Mihail UDROIU FISE DE DREPT PENAL Partea speciaia Noul Cod penal Universul Juridic Bucuresti -2014-S-9 nascut la 20 martie 1977, In Bumbestitiu, jud. Gor, : Facultatea de Drept, Universitatea Bucuresti (1999); Universitates Bucuresti — Facultates de Drept’ Studi postuniversitare: Suinte penale — criminologie (2000), Instinural National al Magustentnt (2002); doctor in crope Univensitaton Bucunest Enoultates de Drepe Scosia Doctoraia Guile 2011, tess |Administrares probelor in procesul penal”, coordonaren guintifiess prof univ dr Nicolae Voloncii), doctorand In sconomie, Acacemia Romans, Insttatul National ce Cercetar! Economics Gncepand cu 1 noismbrie 2006); dostorand in drepr penal Academia Romana, Inettutal de Cercenint Juricice Gneepand or 1 nolembrie 2005). 1 Activitate profestonala: constlier al procurorulut-sef DICOT Gneepand au 1 tlie 2013): jucecdtor 1a THbunalel Bucurese, sectia a la pensis (2000 prezent): membre al CSousie! de Glaborare a proicctalur Leg! pentru puneres in apiicare @ Codulat de Supring disposi procedural penate (septembrie 2010 — septembrie 2011); membra Sr Comisie: de slaborare a proiectulul Legit pentru puneres tn aplicare @ Codulet ene! gi pentra modificaree gi complctarea unor gute normative care cuprine Sispoaiti Donate Gebraarie 2010 ~ quite 2010); Membre al Comisie: te claborare & Prenoctutul Riculut Cod ponal gt al Prowetatal Nowlat God ce procedurk ponals Gutie 2007-2009), formator in cadrul Tnsututuin atonal al! Magisteatur le indiplina crepe procesual penal (2006 prazene) 1 Publicatii autor a peste 6O de studif gf articole. Autor al licrarilon: .Drept penal Partes Generis. Nowl Cod penal”, Ba CP Beck @0l4); -Drept penal Paftes specials Nout Coa pena Ed. CM. Beck (2014): Procedurs penis. Partes generaia. Noi Cod de procedurs penal”, Ed. CM. Back GOL): | hiss de crepe penal. Paress generaln) Ec. Universul Juricie Get 1 ~ 2012, cet 2 “'2013).,,Pige cle dleepe penal Partce spuctala’, Ba. Universul Juridie (od. 1 2012, cd 2 2014); Fige de procedurs| penala”, Gd, Univeraul Juridie Ged. 1 2012. ed. 2 2013); Teme gril. Drept penal st Brocedura, penala”, Ed. Univers Juridic (pawu editi): -Drepe penal. Partes Senerala. Parte special”, Edd. CPt Back (ed. 1 2010, ed 2 9°3—2014, ed. --2015): EProcedura ponals, Parten generals. Partea specials”, Ea. CH. Beck (ed. 1 — 2010, saa" Roit, sa. 3 — 2093) sOichonar de drept penal gi de procsdurd pencils” Bal. Crt. Beck Goo), Comutor al lucramiion -Tehinici speciale de investigare Ta just ti penal”, Bu. Cort. Beck (2009), .Protctia europeand a drepturiior omulut gt proces! Penal roman. Tratat™, Gd. CPT. Bock (2008), Conventic european’ Grepeaniar Santali gi drop! procemal penal roman”, Bal. Grd Beck (2007), 1 Premii: Premiul .Simion Barnugia’ al Academict Romane @010) pentru luerarea Prototia wuropeana @ drepturiior oma: 91 procusul penal roman. Teatar": prenmval IMIndis “ongoros” al Uniunit Jurisilor din Romania, (009) pentru hucrares EBictenar de drepe penal gi de procedurs penala”; premiul lon Fonovicesnu” al GatGnn Jurgttor cin Romania’ (2008) pentrd lvcrarca Protects caropeand Groprortion omulut af procesul penal roman, Eratat; premial “Vingis Dongercs” at GRIGRE Tariettion din Romania (2007) pentru, hictires conventia europennsEditar de S.C. Universul duridic S.R.L. Copyright© 2014. S.C. Universal Juridie SRL Toate drepturile asupra prezentei editii apartin Nicio parte din acest volum nu poate fi copiata fara acordul seris al S.C. Universul Juridie S.R.L. ZENTUL TIRAJ NU_VA FI NICIUN PI CSMERGIALIZAT DEGAT INSOTIT DE SEMNATURA iL TI L TAMPILA EDITORULUI, APLICATE PI OLTIME! COPERTE. Romaniei peetala : Nout Cod penal / Universul Juridie. 2014 Wil Udroiu. - Bucurest: ISIN 978-600-675-31 33(498) 021.514.95.15 redacticOuniversuljuridic.ro, REDACTIE: 021.514.95.15 distributic@universuljuridic-ro DEPARTAMENTUL www-universuljuridic.ro——“" weneru ntareAbreviert FISA NR. FISA NE. FISA NR. FISA NE. FISA NR. PISA NR. FISA NE. FISA NR. FISA NE FISA NR. FISA Nr FISA NR. FISA NR. FISA NR. FISA NR. FISA NE FISA NR. FISA Nie FISA NR. FISA NR. FISA NR FISA NR. FISA NR FISA NR. FISA NR. FISA NR FISA NR. a oo sti BL. Omarulecsises z 13 2. moral calificat one eeecsesetenteennee arnaneeennnaaNS er) 3. Uciderea Ia cererea Victim reece . - 81 4. Determinarea sau inlesnirea sinuciderti " cena 5. Uciderea din culpa - 38 6. Lovires sau alte violente a seam 42 7. Vet&mares COrPORAL ccecccceccrteceeeeeceeeeees az 8. Lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte i 53 9. Vatémarea corporall din culp& ois : " 58 10. Relcle tratamente aplicate minorului 63 41. TneSierarea " ert cecereiore 66 42. Violenta in familie... 7 a eine 70 43. Uciderea ori vaAtdmarea nou-nascutulul sAvargita de cStre mama ..75 44, Intreruperea cursului sarcinii ae eee 45. Vatamarea farutui 7 cE 46. Lipsirea de libertate in mod Hegal vn. 1 47. Amenintarea ie o6 48. Santajul eater 7 - 100 49. Hartuires cece 7 ae OB: 20. Violut Se - renee AE. 21. Agresiunea sexualé.. a 117 22. Actul sexual cu un minor . - eeceeeeeseneeee 12S, 23. Coruperes sexual a minorilor.... ‘4 129 24. Racolarea minarilor tn scopuri SexUAle oe oe 134 25. Hartutrea sexuala ... a 7 stm 137 26. Violarea de domiciliu ~ 140 27. Violarea sediului profesional. 146e_ 1 Cuprins FISA NR. 28. Violarea vietii private oc. iy 351 FISA NR. 29. Divulgarea secretultt profesional vce cigpeeeeaantance AD! FISA NR. 30. Furtul.... tier meeeiia é 162 FISA NR. 31. Purtul califica tse - coe OB FISA NR. 32. Purtul in scop de Folosinya occ 180 FISA NR. 33. Furtul urmarit la plangerea prealabilé « persoanei vatamate 185 FISA NR. 34. Talbaria cS FISA NRL 39. Tathiria calificats ee a 194 FISA Nit. 36. Talharta urmata de moartea victimer 204 FISA NR. 37. Abuzul de incredere onsen an 205 FISA NR. 38. Abuzul de incredere prin fraudares CreditOrOr conse BAD FISA NE. 39. Gestiunes frauduloass, z es 217 FISA NR. 40. Insugirea bunulul gasit sau ajuns din eroare la fpq 222 FISA NR. 41. tngelciunea . meres FISA NR. 42. Distrugerea SS FIGA NR 43. Distrugerea calificata ais 239 FISA NR. 44. Distrugerea din culpa .. asec sorpaeesper em eS FISA NIL 45. Tulburarea de posesie _ 247 GRIT. MOY DIMES ET cscentcsctinstensnemspesernee vote mes Ee gee eee eas FISA NR. 47. Usurparen de calitsti oficiale 260 FI$A NI. 48. Nedenuntarea ... 7 zs 264 FISA NR. 49. Omisiunea sesizarit a 287 FISA NR. 50. Inducerea in eroare a organelor judi a = 270 FISA NR. 51. Favorizarea fapruttorulas C27 FIGA NR. 52. TAinuires. ree z é : 279 FISA NR. 53. Marturia mincinoass 284 AGA IIE, ee OT ai al pee erect saree eette neepenneetant Hsteieeen ace ioe FIGA NI. 55. Cercetarea abuziva 296 FIGA NR. 56. Supuneres la rele tratamente ce fete "300 FISA NR. 57. Tortura pa 5 ‘304 FISA NR. 88. Represiunes nedrenpes ‘: : "308 TFESSAL INR. BP. Eve deen ssc cececesncteveiacronioomotone center : 311 FISA Nit. 60. Inlesnirea evadarii. ona i oS FISA NR. 61. Luarea de mits cee teeeeensdoneneeeen BBFISA, FISA FISA FISA FISA FISA FISA FISA FISA FISA FISA, FISA, PISA FISA, FISA FISA FISA FISA NR. 62. NR. 63. NR. 64. NE 65. NR. 66. NR. 67- NR. 69. NR71 NR. 73. NR. 73. NR. 76. NR. 77. NR. 78. NR. 79. IR. 80. Nerespectares misurilor privind incredinfares minorulus Dares de mits Traficul de mmluentan Cumparares de influent’ Delapidarea Purtarea abuziva Abuzul in servicia Negiijents in servicia Falsificarea de monede....- Faloul material in inacrisuri offciale Fatsul intelectual. Unul de tals Faleul tn ceclaratit Faloul privind identitates ‘Tulburarea ordinii gt linigtt publice Ultrajul contes bunclor moravuri Abandonul de familie Bibliografie generals Jurisprucdenss. 19 333 340 Bac 370 374 404 406 421| Ner NePP Nur o.u.G eB pet. RIL Spe, sent.pen. Abrevieri = alineat Gay artic! Gal) Revista ,Buletinul Casatiei” Revista /Buletinul Gurtilor de Apel” Curtea de Apel Culegere de decizit Vechiul Cod penal Vechiul Cod de procedurs penala Cortes Suprema de Justitic decizia decizia penals Editura Inalta Curte de Ca peeeenenny satie si Justitie solutie dispues de procuror de incetare a urmari penale = Mtera = noul Cod civil (Legea nr. 287/2009) = Roul Cod penal (Legea nx. 2586/2009) Soul God de procedurs penala (Legea nr. 135/2010) hota noastrs mumarcal) Solutie dispusi de procuror de neincepere a temsrini penale Ordonante de urgent o Guvernulut = pagine = punctu = Fecure in interesul legit = sectia = sectia penals = Sentinta penala = sublinierea noastes: |i 121 Abrevieri sur ~ solupie dispusa de procuror de scoatere de sub, hirmarire penals su = Sectiiile Unite ale LC.CJ. sa = si altele/aleat Trib. = Tribunatul TMB. STHbunalal municipiului Bucuresti Ts. = Tribunalul SupremBj] 1. PARTEA TEORETICA 2 DEFINITIA LEGALA Suprimares cu intentic a vietii une! persoane (art, 188 Ni S22. sTRUCTURA INFRACTIUNT AL Obiect | a. Juridic a. viata persoanci gf relatiile sociale in legaturs cu drepral la viata: “eb. viata peivits din punetul de vedere Al justitie: penale i Incepe: In momentul desprin- derit totale = EStulus de corpul ombitte M1, se incheie: In momentul mortit 2. Material ~ compel persoanst in viata Ta. Activ Gaurer, | - orice persoans (fizics/juridica) cu capacitate coautor, penal, complice)14 1 Omerul 2. Pasiv [+ @ persoana fizich In viata; persoans juridics nu poate fi subject pasiv; J+ &. nu este osential pentru retineres existentei infractiunii de omor ca victima descoperits moart& s& fi Fost jdentificats ori ai fi fost descoperit locul unde infractorul a ascuns: cadavrul (dack existe probe certe ca © anumits persoand a disparut gi cH emorul s-a produs); |__» c. pluratitates de sublecti pasivi atrage retineres omorului calificat: LL» a. sinucideres nu este incriminats ca omor, fiind necesar ca victima infrac- Hunii 88 fie o alts persoana decat cea care suprims viata: constituie ins’ o infractions autonoma determinarea sau inlesnirea sinuciderii. C. Latura 2. Element material ~uciderea unel persoane in viath printr-o: [—= a. actiune violent sau neviolents: L_» b. inactiune ilicits, cand exists o ob gatic legals sau conventionals de a actiona. 2. Urmarea imediata 3. Legatura de cauzalitate trebuie 5 existe s1 Sd fle dovedits legsture intre actiunea sau inactiun subiectului activ si moartea victimelas D.tatura | - uma: intentie directa sau Indirecta. subiectiva E. Forme a. Acte ~ posibile, dar neincriminate. pregatitoare 2. Tentativa [> a. idonee imperfecta: este posibils gi [—» b. idenee perfects: este posibils st Le 6. cause de nepedepsire: desistarea si producerii rezulta— 3. Consumare in momentul procucerti morti ® Fr. opservatTm A. nu constituie omer calificat, ci omor simpl 2) omorul comia in public: 1) omorul come (sc va retine circumstnnia agravants genurala prevSzues de art. 77 Wt Neri: brofitand de stares de neputints 9 victimei do a se apara 2 © omorul comis prin mijloace care pun In pericol viata mai multor persoane [ne va toting cireumstanta agravanta’ generals prevazuta de art. 77 lit Nery, 2 2. se va retine existenta omorului si in caz de errer in persona: sau de aberratio 3. dact victima este un membru de Familie al infractorului. se va retine tiuni de vielente in familie [art 199 alin. (1) NCP]; 4. dacd fapts este savarsits asupra unui judecitor ori procuror aflat exercitie! attibutilor de servicii sau daca fapta este comiss far de judecster, procuror sau un membru de familie al acestuia lm scop Rtimidare sau de rAzbunare in legiturd cu inceplinires atributiilorah 16 1 Omorut a Gerviciu ale magistratului, se va refine comiterea numai a infractiunit de thus} judiciar (art. 279 NCP); deopotriva, se va refine ultrajul judiciar i Minne cand omorul este comis impotriva unui avecat in legatura cu Cxercitarea profesiet le cftre acesta; 5. daca fapta este sSvarsitS asupra unui functionar public care indeplineste © 6. dacs suprimarca vietii se realizeazS la cereren explicits, serioas’, constient& functie ce implic& exercifiul autoritatis de stat, aflat Miibutiilor de servicta sau Tn legSturi cu exercitares acestor atributtt sau Qiics tapta este comisd Jmpotriva unui functionar public care Indeplineste o fonctic ce implicd exercitiul autoritatt de stat sau asupra unui membru de familie al Functionarului, in scop de intimidare sau de razbunare, In loasturd cu axercitarea atributiilor de serviciy ale functionarului, se va tatine comiterca numai a infractiunii de ultraj (art. 257 NCP): SM repetata a victimei care euferea de o boalé incurabild sau de o infirmitate Eravs atestata medical, cousntoare de suferinte permanente si greu de Biortat, fapta constituie infractiunea de ucidere la cererea victimel (art. 190 Nep) STZ: in ipoteza tn care obiectul material al infractiunit de profanare de morninte prevazute de art, 319 C.pen. este un cadayre, far inculpatal, prin Glamenbiares orf incendiecrea cadavrulus, urmareste ascunderes faptet de nea de omor si ~ Gmor comise anterior, se vor retine In concurs real infract fatractiunea de profanare de morminte (LC.CJ. 5.U., RIL, dec. nv. 35/2008) ATA exists conutorat ta infractiunes de omor cand coinculpatit au actionat wpreuna lovind Victima, at&t Inainte de a cidea la pamAnt cat si dupsmortale nu are relevanta, dacs activitatea acestuia se afla into unitate indivizibilS cu cea a colorlalti inculpati 9 claca rezultatul aceste: ncuvitat strins unite consté in suprimares viefil Victimel, iar din materialitatea faptelor reiese ca tof inculpatil au fost congtienti de urmarile lor comune si au dorit producerea lor. In cazul de fats, find constatat ©& inculpatul C.C. 9 lovie victima cu o scéndurs tn spate, in Gimp ce ceilalti coineulpati i-au aplicat alte loviturt in zone vitale. cu obiecte contondente, iar dups mpreuna. se invedercass ox cAderea acesteia, au continuat s8 6 loveasca toll participanti! se fac vinovati de participares la sdvargirea infracHundt de omor, sub forma de coautorat, prevazuia de art 174 Gpen GCs. Sper. dee. nr. 4759/2004). nfractiunii de omor de a folosi STA. gape perticipantitut In stvargiren tmpotrive victime! un spray perelizant uemat’ de lovives repetart ra cel.da al doles participant ca un corp dur asuprs sore: leziunt care au dus la deces, constituie cosutorat la capului, cauzandu, omor lar nu complicitate. Solufia se impune Hnand seame oa faptuiteri au acHionot Impreund, conjugal amandoi intrand tm casa victimel Tnarmath unul cu un spray paralizant lar cel de al doilea cu o bars metalica, ambele folosite la suprimarea vietii persoanel (C.S.J. s. pen) dec. mr. 1262/1997) AIA simpta presents « unei personne, aflate Improun’ cu sutorul omorului Ia locul sivarsirii infractiuni, nu constituie complicitate, atdta vre: existat Intelegere Intre ea si autor de a Tnlesni sau ajuta la comiterea faptet SL totodata. nu a cunoseut $1: nici prevasut cS acesta Va sSvargi un omor CPS. = pen, dec. nr 94/1987), | EIB: carure obiectiva a Infractiunit a infractiunti de omor trebure analizats nu numa! sub aspectul actiunii de lovire a Victimel dar gi sub scela al Omisiunit, cu Intenfie, de a Incerca sf salvese, degi stia cla proiectato in, bazin si cf starea tn chre se afla Hf diminua mult posibiileatea de a se salva 1 (TS. 6 pon. dec. nr. 1851/1979)Omer! care, dup& suturare, EES Lovirea unei persoane cu gAtul taios al une sticle, cu urmarea uner plist AUD ingesairen us Tau necesita 8-9 vile de ingrijirl medicale si care, potrivit actelor medico-lepale, Mu au pus in primejdie viata victimei POnstituic tentativa 1a infractiunea de omor. lar nu infractiunea de lovire Su alte violente, ceoarece Intr-o atare situatie numet datorits intamplarii Ckutmtu! letal sau periculos pentru viata nu s-a produs. Fata de natura Guiectului folosie in agresiune, zona corporal’ vizati si intensitates lowiturli care a proctus cele dous plagi mu se poate sustine cS ineulpatul nu a prevazut posibilitatea producerii decesulut victimei, regultat pe care cel Dutn La acceptat gi care a fost evitat numai datorits Intamplseil (LC.CJ., 5. pen., dec. nr. 3570/2005). Ati feren cu un cablu clectric neizolat, pus sub tensiunea de 220, urmats de atingeres cablului de cdtre © persoans. cu Glectrocutatrit acesteia ¥i producerit unor grave leziant. interventiei medicale, constituie tentatvs la ndirect’ (C.S.J..