectul concret al lumii , i n cldirile mele ncerc s
spori ceea ce pare a bc valoroase , pentru a corecta ceea ce este deranjant ,

i pentru a crea din nou ceea ce ne lipsete .

percepiile melancolie
Filmul Euore Scola lui " Le bal ", relateaz cincizeci de ani de istorie european
cu nici un dialog i o unitate complet de loc . Se compune numai din
muzic i micare de oameni n micare i dans . Rmnem n
aceeai camer cu aceleai persoane n ntreaga , n timp ce timpul trece
de i dansatorii imbatranesc .
Este punctul central al filmului pe principalele sale de caractere. Dar aceasta este sala de bal
cu Iloor de gresie si lambriuri sale , pe scri n fundal
i lab de leu de la partea care creeaz filmului
atmosfera densa , puternic . Sau este invers ? Este
oameni care nzestreaz camera cu starea de spirit ei special ?
Eu pun aceast ntrebare pentru c sunt convins c o cldire bun
trebuie s fie capabil de a absorbi urme ale vieii umane i , astfel, de
a lua pe o anumit bogie .
n mod natural , n acest context, cred c de patina de vrst pe materiale ,
zgrieturi de nenumrate mici de pe suprafee , de lac , care are
crescut plictisitoare i fragil , i de marginile lefuite de utilizare . Dar atunci cnd [
nchid ochii i s ncerce s uite aceste dou urme fizice i meu
Primele asociaii proprii , ceea ce rmne este o impresie diferit , o
sentiment mai profund - o contiin a timpului de ntlnire i o contientizare
a vieii umane care s -au acionat n aceste locuri i
camere si ia acuzat de o aur special . n aceste momente ,
Valorile estetice i practice arhitectura lui , stilistice i i storice
semnificaie arc de importan secundar . Ceea ce conteaz acum este doar

acest sentiment de melancolie profund . Arhitectura este expus la viata . dac

corpul su este destul de sensibil , se poate presupune o calitate care poart mrturie
la realitatea de via din trecut .
Pai lsat n urm
Cnd lucrez la un proiect mi permit s fie ghidat de imagini i
starea de spirit care -mi amintesc i poate se refer la tipul de arhitectur
Caut . Cele mai multe dintre imaginile care vin n minte sunt originare
din experienta mea subiectiv i sunt doar rareori nsoite de
un comentariu arhitectural amintit . n timp ce eu sunt de proiectare
ncerc s fi nd ce nseamn aceste imagini , astfel nct s pot nva cum s
a crea o multitudine de forme vizuale i de atmosfere .
Arter o anumit perioad de timp , obiectul eu sunt de proiectare ia pe unele dintre
calitile de imagini pe care le folosesc ca modele . Dac eu pot gsi un semnificativ
mod de centralizare i suprapunerea aceste caliti ,
obiect i va asuma o adncime i bogie . Dac eu sunt pentru a realiza acest lucru
efect , calitile le dau de proiectare trebuie s fuzioneze i amestec
cu structura de construcie i formal a cldirii finit .
Form i constr ucie , aspect i funcie nu mai sunt
separat . Ele aparin mpreun i formeaz un ntreg .
Cnd ne uitm la cldirea finit , ochii notri , ghidat de nostru
spirit analitic , tind s se abat i s caute detalii s stai la . dar
sintezaansamblu nu devine uor de neles
prin entiti izolate . Totul se refer la tot ceea ce .
n acest moment , imaginile iniiale se estompeze n fundal .
modele , cuvinte , i comparaii care au fost necesare pentru crearea

a ntregului disprea ca msuri care au fost lsate n urm .

