Suicidul

Sinuciderea- Suprimarea intentionata a propriei vieti. Prin raportarea mai multor cazuri de suicid
la o populatie data se obtine o masura a intensitatii fenomenului de suicid la nivel social.1

Art. 179
Determinarea sau nlesnirea sinuciderii
Fapta de a determina sau de a nlesni sinuciderea unei persoane, dac sinuciderea sau
ncercarea de sinucidere a avut loc, se pedepsete cu nchisoare de la 2 la 7 ani.
Cnd fapta prevzut n alineatul precedent s-a svrit fa de un minor sau fa de o
persoan care nu era n stare s-i dea seama de fapta sa, ori nu putea fi stpn pe
actele sale, pedeapsa este nchisoarea de la 3 la 10 ani. 2
Ceea ce se tie, in general, despre riscul suicidar provine din cercetrile in cadrul crora
specialitii au intervievat o rud sau un prieten pentru a ti care sunt simptomele psihiatrice
specifice care s-au manifestat in viaa unei persoane care s-a sinucis. Este vorba despre ceea ce
specialitii numesc autopsie psihologic. Aceast abordare permite demonstrarea faptului c un
numr insemnat de aduli care se sinucid prezint in lunile, respective anii, care preced decesul
lor semen sau simptome de tulburri psihiatrice:
- depresii majore;
- alte tulburri de ordin afectiv, cum ar fi tulburarea bipolar (perioade de depresie care
alterneaz cu stri euforice, cu stri maniacale i care pot dura zile in sir )
- schizofrenie;
- anxietate i tulburri de comportament;
- impulsivitate;
- sentimental de neputin.
Depresia pare a avea un rol major in sinucidere i se estimeaz c ea este responsabil de
aproximativ 65% pan la 90% din sinuciderile cu patologii psihiatrice. Riscul este cu atat mai
1C. Zamfir, L. Vlsceanu, Dicionar de sociologie , Editura Babel, Bucureti, 1998.

2 Codul Penal actualizat 2011

mare la pacienii depresivi, cu cat acetia inceteaz s mai ia medicaia pe care o gsesc inutil,
considerand c nu exist nici un tratament pentru ei, pentru c oricum nu se vor vindeca. Riscul
de sinucidere privind durata vieii unor pacieni care sufer de depresii majore sau bipolare este
estimat la aproximativ 12-15%. Aceast boal poate aprea la orice varst i indifferent de sex.
Depresia masculin este precedat de diverse tipuri de violen, atat in familie cat i in afara ei.
Tratarea ei este foarte important la pacienii de sex masculin , mai ales dac se ine seama c, in
multe culturi, sinuciderea este mai frecvent la brbai.
La copii i la tineri, natura depresiei difer de cea intalnit la aduli.
Adolescenii deprimai absenteaz nemotivat de la coal in mai mare msur decat colegii lor,
au note mai mici, au un comportament deviant, devenind

violeni, consumand alcool sau

droguri, au tendina de a manca i a dormi mult. Este adevrat c, la fetele deprimate poate
aprea i un comportament anorexic. Aceste tulburri grave de alimentaie sunt associate unui
risc de sinucidere crescut. Depresia are de multe ori, mai ales in cazul btranilor, manifestri
fiziologice, cum ar fi durerile de stomac, ameelile, palpitaiile i alte dureri inexplicabile la
prima vedere. Deseori, depresia este insoit la aceast categorie de persoane de boli i tulburri
precum infarctul, cancerul, reumatism, boala Parkinson i maladia Alzheimer.
Tendina de sinucidere poate fi redus, dac depresia i anxietatea sunt tratate corespunztor, fie
cu antidepresori, fie prin psihoterapie, mai ales cea cognitiv comportamental. Schizofrenia este
o alt patologie psihiatric puternic asociat sinuciderii. Riscul de sinucidere privind durata de
via la aceti pacieni se situeaz intre 10-12%. Riscul este cu atat mai mare cu cat pacientul este
mai tanr, este brbat, se afl in primele stadii ale bolii, la cei care erau dinamici, mental i
social, inainte ca boala s se declaneze, la pacienii care au recderi cronice i la cei la care se
estimeaz o aa-zis dezintegrare mental.
Ali factori, cum ar fi sentimental de neputin i de disperare, fac s creasc riscul suicidar. Intrun studiu American longitudinal, desfurat de-a lungul a zece ani (1975-1985), se subliniaz
importana sentimentului de disperare ca predictor major al unui comportament suicidar. Absena
perspectivei de viitor era un punct comun la 91% dintre subiecii care apoi s-au sinucis.
Factori biologici i medicali: ereditate suicidar i familii suicidare
O istorie familial cu antecedente de sinucidere este un marcker puternic al riscului crescut de
sinucidere. Unii cercettori cred c o caracteristic genetica predispune unele persoane la un