=. pen., dee. nr consecinia Vindecate th urma infractiunes 1946/1996) intentic EIB tarracttunea de omer se sivArgeste cu intentia de ucidere, lar nu cu intentia general de a Vatdima, expresia uciderea unei personne”, utilizatt Tn art. 174 Cpen., Implicit idea orientirii cuprinzand yezultat specific constand # actiunil epre un Tic a Impiedica princterea, Daca inculpatul im scopul mobilizarea si conduceres sa Inaintes autoritst th conditiile art. 465 alin. (@) C.procpen., a lovit cu un cutit de mai multe Gn tn directia partii VStdmate, reugind 28 fi aplice o loviturs Siodous lovieuri nes, Fapta constituic fontativa Ia infractiunea de omor, Intrucdt indreptarea constients a actiunti violente spre o zona vital a corpului si folosirea cufitului, oblect apt de a jn Zona anatomica superioars st Toartes, releva’ intentia de ucidere (LC.CJ, 9. pen, dec fir, 4526/2010).Fisa nr. 2 OMORUL CALIFICAT el PARTEA TEORETICA => 1. DEFINIFIA LEGALA ste calificat omorul sAvarsit In vreuna din urmastoarele imprejursri J a) cu premeditare: [= ©) din interes material; |W» © pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la rispundere penals sau de Ia executares unei pedepse; [— @) pentra a inlesni sau a ascunde savargirea altel infractiuni; [—> ©) de catre 0 persoana care a mai comis anterior o infractiune de omer sau © tentativa la infractiunea de omor: }—> © asupra a dous sau mai multor persoanc; = g) asupra une femet gravide: Ce io prin cruzimi (art. 189 NCP) =. viata perscene! i Felnbile sociale in lepatues cu dreptul la vist: Ls». viata privict din punctul de vedere Atjustitiel penale: prinderii totale a fatului de Corpul mamei prin . cordorules ombiliell:20 | Omorul ca fieat oat. se incheie: in momentul mor Ti cerebrale. 2. Material = corpull persvanei in vines, B. Subject DL. Activ Gutor, instigator, complice) S/juridicS) cu capacitate = orice persoana (riz penals. (> = persoana fizicA In viata; persoana juridicad nu poate f subject pasiv: |b. nu este esential pentru retinerea existentel infractiunii de omer cali ficat em victima descoperita moarts BA fi fost identificats ori si fi Fost descoperit locul unde infractorul a macuns cadavrul (daca exist’ probe certe cS G amumitA persoans a disparutgi cS Omorul sa produs); Ly 2. sinuciaerea nu este incriminatt ca omor, find necesar ca vietima infrac- funii s& fle o alt& persoans deeat cea are suprims Viata: constitule insi o Infractiune sutonoms determinarea sau Inlesnivea sinuciclerii 4. Element material Teciderea une persoane in vial (prin actiune Bau inactiune) in urmAtoarele circumstance: es cu premeditare; Vv trebuie indeplinite urmatoarele conditti: f © patorce urs tame lescae Thaintes activitayt infractio-nale in care infractorul 28 A reflectat In legaturad cu comi- terea faptel: #2. rezolutia infractional’ si se eblectiveze, In principtu, in diferite acte de pregatre Vo poate ff retinuts si In cax de vo premeditares nu este incom Patibils cu retinerea starii de pro: Vocare sau cu retinerea omorulul din interes material: < represints o circumstantta persorala. care nu se rasfrange asupra cela, Iai participant: decat in masura fn care au cunoscut-o, cand devine © circumstants reals; J—~ &. ain interes material: v activitatea infractionala sa se desrasurat in scopul obtinertt de cates Faptuitor, in mod direct oi pe © cale aparent legals, a unui Folos de naturs pateimonials; Vomu are relevants dacs folosul material a fost efectiv obtinul ~ poate A retinuts gf in caz de V este © circemstantd personald, care Ru se raisfrange asupra celorialt participants. cu exceptia situatie: Th care toti participants au actionat eu acelagi mobilOmorul calificat Se pentru a ce sustrage ori pentru a sus- trage pe altul de Ia tragerea la rispun- dere penala sau de la executarea unei Pedepse, V sustragerea de ta tragerca la ras~ punderc = natiune complexa ce Priveste deopotrivs sustrageres fe la urmrire a fptuitorulai in Gazul infractiunilor flagrante, de la aduceres cu omandat Ie organele de urmarire penal nainte de inceperea urmaririt penate, cat si Sustragerea de le Detivitates de urmarire penala, de la procedura de arestare preventiva sau de punere in Cxecutare @ unul mandat de arestare preventiva emis legal de judecsterul de drepturi gi Hbertati sau de instant ori sustrageres de Ia judecata in prima instants ori in ctile de atac cxccutarce unei podepse = wxecutaren pedepsei inchisorii sau a deten- fun pe viags In regim de Uetentic ori a pedepsei amenzii dispuse Tm baza unei hotarari definitive: v Scopul sustragertt trebuie s3 fie numai urmarit, mu si realizat efectiv: este © circummstartd pe hu se rasfrange asupre celorialtiparticipant, cu exceptia cazului in care toi participantil au urmarit acelagi scop: — > 4. pentru a inlesni sau a ascunde siva- girea altel infractiuni; ‘V ipoteza 1: emerul Gnfractiunes mijloc) trebuie sk fie sSvarsit pentru tiesmirea savargirt unet alte infractiuni — (infractiunea | Scop) — orice infractiune (comisa Sau care urmeaza a fi comics); vo onu este necesar ca infractiunes Scop sd fi fost efectiv savarsica, aceasta putdnd ramane gin faze actelor pregAtitoare ori a tenta- tivei; dacd scopul urmarit de Faptaitor a fost realizat efectiv | Ginfractiunea scop fiind consu- math), se va refine in sarcina | concurs real cu fSptuitorului wu | Guceote | eaten yee | | infractiunea de emor califient gi ¥ ipotera 2: omorul este sivarsit pentru a ascunde comiterea ante- Hoard « imel infractunt Gndife- rent de forma de participatie penalay: vose va retine existenta andi ctiunes Secventionala Inte infes de omor calificat sf infractianes24 1 Omorul calificat V este © cireumstanta personala, care nu se rasfringe asupre celorlalti participanti, cu exceptia situatie: a care lofi participantii au actionat cu acelast scop: + ©. de catre o persoans care a mai comis anterior o infractiune de omor sau © tentativa la infractiunea de omor V fSptuitorul trebuie si mai fi savarsit anterior o infractiune de fomor, omer calificat, ultraj sau ultra} judiciar — ir forma in care bsoarbe omorul (potrivit noulut Cod penal) —, respectiv © infracti- une de omor, omor calificat sau omer deosebit de grav (potrivit Vechiuiui Cod penal) in forma tentativel sau ca infractiune consumats, incdiferent de forma de participatie: hu se va rofine aceast agravant’. dacs in privinta omorului ante- Hor mu exists 9 cauza justifi- cativs sau de neimputabilitate care are ca efect inlaturarea caracterulai penal al faptei: bu se va retine aceasta agravants dacs pentru infractiunea ante- Heart ssa dispus reabilitares judecatoreasca: este © circumetantl personals, care hu se rasfrange asupra celorlalt participanti decst in cazul in care Siacestia se afl In situatia de a fiS&VArsit anterior o infractiune de omer sau o tentative In inéracti~ —> © scupra a doua sau mai multer per w activitatea infractionalé trebute dou eeu mai multe personne: at SA alba ca rezuleat decesul a cel Putin dousx dintre scestes, i neecagi Tinprejurare ori eu mccensi Vo dacs netivitntes infractionala nu melon se va retine tentative la omar calificat: Vo dack activitates infractionalls Tndreptata Tmpotriva a dous sau mai multe persoane are ca rezultat decesul unei singure persoane, nu se va retine SAVArsirea Infractiunit de omor Simplu/ealiticat, cu exceptia itere: ff gi Gshtetien Jn riod simplu/caliticat, cu excepeia pert Vo dack Sctivitatea © infractionals dea ucide, are ca recultat serecretchim et toc auf ae se va retine o singura infractiuneOmoru! calificat le omer calificat prevazuts de are 189 alin. @) be ® NEP, tentativa flind absorbita in forma consumats a omorului: yepresints @ circumatanta reala care se fisirange asupra partic cipantilor care au cunoscut-o pra unei femet gravidel: Infractorul webuie 28 existenga Stari + gas de gravicitate a Victime:, indiferent. do varsta nu se va refine aceasta variants Gmravaté In caz de aberratio ictus Sau error in persona: este 0 circuimstantt reala care se TAsfrange asupra tuturor partici Ppantilor care au cunoscut-o; + by prin cruzimi: Vo presupune utilizares nor mij loace prin care se cauzeaza intense suferinte Fizice Sau psitice, pretungite In timp, determinand oroare $1 revolts pathicul celor care iau cunostints de fara: Gste © circumstanfa real care se Tasfrange asupra tuturor partici- pantilor care au cunoscut-o.3. Legstura ~ trebuie 98 existe gi eA fle dovedita legatura decauzalitate | dintre actiunea sau inactiunea subiectulul activ i moartes victimed ntentia directs sau indirecti D. Latura ~numal E. Forme 2. Acte ~ posibile, dar neincriminate. pregatitoare 2. Fentative, [—+ a. idonee imperfecta: este posibils oi incriminata: }— > b. idionee perfects: este posibila si L_» ©. cauze de nepedepsire: dosistares si Tmpiedicarea producerii rexulte- rated 3. Consumare | -in momentul producerii mort @® Ff opservarin 4. constituie circumstante personale care se mutamorfozeazA in circumstante reale In masura In care au fost cunoscute de participant care au actionat in acelasi scop ca gi auitorul cele prevazute Ia lit. 9), b), ©, d) ale art. 159 NCP: 2. constitute circumstante reale care se risfrang asupra tuturor participantilor care le-ou cunoscut cele prevazute In Ht. D, g), h) ale art. 189 NCP; 3. neul Cod penal nu mai prevede infractiunea de omor deosobit de grav. reglementand numai onvorul caliti cadrul al at; torodats, noul Cod nu reuneste in 189 toate circumstanfe agravante speciale prevazute de vechiul Cod penal in art. 175 si art, 176, Hind pAstrate numai acele circumstante care pot justifica aplicarea pedepsel detentiunil pe viata. | |28 1 Omerul calificat { ANTAN 1, eanres pRacticn EAB penton a se retine premeditares, este necesar si se constate €& fptuitoral s lint hatararcs de a savargi infractiunes cu suficient timp inainte pentru 2 Rt Chonibiitates SA reflecteze supra imprejursrilor, locului si TNomentulut de savargire a faptet gi de a persista In aceasta hotarare TNaata, mat wste necesar ca in acest interval de timp 98 fi Intreprins donunt apecifice de pregitire in acest scop, cum ar fi: pandirea victimei, wMocurarba de mijioace sau strangerea de informatii ste. (C.SJ., 8. pen.. dec hr. 5155/2001) BEES ta cazun omorutut savargit .din interes material”, autorul actioneaza cu convingeres oS, s&vargind omorul, interesele sale materiale vor 8 Sitiatuce pe cale mparent legalé ori <% banii t) ver reveni de drept (PS. » pen, dec. ne. 1321/1977) FURS este necesar a se stabili ed infractinnca a fost savarsita in mod efectiv pentru ESE ius alec iyractiont Mu exists o astiel de situatie in cazul cand Meetdlg Inccipatulin intrunese elementele leturit subiective sl objective a Infractiuni de omor, al&turt de alte infractur j Soseagi Hinalitate (CS J. =. pen. dee. nr. 1681/1990). concomitente urmsrind i AID 2. papta incutpatutui care, inteand in locuinta victimel eu consimis- i pnantal acesteia gi profitand de un moment in care victima nu era de Fata, MSGHGe o sama de bam gl Hind surprinsa de Victims, a agresato in SRR Gadvart sumer de bani, tor pentru a sacunde savarsiren i iettubh de taInarie a ucis-o, constitiie atat infractiunes de omor (hatiigat nin, MU] sSvargits pentre a ascunee comiteres unet Gthsrii, (Stig infractiunea de talharic, aflate tm concurs real. 2. Ucideres victimel In aceste conditii nu Inte neste gi slementele consti futive ale infractiunii de omor calificat savargit din interes material,EME] 1 25 Gntucat ucideres victimel a avut loc ca urmare = unei rezoluti infractionale spontane, in scopul de a ascuncde sivargires infractiunii de faiharie, neffind determinats cde un interes material. Im acest caz. inculpend = &yEsie Gmerd) Eee a even pepresectaces folmeeior Petcugi= Goce leat dobacdl convingerea cd interesul sau mates lucrurile vietime: ti vor nr. 2080/2007) Rourma mortii victimes frs a avea al ar fi satisfacut pe cale legala sau ca event de drept @CCJ. 5 pen. dec IZ. gaptn ineulpetutei deo A tras coo arms sutomals asupre « tei persoans, urmand 98 le ucids, constituie — ch ar in cazul in care numai una dintre ele a fost lovies, dar farsa f uctsa — tentativa la infractiunea de omor caliricat Prevazuts de art. 189 alin. G2) lit. ) NCP [in hotarare omor deosebit de grav prevanut tn art. 176 Hit. b) Cpen. — an, MU] iar nu la aceea de omer Simplu. Imprejurarea cA doar una dintre cele fret persoane vizate a fost Stines, precum gi faptul cA michina dinere ele nu a fost omorars nu au Felevan{a decat pentru a distinge Intre forme tentats gi forma consumats a infractionis de omor calificat prevazuta de art. 159 alin. GD) We © NCP Gn hotarare omer deosebit de grav prevasuts In art 176 He &) Copen. non, MU] CF-S. 5, militara, dec. mr. 37/1980) ETA: cana moartwa victime nua fost urmares violului ct a fost provocara pentru ascunderes accstel infractiuni, nu se poate refine cH sunt intrunite ntele constitutive ale infractiuni cle Viol Aceasta Intrucat sugrumarea Victime: nuos-a produs Tn cadrul acttuni de constrangere a victimet la vaport sexual, ci ulterior, pe boza unei not paniei er reseluti, aurverite pe fendul late de strigstele victimel. In asemenea situatie. exists concurs teal intre infractiunea de viel gi cea de omer (GSJ. 8. pen. ne. 4569/2002). TE exists contativa te tnfractiones de omer califient, gi nu infroctiunea de Manicnina casper A grave, dacd faptele In materiiitatea lor demonstreaza cS inculpatul a actionat, in public, cu intentia manifests de a ucice. Mult30 1 _OQmoru! calificat tudines loviturilor aplicate, intensitatea acestora si zonele vizate, respectiv capul pSrtii vStkmate, demonstreazS fn mod convingator cA intontia nculpatului a fost seces deo uprima vinta parti vatamate, gi nu doar de noi VStama integritatea corporala (CA. Craiova, s. pen., dee. nr. 451/2003). Dack In cazul omorului fptuitorul sctioneaza cu intentia de a ucide, tn cazul loviturilor cauzatoare de moarte, acesta actioneaz’ cu intentia de = jovi sau Vatama integritates corporalé, find Insd totodat’ im culps cu privire la produceres mort victimel (CA. Craiova, s. pen. dec mr. 35/2005).Figa nr. 3 UCIDEREA LA CEREREA VICTIMEI (S]] 1. pARTEA TEORETICA => DEFINITIA LEGALA Uciderea sdvarsits 1a cereres explicita, serioass, congtionta gi repetats a Vietimei care suferea de o boal& incurabils sau de o infirmitate grava atestate modical, cauzatoare de suferinte permanente 31 SF su de suportat (art. 190 NEP), = 2. sSTRUCTURA INFRACTIUNI al justipies pena! 4. Incepe: deri totale a fStului de cor . momentul desprin- mamel prin taierea cordonui ombilical sin momentul morti 2. Material32 [> Ucideres la corerea victime! 