Noua cldire i asum poziia focal i este ea nsi . istoria sa
ncepe .
rezisten
Eu cred c architer - turii de astzi trebuie s reflecte asupra sarcinilor i
possibilit irs care sunt n mod inerent proprie . Arhitectura nu este un ve autovehiculului
sau un simbol pentru lucruri care nu fac parte din esena sa . ntr -un
societate care celebreaz neesenial , arhitectura poate pune un
rezisten, contracara deeurile de forme i sensuri . i vorbesc
propria sa limb .
Eu cred c limba de arhitectur nu este o chestiune de o
stil specific . Fiecare cladire este construita pentru o USC specific ntr-o anumit
loc i pentru o societate anume . Cldirile mele ncearc s rspund
ntrebri care reies din aceste fapte simple, ct mai exact i critic
ca au fugit .
Nucleul dur de frumusee
n urm cu dou sptmni, sa ntmplat s aud un program de radio de pe american
poet William Carlos Williams . Programul a fost intitulat "
Hard Core de frumusee . " Aceast fraz a atras atenia mea . mi place
ideea c frumuseea are un nucleu dur , i cnd m gndesc de arhitectur
aceast asociaie de frumusee i un nucleu dur are o anumit familiaritate .
" Maina este un lucru care nu are nici o par te de prisos , " Williams este
Trebuia s fi spus . i eu cred c imediat r stiu ce a
nsemnat . Este un gnd care Peter Handke face aluzie la , m simt , atunci cnd el
spune c frumuseea se afl n , lucruri naturale, cultivate care nu desfoar nici o

semne sau mesaje , i atunci cnd el adaug c el este suprat atunci cnd el nu se poate
descoperi , dis - de acoperire , sensul de lucruri pentru el .
i apoi am aflat de la programul de radio c poezia
William Carlos Williams se bazeaz pe convingerea c exist
nici o idee , cu excepia n lucrurile nsele , i c scopul su
arta a fost de a direciona perceptia lui senzorial a lumii de lucruri n
pentru a le face propria sa .
n munca lui Williams , a spus vorbitorul , aceasta are loc aparent
unemotionally i laconic , i tocmai [ sau din acest motiv
c textele sale au un astfel de impact emotional puternic .
Ceea ce am auzit de atac la mine : nu doresc s strneasc emoii cu
cldiri , J cred c pentru mine , ci pentru a permite emoiilor s apar , s fie .
i : s rmn aproape de lucru THC se , aproape de esena
lucru pe care trebuie s modeleze , ncreztori c n cazul n care cldirea este conceput
suficient de precis pentru locul su i funcia sa , se va dezvolta de
putere proprie , fr a fi nevoie de completri artistice .
Nucleul dur de frumusete : substan concentrat .
Dar n cazul n care domeniile de arhitectura arc lui de for care constituie sale
substan , de mai sus i dincolo de orice superficialitate i urbitrarincss ?
lialo Calvino ne spune n lucrarea sa " Lezioni amr - ricane " despre italianul
poet Giacomo Lcopardi care a vzut frumuseea de o oper de art , n
cazul sufrumusee ) din literatur , n neclaritate ei , deschidere , i
indctcrminaoy , pentru c acest lucru las formularul deschis pentru mall ) " Diller sensuri CNT .
Declaraia Leopardi pare destul de convingtoare . Operelor sau obiectelor

de art care se misca ne arc cu mai multe faete , au numeroase i

straturi poate nesfrite de sens care se suprapun i se mpletesc ,
i care schimbarea ca ne vom schimba unghiul nostru de observaie .
Dar cum este arhitectul de a obine aceast profunzime i multiplicitate
ntr-o cldire de a face lui " ? Poate neclaritate i opcnness fi
planncd ? Este nu o contradicie aici pentru cererea de precizie
c argumentul lui Williams pare s sugereze ?
Calvino gsete un rspuns surprinztor la aceasta ntr-un tcxt de Leopardi .
Calvino subliniaz c, n textele proprii Leopardi , acest iubitor de
nedeterminat relev o fidelitate minuios pentru lucrurile pe care le descrie
i ofer la contemplarea noastr , i a venit la concluzia :
" Acest lucru , atunci , este ceea ce cere Leopardi de noi astfel nct s putem
se bucure de frumuseea nedeterminat i vaguf ' ! El solicit
atenie foarte precis i pedant ncompoziia fiecrui
imagine , n definiia meticulos de detalii , n alegerea
obiecte , de iluminat i de atmosfera , cu scopul de a atinge
imprecizie dorit . " Calvino se ncheie cu aparent paradoxal
proclamaie : " Poetul a vag poate fi numai poetul
de precizie ! "
Ceea ce m intereseaz n aceast poveste raportate de ctre Calvino nu este
ndemn la precizie i pacient , de lucru detaliat cu WH ich noi
sunt familiare , dar implicaia c bogia i multiplicitatea
eman de la lucrurile pe care ei nii dac le observm cu atenie
i s le dea din cauza lor . Aplicat la arhitectura , acest lucru nseamn pentru mine
c puterea i multiplicitatea trebuie s fie dezvoltate de atribuit