comportament sinuciga. Date din studii fcute pe gemeni i pe copii adoptai confirm
posibilitatea ca factorii biologici s joace un rol major in unele comportamente suicidare.
Unele evenimente din viaa unui individ pot avea un efect precipitator in ceea ce privete
sinuciderea. Printre acestea, cele mai studiate sub raportul corelaiei cu sinuciderea au fost:
pierderea unei persoane apropiate, conflicte interpersonale, ruperea unei relaii sau o relaie
tensionat, precum i probleme cu autoritile sau de ordin professional.
Pierderea unei fiine iubite, fie c este vorba de un divor, de o separare sau de un deces, poate
declana o depresie puternic, mai ales dac persoana pierdut era partenerul de via sau cineva
extrem de apropiat. La fel i conflictele acas, la locul de munc (de studiu), pot provoca
sentimente de disperare i stri depressive serioase. Intr-un studiu finlandez pe 16 000 de
adolesceni (1999), s-a constatat o prevalen sporit a celor care erau victime ale certurilor din
coal i nu la cei care erau autorii incierrilor. Examinarea tuturor sinuciderilor inregistrate pe
o perioad de doi ani intr-o regiune a Australiei (Ballarat) I-a dus pe cercettori la concluzia c
dificultile sociale i personale erau associate cu sinuciderea la mai mult de o treime din cazuri.
De asemenea, a aprut i probabilitatea apariiei depresiei i tentativelor de sinucidere la victime
ale violenei conjugale.
i faptul de a fi fost victima violenei fizice sau sexuale in copilrie poate face s creasc riscul
de sinucidere de la adolesceni pan la varsta adult. Victimele violenei sexuale se simt adesea
umilite i se ruineaz de condiia lor, iar persoanele maltratate in copilrie i adolescen se tem,
sunt bnuitoare in relaiile interpersonale i au dificulti in a menine o relaie. De cele mai
multe ori, aceti subieci prezint dificulti permanente de natur sexual, se simt
inadaptate, inferioare celor cu care vin in contact. O cercetare fcut in Olanda pe 1490 de
adolesceni colarizai a demonstrat c cei care fuseser victime ale violenelor sexuale
manifestau un comportament semnificativ mai suicidar decat colegii lor, precum i alte probleme
afective i comportamentale.
Orientarea sexual poate avea i ea o legtur cu riscul crescut de sinucidere la adolesceni i
tineri. Estimarea procentului de sinucideri la tinerii homosexuali, merge de la 2,5 la 30%.
Discriminarea, stresul in relaiile interpersonale, drogurile, alcoolul, angoasa privnd pericolul
SIDA, precum i resursele de susinere limitate sunt tot ataia factori care pot contribui
la sinucidere sau tentativ de sinucidere. In schimb, o relaie marital stabil, responsabilitatea de
a crete copii reprezint factori protectivi in faa sinuciderii. Studiile privind relaia dintre situaia

familial i sinucidere au demonstrat existena unor rate inalte de sinucidere la persoanele