1B. Subiect a. Activ (autor, instigator, complice) ~ orice persoant (fistes/juridicA) cu capacitare penala, 2. Pasiv ~ orice persoan& fizicK In viata, responsabill, care sufers de o boalA incurabila sau de o infirs itate gravé atestate medical, cauzatoare de suferinge permanente si greu de suportat: Vo boald incurabild — © boald cu privire la care, la momentul comiters faptei, nu fra agreat in comunitatea medicals un tratament curativ (de pilda, cancer): Vo infirmitate gravd — existenta unei moai- ficari morfologice, morfo-functionale nau functionale ce prezints un nivel tidicat de severitate (de pila, paralizia); este necesara existenta unei Steatae medicale a existente: gi a Severitatii infirmitni, iar fptuitorul trebuie 38 aib& cunostinta de aceasta, ©. Tatura obiectiva 1. Element material —uciderea unei persoane fn viets pr (+ a. actiune violents sau meviolents; L_. pinactione iticits, « nd exists o oblt gatie legals sau conventionala de a actiona 2. Urmarea imediars 3. Legatura de cauzalitate ~ trebuie 58 existe gi si fle dovedtita legarura Gintre actiunea sau inactiunea subiectului moartes victimeisublectiva hatace —numal intentia directs, Forme 2. Acte ~ posibile, dar neincriminate. presatitoare 2. Tentative ~ posibild, dar neincriminata 3. Consumare | in momentul produceri morti ® F. osservati aL Infrocthimes ae Ueilieee In cetera Wetes nu ee confunds du sinucidcmes dsishaed medical; neoasta din Uros presupune ajutoru! dat do chtre doctor Uno bolnay ce intentioneazd a sol ginucids gf va constitud infractiunea de doterminare sau inlesnive @ sinucideriy, jar nu cca de ucidere ls corres Be Va refine existenta infeactiunit gi in cas de error dy persona sau de Mets MisckoRY fe (eit Oe He Kernies| ce Grcewre a Cererth expire, aéricase: congtionte si repetmte a Victimel adresats fsptuiterululDETERMINAREA SAU INLESNIREA SINUCIDERIL Figa mr. 4 1. PARTEA TEORETICA = 1. DEFINITIA LEGALA. Fapta de sinueiel => 9 determina sau de fen a avut loc [va lanta tip prevazuts de are. 191 al a inlesni sinucideres unei perseane, dack (@) NeP} 2. STRUCTURA INFRACTIUNTI [A optece | a. Jurtaze 2. Material ~ viata persoane! si relatiile sociale In legarura, cu dreptul fa viet, nu are obiect material. B. Subiect © Tatura obiectiva a. Activ (autor, instigator, complice) 2. Pasiv material jca/juridica) cu capacitate orice persoans (Fi penals. —Sadeterminares sinuciderti = actiunoa de convingere a unei persoane ©& trebuic 8a ids, care are ©. efect Wares decizict de|= b. intesnirea sinucide: = actiunea prin care se ofers ajutor sinucigs- gului pentru a pune In executare decizia de a se sinucide; lL» cinciferent de var slementului material, suprimarea anta alternative = viel este realizats numai de sinueigas. 2. Urmarea s nuciderea victimei; imediats - deck urmarca imucints cate neercaren de RSE, Be Ve Meine Verient GteeRER infractiunit prevazuts de art 191 alin. (4) Ner, 3. Lematurade | - trebuic sa existe si sa fie dovedits legatura cauzalitate dintre actiunes: subiectulut activ sf sinuci- Heron Qn inieremres eu adruciderd.aetiones n varianta atenuanta) 1D. Latara subiectivs -intentia directa sau inctirects: “nu prezints importants s pul sau mobilul comiterti Fapret E. Variante agravate savarsirea faptel fata de wn minor cu varsta cuprinsa Gnive 13 gi 18 ani anu fata de o persoans mant diminuat, dacd sinuciderea a avut loc (art. 191 alin. (@) NCP}; savargirea faptei faté de un minor care nu a implinit Varsta de 13 ani sau fata deo persoand care nu a putut Sasi dea seama de consecintele acthunilor sau inactio- Rilor sale ori nu putea s& le controleze, daca Sinueideres a avut loc (art. 191 alin.) NCP]; Y lesiuitorul sanctioneazs accastS variants cu acecagi pedeapss ca gi In cazul infractiunit de omer:a6 |” Determinarea sau inlesnirea sinuciderit V caradterul agravant este atras de varste extrem de frageda a victimei (mai micK de 13 ani) sau de lipsa de discernSmant a acesteia; VY fptuitorul trebuie si cunoasca aceste particularitati ale victime pentru a se retine varianta agravata, atenuata F.Varianta | ——> savargirea faptei im varianta de basa sau in cele doua Variante agravate de mai sus, daca actele de determinare sau inlesnire au fost urmate de o incercare de sinucidere [art 197 alin. @) NCP). G. Forme 1. Acte pregatitoare posibile, dar neincriminate, 2. Pentativa PosibIlS, dar neincriminara. 3. Consumare | - in momentul in care are loc sinuciderca sau incerearea de sinucictere (in varianta atenuata), 2. caeulan infracti Faptuttoral a de infractions: luemSrit sau a acceptat urmarea imestiati constand sinucideres sau ineercarea de sinucidere # Victimel, se va refine concurs @® =. osservaTm: 1. determinarea unei persoane prin constrangere sa se sinuciaa constituie infractiunea de omer; eres se produce ca urmare a lipsirii de libertate a victimei sau a unui viol (prasterintentionad), se va reting numai forma agravati a acestor Ini, in care este absorbits determinarea sinucideri: isa, daca 3. comiterea ambelor veriante alternative ale clementulul material al infrac- tiunit nu conduce Ia retinerea unul concurs de infractiuni, urmand a seLay retine SAvarsirea une! singure Infracthuni de determinare sau inlesnire a 4. persoana care se sinucide sau Incearcs s4 se sinucidA nu este participant la nfractiunea de determinare sau inlesnire a sinucideris PTS. naseresicancrien, FTA moaattatite de determinare & sinu: Werth sume diferite, merg’nd de le migive si ajungdnd le acte de tortura, chinurl 91 batsi care port duce © persoans a disperare, culminand cu sinu ciderea Sau cu Incercarea de sinucidere (TS... 8. pen. dee nr 1047/1977) ATA rentru existenta infractiu JL in miodalitatea determingrit ta sin necesar ca autorul si si dea seama ca fapta sinuciderea unei personne gi 25 wu neestul rezultat (T.S., 8. pen, dec. nr 1065/1983) accepts produceresa 1. PARTEA TEORETICA UCIDEREA DIN CULPA Fisa nr. 5 So 1. DeriNiyp1a LEGALA SSvArgirea oricSrei actiuni sau mactiunt prin. viata unei persoane [art. 192 alin = © este suprimats, din culps, Nery 2. SYRUCTURA INFRACTIUNIL A. Oviect 1 Juriaie Viata persoane! gi relatiile sociale in legaturs cu drepeul la viata; ie viata privits din punctul do vedere aAljustitiel penale: 4. incepe: In momentul desprin- deri totale a FAtulut de corpul eee, BI tWierea cordonulu cerebrate corpul perseanci viata. B.Subicct | 4. Activ Gutor, instigator, complice) orice porsoand (fizick/juricies) cu capacitate penalé parkicivatie propete eate forma posibiis mi i tn cazulrefiner! culpet comune a mai multor per soane la savargirea faptel tpice; ~ participatia impropric sub forma intenpie-culpa este posibila: persoancle care au determinat. nlesnit sau ajutalin orice mod. cu intentie, rif din culps vor fi sanctionate pentru instigare, respectiv complicitate La 2. Pasiv = perscana fizies in viata, = persoana juridica nu poate fi sublect pasiv © Latara ebiceti 41. Element uciderea (actiune sau inactiune) unei per material soane in viata imediata 3.Legaturade | - trebuie sa existe gi 58 Fle dovedita legatura cauzalitate dintre actiunes sau inactiunes subiectului agravate = culpa simpla aau cu prevedere, A. uciderea din culpa savargits ca urmare a neres- pectiril dispozifiiler legale ori a masuriler de preve- i profesii sau meserii ori 192 dere pentru exercitiul un pentru efectuares unei anumite activitati [ar alin. (2) NCP]; -fapts trebuie a5 fle sSvargitS in Hmpul exercitarit profesiel, mescrie! sau activitati, cu nerespectarea rogulilur prevazute pentru exercitarea acusteia $i s3) Fie urmarca nerespectarii dispozititior lezale:407 Uciderea din culpa Lo. nciderea a dows sau mai multe persoane fart. 192 alin.) NCP]; Sipoate privi att forma de bazA a infractiunit. eat sf coalalta forma agravats [art 192 alin. (2) NCP] Forme a. Acte 7 nu sunt posibile. pregatitoare 2. Fentativa ~ nu sete posibila 3. Consumare | —in momentul producerit mortil @® ca. opservatm hut se Va putea retine ucideres din culps dacd moartea victimes exte urmarea culpet Mate exctusive: retinerea cufpel concurente a persoanel vatimate la producerea Tozultatului nu inlaturé Gpicitates Faptel. Insa va fi avutd In vedere atst la individualizarea pedepsei, cat gi la stabilivea cuantumului despagubirilor Civile in casul in care persoana VAt&math sa constituit parte civil in procesul penal: legivitoral nu a mai ineriminat ca variants agravata uciderea din culpa savargita de catre un conduc&tor de vehicul cu tractiune mecanicK, avand fn sange © imbibatie alcoolicA de peste 0.50 g/l alcool pur in sAnge sau care Se afl in stare de ebrictate, in acest caz urm nd a fi rofinut concursul intre culpa prevaeuts de art. 192 alin. @) NCP si conducerea unui Velicul sub influenta alcoolulut sau a altor substante prevszutii de art. 336 NCP; uciderea noul Cod penal nu a mai ineriminat ca variantA agravati uciderea din GulpS savargit’ de o persoand In exercitiul profesiel sau meseriei (cu Gxceptia condueitorului de vebicul cu tractiune mecanica) si care se afls In Stare de cbrictate, in acest caz urmand a fi retinuts uciderea din culp& prevazuté de art. 192 alin. (2) NCP gi se va avea in vedere la indivi- dualizarea pedepsei comiteres faptel in stare de ebrietate.|. PARTEA PRACTICA ATA to simuatsa cand inculpanul, actionand cu intentia de = produce suferinte fisice unel persoane. din neprevedere sau Usurint®, causesz& moarten nine Hacwasde vaiinset cates sare du avonce, acesteia, fapta sa constitute jar nu acees de ucidere din culpa. In acest din urma caz, Intreaga pozitic subjectiva a inculpatulul se caracterizeazS prin culpa. iar nu prin intentic In coos ce privegte actiunes agresiva gi prin culpa In raport cu rezultatal produs, decesul victime! (SJ. s. pen. dec. nr 2097/1991). BIDS winccntin condncs enrhs damukowaticul in camiD ell Mecidentnonbel cle Uisiwiate (obate . ots Soin Th Cae ES cate a Telok o mepreTe privind circulatia pe drumurile publice $i daca intre aceasta Incaleare st moartea Victimei se stabilegte existenta raportulut de cauzalitate. Dacs Becidentul se datoreazs culpel victimel, constatarea unei imbibati alcoolice fm sangele conducdtorului de autovelicul este irelevants sub aspectul Vinovatie: pentru infractiunea de ucicere din culpa (CSI. 5. pen. dec nr. 251/2000). ATA sunt inapicaviie ateporit In care inculpatul nu a avut un comportament preventiv, in seneul de a evita orice momente emotionale in dmpul afiarii la Volan. Pierderea controtulut asupra directiel de deplasare a autoturismului nu constitsie o Rapadiccre mepreiawl, chi este conmeciate cemtinpiict vitecs! ae 1 curba cu grad sporit de fel Cottinted pete petiind cael Recital circulatie Ia conditiile de trafic, respectiv tn Gificultate (C_A. Bucuresti, s. pen. dec. nr. 1079/2002)Fisa nr. 6 LOVIREA SAU ALTE VIOLENTE 1. PARTEA TEORETICA 1. DEFINITIA LEGALA Lovires sau orice acte de violenta cauzatoare 4 alin. @) NCFI suferinte fizice (art, = 2. sTRUCTURA INFRACTIUNTI A. Obiect 4. Juridic = integritates Fizick saw sindtatca persoanci si relafiile sociale I lenaturs cu acestea, 2. Material ~ corpul persoanei in viata B.Subicct | 4. Activ Gautor, |— orice persoans (Fizica/juridics) cu caps coautor, penala: instigator, S“participatia penala este posibils in toate complice) Formele: coautorat, instigare sau complicitate —o anumita calitate a dacs fptuitoral are public Purtare abu: fapta este comisi fats de now imediat dupa nastere sau in primele 24 de ore de Ia nagtere do mama aflatS intro stare cle i activ poate aAtrage © ineactrare juricica diferité [de pilds calitatea de functionar fapta constituie infractiumea iv prevazutS de art 296 NCP:tulburare, aceasta constitule infractiunea de ueidere or vStamare a neu-nSscutului savargits de cMtre mam prevazuts de art. 200 alin. @) Nor] 2. Pasiv —s persoana fizies in vinta; pluralitates de subicett pasivi atrage retinerea anel pluralitayi de imfrac- und dacs fapta este sAvarsits asupra unui membru de familie, se va refine Familie (art. 199 alin. (1) NCP}: Fopts comes Fars de un functionar public care Tndeplineste © functic ce implies exercitiu! autoritaui de stat aflat in exercitares atributijlor de servic sau In legatura cu exerci- tarea acestor atributi, precum gi Fapta savarsita fata de un functionar public Gareitadepiinigis 6 Raneueren implica exercitiul autoritati de stat sou asupra Unut membru de familie al foncHonaenlui in meop de ine- midare sau de razbunare. in lega- turd cu exercitarea atributiilor de serviciu ale functionarulu: va consti tui infractiimes de ultraj (art 257, NCP); deopotriva, fapta de ultra comiss Fata de oun judecator, procuror sau avocat in legaturs ou Gxercitareaacestor atributii va constitui infractiumea de ultra) juci- car (art. 279 NCP)44 |” Lovirea sau alte violente [c.tatera | 4. Etement "= a. lovirea sau exercitarea orfeare! alte obicctiva | material Violente [fizice sau psihice (oe emotional} cauzatoare de suferinte fistce: L_. &. se poste comite fie printr-o actiune, fie printr-o Inactiune. 2. Urmarea = suferinta fizica produsa prin lovire sau alte violente: - rezulta fie direct, fie indirect din actiunca len FAptuitoralus 3. Legatura de | > a. dacs fapta se comite prin lovire, legs- cauzalitate tura dle cauzalitate rezulea din mate- rialitatea faptel, suferinta fizies Hind prezumata: cand fapta se comite print alte violente, trebuie si existe si si He dovedita legstura de cauzalitate intre actele de violen}s gi suferinta fizics pro- auss 1D. Tatura subiectiva: ~intentia dixects sau indirect; “nu prezinta important scopul sau mobilul comiterii faptel agravata + lovirile sau alte violente prin care se produc leziuni traumatice sau este afectaté sinAtatea un: persoane, a caror gravitate este evaluats prin zile de ingrijiri medicale de cel mult 90 de zile [art. 193 alin. @)NCPI, Y sub aspectul laturif subjective, varianta agravata se comite cx intentie (direct sau incirectS) ori cu practerintentic.F. Forme 1. Acte = posibile, dar neincriminate. pregatitoare 2. Tentativa = posibilé, dar neincriminatl. 3 Consumare | + a. fapta consumata: i momentul in care sunt exercitate lovirile sau vio- fizice sau al producers! vatimarilor lL. b. rapta epuizata: poate A comiss tn forms continuata, — epulzandu-se Ups efectuarcs ultimulul act de cuecutare (unitate legals) ® ca. opservatu: 1. numarul Zilelor de Ingrifiri thecicale represinta Un criteriu medico evaluare a gravitttii Vatmari SinStaH: sou integritsei comporale a per- seanci VSuunate prin activitatea Infractionals, Ulliza® pentru stabilires juriciice a infracti legal ce fre numsrul de silo de Ingrijiri medicate ru poate fi pus semnul egalitsti si numarul 2ilelor de spitalizare sau de concedtia medical: dacs fptuitorul loveste In mod repetat In acceas! Imprejurare persoana are infracthint de lovirt sau atte Vatimats. se Va retine existenta une Miolente Ganitate naturals): sine hw este Intotdeauna necesar pentru existenta infeactiumii de loviri sau alte vielente 8 existe un contact fizic Intre agresor st victims, fapta putand fi Fzies [de comisa prin orice fel de Violente prin care se produce o suferints exempta, printr-o Violenta psihies (cperieturs puternica), prin pulverizares NOken fn leeul unde se afld victima ete.]: unui spray paralizant sau laci infractiunes de loviri sau alte violente absvarbe infractiunea de amenintare FAptuitoral amenints victima cu oxercitares de Amer. tniecitel sSteeB cw.| _Lovirea sau alte violente wiolente: © loveste, find inst absorbitd in infractiunea de omor, vAtmare CSiporata, loviri sau VAtAmari cauzatoare de moarte, tAlhSric, ultraj, ultraj judiciar tes saVArsirea faptei asupra unui membru de familie nu mal este incriminats cao variant’ agravata 3 amfractiuntt reglementare prevaz: de lovire sau alte violente, nein mod distinct infractiunes de violents in familie (art. 199 NCP); 7. fapta constituie Infractiune gi tn cas de error in personam sau aberratio ictus: 8. fapta nu constitule Infractiune in masura in care exist consimtamantul Ujctmel In exercitares de Violenfe asupra sa, aceast’ imprejurare consti- tuind © causa justificativs. T Conditii de procedibilitate | - actiunea penala se pune in migcare Ia plan- gi pedepsibilitate geres prealabils a persoanei vatimate, lar ris- punderca penal este inlaturats prin gerea plangerii prealabile. AAs i carves peacrica FIZ rapist ca victima a avut never de un tratament local sub forma unor com- brace la deget Gimp de tre: zie nu reprezinta Ingrijiri med dec. nr. 454/197) ele (TS. =. pen, STB pinana cont de circumstantele comiterii faptei — inculpatul a aplicat o singurs loviturs parti VStamate In zona capului, gi aceea cu o amplituctine qedusa, fine provocate VEt&mdri corporale pentru a ciror Ingri nevoie de 14-16 zile de Ing: heclarithti ia probete sehimbarea re au fost Jiri medicale —, precum gi de existenta unor adminiatrate im cauzi, TnendrSeil juridice din tentative loviri sau alte violente (CA. Brasov. 