sarcin sau , cu alte cuvinte , de la lucrurile care o compun .

John Cage a spus ntr- una din prelegerile sale c el nu este un compozitor care
muzica aude n mintea lui i apoi ncearc s -l scrie . el are
un alt mod de operare . H ( : " funcioneaz concepte i structuri i
apoi le-a realizat pentru a afla modul n care acestea sunet .
Cnd am citit aceast declaraie mi -am amintit cum am recent
a dezvoltat un proiect pentru o baie termal n munii din atelierul meu ,
nu hy formeaz imagini preliminare ale cldirii n noastre
minile i de adaptare , ulterior, fiorul la cesiunea , dar de
strduindu-se s rspund la ntrebri de baz provenind din zona de
dat site-ului , scopul , i materialele de construcie - de munte ,
stnc , de ap - care la nceput nu a avut nici coru.ont vizual n ceea ce privete existente
arhitectura .
Abia dup ce am reuit n rspuns , pas cu pas ,
ntrebrile adresate de site-ul , scopul i materialul pe care structurile
i spaii aprut care ne-a surprins i pe care cred c posed
potenialul de o for primordial, care ajunge mai adnc dect
simplu aranjament de forme stilistic preconcepute .
Ocupnd se cu legile inerente de lucruri concrete, cum ar
ca muni , stnc , i a apei n legtur cu o misiune de cldire
ofer o ans de a captura i de a exprima unele dintre
aa cum au fost atributele " cultural inocente " ale acestor primar i
Clements , i de a dezvolta o arhitectur care pornete de la i
revine la lucruri reale . Imagini preconcepute i stilistic prefabricate
expresii de form arc calificat numai pentru a bloca accesul la

acest scop .
Colegii mei elveieni Herzog i de Meuron spune c arhitectura
ca un singur ntreg nu mai exist astzi , i care are n consecin
s fie create n mod artificial n cap de designer , ca un act de
gndire precis . Cei doi arhitecti deriv din aceast presupunere
teoria lor de arhitectur ca o form de gndire , o arhitectur
care , cred , ar trebui s reflecte totalitatea sa conceput cerebral
ntr- un mod special .
Nu am de gnd s urmeze teoria aceste arhiteci " de arhitectur
ca o form de gndire , dar numai n ipoteza n care aceasta i bazat ,
i anume c totalitatea unei cldiri n sensul vechi al
constructori de master nu mai exist .
Personal , eu nc mai cred in auto- suficiente , integritatea corporal
a unui obiect arhitectural ca esenialul , dac dificil , obiectiv de
munca mea , dac nu ca o realitate fizic sau dat .
Cu toate acestea, cum suntem noi de a realiza acest lucru plintate n arhitectur , la o
moment n care divin , care a dat o dat lucrurile un sens , i chiar
realitatea se par a fi dizolvarea n fluxul nesfrit de transit.ory
semne i imagini ?
Peter Handke scrie despre eforturile sale de a face textele i descrieri
parte a mediului se refer la . Dac l- am neles
corect , m confrunt aici nu numai de toate - prea - familiare
contientizarea de dificultatea de a elimina artificialitate n lucrurile
a creat ntr-un act artificial i de a le face o parte a lumii de
lucrurile obinuite i naturale , dar , de asemenea, de convingerea c adevrul se afl n