celibatare, care nu au fost niciodat cstorite, vduvi, persoane separate sau divorate in
culturile occidentale, mai ales la brbai, in primele luni de la separare sau pierderea partenerei.
Ins cstoria nu este un factor stabil in toate culturile. S-au remarcat rate ridicate de sinucidere
la femeile pakistaneze in comparaie cu brbaii i femeile celibatare. Acest lucru ar putea fi
explicat prin aceea c discriminarea social, economic i juridic creeaz un stress psihologic,
predispunand aceste femei la un comportament suicidar.
Este adevrat c anumite persoane sunt mai sensibile la conflictele din relaiile interpersonale,
acestea putand s le declaneze un comportament suicidar, dar i izolarea social poate s
reprezinte un factor precipitator pentru riscul de sinucidere. Studiile de autopsie psihologic arat
c retragerea sociala precede adeseori sinuciderea. Izolarea social este menionat de multe ori
ca factor contributiv in ceea ce privete ideaia suicidar la persoanele in varst.
Eforturi metodologice, instrumente de cercetare
Specialitii psihologi, cercettori in domeniul suicidologiei au elaborat diverse instrumente (scale
i teste) care alturi de interviuri s ajute la estimarea riscului de moarte i la stabilirea motivaiei
suicidare:
- scala Hatton i Valente (1977) specific faptul c factorii asociai unui risc sporit de sinucidere
sunt, in linii mari anxietatea, depresia, izolarea,resurse psihice, valoarea celorlali considerai de
subieci ca fiind semnificativi, satisfacia in ceea ce privete ajutorul psihiatric primit anterior, o
via stabil, stilul de via, existena unor tentative anterioare, dezorientare/dezorganizare,
ostilitate;
-scala de potenial de sinucidere (Suicidal Potential Scale) elaborat de Cull i Gill in 1983 are
avantajul de utilizare aproape a tututror itemilor de coninut nonsuicidar la care un subiect poate
rspunde direct; scorurile sunt folosite pentru evaluarea persoanei pe patru nivele de risc pentru
sinucidere letal, creionand in acelai timp un profil pe alte trei scale privitoare la lipsa speranei,
evaluare negativ de sine i ostilitatea; este foarte util mai ales pentru msurile profilactice care
se iau in cazul subiecilor cu risc maxim; Foarte importante pentru estimarea riscului de
sinucidere sau a tentativelor sunt analizele in care factorii epidemiologici au o importan
deosebit. Factorii epidemiologici sunt folosii in identificarea gradului de risc pentru orice
element de natur medical. Se alctuiete o hart care folosete rata morilor suicidare in fiecare
an in vederea stabilirii probabilitii pentru fiecare din factorii epidemiologici indicai: varst,
sex, boal mental anterioar, antecedente in ceea ce privete tentativele de sinucidere, faptul c
locuiete singur, alcoolism i externare recent. Astfel de informaii pot fi folosite de specialitii
in domeniul sanitar ca un ghid atunci cand trebuie s ia decizii de ordin clinic sau managerial
(externare, frecvena controalelor in spital).

Sinuciderea in Romania

i acum 100 de ani rata sinuciderilor in randul romanilor era destul de ridicat, dei nu existau
nici televiziune i nici radiouri, motivele pentru care oamenii ii luau viaa semnau izbitor de
mult cu cele din timpurile noastre.
Aparent, sinuciderea ar fi un rezultat legat organic de modernizarea intr-un ritm accelerat a unei
societi. A ine pasul cu schimbrile galopante care transform o societate premodern nu era
usor, muli se prbueau lsandu-se purtai de diferite curente imaginare, fie deveneau radicali i
opuneau rezisten la nou, fie deveneau moderai fa de schimbare, scrie A. Majuru, intr-un
studiu despre sinuciderile din Bucureti la inceputului secolului XX. Lucrarea a fost publicat
recent intr-unul din volumele editate de Muzeul Municipiului Bucureti. La baza studiului s-au
aflat observaiile cuprinse in lucrarea de doctorat a medicului Nicolae Minovici intitulat Studiu
asupra spinzurrii. Spre deosebire de Occident unde sinuciderea este apanajul spaiului rural, la
noi din contr oraele ne dau numrul cel mai mare de spanzurai. In el gsim acei indivizi
care, lipsii de mijloace pentru susinerea vieii i-au ales ca fel de sinucidere spanzurarea. Insi
oraele le ofer adesea cauzele determinante ale spanzurrii, scria Nicolae Minovici in 1904.
Potrivit studiului realizat de Nicolae Minovici pentru perioada 1891-1945, in Bucureti
predomina sinuciderea prin spanzurare - 136 de cazuri. Apoi, in ordine, urmau armele de foc 120 barbati i opt femei - i otrvirile - 46 barbati, 71 femei. Alte modaliti folosite pentru
sinucidere erau: aruncarea in faa trenului sau pe fereastr, precum i asfixierea cu monoxid de
carbon rezultat din arderea incomplet a carbunilor. Cei mai muli dintre sinucigai aveau varsta
cuprins intre 30 si 60 de ani, erau divorai, vduvi sau celibatari. Categoriile cu rata cea
mai mare de sinucidere erau in ordine: persoane fr profesie (prostituate, vagabonzi, hoi),
menajere, cizmari, muncitori i comerciani, funcionari, tamplari, brutari, birjari, zugravi, zidari,
cantrei, cojocari etc. Pe etnii, ungurii (48 cazuri, 39 brbai i 9 femei) au inregistrat cel mai
mare numr de sinucideri pe perioada studiului, urmai de romani (23 cazuri, 19 brbai, 4
femei), transilvneni (18 cazuri, 14 brbai, patru femei).
Datele mortalitii din cauza sinuciderii subestimeaz, in general, adevrata prevalen a
sinuciderii intr-o populaie.Ele sunt produsul final al unui intreg lan de informatori, intre care
sunt incluse persoanele care gsesc corpul celui care s-a sinucis, medicii, poliia, medicii legiti.
Se intampl de multe ori ca una dintre aceste persoane s ezite s vorbeasc de sinucidere, mai
ales acolo unde religia i cultura condamn acest gest. Cooper i Milroy (1995) arat, intr-o
cercetare, c in unele regiuni din Anglia documentele subestimeaz cu aproape 40% numrul