5. Instanta poate dispune Is omor im infractiunea de pen., dec. nr. 385/2005).VATAMAREA CORPORALA Fisa nr. 7 1. PARTEA TEORETICA S"_ 1. DEFINTTIA LEGALA Fapta ce constS in s8vargirea unei actiuni sau insctiuni prin care sau pricinuitunci persoane vreuna dintre urmiitoarele consecinte: a) o inti B) teztuni sae pone © Un prejudiciu estetic s et) avoreul: =) punerea in primejdic a Afectarea SANAtatI UNE! persoane, care au nece- mai mult de 90 de rile de ingrijiri medicale: i permanent, vietii persoanes fart 194 atin. (2) NEP] ST __ 2. sTRUCTURA INFRACTIUNI A. Object 1. Juridic 2. Material fates fizicd sau sdnStates persoanei si file sociale In legsturs cu aceste: corpul persoane: B. Subiect 4. Activ (autor, complice) orice persoans (fizies/juridics) cu capacitate penala: Fapta comis’ imediat dup: primele 24 de ore de la nastere de mama Intro stare de tulburare fats de4a_|_ Vatamarea corporal Sscut constifvie infractiunea de ucidere Ori VatSmare @ now-mSscutului sAvargita do catre mama [art. 200 alin. (2) NCP} 2. Pasiv, a. persoana fizics In viata: Jeb. pluratitatea de subiecti pasivi atrase retinerea unci pluralitst! de infractiant Lec. dacs fapta este savargite asupra unui membru de familie, se va retine comi- toren infractiunit de violenta im fa- milie [art. 199 alin. (1) NCP); Lea. fapta comiss fas de un Funetionar public care indeplineste o functic ce implicd exercitiul autoritati de stat aflat in exercitarea atributiilor de ser- Viciu sou in legatura cu exercitarea acestor atributi, precum si fapta Savarsits fata de un functionar public care Indeplineste © functie ce implica, exercifiul, autoritapi de stat sau supra unui mes Founctionaritas fa scop de intimicare sou de rizbunare, in legatura cu exer citarea otributiilor de serviciu ale Functionarulus, va conseirat intracti- unes de ultraj (ert. 257 NCP): deopo- tiva, fapta de ultra) comiadé Fata de un, judecstor, procuror sau avocat in legaturs cu exereits Lara de familie al butt va. constitui infractiunea de ar (art. 279 NCP), uleraj jud . Latura obiectiva 4. Element material ~ actiines (directs sau indirecta) ori inactiunes, prin care se produce © vStimare integritatii Fizice sau sainarapt inet persoane.2. Urmarea 3. Lepatura de cauzalitare ~ actiunea sau inachiunea care a produs urma- tonrele repercusiumi [art 194 alin. @) NCP} [—> 1. © infirmitate = un handicap (acesta poate provent fizic din pierderea unui Simp a unui organ off inewtarea functionarii acestuia) sau psilic (de PUES, epilepsie posttraumatica); | —+ 2. 1eziuni traumatice sau afectarea sama- tatii une! persoane, care au mecesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de Ingrijiri medicale: p—+ 3. un prejudiciu cstetic grav si perma. nent |—> 4. avertul = mntreruperea cursulul normal al aarcinii gi expulzarea produsului de conceptics L_.+s5. punerea In primejdie a vietii per Nictimel ‘prin. gravitatea leziunilor traumatice; fiptuitorul urmaregte vatamarea intesritagi corporale a Mictime: iar punerea in primejdic a Vietii se produce din culp®. ~ Gebuie ok existe $i ek fle dovedies logitura de cauzalitate Intre actele de violenta sf leziu traumatice produse. 1D. Latara “intentie Incirects sau practerintentie (pentru forma Up): “nu presints importants scopul sau mobilul comiterii faptel E. Varianta ens > lovirile eau alte violente savargite i scopul producer necesare ingrijirl medicale de cel putin 91 de zile sau fn scopul producers Gaumatice pentru = cAror vindecare sunt unecia dintre urmatoarele consecinte: 050_| Vatamarea corporala V aceastA variants agravata se comite din Vedere subiectiv mumai cu intentie directa infirmitate sau un prejudiciu estetic grav si permanent fart. 194 alin. @) NEP]: punct de F. Forme 2. Acte ~ posibile, dar nemeriminats: pregatitoare 2 Tentativa (> a. posibils, dar neineriminata cand fapta Somisivé se comite cu intentie incti- rect: L_, ». posioia si incriminats cand fapta se Eomite cu intent directa (variantele Bgravate), 3. Consumare | pe 3. fapta consumata: momentul produ- ceri Grmarii perieuloase, adica atunci Se produc: a) @ infirmitater b) leziuri traumatice sau afectarea sSnatsti tine! persoane, care au necesitat, pentru vindecare, mat mule cde 90 de Bile de ingrijiri medicale: ¢) un preju- Giciu estetic grav gi permanent; 4) Avortul, ©) punerea tn primejdie a Viet persoanei: b. fapta epuizata: poate fl co! form& continuars, epuizsncd efectuarea ultimulal Ginitate legala), fact cle exceutare @® oc. onsenvaru 2. narntt Soanei vAtamate prin activitatea tneadrs juricice a infractianil: M1 zilelor de Mngrijirt Medicale reprezinta un criteriu medico-legal de Cvaluare a Sravith}ii VStimsrii sanStSpd sau integritati corporale a per- Infractionals, utilizat pentru stabilireanw poste fi pus semnul egalitéti Intre numdrul de zile de ingrijiri medicate $i numarul zilelor de spitalizare sau de concediu medical: dacs FAptuitorul loveste in mod repetat in aceeagi imprejurare perscana VStamalS, se ve refine existenta unei singure infractiuni de vaeamare corporala; nu este Intotdeaunea necesar pentru existenta infractiunii de vatimare corporala 58 existe un contact fizic Intre agresor si victima. fapta putand # comiss prin orice fel de violente prin care se produce cel putin una din urmarile prevazute de norma de incriminare: infractiunes de vatamare corporala apsoarbe infractiunea de amenintare dacs, imediat dupa ce FAptuitorul amenints victima cu exercitar Violente, © lovegte, flind Tusa absorbitd in infractiunea de omer, loviri vatamari cauzatoare de moarte, talharie, ultraj, ultraj jucticiar ete. i cazul In care fptuitorul exercits violente asupra victime: im scopul punerii in primejdie o VieHi acesteia, se va refine sSvargires unel tentative Is infractiunes de omor/omor calificat sAvargits cu intentic incdirect&, iar nu forma agravats prevazuts de art 194 alin. (2) NCP: fm cazul In care faptuitorul exer f violente asupra Victime! cu intentic directs In scopul procucerit avortulut, se va refine concursul de infractions htre VStdmeren corporals in forma de bazd [art 194 alin. (1) NCP1 gi infractiunes de Intrerupere a cursulut Sarcinit in varianta prevazui de art 201 alin. (2) NOP: BSVargires faptel Ssupra Goul membru de Familig nu mat este incriminats ca © variants agravets a infractiunii cle vatémare corporal, noua regle- mentarc prevazane in mod distinct Infractiunea Ge violent in Familie (art. 199 NEP); fapta constituie infractiune si fn caz de error in personam sau aberratio ictus. Conditii de procedibilitate | — actiunes penald se pune in migcare din off pedepstbilitate clu, Jar impacares nu este posiblaVatamarea corporala ARTS a partes practics ATA apiicarea unor lovituri repetate cu 0 coada de topor In directia capului uunei persoane, care, pentru a se feri, ridicd brajele, suferind o fracturs a bratuk ce necesita SS de ile tngrijiri medicale pentru vindecare, constitule tentative Ia infractiunea de omor, iar nu infractiunea de Vatimate corporala. In rapert cu objectul vulnerant, apt pentru a ucide in fmodul cum a fost folosit, asupra capulut Victimel, cu intensitate deosebits, concluzia este aceea a inatanjei de apel care a schimbat Incadrarea juridics gregita data de prima instanta din infractiunea de vatimare corporal’ tn tentativa la infractiunes de omor, in sensul ck inculpatul a actionat cu ntenfia de a ucide, iar mu cu aceea de a cauza victimei mumai Ieziuni corporale. In spetS, rezultatul nu s-a produs datorita gestului de aparare facut de Victims, dup& ce inculpatul a epuizat actiunea specifict infracti- unti de omor (C.SJ., 5. pen, dec. nr. 1901/1996).Figa mr. 5 LOVIRILE SAU VATAMARILE CAUZATOARE DE MOARTE ]] 1. PARTEA TEORETICA Sh. DEFINTyIA LEGALA Fapta ce consta in savarsire: intra in continutal consdtudy. al Vatamare corporal grava ( Victimel (art. 195 NCP) cu practers tentie, # oricdreia din faptele ce fractiunilor de lovire sau alte violense ort . 19a-194 NCP), ce a avut ca urmare S_ 2. stRUCTURA INFRACTIUNTT A. Object a. Fariaic ~ Miata, integritatca fizicd sau sinatatea per atiile sociale In legatura cu acestea 2. Material n vines B.Subiect | 4. Activ Gautor, | - orice persoana (fizici/juridicd) cu capacitate coautor, penala: vparticipatia pens este posibils in toate for complice) mete: vfapta comiss imediat dupa nagtere sau In pri mele 24 de ore de Ia nastere de mama aflata Neco stere de tulburare Fata de nousnascut Constitulc infractiunes de wcidere or vLovirile sau varamarile cauzatoare de moarte mare a nou-ndscutului savargth de mama [art. 200 alin. (2) NCI. 2. Pasiv [> a. persoana fizicd tn viata; Fetineres ur unis 1 Nery: [> wb. pluralitates de subject! pasivi atrage pluralitat de infrac J+ ¢. daca fapta este svarsits asupra unui membre de familie, se va refine comiterca infractiunt! de vio- AY tn familic [art 199 alin. (1) L_, a. fapta comics fata de un functionar public care Indeplineste © Functie ce implicS exercitiul autoritstit de stat aflat in exercitarea atributiilor de serviciy sau tn legsturs cu exerci- teres acestor atributi oprecum Fata sivargits fats de un functionar public care Indeplineste o Functie ce Implics exercitiul autoritaui de stat sau supra unul membru de familie al functionarului, in scop de anti ta de razbunare, in legaturs, cu exercitarea atributiilor de surviciu ale fu Fencti nctionarulai, va constitul in nea de ultraj (art. 257 NCP); deopotriva, fapta de ulteaj comiss fafa de un judecstor, procuror sau avocat in legiturS cu exercitarea fines de uleraj juciciar (ort NEP), 279Een 1 ss © Latura a. Blenene obicctiva material pa lovirea sau integritayii vatamares corporale corporala a seu saknaeapii aiewet pexwolamet —* b. se poate comite fie printr-o actiune. fle ‘se pro- printr-o Inactiune prin care duce decesul persoanei, imediata 3. Legatura de ~ trebuie si existe gi sa He dovedita legatura de cauzalitate intre actele de viclenth gi moartes D. Latura subiectiva ~ practerintentia, = Ru prezinta importants scopul sau mobilul comiter Sepa E. Forme a. Acte pregatitoare ~ posibile, dar neineriminate. 2. Tentativa ~ nu este pusibila. 3. Consumers = in momentul mort victimel, ® F. onservatu: 4. aplicarea legit pense mai cursulut preseriptier raspu moti victimel: 2. infractiunea de loviri sau v5 tine progresive: 3B dine! hu putea st nich nu frebuia ss infractiones de lovird sau alte hu Se poate retine culpa fats de rezultatul mal grav (cand fptuiterul favorabile, a legit penale se raportessd Ia data actulul dle gratiere, inceperea infractiunii prin producerea tSmAri cauzatoare de moarte este o infracti- provadd renultntul rai grav), sews retire fie violente, fle cea de Vatimare corporala | |sé i Lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte Comparatic: omor — loviri sau vatamari cauzatoare de moarte (Omor (art. 185 NCP) Loviri sau vatimari cauzatoare de moarte (rt. 195 NCP) @. Trebuie avute in vedere urmitoarele clemente obiective, din care pot fi trase concluzii cu privire la tipicitates subiectiva a faptei: varsta gi starea de sinatate a victime® zona corpului fi care au fost aplicate loviturile, instrumentul folosit pentru exercitarea actelor violente, intensitates loviturilor. 2. Faptuitora! loveste victima cu | 2. FSptuitorul loveste cu intentie victima, intentie, urmrind sau acceptand | urmarind vatimarea corporala a moartea acesteta. acesteia, recultatul mai grav (moartes victimed producandu-se din culpa, 3. Tentativa este posibild gi incri | 3. Tentatva nu este posibila, find o mrinata. infractiune practerintentionata. ANTAS i pareren pracrica ADB ventru existenta infractiunii de loviri sau vatkmSri cauzatoare a nu este neeesar, sub raport oblectiv, ca activitatea faptuitorului si fi provocat simguré moartea victimel, cf este suficient a se constata cX Intre Reoasts activitate $i decesul victime! exist raport de cauzalitate (T.S., s. pen., dec. nr. 209/1977). ATA exists intractiunea de lovirt sau vatimart cauzatoare de moarte, gi mi ‘cen de omon, ntunei cana inculpatul a produs victimel mumeroase leziunt Sate o desi au avut drept rezultat moattea — nu prezentau gravitate si, de Mietel, nici mijloacele folosite nu erau apte s8 producd moartea, care s-a Gatorat unor meladil grave preexistente. In spets. intre Ineulpat gt sotia Sa@ avut loc un conflict, care a degenerat in insulte gi loviri reciproce, Aplicate Ia intAmplare; nu aa stabilit cA inculpatul a folosit de obiecte pte 28 genereze moartea, dar prin activitatea sa cl @ cauzat victime! — care Tm cele din urma_a decedat — multiple leztunt. C..) In acest context se poate conchide ca, sub aspect subjectiv, tnculpatul, savarsina cu intentie Actiuni de lovire a sotie: sale, a determinat producerea unui resultant, hoartes acestein. pe care mula prevacut deg in rapert cu situatia Concret’ trebuia gi putea s4-l provada. Fapta sa consutuie, agadar, nfractiunes de loviri sau vatimari cauzatoare de moarte, gi mu acces de omer (TS 5. pen.) dec. nr. 4/1980).Figa nr. 9 VATAMAREA CORPORALA DIN CULPA (1 PARTEA TEORETICA b, secundar: consta in relatiile sociale refe- ritoare In convietuiren social’, ~corpul persoar nurile asupra ma a violentelor sau bar Arora acestea s-au rasfrant B. Subiect Kautor, instigator, complice? ao pluralitete de fSpraitori care aa calm tatea clo autor; autorit trebufe sA fle tn parfiti In dous tabere de col putin dous persoane Fiecare: - b.participatia penalA este posibils numai Sub forma instigaril sau a complicitati 2. Pasiv a. principal: statuly b. secundar: victima/ele actelor de violents comise In cursul incaieraritDST oy © Latura 7. Element ~ participarea efectiva ab initio sau pe parcurs I= © inecSierare intre mai multe persoane grupate Tn dous tabere; nu comteaz’ perioada de tmp tn care o persoand @ participat la incAierare. 