lucrurile nsele .
Eu cred c dac procesele artistice s depun eforturi pentru integritatea , ei almodaliti de a ncerca s dea creaiile lor o prezen asemntoare cu cea constatat
n lucrurile din natur sau n mediul natural .
Prin urmare , mi se pare c pot s neleg Handke , care, n
acelai interviu se refer la el nsui ca un scriitor despre locuri , atunci cnd a
cere de la textele sale c " nu ar trebui s existe aditivi n ele ,
dar o cognizancf " de detalii i de interconectare a acestora pentru a forma un ( ... )
complex de fapt . "
Cuvntul Handke folosete pentru a desemna ceea ce am numit aici o
complex de fapt , i anume " Sachvcrhalt , " mi se pare a fi semnificativ
cu rrgard pentru scopul de a lucrurilor ntregi i nealterate :
Coninutul de fapt exacte trebuie s fie reunite , cldiri trebuie s fie
gndit ca complexe ale cror detalii au fost identificate n mod corect
i a pus ntr-o relaie de fapt unul de altul . O relaie de fapt !
Punctul care apare aici este reducerea "coninut
la lucruri reale . Ilandke , de asemenea, vorbete , n acest context , de fidelitate a
lucruri . minciun ar dori descrierile sale , spune el , pentru a fi experimentat ca
fidelitate fa de locul n care descriu i nu ca suplimentare
colorat .
Declaraiile de acest tip ajut-m s vin la termeni cu nemulumirea
De multe ori am experien atunci cnd Icontemplate recent arhitectura turii . Am venit n mod frecvent peste cldiri care au fost proiectate
cu o afacere bun de efort i o voin de a gsi o special [ ORM , i eu
gsi l -am pus n afara de ei . Arhitectul responsabil de cladire

nu este prezent , colib el vorbete cu mine nencetat Irom fiecare detaliu ,

hc kecps pe spune acelai lucru , i o pierd repede interesul .
Arhitectura bun ar trebui s primeasc vizitatorul uman , ar trebui s permit
l s -l experimenteze i s triasc n ea , dar aceasta nu ar trebui s vorbeasc n mod constant
la el .
De aceea , de multe ori m ntreb , este evident, dar dificil soluia astfel
rareori ncercat ? De ce avem att de puin ncredere n baz
Arhitectura lucruri se face de la : materiale , structura , construcia ,
avnd i fiind suportat , pmnt i cer , i ncrederea n spaii
care sunt ntr-adevr permis s fie spatii - spatii cror ngrdire perei
i materiale componente , concavitate , goliciune , lumina , aer , miros ,
receptivitate i rezonan sunt tratate cu respect i grij ?
mi place personal ideea de proiectarea i const ruirea de case de la
care pot retrage la finalulprocesului de formare , lsnd
n spatele unei cldiri care este ea nsi , care servete ca un loc de a tri n i
o parte a lumii de lucruri , i pe care poate gestiona foarte bine
fr retorica mea personal .
Pentru mine , cldiri pot avea o tcere frumos pe care am asocia
cu atribute , cum ar fi calm , auto - eviden , durabilitate , presiunea de
ence i intcgrity , i cu caldura si senzualitate , precum ;
o cldire care este n curs de sine , fiind o cldire , nu reprezint
nimic , doar heing .
Spune c acesta este un efect brut , rosu negru ,
Galben roz , alb , portocaliu prea mult, deoarece acestea sunt
Pentru a fi orice altceva , n lumina soarelui din camera .