sinuciderilor. Sunt i cazuri in care sinuciderile sunt trecute sub tcere pentru ca decedatul sau
familia sa s nu fie stigmatizai de comunitat, cauze politice, pentru a putea beneficia de
eventualele asigurri. Sau se poate intampla aceasta i pentru c sinucigaul i-a ascuns gestul,
fcandu-l s par un accident verosimil. Exist i cazuri in care procuratura d, in mod eronat,
verdictul de moarte natural, mai ales in cazul unor persoane in varst.
Religia este de mult timp considerat un factor care influeneaz rata sinuciderilor. Cercetrile au
demonstrat c, in rile in care ataamentul fa de religie este interzis sau in care ateismul este
puternic promovat (de ex., rile foste comuniste din Europa de Est, fosta Uniune Sovietic),
rile in care religia predominant este budismul, hinduismul, rata sinuciderilor este mai mare
decat in alte ri unde catolicismul sau islamul sunt religiile dominante. Singura excepie notabil
poate fi considerat Lituania, care, dei avea o populaie predominant catolic, iar influena
bisericii era foarte puternic chiar i atunci cand fcea parte din fosta Uniune Sovietic, prezint
i prezenta rate ale sinuciderii destul de ridicate. Durkheim considera c sinuciderea rezult din
absena identificrii cu un grup unitar, avansand ideea c rata sinuciderii ar trebui s fie mai mic
acolo unde integrarea religioas este mai puternic. Prin urmare, practicile i credinele religioase
comune, precum cele asociate catolicismului ar putea reprezenta factori de protecie in faa
sinuciderii.3
mile Durkheim a impartit sinuciderea in 3 tipuri:
1. Sinucidearea egoista: Acesta era de parere ca , sinuciderea variaz n
general la fel ca tiina. Omul caut s se instruiasc prin tiin sau ajunge la sinucidere pentru
c societatea religioas creia i aparine i-a pierdut coeziunea. Astfel, nu nevoia de instruire
dezorganizeaz religia, ci invers, tulburarea ultimei d natere primei. n al doilea rnd, religia
are asupra sinuciderii o aciune catolicul. Iudaismul nu interzice formal sinuciderea, iar Biblia nu
conine nicio dispoziie mpotriva morii voluntare, credina ntr-o alt via fiind ndoielnic.
Este analizat apoi modul cum acioneaz famila i societatea politic mpotriva sinuciderii, odat
ce religia acioneaz n mod protector. n vreme ce oamenii cstorii se bucur n general de
imunitate n ceea ce privete rata sinuciderilor, consultnd doar cifre absolute, celibatarii par s
se sinucid mai mult dect persoanele cstorite. ( p 114-129)
2. Sinuciderea altruista. Cuvntul altruism exprim destul de bine starea contrar, n care
eul nu-i aparine deloc sie nsui, n care se confund cu altceva din interiorul su, cea n
3 ABORDARE PSIHOSOCIAL A SINUCIDERII CA FORM PARTICULAR A VIOLENEI Analiz documentar, INSTITUTUL de
Criminologie 2005

care polul conduitei sale se afl n afar, n grupul din care face parte. Sinuciderea este
frecvent la popoarele primitive, dar prezint i caracteristici particulare: sinuciderea
brbailor ajuni la btrnee sau atini de boal, sinuciderea femeilor la moartea soului,
sinuciderea servitorilor i supuilor la moartea stpnului. Tristeea altruistului este fcut
din speran, alimentat de existena dup via a celor mai frumoase perspective. Mai
mult, n societile contemporane nou, soldaii care prefer moartea n locul umilinei
nfrngerii, sau despre nefericiii care se sinucid pentru a-i proteja familia de ruine,
aflm c ei cedeaz unor mobile altruiste, ndeplinind acest gest pentru c in la ceva mai
mult dect la propria persoan. i sinuciderea militar este tot o form de sinucidere
altruist, soldatul alege s se omoare pentru cea mai mic problem, pentru cele mai
superficiale motive (p. 171-192).
3. Sinuciderea anomic. Dac anomia s-ar produce doar prin accese intermitente i sub
form de crize intense, ea ar determina din timp n timp, variaii ale ratei sinuciderilor.
Starea de suferin a oamenilor, datorat dereglrii activitii lor i a unor mecanisme
sociale, precum i lipsa prezenei societii, creeaz un haos intrinsec, o lips a regulilor
n care subiectul uman nu se poate afirma i alege deci s se sinucid. Funciile
industriale furnizeaz o mare parte din acest tip de sinucideri (p. 193-225).4
Statistici privind rata suicidului in Romania pe categorii de varste:
In anul 2002 in Romania:

Din Studiul pentru implementarea Planului Naional de Aciune pentru Tineret50 se spune c in
ultimii patru ani ponderea sinuciderilor juvenile se menine relativ constant, inregistrandu-se o
scdere doar cu 1,2%. Cele mai multe sinucideri in randul tinerilor s-au inregistrat in 2003: din
totalul tinerilor sinucigai in categoria de varst 25-29 de ani se incadreaz 47,3%, in categoria
20-24 de ani 35,4%, iar categoria 15-19 ani 18,3%. Datele mai arat c sinuciderea
predomin la biei, media fiind de 6 la 1. Rata sinuciderilor in Romania urmez tendina
evoluiei fenomenului din celelalte ri europene: rata sinuciderilor la brbai este semnificativ
mai mare decat la femei. La noi, rata de suicid feminin este aproape constant din 1990 i

4 Emile Durkheim, Despre sinucidere, Institutul European, Iai, 1993

pan in 2002. In ceea ce-i privete pe brbai, rata sinuciderilor a crescut spectaculos din 1990
pan in 1995, pstrand in continuare pan in 2002 o tendin de cretere, dar uoar. De
asemenea i rata de sinucidere la nivelul rii, dup o cretere mai accentuat intre 1990 i 1995,
se plaseaz i ea pe aceeai tendin pan in 2002, dar nu semnificativ.5
Rata sinuciderilor din Romnia (2011)

Recomandari:
guvernele ar trebui incurajate s faciliteze culegerea datelor asupra comportamentelor
suicidare fatale i nonfatale, punandu-le apoi la dispoziia organizaiei Mondiale a
Sntii;
centrele spitaliceti i alte servicii medicale i sociale ar trebui s fie incurajate s in
registre de comportamente suicidare nonfatale (tentativele de sinucidere care nu au ca
rezultat moartea persoanei); aceste date statistice ar trebui puse de acord i inute la zi, pe
baza unui ansamblu de criterii i definiii uniforme care, o dat stabilite, ar trebui s fie
constant aplicate i revizuite;
este necesar ca strangerea datelor s fie in aa fel organizat, incat s se evite
suprapunerea informaiilor statistice, uurandu-se astfel accesul cercettorilor care se
ocup de investigaii analitice i epidemiologice;
se recomand, pentru specialitii din instituiile medicale i din alte organizaii
responsabile, o formare care s le permit s repereze i s orienteze persoanele cu risc
suicidar, precum i codificarea corect a acestor cazuri in sistemul de colectare a datelor;
5

ABORDARE PSIHOSOCIAL A SINUCIDERII CA FORM PARTICULAR A VIOLENEI Analiz documentar, INSTITUTUL de

Criminologie 2005

6 Wikipedia

 este necesar culegerea de date privitoare la indicatorii sociali (calitatea vieii, ratele de
divor, evoluia demografic i social) in paralel cu informaiile referitoare la
comportamentele suicidare, pentru inelegerea cat mai complet a acestui fenomen;
contribuia considerabil a factorilor psihiatrici in comportamentul suicidar ne duce la
concluzia c este extrem de important ameliorarea tratamentului tulburrilor psihiatrice
pentru prevenirea sinuciderii la astfel de pacieni;
dezvoltarea unor programe de prevenire la nivelul comunitii;
creterea finanrii pentru centrele de prevenire a sinuciderii, pentru grupurile de sprijin,
pentru reducerea izolrii sociale;
stabilirea de parteneriate i imbuntirea colaborrii intre organismele
interesate;
dezvoltarea unor programe educative in coli, la locurile de munc, in
diverse cadre comunitare, cu scopul prevenirii comportamentelor
suicidare.7

ABORDARE PSIHOSOCIAL A SINUCIDERII CA FORM PARTICULAR A VIOLENEI Analiz documentar, INSTITUTUL de

Criminologie 2005