2. Urmar ea “Siarea de pericol pentru Buna destigurare a | convietuiril sociale; Sin urma incaieraril se poate aduce atingere inte Britt corporale sau sangtaqi persoanclor Impli- Sate in Incaierare. B. Lepitura de |- trebuie doveditN legAtura de cauza cauzalitate clementul material gi urmarca imediata, daca Aeeasta consta fntr-o atingere a Vietll, itegrtati corporale sau SSnAtatii persoanclor implicate in ©. tatare eontia dircetS sau incirccth? subjectiva | — nu intereseaza mobilul sau scopul comiterti fapter uipice. E Variante | [> 1. inedierarea in ecuraul cfreia s-a produs vatamarea agravate corporala (art. 194 NCP) a uneia sau mai multor persoanc, fara a # cunoscut care dintre participant = produs urmarile; Vo sub aspect sublectiv, fapta se comite cu intentie sau cu practorintentie: V participantii le incSierare vor raspunde penal pentru: forma mal grava a infractiunil, cu exceptia partici pantulus a care: integritate Corporala sau sanatate a fost VAtAmats, care va raspunde numa: pentru forma de bazd a infrachiuniis L_+ 2. incaicrarea In cursul careia sa produs moartea unei/mai multor persoane, fird a fi cunoscut faptuitorul; Vo sub aspect subiectiv, fapta se comite cu intentic sau cu practerintentic: Vv tof participantii. In inciierare vor rAspunde penal pentru forma mai grave a infractiunty V dack participantul la incdierare care a provocat moartea este cunoscut, acesta va raspunde numai pentru sivargirea infractiunii de omor (simplu, cali-i _incdierarea r ficab, Fespectiv lovil sau vataman cauzatoarce de | moarte, iar in sarcina celorlalti participanti la incs- forare se va retine savarsirea infractiunil de incSierare tn forma de bast previzuts de art. 198 alin. @) NCP. Fi Forme | 1. Acte “posibile, dar neincriminate pregatitoare 2. Tentativa | - posibild, dar neincriminatl Sl aonsumare | == a fapts consumata: in momentul fn care gruparile adverse se angajeaza in conflict: L_. . sapta epuizata: poate fi comisa in forms cantinuats, caz in care se epuizeazs 1a Sata comiterit ultimei incaterari. @ c.osservatTm: 4. nu ne poate refine provecarea drept circumstants atenuantai legals oul Cod penal nu mai prevede ipoteza cunoagterii_participantulut ta Jaciierare Btunci cand urmarea consti Intr-o vitimare a intesritayii Corporate sau @ sanStS{ii nei persoane (fiind incriminat’ mumai ipoteza in TRIER ae cunoagte care dintre participanti a produs urmarile prevazute de Sorma de inctiminare) 9) nici cauza de nepedepsire In care participantul Jheereat s8 respinga um atac ort a incurcat sf apere pe altul Gn aceste situatii Unmeas’ a Aretinuts legitima apSrare drept cauza justificativa): imu poate fi subiect activ nemijlocit a! infractiunit de Inctierare participantul Cire a fost identificat ch a cauzat VStimarea corporals sau moartea altut participant la Incdierare sau a unui tert, deoarece acesta rispunde numai Béhuu infractiunes de vatSmare corporald/omor/ leviri sau vAtimdri Cauzatoare de moarte; infractiunea de loviri gi alte violente (art. 193 NCP) oste sbsorbits continutul infractiuntt de ineaierare; HE, Cauza specials, participantul Ia Incaierare nu wa fi pedepsit pentru: de nepedepsire a aceasta infractiune daca (art 198 alin. (4) NCP}: subiectului activ S) a fost prins in incMierare impotriva Vointei salen> nemijlocit 1b) a Incercat sai desparta pe cei prinsi in IncSierare: = dacs participantul a fost implicat im Inesierare deos Spere pe altal, urmeasa a fi retinuts Iegitima apa drept ‘cauza jusufcagva, daca Sslolalte concdifil prevasute de art 19 NCP. 1 Ganai —actiunes penals se pune in migeare gi exercita ain procedibilitate si oficte pedepsibi1. PARTEA TEORETICA Figa nr. 12 VIOLENTA IN FAMILIE So Dermiyis LEGALA Fapta cle omor (art. 188 NCP), omor calificat (art. 189 NCP), lovirt sau alte violente ( familie. 193 NeP), vatamfirt cauzatoare de monrte (art vatamare corporals (art. 194 NCP) sau loviri sau 195 NCP) comiss impotriva unui membru de S__ 2. sTRUCTURA INFRACTIUNII ‘A. Object a. Jurtdie @. principal: viata persoane! of relatiile sociale legaturs cu drepral Ia viata al membrulut de familie, inte- gritatea fizich sau sanatates mem— brutus de familie gi relatile sociale in legaturs cu acestes; sociale privind b. secundar: retati buna convietuire In cadrul faniliei 2. Material - corpul persoane! vatamate care este membru de familie. B. Subiect 1. Activ (autor, i a.subiect activ nemijiocit este un membru de familie:instigator, complice) V potrivit art. 177 NCP, prin membrus fe fanzilic se Tntelese: 8) ascendentii gi descendent, fratii si surorile, copii acestora (wert primari intre ei unehit Sau matugile fais de nepon — numai in carul in care este fran tele sau sora parintelul), pre- cum 51 persoanele devenite Prin AdopHe. potrivit legit. Astfel de rude, indiferent dack locuiesc $1 gospodsresc impro- uns sau separaty &) soful, Indiferent dacs locuieste st pospodareste Impreuna sau Separateu faptuttorn ©) persoanele care au stabilit re- latit asemanatoare acclora din tre soti (concubinil) sau dintre paring gi copii Gntretingteriy, Ty cazul in care conviceHicse: @ persoana adoptata ort descen- Sentii scestein in raport cu rudole Firesti (ascendenti, Frat, surons L_. p.particrpatia penals este posibila in foate formele: coautorat instigarc sau complicieate, [> a. membru de familie i Lo b. pluralitates ole subiecti pasivi atraze retinerea unei pluralitath de in Fractiuni. C. Latura ebiectiva - similar celui de le infractiunile de omor (ert. 188 NCP), omor califieat (art 159 NCP),721 Violensa tn familie loviri sau alte violente (art. 193 NCP), vat mare corporalS (art. 194 NCP), loviri sau Ustamart cauzatoare de moarte (art. 195 NCI). 2. Urmarea, imediata ~ gimilaré colet de Ia infractiunile de omor (art. 188 NCP), omor ealificat (art. 189 NEP), lovirt sau alte violente (art. 193 NCP), vats- mare corporal (art. 194 NCP), loviri sau vata- mari cauzatoare de moarte (art, 195 NCP), 8. Legatura de cauzalitat = similar& celei de la infract nile de ome: c | (art. 188 NCP). omor calificat Cart. 189 NCP), loviri sau alte violenge (art. 193 NCP), vats- mare corporals (art. 194 NCP), lovirt sou Vatamari cauzatoare de moarte (art. 195 NCP) calificat (art vatamare co: ~ similard celei de la infractiunile de omor (art. 188 NCP), omor toare de moarte (art. 195 NCP). 189 NCP), loviri sau alte violente (art. 193 NCP), eporalé (art. 194 NCP), lovirt sau vatimari cause . Forme 1. Acte pregatitoars ~ identice cu cele de Ia infractiunile de omor (art, 188 NCP), omor califieat (art. 189 NCP), loviri anu alte vielente (art. 193 NCP), vata- mare corporalé (art. 194 NCP), loviri sau VALImari cauzatoare de moarte (art. 195 NCP), ~identica cu cea de Ia infractiunile de omor (art. 188 NCP), omor calificat (art. 189 NCP), loviri sau alte violente (art. 193 NCP), vats- mare corperalé (art 194 NCP), levirt sau Ustamari cauzatoare de moarte (art. 195 NCP), 3. Consumai re | - identicd cu cea de Ia infractiunile de omor (art. 188 NCP), omor calificat (art. 189 NCP),loviri sau alte Violente (art 193 NCP), vats mare corporald (art. 194 NCP), loviri sau Waters Crumatvatedé moarte Cart 195 MCE). ® ¥. opservatr avand In vedere extinderea notiunii de .membru de familie’, noul Cod Penal inctituic o rsspundere penals agravath pentru fapta de UAtAmare sau Rcidere comiot do porsoanele care au stabilit relaqii asemamAteare acelors Ginere sou sau clintre paring $f copii in cazul im care comvituiese: decd mama igi ucide/vatama corporal copilul nou-n&scut, imediat dupa hagterc, jar din raportal de oxpertizd modicologals psihintics mu rexules Guistenta unel talburari peihice, se va retine eav&rgires infractiunil de Viclente im familie, iar nu. infractiunen de ucidere sau” vatsmare fn caz de aberratia-ichia ama error in personant, care a svut ca urmare mostes/vatamares corporals @ unui membru de familie, nu se va refine Somitercea infractiuni de violente in familie, ci infractiines de omer (are Yes NOP), omer calificat (art. 189 NCP, loviri sau alte violente (art 193 Nep>, vatamare corporals (art. 194 NCP), loviri sau vatamari cauzatoare Ge moarte (art. 195 NCP); similar, dacd faptuitorul a Urmare moartes unut membru de familic, dar datorta deviertt lovieurii ort erorii cu privire Ia persoana victimes, ticice © alka persoana care nu are aceasta calitate, nu se Va reine comiterca infractunn de violente in familie, ci mfractiunea ate Smor Girt. 188 NCD), omor calificat (art 189 NCP), lovirt sau alte violente Gre 193 NCP), vatimare corporis Grt 194 NCP) lovirt sau vatamart causatoare de moarte (are 195 NCP); este necesar ca participantul la comiterta infractunis 8A atba calttates di Thombru de familie la momentul comitert faptot Daca mumatunul dintre participantil Ip infeacfiune are calitateas de membru de familie, se va refine Camiteres infractiuni prevazute de art, 199 NCP numai in sarcina acestuia, Sellaiti participanti urmand sa rspundS pentru una dintre urmitoarcle infractiuni: omer (art. 188 NCP), omer calificat (art. 189 NCP), loviri sau Bite Vielente (art. 193 NCP), vathmare corporals (art. 194 NCP), lovirt cau Vatamari cauzatoare de moarte (art. 195 NCD).in cazul infractiunilor prevazute in art. 193 NOP Goviri sau alte violente) si art 196 NCP (@atimarea Corporala din culpa) savargite asupra unut membru de familie. Ppenala poate H puss In migeare gi din oficiu Impacarea inlatura raspunderea pensla® si pedepsibilitate 2 Potriwit art 159 alin. (1) NCP, Impscarea poate Intervent in cazul in care punerea In migeare 9 achunit penale wa facut din offen, daca legea 0 prevede in mod expresFiga mz. 13 UCIDEREA ORI VATAMAREA NOU-NASCUTULUI SAVARSITA DE CATRE MAMA 1. PARTEA TEORETICA Sa. permryia LeGaLA A mastere, dar nu mai tarsiu de re de tulburare psihics [art. 200 Ucideres copilulut alin. (1) NCP — prima forma tip @ infractiunif], respectiv lovirea sau alte violente, vatamarea corporala sau lovirea sau vatamarile cauzatoare de moarte savarsite asupra copilului now-nascut imediat dupa nagtere, dar nu mal tarziu de 24 de ore, de citre mame aflata tn stare de tulburare psihica tart, 200 alin. @) NCP - a doua forma tip a infractiunii] 2. svRUCTURA IWFRACTIUNU A. Obiect 2. Juridic [> a. vinta copitului nou-nascut si relarile sociale tr legdturd cu dreptul la viati Lp ob. viata privita din punctul de vedere al justitie: penale: i Incepe: Im momentul desprin derii totale a fatului de corpul mamei prin tHieres cordonulut omwbilicaly ii ae incheie: in momentul mori cerebrale. i.76 Uciderea ori vatamarea nou-nascutulul 2. Material ~corpul copilului now-nsscut B. Subiect a. Activ, Remijlocit unic: mama naturala sau purtStoare, care se afl la momentul argivii ffractiuntt 1 hulburare pailica: fro stare de |—> b. nu este posibil coautoratul; atorul sau complicele (anterior/ concomitent) vor rAspunde pentru instigare, respectiv complicitate la omorfioviri sau alte violente/ VAtAmare corporala/loviri cau mari cauzatoare de moarte, caz, respectv pentru i Complicitate Ia vielent& in familie dacs au calirates bru de familie In raport cu now-nascutul 2. Pasiv [= a. copilul now-naseut i viata la momen- tal comiterii activitait infractionale: |__. 1p, pturatitatea de subiect pasivi Gn ipe- teza sarcinii multiple) atrage rotinerea unui concurs de infractiuni ©. Latara obiectiva 3. Element material [—> a. prima forms tip @ infractiunii — Ppruncuciderea [art 200 alin. (1) NCP} = elementul material este similar cu cel al infract de omer: ~ este necesar ca fapta este SAVargit’ fn primele 24 de ore de la nagtere; Li» be dows forms up a infractiun [art. 200 alin. (2) NCP} -elementul material este similar celui de Ia infractiunile de lovirimau alte violente, vatamare corpo- 2. Urmarea ~ aimilaea infrectiunti de ome: Gn casul Tmedines, prime! variants Up), rogpectiv. celei de lovirt Bau alte Violente, VStSmare corporsis sau lovitl eeu vatamar Caumatonre de mourte Ga cenul colei dea dous variante 8p), 3. Legatura = eimilara infractiuni! de omor (in ca=ul decausalitate | primel variante Up). respectiv cele de lovil Bau alte Violente, vatamare corporsiA sau lovirt sau Vvatamart cauzatoare de moarte Gn cazul celet dea dous variante SP), 1D. Latura = gimilee Enigctond Ge mes Ge qasul pricael weveiie Gis sublectiva | respectiv celei de loviri sau alte viglenge, vatimare corporaia Sau loviri sau Vatamari cauzatoare de moarte Gn casul cele: dea doue variante ep): = subivctul activ nemijiocit trebule si se aflo mnt tulburare psiics (pst Seclet posbqaertdnn, (pales ade Mackie. delirante ete), care mu i aboleyte discernamantul 5. Forme 1 Acte, ~ posibite, dar neincriminate pregatitosre 2. Tentativa ~ PET, Gar reine nee, @ Consumere |- in momentul producenl, merti/yatintiel Sorpeeete ence ® Ff osservatin 2. infeactiunes Inglobeazs fapta de pruncucidere din veeniel Cod penal precum gi faptele de loviri sou alte violent, vatimare corporals, lovirile Sau vatsmirile cauzateare de moarte comise de mama aflata into stare de tulburare fat de neu-nascut, oferindu-le si acestora caracter atenual:781 Uciderea ori vatimarea nou-nascutulut oul God penal nu mai prevede condifia ca sterea de tulburare sa fie pricinuha de nagtere, putand A svute in vedere orice stiri de tulbur psihies asociate sarcinil, nasterii, lehuzies: 3. dac& stares de tulburare implic& abolirea discermmantul autoarel, se va FeGine iresponsabilitatea drept cauza de neimputabilitate; 4. dacs fapta este comiss din culps, nu se va retine infractiunes prevazuts de Set 200 alin. G2) NCP, ci vAtamarca corporala din culps, Instanta putand 38 Constate incidents circumatante: atenuante judiciare prevazuts de art. 75 Blin. (2) bit by NOP; 5. daca fapta este sivArgits dupA mai mult de 24 de ore de la nagtere, mama Va iispunde pentru infractiunea de violente in familie (ea forms agravats = Infractiontlor contra integritatit corporate sau singts til); 6. dace: fapta este comisé in timpul nasteril, se va retine comiteres infractiunil do vatamare « fatului (art. 202 NCP).Figa nr. 14 NTRERUPEREA CURSULUI SARCI 1. PARTEA TEORETICA = urmitoarele tmpreje 1. DEFINITIA LEGALA cINH, Prin orice mijloace. sAvargitA In una dintre Intreruperss eursului sa we in sfara institutfilor medicale sau cabinetelor mecicale autorizate tn acest scop: b) de catre oO Obs tetrictasi Spectalitate: Ic). ines vAreta sarin Nery |erscan& care nu are calitatea de medic de specialitate Si drept de liberd practica medicala tn aceasta depisit patruspresece aSptimani [art 201 alin. C1) A.Oviect | a. Juriaic ~ viata, integritates f= soanei insarcinate $1 relatifle sociale ntreruperca cUrsulut sarcinit, 2 egrititl! corporale, femeli insSreinate, precum st © dervoltarea normal’ intrauterind a copilulat conceput, dar nenascut 2. STRUCTURS INFRACTIUNTI cu respec BENG i Viet Sarcinate, precum si copilul 2. Material = corpul femes conceput, dar nenascut (fetus)so “| _Intreruperea cursulul sarcinit B.Subiect [1 Activ [> a orice persoana (fizica/juridica) cu (autor, capacitate penal: coautor, [+ b. femeia insarcinats care igi proveacé instigator, avortul beneficiaza de o cauzs de complice) nepedepsire: L_, ¢ participatia penala este posibila sub toate formele, 2. Pasiv ~ atat femeia insdrcinata, cat si copilul con- coput, dar nensscut ©. Latura 1. Element ~ provecarea ilegalh a intreruperii cursului obiectiva material sarcinii (actiune), cx consimpamantul femeii tsa cinate, In afara institutiilor medicale autorizate | In acest scop ori de c&tre orf persoand care nu are calitatea de medic ginecolog sau daca Varsita sarcinii a depasit paisprezece siptimani; Ske va retine sav: rea wnei singure infract— uni, chiar cack sarcina intrerupts nelegal era muitipia 2. Urmarea “intreruperes cursului sarcinii imediata 3. Legatura ~ tebuie SA existe gi sa fle dovedita legatura decauzalitate | de couzalitate intre actlunea infractionals gi urmarea produsa. D.Latura | -intentia directs; subiectiva | — nu prezints importangi scopul su mobilul comiterii faptei. E. Variante [ 1. intreruperea cursului sarcinii realizata fara consim- | agravate fimantul valabil exprimat al femeii insarcinate lart. 201 alin. (2) NCPI. | Voonu are relevant® varsta sarcinii, faptul ¢& activi- tatea infractionalS a fost comisA de citre o per__ er a soand care nu are calitates de medic de specialitate Sbstetricé-ginccologic gi nici locul sau modalitatea im care a fost realizats activitatea infractionala: |—+ 2. intreruperea cursului sarcinii realizata in condititie formeler tip, deci prin sicenste oe camest Semel Insarcinate © VAtamare corporala [art. 201 alin. (3) teza NCP: - este necesar ca fapta s& producd vreuna dintre urma- toarele consecinte: a) o infirmitate; }) lexiuni traumatice sau afectares snAtatii unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de Ingrijirl medicale: © un projudiciu estetic grav gi permanent; @ punerea In primejdie a