Prea mult ca ele s fie schimbate prin metafor ,

Prea reale , lucruri pe care de a fi real
Face orice nchipuiri ale acestora lucruri mai mici .
Acesta este nceputul de poezie " Buchet : de furtunuri n lumina soarelui "
de textier american de contemplare linitit , Wallace Stevens .
Wallace Stevens , am citit n introducerea la colecia sa
de poezii , a acceptat provocarea de a privi lung , cu rbdare i
exact i de dis- acoperire i a nelege lucrurile . poemele sale
arc nu un protest sau o plngere mpotriva unei legi a pierdut i ordine , nici nu sunt
ei expresia de orice fel de consternare , dar ei caut un
armonie care este posibil, toate la fel i care - n cazul su se poate
fie numai c a poemului . ( Calvino merge un pas mai departe de-a lungul
aceast linie de gndire ntr- o ncercare de a defini opera sa literar , atunci cnd
el spune c el are doar o aprare mpotriva pierderii de forma pe care el
vede n jurul lui : o idee de literatur ) .
De realitate Stevens a fost scopul dorit - pentru . Su rrealisrn , ea
apare , nu-l impresiona , pentru el inventeaz , fr a descoperi . el
a subliniat c pentru a portretiza o coaj joac un acordeon este de a inventa ,
nu descoperi . i aa culturile de pn nc o dat , acest fundamental
Credeam c am par s gseasc n Williams i Handke , i c eu , de asemenea,
sens n picturile lui r :: dward Hopper : aceasta este numai ntre
realitatea lucrurilor si imaginatia c scnteia de munca
arta este aprins .
Dac am traduce aceast declaraie n termeni de arhit ectur , mi spun
c scnteia a cldirii de succes a fugit fi aprins numai be-

ntre realitatea lucrurile privitoare la el i imaginaia .

Anclthis este nici o revelaie pentru mine , dar confirmarea a ceva m strduiesc continuu n munca mea
, i confirmarea de o dorin
ale cror rdcini par a fi adnc n interiorul mine .
Dar pentru a reveni la o ntrebare ultima dat : unde J gsi
realitatea pe care trebuie s m concentrez powcrs mele de imaginaie whcn
ncercarea de a dcsign o cldire pentru un anumit loc i scop " ?
Cheie ONC pentru rspunsul se afl , cred , n " cuvinte " locul " i
" scop " ei nii.
ntr-un eseu intitulat " Thinking Building Locuin , " Martin
Heidcgger a scris : " Condiii de via n rndul lucrurilor este principiul de baz a l
existena uman ", care am neles s nsemne c nu suntem niciodat n
o lume abstract , dar ntotdeauna ntr-o lume de lucruri , chiar i atunci cnd ne gndim .
i , nc o dat Hcidcgger : " Relaia omului de locuri i
prin locuri de spaii se bazeaz pe locuina lui din ele . "
Conceptul de locuin , neleas n sens larg Hcidegger lui
de via i de gndire n locuri i spaii , conine o referencc exact
la ce realitate nseamn pentru mine ca un arhitect .
Acesta nu este realitatea de teorii desprinse din lucruri , ea este realitatea
de cesiune de construcie din beton cu privire la actul sau starea de
locuin care m intereseaz i pe care doresc s se concentreze meu
faculti imaginative . Este realitate a de materiale de constructii - piatra ,
pnz , oel , piele ... - i realitatea structurilor
Luse pentru construirea cldirii a crei proprieti doresc s ptrund
cu imaginaia mea , hringing sens i senzualitate s suporte
astfel nct scnteia a cldirii de succes poate fi aprins ,

un huilding care poate servi ca o cas de om .

Realitatea a arhitecturii este organismul de beton n care face ,
volume , spaii i intra n fiin . Nu exist idei cu excepia

Din pasiune pentru lucruri la lucrurile nsele 1994

Este important pentru mine s relket despre arhitectura , la pasul hack de la

munca mea de zi cu zi i s ia o privire la ceea ce fac si de ce eu sunt
face-o . mi place acest lucru , i cred c am nevoie de ea , de asemenea . Nu lucrez
fa de arhitectura de la un punct de plecare definit teoretic ,
pentru M-am angajat de a face arhitectura , de constructii, la o
ideal de perfeciune , la fel ca n copilrie mi -am folosit pentru a face lucrurile
n conformitate cu ideile mele , lucruri pe care a trebuit s fie doar dreptul , pentru motive
pe care eu nu neleg cu adevrat . Acesta a fost mereu acolo , acest dceply
senzaie de personal pentru lucrurile care l -am fcut pentru mine , i eu niciodat
gndit la asta ca fiind ceva special . A fost pur i simplu acolo .
Astzi , 1 pm contieni de faptul c munca mea ca un arhitect este n mare msur o cutare
pentru aceasta pasiune devreme , aceast obsesie , i o ncercare de a nelege
mai bine i s -l rafina . i cnd m gndesc dac am avea de atunci
a adaugat noi imagini i pasiuni pentru cele vechi , i dac am
nvat ceva n formarea i practica mea , mi dau seama c n
un fel am ntotdeauna par s fi cunoscut nucleul intuitiv de noi
descoperiri .
locuri
n lucruri .

Eu triesc i muncesc n GraubLinden ntr-un sat de fermieri nconjurat

prin muni . Uneori m ntreb dac acest lucru a influenat mea
locul de munc , i gndul c are , probabil, nu este neplcut .
Ar cldirile am proiectare arate diferit n cazul n care , n loc de a tri n
Craubunden , mi-am petrecut ultimii 25 de ani n peisajul meu
tineri la poalele de nord ale muntilor Jura , cu dealuri lor Olling i pduri de fag ifamiliar , apropiere
linititor
a oraului urbane de la Basel ?
De ndat ce am nceput s m gndesc la aceast ntrebare , mi dau seama c mi
lucru a fost influenat de mai multe locuri .
Cnd m-am concentra pe un anumit site sau loc pentru care sunt
merge pentru a proiecta o cldire , n cazul n care T ncearc s sonda adncurile sale , forma sa , sa
istorie , i calitile sale senzuale , imagini de alte locuri pentru a ncepe
invada acest proces de observaie precise : imagini de locuri pe care
tiu i asta ma impresionat o dat , imagini de obinuite sau speciale
locuri care r purta cu mine ca i viziuni interioare de starea de spirit specifice i
caliti ; imagini de situaii arhitecturale , emise de
lumea artei , de filme , teatru sau literatur .
Uneori, ei vin la mine spontan , aceste imagini de locuri
, care sunt n mod frecvent , la prima vedere inadecvate sau strin , imagini de
locuri de mai multe origini diferite . La alte momente le-am chema . eu
nevoie de ele , pentru c este doar atunci cnd am confrunta i compara eseniale
din locuri diferite , atunci cnd permit similare , legate de , sau , poate, strin
elcments la exprimate lumina thcir pe locul interveniei mele c
concentrat , imagine multilateral a esenei locale a site-ului apare ,
o viziune care dezvaluie conexiuni , expune linii de for i creeaz

emoie . Acum este c apare la sol fertil , creativ , i

reeaua de abordri posibile la loc specific THC apar i
declana procesele i deciziile de proiectare . Aa c m-am cufunda
n loc i s ncerce s -l locuiasc n imaginaia mea , i, n acelai
timp r uite dincolo de ea, la lumea de alte locuri mei.
Cnd [ veni peste o cldire care a dezvoltat o prezen deosebit
n legtur cu locul pe care l afl n , m simt uneori c
acesta este umplut cu o tensiune interioar care se refer la ceva peste i
peste locul acesta de sine .
Se pare c o parte bc din esenta de locul su , i, n acelai
timp se vorbete despre lume ca un ntreg .
Cnd un design arhitectural atrage numai din tradiie i
repet doar dicteaz site-ul su , simt un noroc de un veritabil con ngrijorare cu lumea i manifestrile vieii contemporane . Dac o
lucrare de arhitectura vorbete doar de tendinele contemporane i
viziuni mai sofisticate , fr declanarea vibraii n locul su , acest
lucru nu este ancorat n site-ul su , i mi-e dor greutatea specific a
sol se afl pe .
Observatii
Eu am fost n picioare n jurul mesei de desen vorba despre un proiect
de ctre un arhitect pe care noi toi ine n ceea ce privete ridicat . am considerat
interesant proiect n mai multe moduri . Am menionat mai multe specific sale
caliti i a adugat c ceva timp nainte mi-am pus deoparte
aduce meu pozitiv , care a izvort din estimarea mea mare a
arhitect i a luat o privire obiectiv la proiect . i am avut