vietli persoanei: asadar. fSptuitorul urmaregte nu VAtimarca corporala a femeit Insircinate, ci Intreruperca legals = cursulut sarcinis, of practerintentionat se produce vatamarea corporala a victimel: Sntreruperca ilegald = cursului earcind reslinats sn jc formelor tip, dack prim aceasta sa cauzat moartea femeli Insarcinate [art, 201 alin. (3) teza a Ta Nev Yo sunt aspectul laturii subiective, ultimele dous Variante agravate se comit cu practerintentic F. Forme a Acts ~ posibile, dar neincriminate pregatitoare 2. Tentativa = posibils gi Incriminats [cu exceptia vari antelor agravate practerintentionate prevazute de art. 201 alin. (3) NCP, unde tentative nu ace poeiatleT,62 | Intreruperea cursulul sarcinit 3. Consumare | - in momentul In care se produce urmarea pre- waste de lege. ® oa. osservatt 4. intreruperea cursului sarcinii se poste realiza prin orice mijloace (me- chimice ete.) 2. dacs faptuitorul exercitt violente asupra victimei in scopul producerti Avortului, se va refine concureul de infractiuni intre vAtimares corporala.in forma de bazA (art. 194 alin. (1) NCP] si infractiunca de intrerupere a cursului sarcinii [art 201 alin. @) NCP} 3. daca fptuitorul exercith violenfe asupra victimet cu Intentie directs in scopul produce avortului, se va retine concursul de infractiuni Vkuimarea corporal’ Im forma de bazs [art 194 alin. (1) NCP] (nfractiumea de Intrerupere a cursulul sareinif [art 201 alin. (2) NCP] HH, Cauze justificative ~ art. 201 alin. @) NCP prevede o causa jus- speciale Uficativ’é speciali in materia fintrerupertt cursului sarcinil 71 casul ti care este sifuarsitd de tn medic de spectalitate obstetrica-sinecologie: [> 2. dack Varsta sarcinii nu a depagit 24 SSptimant si Intreruperea cursutui sarcinii se tmpu: peutice, potrivit dispozitilior legate: L. 2. Gack Varsta warcinit era peste 24 de SAptimani, iar Intreruperea ulterioars @ cursulul anrcinii era necesacs tn scop terapeutic, in interesul mamei sau al farulai = dack fapta nu este comi A de un satel de putea retine drept cauzd just Ficativs staroa de necusitate, dacs sunt satishs- cute exigentele art. 20 NCPI. Cauzs de nepedepsixe spectala - S8vArgirea faptel de catre femeia insarcinats, orice concifil, inciferent de varsta carcinit, nu ae pedepseste: - cauze de nepedepsite mu opereacd gi fats de participantit la comiterea infractiunii, care Vor raspunde penal pentru comutorat/ complicitate/instigare la infractiunea de Intrerupere @ cursului sarcinit J. Prezentare comparativa Omorul calificat savarsit asupra unel femei gravide fart. 159 alin. GD lit. g) NePI Vatamarea Tntreruperea— cursului urmats de moartea femeli insar cinate [art 201 alin. (3) teza a Ia NCP} corporala avortal Last 194 alin. Cb it a) NEPT Blementocenane: 1. categorie: infer ctiani contra persoaneh: obiectul material: corpul femei insSrcinate; sublectul activ (autor, coautor, complice, insti gator penal: orice persoana fizica/juridica cu capacitate sublectul pasiv: femeia insdrcinata; latura obiectiva Gegstura de cauzalitate): trebuie te gi ad tie doveditt: preseriptie: raspunderea penala a participantilor infeactiunii prevazute de art 789 alin. CD lit.) NCP sou de art. 201 alin, (3) texa a Ih-a NCP este impreseriptlils | |o4 i Intreruperea cursului sarcinii 2. Obiect juridic: viata | 4. Obtect juridic: inte- | 3. Obiect juridic: viata berscanci inefreinate gi | gritatea fizics sau sana-| persoanei Insuircinate st Felatiile sociale in Iegaturs | tatea persoanei insir- | relatiiie sociale in le- ou dreptul la viata. Cinate $1 relatiile sociale | gaturs cu intreruperes In legStura cu acestes, | cursuluf sarcinii (cu res- pectarea viefii Femett insarcinate). 2. Latura obiectiva 2. Latura obiectiva 2. Latura obiectiva a. Elemental material: | a. Elementul material: | a. Elemental material: Sctiunea sau inactiunea | lovirile sau alte violente | provocarea Hegals prin. care se provoaca | exercitate asupra femeii | Intreruperii cursulut sar mmoartes persoanei tnetr-|inesreinate, care nu | cinii (actiune), cu consin cinate: sunt apte si produc | pamantul ferneii Insarcinate, moartea victimes, dar | in afara institutilor me- care produc avortul, dicale autorizate In acest scop ori de catre o per sean care mu are calita- tea de medic ginecolog sau daci varsta sarcinii a dopagit paisprezece sap- HAMANI, Fespectiv Intreru- perea cursului sarcinii, SAVArSIts fired consinta- rnduited -vatabil exprimat at femelt Tusdreinate. ack aceste manopere au pro- dus moartea— fermeii Tosdreinate. b. Urmarea imediata: |b. Urmarea imediata: |b. Urmarea Imediata: moartea femeii tnstr-| vatémarea corporal’ a | Moartea femeii Insdr- cinate femeit Insarcinate si | emate:Pierderes predusului de conceptic. 3. Latura subiectivar in- | 2. subiectiva:| 3. Latura subliectiva: tenfia direct’ sau indi- | intentia indirecta” cau | practerintentia recta, Practerintentia posibiln si eate posibits fn casul in care fapta este comiak cu practerintentie si este posibils, dar nein- criminals fy cazul fo Sere Faptst sate @. vatamarea fatului in timpul nagte! lart. 202 alin. (@) NCPL seste necesar ca activitates vatama- toare sf se desfigoare dups decian- sarea procesulut nasteri, dar de thieres cordonului ombilical: \— b. vatamarea fatului fr timpul sarcinié fart. 202 alin. G@) NEPL; ear ca activitates vAtsma- toare 5A se desragoare in timpul sarcinii, de la momentul conceptie! pans la declangarea procesului Vvatimarca se poate realize fie printr-o actiune directa sau indirects asupra fstului, He printe imediats ;—+ 4 Ja prima forma tip: impicdicarca Instalarii viet exerauterine: L_» & 1a a doua forma tip: 2 vatanarea corporala a copilatui nscut viu. ca urmare a activitsti infractionale | realizatd fn timput = este necesar en dupa nagtere copi- lul 88 prezinte o infirmitate, le- natice sau afectareaTE. so | Vatamarea fatulul Sanat, care au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de ingrijiri medicale, un prejudicia estetic grav si perme- pus in primejdie viata (de pilds, peralizia. cerebralS a copilulul nascue viwds i) moarten copitului nd este necesar ca decusul si fie cauzat de actvitatile ilicite savar- pite Tn cursul sarcinil 3. Legatura ~ trebuie 88 existe gi sa fle dovedits legstura de Gecauzalitate | cauzalitate intre actiunes infractionala st urmares produsa. 1D. Latura subiectiva ~ Intenfia directs sau indirect; MA interescaz& mobilul sau scopul cu care a fost sAvarsitit Activitatea, infractionala; acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea pedepse! E. Variante (+ 1. vatamarea fatului, #4 tinpul nagterii, care a cauzat: wp a. vatdmarea corporald a pitted udiscut vie: infir- mnitate, leciuni (raumatice sau afectarea sAni- lati, care au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de Ingrijiri medicale, un prejudiciu estetic grav gi permanent ort fraumatisme care au pus In primejdie viata: b. moarten copitului ndscut vin; | _» >. vatamares fatului savargita fr timpul magterié de eatre Wnama aflata in stare de tulburare psihics [art 202 alin. () NCP, = nu este posibil coautoratul la aceasta for BS atenuats:ecesar ca urmarea imediata s& constes in. Hastert comisa dim culpa lart. 202 alin. ) NPL Tepes: tsi pontra Variantele atenuate anterioare, in ipotesa, in care VAtsmares ftului este comes clin culps a. Impiedicares instelarii viepi oxtrauterine: Bb. vatamarea corporal ulterioara a copilulut Rascut vias fm urma activitstin infraction Male realizata tn tHrmpul magterit me comataes ca dupa nagtere copilul prezinta Oo inrir Sanatasii care au mecesitag pentra Vindecare, mai mult de 90 de zile de Ingrijint medicale, un prejudiciu cstetie grav gf permanent oni Gaumatiome care Eau pus in primejdie viete (de pilds, porelizia cerebral a copilulu) nascur vin, Secrrminte musehsedid cles clyqnpssl wanegtectiSe Eo moartea copititus mescut wii: scinsdt mae foe therspast Stk o forma Mbernsais att petra formela Gp, pregatitoare 2. Tentauva ~ Penis, die sain ceagn ea) Can exceptie w antelor oxravate practerintentionate, unde ten tativa nu este posibils) in momentul In care se produce urmares pre- VAZUts de lese G. Cauza justiticativa ~ se reting In cazul in care fapts este saVArgitn He un medic sau de persoana autorizats sa Acesten au fost savarsite Mm cursul actului Predical cu rospectares prevederilor specisice90_| Vatsmarea fatului 3, Cauza speciala de nepedepsire profesici gi au fost facute in Bravide sou al fotului, interesul feme! Sa urmare a risculul metulut medical ~ vatamarea ftului in perioada sarcinil de catre fomeia insdrcinatl, tn orice condigi, indiferent ‘Go vareta carcinii, nu se pedepaoste: Sfauza de nepedepsire nu opereazs gi fats de Participant la comiterea infractiunii care vor Paspunde penal pentru coautorat/com plicitate/ nstigare la infractunea de vatamare a fatuluTiga nr 16 ees ey. PARTEA TEORETICA 1. DEFINITIA LEGALA Tapsives sau persoane (art. 205 alin. (1) NEP]. imitates de Ewe imposibilitates de a-gi exprima vointa ori dea se apira [art 205 4 restricHonarea i Hibertate Vlegel a libertatil de migenre a unel Si rSpires unei persoane aflate m2) NPI => 2. STRUCTURA INFRACTIUNLL A. Oviect 4 Juridic tite persoane! libertan B persoanei, prec vitoare Ia protejarca Lp. corpul persoanel lipsite de libertate, la Variantele agravate. B. Subject | 4. Activ Gutor, anetigutos, complice) . orice per eT pacitate penala; participatia pen: toate formele: on icd/juridics) ou Is este posibila sub coauteratul si complicitatea conco- mitentS vor otrage refinerea gi a Circumstantel agravante previzute de ort 77 tie ay NEP | | |921 __Lipsirea de libertate in mod ilegal subiectiva 2. Pasiv a. persoana fiziea in viata b. pluralitatea de subiecti pasivi atrage refinereaunei— pluralitati de infractiuni. ©. Latura a. Element [> a. lipsires efectiva de libertate a unei obicctiva material persoane: |__. b. restedngerea Mbertstli de miscare = une! persoane; L__, . se poate comite fie printro actiune, fis printr-o inactiune. Vv cerinta esentiala: lipsirea de libertate si fie Heals. Vo forma asimilats consts in raépirea unei personne aflate In imposibilitatea de a-gi exprima vointa ori de a se apara, 2. Urmarea = lipsirea de libertatea de migcare a persoanei imediata vatamate 3. Legatura ~ trebuie 88 existe gi oi le doveditS legatura de de cauzalitate | cauzalitate Intre actele efectuate si urmarea Imediats produsa. D. tatura | - intentia directa sau indirect: ~ le varianta agravats in care lipsirea de libertate are ca urmare punerea in pericol a viel sau sinSt&ti unei persoane ori cand a Avut ca urmare moartea victimel, infractiunea se sAvargeste cu practerintentie: PRU prezinta importanps scopul eau mobilul comiterii faptel E. Variante agravate + 2. comiterea faptei de cAtre © persoand Inarmats fart, 205 alin. G) lit. a) NCFI VY fAptuitorul fie frebuie sa alba in mod vizibil asupra sa la momentul comiterii faptei o arm propriu-zisd [art. 179 alin. (1) NCP gi art. 2 din Legea nr. 295/2004],risa nr tol 23 He sé savarseasca fapta prin folosirea unei arme aAsimilate [art 179 alin. (2) NCP]; —— > 2. lipsirea de libertate @ unui minor (art. 205 alin. @ lie by NorI V fMptuitorul trebuie 2A fi cunescut cS Lipseste de libertate o persoand care nua Tmplinit varsta de 18 + 5. ipsires de libertate are ca urmare puneres in pericot A SAnAtAtii sau viefii persoanei vatamate [art 205 alin. (> le ©) NCPI ——+ 4. rapta a avut ca urmare practerintentionata moartea victimes (art. 205 alin. (2) NEPI. 7 Bose a. Acte ~ posibile, dar neincriminate. pregatitoare 2. Fentativa ~ pesibila $f ineriminata (cu exceptia variante: Agravate potrivit cnreia fapta a avut ca urmare moartea Victime:, camel infractiunea cote praeterintentionara) 3.Consumare |» a. fapta consumata: mm momentul mm care persoana VAtmats este Lipsits efectiv de libertatea de migcare; L_. ». rapes epuizata: find o infractiune Sonia, Zapte 2 apuisensk Te. mies mental In care im sfArgit priverea nelegals de libertate; deopouiva, lipsirea tlegalA cle libertate poate fi comiss fr forma coutinuara, epuizancdu-se, tn aceasté iporesd. dupa efectuarea ultmun act de executare unitate legala),| Lipsirea de libertate in mod egal ® co. osservatru: dacs lipsirea de Hbertate a avut ca urmare afectarea sanatatit sau inte- ETHAt! corporale = victimel, va ff retinuts Ia concurs cu infractiunea de loviri sau alte violente prevazuts de art. 193 alin. @) NCP, respectiv cu watamarea corporals prevazuts de art 194 NCP: neul Cod penal nu mai prevede ca variante agravate ale infractiunit Comiteres faptel: prin simularea de calitat oficiale, prin ripire, de doua sau mai multe personne impreans, dacs in schimbul clilerarii se cere un folos material sau orice alt avantaj, prin supunerea victime: la unele suferinte, 1 scopul de a 0 obliga la practicares prostitutiel: Pprinderea persoanel care a comis o infractiune flagranta, urmata de con- Guceres of intun interval rezonabil de timp in fata sutoritatior, nu Constituie infractiunes de lipsire de libertate: similar, restrangerea in limite Fesonabile = Hbertagi de migcare a copilului de cStre pSrinfii acestuia nu Constituie fnptn de lpaire de lbectates dack lipsires de lUbertate este comiss de mai multe persoane tpreund, me va reune forma de baza a infractiunit si circumstanfa agravantl prevazuta de art. 77 lit. a) NCP, daca fapta este comiss de cel putin 3 persoane: Lipsires de lbertate este absorbita in continutul constitutiy al infractiuntt de viel art. 218 NCP) pe perionda strict necesarA Intretinerit prin constringere 9 actalus sexual; dacs lipsirea de libertate preceds o perioadA Semnificativa de timp sctul sexual comis ulterior prin constrangere sou continua si dupa ce actul sexual prin constrangere a fost IntreHinul, se va rotine concursul real cu infractiunea de viol: dacs th Schimbul eliberart se cere ust solos material sau orice alt vantay. fapee feactiunes de lipsire d= libertate in mod Hegal in concurs cu infractiunea de gantaj: fh principiu, in situatia care infractiunea de viol nu se consuma, mandane In faza tentativel Uipsirea Hegals de libertate tsi redobandeste caracteru! autonom, urmand a f retinul in concurs cu tentativa la viol: ca exceptic, fm ipeteza in care imediot dupa Miolenta/constrangere se Tncearcd comiterea unui viol, care din orice motive nu se consums, lipsirea de lbertate va fi totust absorbitaPTS «i pastren emencrion FEY cxisrenta infractiunii este condifionaté esential de ceringa cn lipsizes de berate si fi fost sAvarsita in mod Hegal. Lilsertatea individuals si siguranta persoanei sunt inviolabile. Sunt categorli de persoane as waree situasie personala impune si justified luarea uner masuri de restrangere sau Upsire a lbertatii lor. Rete cazul persoanclor impotriva carora sa luat In conditifle legii mSsura refinerii sau arestarii preventive, arcstate in Vederen executirii unci pedepse privative de. liberate, al iiltarilor incazarmatt, al bolnavilor internap (psiMic periculosi, suferinzi de wnele boli contagioase), al sportivilor aflati in cantonament. al anor categor aa Salariati in perioada exercitarit unor anume inasreinar, actiunt, Mursai i situatii ca cele aratate, restrangeres sau lipsirca’ libereatt te are semnificatie penala. pentru ca fie ele sunt actmise find utile social, fe ea cel care le suports igi Indeplinesc o obligatic, au consimfit la aceasta odata acceptares unui anume statut (CSJ.. 2 pen. dec. me. 2199/2003). BAAS rented actutertn infractiunth de entre ite Wnecentactss oi edtTege tegencees cere Oanumits curats de timp in care pursoanele af rie private de libertate Si nici ca aceste persone a8 fle supuse unul anurmie watamene orl ea Victimele 63 simes vreo temere. In speta, tnculpatul nu numal ca a blocat Victimote Intro hasna de unde mu putune lest decat ajucate, dar le-e gt lowit cAinfi asupra lon pentru # le obliga sd ramAna intro zons infectats, Ump reladiv incdelungat, Apareren formulats de inculpa i uri sublective nu ar Hucmaritscopul privarit de Sensul cd sub aspectal bertate” a celor doua personne, nu poate A retinutd, decarces infractunes nod Hegel NU presupune existenfa exclusiva a ntentici directs, colificat’ ca scop, co putand fi sivargita gi cu inrentic indirects. Or, este evident cf aruncénd Victimele intrun loe de unde mu puteau icsi, indiferent de scopul urmarit (inculpatul 4 sustinut es in acest mod Je-a Imobilizat, pana Ia sosires organelor de politie). inculpatal a Prevazut cd priveazs persoanele respective de Hbertatea de naigeare gi, Fars Surmari neaparat acest reaultar, Ia accuptal astfel oS latura subicetivs a infractiunit este pe deplin meranita im caues (LCCJ, s. pens dee 1699/2004). de Hipsire do hbertate iAMENINTAREA Figa nr. 17 1. PARTEA TEORETICA S_1. DEFINITIA LEGALA Acfiunea de intimidare aw implicit, prin amenintarea 3, Tne] persoane, directA sau indirect’, explicité sau tn viitorul apropiat, va fi siivargits o infractiune Sau o fapts pagubitoare determinats sau determinabild, indreptats impotrive sa ori a altel personne, dactt este de nal turd ad ti producd o stare de temere (art. 206 NCP). <= 2. sTRUCTURA INFRACTIUNIE A. Obiect ~ relafiile sociale referitoare la libertatea psi- hicd a persoanei 2. Material B.Subiect | 4. Activ Gutor, 7 a. orice persoana (fizica/juridics) cu ca pacitate penal’; b. ‘participatia penal este posibils sub toate formele (coautoratul nu este posibil atunei cand amenintarea este instigator, complice) 2. Pasiv comisé prin vite grai, in aceasta ipotez’ infractiunea find instan- unie) a. persoana fizies tm viati: calitatea specials 9 subiectulu! L fa special: bi 1 gi avand un subject activpaciv (@unctionar public care Endeplineste o fumagic oc depilea exercifiul autoritatit de stat jun dectior, procure: ote) ponte etrase © calificare diferita [ulera) fart. 257 NCP). respectiv ulera) judiciar (are. 279 NEP]: b. pluralitates de subiect pasivi atrage repnerca une: pluralitae! de infracy AcHunes de inGmidare, directs sau Inclirect, explicits sau implicits prin amenintares realizata prin orice mijloace eS, in viltorul apropiat, va fi BAVArsiS Go infractiune sau oO apts (actiune sau mactiune) prin care se ponte produce un prejudicia mat al (determinat sau determinabiD, Tmpotriva unet persoane. a. sotulat ii, wf crn Snnlehmysrerinbcesored in okt &. amenintarea trebuie sa fe suscep- FLAS cle a produce o temere serioasd pentru peracana ameninata: © raul cu care se amenints frebuie si Fie injuse gf iminent sau si se pro- duc tn vittorul apropiat ~ stares de pericol pentru libertates psihics = persoane! amenintate, 3. Legatura = rebuie sa eXiste Intre amenintare si stares de pericol produssL_Ameninsarea [. cature 7 ~ intentia directS sau indirect’. Nu prezii tS importanta scopul Subiectiva | sau mobilul comiterii faptei gi nici daca infractorul a luat sau nu decizia de a comite fapta cu care se amenints ©. Forme a. Acte — posibile, dar neincriminate (cu exceptia pregatitoare situatie in care fapta se comite prin vit gral, cand nu sunt posibite). 2. Tentativa ~ posibilS, dar neincriminatt (cu exceptia Gituajiei in care fapta se comite prin viu gral, cand nu este posibilay, 3 Consumare | ——> @ fapta concumatsé: in momentul in gare persoana vatimat ia cunos- tints despre acthunea de amenintare, Care este de natura si o alarmeze; L_. ob. rapta epuizata: poate fi comiss tn forma continuata, epuizindu-se GupA efectuarsa ultimulur act de Sxecutare (unitate legals), a ®) ©. opservatu: potrivit noului Cod penal, fapta pagubitoare cu care este amenintat Pobiectul pasiv nu trebule s& fie indreptats numai impotriva sopulut sau a Qine! rude apropiate, ci aceasta poate privi orice persoans, chiar dacd nu Cake 6 logatura de rudenie intre aceasta si victima actiunit de ameningare; Atarea poate constitu: mujlecul de con ploxe {gantajul Cart. 207 NCP), violul (art. 218 NCP), agresiunes sexunls Rare ote Nor, tatharia (art. 234 NCP). ulerajat (re. 257 NCP), ultrajul elaine (are. 299 NEP), cercetaren abuziva (are. 280 NCP), forma agravats a Riieactiuni de purtare abusiva (art. 296 NCP) etc. }. caz In care infrac| tle amenintare cate absorbits in aceste infractiunts mitere a altor infractiuni com daca in acecagi Imprejurare in care este realizata amenintarea este sdvarsits supra persoanci vatamate si infractiunea cu care aceasta a fost ame- Rintars, Infractiunea astfel sAvargita va absorbi infractiunes de amenimtare,G. Conaitii de [—> 2 actiunes penal ee pune Sn amigo In plangeres | proceditttieate aera ee eeareareere ] ei pederettiiitnte | (2-2. campundurce Pariell mote iilitetnen pects wtrngeren | Pdigedtl praninitie, craig prénaenpucacea partion AIA u eanren ceacrica ATA ener a ft snvaryits infractunes de amenintare este necesar ca actiunea de ameninare sf insufle wiclmel temers: cf perscena w= va A exposi wel RINGS aiectivs in coramcint, inerintacan arcmin aa. G0” mevioasas EGE PUL SA) Micon WiGke Nai ERs puowonce a cesteniere: | Veeein ects ction ‘cael eeie Elcticiceg qweemiel Seats Cree. Bucubagth a T pans dc. nv 487/205)Figa nr. 18 SANTAJUL 1. PARTEA TEORETICA, > _ 1. permryia LEGALA SA nu faca sau 54 sufere ceva, Constrangerea unei persoane 58 dea, s& faci acd fapta este comisS spre a dobandi in mod injust wr /oles nepatrimenial, pentru sine sau pentru altal [art 207 alin. (1) NCP), Constituie © forma asiniletd a infractiunii constrangerea constand In ame ninfarea cu dares in vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromitStoare pentro persoana amenintaté ori pentru wa membru de familie al aceateia, in scopul Hea dobandi in mod imjust 1 folos nepatrimonial, pentru sine sau pencru alta [art. 207 alin. (2) NCPI. = STRUCTURA INFRACTIUNIL A. Obiect 4. Juridie [> a principal soanei gi relatiile sociale eu dreptul la libertate: Mbertatea psihics a per a leghturd * b, secundar: relatiile sociale referitoare la integritaten fizick au siinStatea Persoanei, patrimeniul, onoarea sau demnitatea acesteia ote. nh principiu, nu ares Le ob. exceptie: corpul persoanei;aa 101 2. Activ autor, | > =. orice persoana (fzicajuridica) cu instigator, ‘+b. participatia penala este posibila in complice) toate formele: comuterat, inetigare, gau complicitate, coatoratul mu cate posibil in cazul comiterti faptet prin Vie grat Gnfractiune aAmenintare pri SnistenEeavae 2. Pasty a pemoans fies Gh Ving pecsoune juricics nu poate fi subicet pasiv: Lb. pluraiitates de sublecti pasivi atrase Fetinerea pluralitatii de infractiuni 2. Element - constrangerea unei peranane prin arice mijloace material 28 den, 0 fact, fl ru fed wit Bit atifere Cove: 2. Urmarea ~ atarea de pericol referitoare la Hbertates pal imediats ick phpecqome’, S Legatura ~ trebuie af existe Intve constrangere gi starca decauzalitate | de pericol. subiectiva Set, calificatS prin scop (obfinerca pentru sine sau intentia pentru attul, t1 mod injust. @ uni folos nepatrinonial, tndifercnt di acesta este just sav injnat): nu prosinté importan{S mobilul cu carc a fost com < fn cazul variante: agravante prevazute de art. 207 alin. (3) NCP. faptuitorul urmareste obfinerea pentru sine sau pentre altul, In mod tnjust # woul folee patrinenial indifarent ack Scests este just enu injuct ~ amenintares cu darea in Vileag a unei fapte reale sau ima. Binare, compromitsteare pentru. persoana ameningst’ ort pentru un membru de familie (a se vedea art. 177 NCP) al acesteia102 1 santajul nm scopul de a dobandi in mod pentru sine ori pentru altul: PGacd scopul urmarit este dobandirea in mod injust @ unui foros patrimenial pen’ Injust wn folos nopatrimonial, ra sine sau pentru altul, se va refine varianta Agravants a infractiunii provazute de art. 207 alin. (3) NCP. © Varianta |——© comiteres faptet in forma tip sau acimilata in scopul de a apravata dobanadl tn mod injust un solos patrimonial, pentru sine Sau pentru altel (art. 207 alin. (3) NCP} G. Forme 4 Acte ~posibile, dar neincriminate presatitoare 2. Tentativa, ~ posibils, dar neincriminata, 3. Consumare | © 2. fapta consumata: in momentul In care se produce starea de pericol pentru lbertates persoanei: faptS epuizata: poate fi comiss in forma continuats, epuizindu-se dupS efectuares ultimului act de executare Ganitate legals). H. OBSERVATIE 4. infractiunes de gantaj este o infr ctiune de pericol: ceea ce priveste amenintares cu darea fn vileag a unei fapte reale sau imaginare, observai ca aceasta nu mai constituic © variant’ agravatii, cio Variants asimilata. forme tp. Totodata, fapta compromifstoare care Formeass cbicctul amenintarii cu darea In vileag se poate referi la persoana GinenintatS sau la un membru de familie al acosteia (deci inclusiv Ia persoancle care au stabilit relatii asemanStoare acclora dintre sori sau Gintre paring! st copii, In cazul In care convietuiese); infeactiunea de gantej absoarbe infractilunea de amenintare (art sau infractiunea de loviri sau alin. Q) NCPL: 206 NCP) ite violente in forma de bazA (art. 1934. infractiunea ce gantaj va A retinuts in concurs cu infractiunes de loviri sau alte violente In varianta agravata prevazuts de art. 193 alin. (2) NCP sau $i cea de vatamare corporal (art. 194 NCP); 5. folosul material patrimonial dobandit In mod injust Gm cazul variantel constituie obsectul material al infractiunii, ci consecinta Prejudiciul incercat vatamata cu care aceasta se poate constitu! parte civiIA In pracesul penal agravate) mu infractiunii, constituind totodats i de persoana 1. Prezentare comparativs Santaj “Talharie 1. Obiect jurk [> @ principal: liberta- tea psilies a per- soane! gi relayiile sociale “in lega- furs co dreptul la Liber Ly wb secundar: relapiile sociale referitoare la integritatea fi persoanel, patri- moniul enosres sau demnitatea 1. Obiectul juriaic [—> @. principal: relaritle s0- referitoare 1a drepeului ciale protectia de proprictate, a po- sesiel sau detentiei bunurilor mobile corporale ale une! persoane: Lips econ der /relatiiie: mo ciale eferitoare la protectia — liberttii psihice a perscanci sau cele referitoare Ia viata, integritatea corporal sau sana- taten persoanei 2. Object material: [—e. In principiu, nu + b. exceptie: corpul persoanei 2. Obiectul material a. principal: bunul mo- bil corporal aflat in proprictatea, pose- iis nek, lathenitie. il104 Santajul Uy» secunaa: ‘corpul per 3. Latura obiectiv: buie s& existe un interval de timp Intre exercitarea constrangerti gi activitates Victimei de a da, # face. a nu face sau a suferi ceva, 4. Latura subjective: Intentia directs, calitieats prin scap (obfinerea pentru sine sau pentru altul, tn mod injust, a unui folos nepatrimonial, indiferent dacs acesta cate just sau injuse). 3. Latura obiectiva: dups exercitares —— constrangerii asupra persoanei vatsmate, infractorul % eustrage bunul pe care aceasta il detine. 4. Latura subiectiva: inten fie directs, calficata prin seop — (Insusiren — bunnlui sustras, respectiv luarea ori pastrarea bunului-sustras ori asigurarca sciparii, respectiv Tnlaturarea urmelor infracti- a. S. Forme: a. tentativa este po- sibild, dar nein- ati; fapts consumats: im momentul tn care se produce stares de pericol pentru libertatea persoanei: fc. fap’ poate fi comisa in forma continuats, epuizats: epuizdndu-so 5. Forme: a. tentativa este po- sibils gi incriminata; b. fapta consumats: momentul luarii bu- @upai efectuareaulimurai act de executare Cant tate legala). J. Condit ae ~ actiunea penala se pune in migcare si Sea Peete. | eect ea ere DU eats pence timp co Oblechi juridic principal al gantajului wate libertates moralé o acesteia. De asemenes, sau ameninta MIGehiwe Shed folee inpcet (SIL... pen. dec. ATA aavtrac trebule sa fle de-aga natura aitang cu luarea bunului, persoane, fie ste naturt ethiGh, pentes # inypneccestcia am facBices totter ocren me-ceed facd ceva, Constrangerea In cazul infractiunit de santas eat Gn on Prilejuiascs o stare detemere (oe Mare), ceea ce determing Victime sa actioneze infr-ur alt mod dees in cazul talnArici, de reguls cxercitarea Violentel Sn, aemErsiiitesiel om @sbenciee ‘Tes wcogrel clesbaseccteues nr. 4266/1999), junea de santaj presupune, sub aspectul elementului material, o constrangere exercitats’ asupra unel Fizicl, fle de Aecla pe care gil doregte #1 #8 MBA drept scop oO anumits comportare (aga cum doregte constrangatorul din partea victime: de pe Faptuitorul sau alt& persoana sa obting un folos injust (C.J, s. pen, dec. nr, 3309 din 20 octombrie 2008) ATA. sontajat consts tn constrangeres unel persoane, prin yiolenté seu prin ack fapts este oO, 5A doa, GA Fach, sa nu ach sa1 santajut comisa spre a dobands, in mod injust un folos pentru sine sau pentru altul. Yatnaria cote furtul savargit prin Intrebuintare de violenje sau amenintiri, Ori prin puncrea victimel in stare de incongtientS sau neputinta de a se Qpdte, precum gi furtul urmat de intrebuinfarea unor astfel de mijloace, pentru pastrarea busului furat sau pentre inldturares urmelor infractiunit Gr pentru ca fAptustorul s8-si asigure scApares, Citea ce deosebeste, in primul rand, infractiunea de gantaj de infractiunea de taiharic este objectul juricic. In cazul gantajului, sunt tnealeate cu prioritate relatiile sociale referitoare la libertatea persoanei. gi anume Hoertatca pothied, iar in cazul talharfer sunt lezate, in principal, relagiile Sociale privitoare la patrimoniu si numai in mod adiacent, din cauza Miolente: sau amenintirii folosite de fSptuitor. este atinsa libertatea fizics Sau psihica a persoanei. Urmares imediatS consta intr-o stare de pericol — la Santa) — cu privire la valorile ce aleatulesc obiectul faptei zi im efectiva diminuare a pate moniului Vietime, in cazul talharies. Din punct de vedere SI consumSrt, gantajul se finalizeass in momentul crearit starii de pericol, heavand relevant dac& fSptuitorul a mai obfinut sau nu folosul urmarit. In Cacul talharicl, consumarea faptet este in directa legatura cu obfineres bunului de cdtre fptuitor. De asemenea, ceea ce deosebeste cele dou infractiuni este Imprejurarea c& fSlhSria se caractérizeazS prin simulta- neitates violentel sau amenintarii cu actul victime! de a ceda bunul siu, in mp ce, in cazul gantajului, infractorul intrebuingeaza violente sau ame- hinfarea pentru a obtine ulterior un bun (CA. Bucuresti, 5.4 Tea pen, dee mr. 440/2000) ATA ventru a se putea retine comiterea infractiunii de gantaj, trebuie indeplinite Mulativ uematoarele conditi: existenta constrangeri In scopul ca partea Vitamata a8 dea, 98 fack, sA nu fach sau si sufere ceva, daca fapta este Comiat spre a dobandi in mod injust un folos, pentru sine cau pentru altul, jar constrangerca o8 se faca prin ameninfarea cu darea in vileag a unei fapte resale sau imaginare, compromijateare pentru persoana amenintatt, sorul Sau o rud& apropiats. Or, in spetd, infractiaunea de gantaj este realizatS prin toate clementele sale constitutive: partes vatémats R.M. a fost constransi si incheie un. contract de InstrAimare prin amenintarea cu Inceperea cercetatilor penale pentru infractiunea de evaziune fiscala (.C.C.J., . pen, dec. nr. 1385/2004).mo 1 107 Fares eocinberstni Fractionii de gantaj nu este necesar ca partes VAtimatk 28 dea inculpatului suma de bani ceruts, clementele constitutive ale Infractiunit flind inerunite chiar dac& suma de bani nu a fost efectiv data. dleoarece santajul este o infractune Inclreptats. im principal. Lbertatii morale a