ajuns la concluzia c , n ansamblu , nu am place foarte mult de ea . noi

discutat motivele posibile pentru impresia mea i a venit
cu detalii FCW , fr a ajunge la o concluzie valabil . i apoi
unul dintre membrii mai tineri ai grupului , un talentat i , de obicei,
raional - gndire arhitect , a declarat : " Este o cldire interesant
pentru tot felul de motive teoretice i practice . Problema este , ea
nu are nici un suflet . "
Cteva sptmni mai trziu , am fost aezat de cafea n aer liber de but cu meu
soie i discut despre c ldiri cu un suflet . am vorbit
cu privire la mai multe lucrri de arhitectur pe care le cunoteam i descrise
le ntre ele . i cnd ne -am amintit cldiri care au avut
Caracteristicile am fost n cutarea pentru i evideniate special lor
caliti , am devenit contieni de faptul c exist cldiri pe care le iubesc .
i n timp ce am tiut aproape la o dat care dintre ele au apartinut
categorie special, n care ne -au interesat , am gsit-o dificult
pentru a gsi un numitor comun pentru calitatile lor . ncercarea noastr de a
generaliza prea s jefuiasc cldirile individuale de splendoarea lor .
Dar subiectul a continuat s prf'y n mintea mea , i am decis s
ncerca s scrie unele scurte descrieri ale ARCHITECTU situaii RAL pe care le iubesc , abordri
fragmentare , bazate pe experiene personale care
haw o legtur cu munca mea , i astfel s se deplaseze n
acelai cadru mental n care cred c atunci cnd m privete
cu generatoare de elementele eseniale ale unei lucrri de propria mea .
2 Principalele camere ale hotelului mic munte trecute cu vederea vale Tho
n partea larg a cldirii lung . Ea a avut dou adiacente
camere cu lambriuri din lemn de primire cu privire la nd Grou 1'1001 " , ambele

acccssihlr de coridor thc i conectate printr-o u . cel mai mic

dintre ele lookcd ca un loc confortabil n care s stea i s citeasc ,
i cea mai mare , cu cinci mese bine plasate , a fost n mod clar THC
loc n care s-au servit masa . La primul etaj au fost
dormitoare cu balcoane adnci , umbrite de lemn , pe cea de a doua 1'1001 "
mai multe dormitoare deschidere pe terase .
Mi-ar bucura de uita la cer deschis de camere superioare ,
1 gndit , ca WI " abordat la hotel pentru prima dat . dar
gndit de a sta ntr-una din camerele de la primul etaj i de lectur sau
scris n atmosfera intim de la balcon umbrite la sfritul anilor
dup-amiaz, prea nu mai puin primitoare .
Nu a fost o deschidere n peretele de la poalele de conducere scar
de la etajele superioare la intrare . O trapa de servire . n
dupa-amieze timpurii aceasta a avut loc tarte de fructe i plci albe pentru gucsts .
Mirosul de Ilans proaspete ne-a luat prin surprindere ca am venit
scri , i zgomotele emise de buctrie din ua - sala deschis a
camera de vizavi .
Dup o zi sau dou am tiut modul nostru n jurul . Au fost punte
scaune stivuite de-a lungul partea lateral a hotelului THC , care se nvecineaz cu pajitea .
Un pic de drum departe , n jumtate umbra de la marginea pdurii ,
am noticr - d o femeie stnd pe un scaun punte , citind . Ne-am luat
doi de scaune i se uit pentru un loc al nostru . n timpul Thr - zi
am but , de obicei, cafeaua la una dintre mesele pliante din lemn pe
veranda ngust n fa . Ei au fost b alamale la intervale regulate
de-a lungul parapetului din fa .