Pperscanci, libertate Incklcatt prin aimplul fapt al constrangerii acestela sa dea, s8 faca, si mu fact sau si sufere ceva Impotriva vointe: sale (LO.CJ.. . pen. dec. nr. 3508/2008) SeapoteivnFisa nr. 19 HARTUIREA 1. PARTEA TEORETICA @. persoans Fisica in viata: persoana juridicS nu poate fi sublect pasiv: |» b. pluralitatea de subiecti pasivi atrage retinerea pluralitarl de infractiuni;1_109 L_. co nu prezints importants varsta sau sexul subiectulus pasty al infracti unis ©. tarara 2 Element ra. urmSrirea unei perseane, in aod obicctiva maaterial repetat. fara drept sau farsa un interes legitim, b. supravegherea locuintet. loculut de prunes ort a altor locuri freeventate deo persoands, in mod repetat fara drept sau fra un interes legium. Corinte esentiate: a 2. urmarirea sau supravegheres #5 fe 2. urmarirea sau supravegheres <5 Fie realizats fara crept sau fra srt 2. Urmarea - starea de pericol referitoare Ia libertatea iumediata pathacatn yoerwomrent 3. Legatura ~ trebuie =H existe Tntre actvitates co const: e clementul material al infractiunit 9 starea de pericol de causal ~intentie directa. E. Varianta + erectuarea de apeluri telefonice ijloace de trancmitere 1a distanta, care, prim frecventa sau com = Sub aspect sublectiv, varianta atenuata se comite cu interiie: dieecill ener Tea receyo | M&rpuirea ~ posibile, dar neincriminate. pregatitoare = posibila, der neincriminass. dn momental tm cere, dup efectuares actiunit (nfractionale repetate, se produce Starea de pericol pentru Hbertates peihics a perscanel, @®} co. onservarn Gack sunt realizate ambele forme alternative ale elementutul material al Soractinit, se va retine existenta unei infractiuni unice simple. iar nu a inut concurs de infraction orf a unel infractiun continuate: infractiumes de hartuire peate @ retinuts In concurs, cu infractiunea de Miolare a Viefil private (art. 226 NCP), dacs, pe lang’ supravegheres repetata a locuintel persoanei vStiimate, FRptuitorul fotografiaz’, capteaza Ori Tnregistreazd, Fars drepl imagini ale persoanei aflate In locutnya: fat de principiul legelitai incrimingrii prevazut de art 1 alin, (2) NCP, infractiunes poate H retinuts numai cu privire Ia faptele sivargite dupa 1 feveuarie 2014. TE Condit de | —actlunca penald se pune in migcare la plangeres preslabia procedibilieste | a persoane! vatamate, iar retragerea plangerit Tnisturs ris- = bunderes penala: Dedepsivititace | “Tm PScarea nu este posibia.Figa nr. 20 VIOLUL PARTEA TEORETICA S71. DEFINTITIA LEGALA Intra perenne ale ace cufleribvens cle mowleyi aie. 401 tiunea ce const in raportul sexual actul sexual oral sau anal cu o rgit prin constrangere, punere # imposibilitate de a se apra ori de a-gi exprima volnte sau profitand de accasts stare (art. 218 alin. @) NCP} Constituie fornia asinitata a vielului orice alte acte de penctrare vaginald sau anald 64 0 persoand de sex diferit'sau de acelasi sex, comise prin constrangere, punere in imposibilitate de a se apSra ori de a-si exprima vointa eau profitand de aceasts stare fart. 218 alin. @) NCP}, 2. STRUCTURA INFRACTIUNIL A. Qbiect 1. Jurtaie [— > @. principal: Mbertatea si inviolabili- inten vietii sexuale a persoanet si legate relatifle sociale oo L 9b. seoundan relntiile secinte referitoare la Integritatea fizi viata persoanet 2. Material ~ corpul persoanei in views.112 41 Vietut B.subiect | 4. Activ p— a nemijiocit orice persoana fizics Gminors sau majors) cu capacitate penal; |» b. este posibils instigarea $1 complict- tates anterioars; Li» «. comutoratul, complicitates concom tenta — forma agravata. 2. Pasiv, [—> = orice persoand fizied in viata; 1. ». pluratitatea de subiect! pasivi atrage Tetinerea pluralitati de infractiunt. . Lature 7. Element Se mu rapertaliosanls obiectiva smaterial |» ». aetul sexual oral sau analy L_, ¢. orice alte acte de penetrare vaginal’ sau anali cu carncter sexual, reali zate cu o persoand de sex diferit sau de acelasi sex, prin constrangere, punere fn imposibilitate de a se apara ori de a-si exprima vointa sau Profitand de aceasta stare: VY avtele de penetrare sexualé pot Bi realizate prin orice mijloace, nefiind necesar sh Fle realizate prin. intermediul organului genital masculin, 2. Urmarea = starea de pericol referitoare la Incatearea imediata libertad pit vietil sexuate a persoane| 3. Legatura [> a. rezults din materialitatea fapter, decauzalitate | L_, b. in formele agravate comise cu prac- terintentie trebuie dovedits [art. 218 alin, (3) it, e) si alin. @) NCP}D. Latura subiectiva agravate (ale formet Speen, asimilate) [om b intentis directa: 2. mu prezinta importants in cazul forme tip sau al celei asimilate mobilul sau scopul cu care a fast sAvargita fapta: Vo comiterea faptes nm Scopul producerii de materiale pornogratice constituie varianta agravata = infrace Bunt [pr a. viola comis asupra unei persoane care se afl in in- Erijirea, ocrotirea, educares, para eau in tratamental faptustorulas [art 318 alin. (@) lie, a) MOP} [> 2. viotul comic acupra unei rude in linie directa, frate sau Sora [art 218 alin. (3) le. by) NOPL. - potrivit nouluf Cod penal, infractiunea de incest va Fi Qbsorbies in varianta agravats a infractiunil de viol Btunci cand acesta are loc imtre rude im linie directs nitro Frayi gi aurori [> 3. vietul comis asupra unei victime care mu a implinit Vareta de 16 ani [art. 218 alin. @) ht. MCL], vareta victime: conduce le faldturarea agravantei; J—+ 4. violu! comiz in scopul producerii de materiale pornografice [art 218 alin. (3) it. d) NEP], -asravanta priveste scopul comiterii faptel. neti Recesar ca materialele s8 f fost proctuse efocHy [—= 5. vietul a avur ca urmare practerinten! mare corporal [art 218 alin. C3) lit. ©) NEP], Je 6. viol savarste de dous sau mai multe persoane Impreuna fart. 218 alin. G) be) NCPI: - fAptuiterit au calitaten de coautori, autori succesivi ai faptes sou compli! concenitenty Le 7. viotul care a avut ca urmare moartes victimel [art 218 alin. (4) NCP]; © moartea Victimei se produce practerintentionat.1 viotut ~ posibile, dar neincriminate. pregatitoare 2. Pentativa = a. idonee imperfect&: este postbil gi imcriminats; idonee perfecta: mu este posibila; cauza de nepedepsire: numai clests- tarea, nu gi impiedicarea producerii rozultacanat 3.Consumare | - a. fapta consumata: in momentul stretinerii raportulul sexual/actulai Sexual oral sau anal/actelor de pene- trare Vaginala sau anala fapta epuizata: poate fl comisS in forma continiata, epuizandu-se dup& efectuares ultimulus act de executare (unitate legala); dacs os urmarile ecHVitati infractionale se prelungesc in timp fed interventia faptuitorulut, fapta capatS caracterul une infract- uni progresive ce se epuizeazi la mo- mental producerit rezultatului mai ray, @®D ce. ovpservatm constrangerea exercitatS ssupra victimel nu trebuie s8 fle trezistibsla: violul Gn forma tip sau asimilata) comis prin Gniractiinea de lipsire nelegali de libertate (art heccsara pentru sAvarsirea precum st constrangere absoarbe 205 NCP) pe perioada infractiunli, amenintarca (art. 206 NCP), infractiunes de loviri sau alte violente (art. 193 NCP); Variantéle agravate au fost in mare parte preluate de noul Cod penal din VEGNLY God. cu modificati, Iegea Nowa adaugand un alt element CiGuistantial anravat, respectiv atunci cand fapta a fost comiss tn scopulproducerii de materiale pornografice; de asemenee, a fost inlsturats Ubrianta agravatS referitoare In fapta care a avut ca Urmare sinucideres, 4. violul nu poate fi retinut in concurs ideal cu infractiunea de act sexual cu LiVMiiner ine’ poate exista un astfel de concurs Intre viol gi coruperes sexuala a minorului: 5. potrivit nowlui Cod penal, violul comis asupra sofului sau intre verit primar va constitui infractiunea de Viol In forma Up/asimilats/agravata, cu Exceptia agravantel prevazute de art. 218 alth. (3) it. b) NCP: 6. dack este savargitA o tentativa la infractiunea de viol urmata de moartea practermtentionats = victimei, se va aplicn pedeapsa prevazuts de lege pentrs infracunea consumata previzuta de art, 218 alin. @) NCP [a se Vedea art. 36 alin. (3) NCP} BQ 1 iis HL. Conaitii de [> 1. actiunea penals se pune Tn migcare la plan- procedibilitate Berea prealabilS 9 persoanei vatamate daca 3 pedepsibilitate infractiunea este comisa in forma de baza sau con asimilata: 2. raspunderes penal& este fnisturata numai prin retragerea plangerii prealabile, ne si prin Impacarea partilor: Le 5. potrivit art. 157 alin. (5) NCP, dack persoana Watamata a decedat tnainte de expirares ter- menului prevazut de lege pentru introdu- cerea plangerii, acthunea penala poate f puss fn migeare clin ofiersARIAS a eareren oeactica ATA 1. pctut sexual, rimas in forma tentativel, savargit prin constrangerea victmel care nu a Implinit vaesta de 19 ani, armaet de comiteres unut al Uoilen act sexual concumat, prin constrangeres aceleiagi victime @i tn calizaroa acelelasi rezolupt infrachonale, constitute infractiunea de viol in forme contimuata: in cazul in care, in acopul aavargiri infractiunil de viol, Victima minora a fort hpeits de libertate de mai multe persoane tmpreuna, Hind supusa unor suferinte pe durata lipsinli de libertate, prin exercitares nor atte de. violena fizics repetate, sunt ntrunite gi clementele Constitutive ale Infractiunii de lipsive de Hbertate in mod Mlegal aflats th Concure ou infractiunes de viol SDack inculpant s savargit Infractiunes de viol asupra vi aplinit varsta de 15 ani, pe care o cunogtea gi ale cdrei trSeSturi somatice frau cele normale pentru un copil sub 15 ani, mu sunt incidente cispozitiile feferitoare Im croarea de fapt secundara (LC.CJ., 5. pen. dec. nr. 1148/2009). ATA acostarea 51 amenintarea mai multor femei de cBtre 4 inculpati, dup& care Hecate a dus cate o femete pe camp Savargind violul in locuri apropiate, dar separate, conetitule infractiunes de viol savarsité de mal multe persoane impreuns, iar nu cea de Viol in forma de bazé (C.SJ., 5. pen., dec. he. 1955/1995). ATS exits viol agravat daca victima avea varsta de 9 ant chiar daca nu s-a folosit Violenta; in acest caz, nu se poate presupune cS victima sia exprimat in mod liber vointa consimtind Ia rapert sexual (T. Bucurest 3 pens, dee. nr. 169/1982) ATA ta compunerea elementutus material al tentativer de viol ints toate actele do cuocutare premergatonre raportulul social cu victima, off de cate ort Scuvitatea Infractionalé a fost oprits inainte de consumaren acestul raport Limita superioara a tentativel de viol o constitute tntreruperea achuni de executare inainte de realizares raportulul sexual, iar daca aceasts Limits a fost depagita, exists infractiunea de viol th forma consumati (CA. Bucuresti, 6 pon, dae. wr. 2142/1999),Figa mr. 21 AGRESIUNEA SEXUALA 1. PARTEA TEORETICA el S71. DEFmrgia LEGALA Actul de natura sexuala, altul decat raportul sexusl actul sexual oral sau anal, Cu o persoana de sex diferit sau de acelayi sex, reapectiv actul de ponetrure persoans de sex ciferit sau de acciagi ex, savargit prin mposibilitate dea se apsra sau de a-gi cxprimna voite a) NePrT faala sau anala cu o punere tn ori profitand de aceasta stare (arr 219 alin S72. sTRUCTURA INFRACTIUNTL A. Obiect dark Sos a gt invielabue tates Viefii sexuale @ persoanel si L—+ b. secundar: relatitic sociale referitoare la integritatea fizica sau psinica 2. Material = orpul perseanci in viata. BSubiece | a. Activ fp a memijlocit: orice persoana fizics Gminors sau major) cu capacitate enala: [> b. este posibia insuigarea si complici tates anterioars,“Agresiune sexual Le conutoratul, complicitatea concom tents — forms apravars. 2. Pasiv [> @. orice persoana fizica In viata: L_. & pruratitates de subiecti pasivi atrage Fefineres pluralitstii de neractiant < Latara ebiectiva 2. Element santesial + Gntretineres unui act de natura sexuala, altul decat raportul sexual, actul sexual Oral sau anal, cu o persoans de sox Giferit sau de acelagi sex, respectiv aActul de penetrare vaginals sau anala cu o persoand de sex diferie sau de Seelagi sex, prin constrangere sau Puncrea victimel in imposibilitate dea Se apara ori de agi exprima vointa cau profitand de aceasta stare acto proctici sexnale care. ri pr ponctrare cu caracter sexual): Y Cerinte esentiate: 1. actele de naturs sexuals sa nu X mplice existenya une penetrsri cu caracter sexual 2. actul de naturé sexualé 28 sibs Toe fant consinefimdutal persoarei, prin conserangere, puncre tie fnpost bilitare de ase apara ride ast oxprina pointe Saw propitand. de 2. Urmarea imediats —atarea de pericol referitoare Ia incSlearea libertatii vietit sexuale @ persoanei, 3. Legstura de cauzalitare [om Sr Renn GI mantastelttnion tate la formele agravate comise cu prac terintentie trebuie dovedita [art 219 alin. @) lit, ) gi alin. G) NEPI.1D. Latura subiectivs ntentia directa: < nu presinta importants in cazul formei tip sau al celet asimi Jate mobilul sau scopul cu care a fost sAvarsitS fapta: - comiteroa faptei in scopul producerti de materiale porno- Brafice constituie varianta agravats a infractiunt E. Variante agravate (ale Formet tip sau asimilate) [—~ 1. agrestunea sexuala comisa asupra unei persoane care se aflA in ingrijirea, ocrotirea, educares, paza sau in tratamentul faptuitorulud (art. 219 alin. @) lt a) NEP]: [— 2. agresiunes sexual comisd asupra unei rade in linie directs, frate sau sora [art. 219 alin. (@) lit by NCPI: V agresiunea sexuals trebuie sivarsits fat de o ruda In linie clirectS ascendents sau descendents sau de frate asupra sorei, cde sord asupra fratelui ori Tntre frati, teapectiv tritre [— 2. agresiunes sexuals comiad asupra unei victime care nu a Implinit varsta de 16 ani (art. 219 alin. @) lit. c) NEP]: Vo eroarea cu privire la varsta victimei conduce 1a Inlsturares agravantei: [— 4. agresiunes sexuals comiss fn scopul producerii de 219 alin. (2) Wt. d) NCP]: V agravanta priveste scopul comiterii faptei, nefiind necesar ca materialele #5 fi fost produce efectiv; materiale pornografice [ar [> 5. agresionea sexuals a avut ca urmare practerinten- tlonata o vatamare corporalA [art. 219 alin. (2) lt. ©) NePy, [— 6. agresiunea sexuala savarsita de dous sau mai multe persoane impreuns (art 219 alin. @) lit.) NOPP: V fAptuitorii au calitatea de coautori, autori succesivi ai faptel sau complici concomitenti:1201 Agresiune sexuala ce . agresiunca sexual care a avut ca urmare moartea victimes fart. 219 alin. (3) NCP}: Vv modrtea victimei se produce practerintentionat. F. Forme 2. Acte, pregatitoare ~ posibile, dar neineriminate. 2. Tentative [> a. idence imperfecta: este posibild gi ineriminats; [— b. idonee perfecta: nu este posibils: L_, causa de nepedepsire: numat desis- tarea, nu si fi rezultatulut npiedicarea producerit ‘Consumare [8 fapta consumat in momentul Intrefinerit actelor de natura sexuala prin constrangere, punere in impo. Sibilitate de a se apira sau de a-si exprima vointa ori profitind de aceasta stare; Ly a rapta epuizar: forma cont poate fi comisa th rut, epuizandu-se dupa cfectuarsa ultimuului act de executare Canitate legals); dack urmarile activ tafii infractionale se prelungesc In timp frS interventia fAptuitorului, fapta capAts caracterul unet infract- uni progresive ce se epuizeazd 1a mo- mentul producertt rezultandu: mal av. ® oc. osservaTn 2. constrangerea exercitats asupra victimei nu trebuie 63 fie irezistibils; 2. infeactiunea de agresiune sexual comis’ prin constrangere absoarbe1azs nfractiunea de lpsire nelegala de bertate (art. 205 NCP) pe perioada necesar® pentru eSvargires infractiunil, ameningares (art. 206 NCP), precum gi infractiunes de loviri sau alte violente (art. 193 NCP); 3. agresiunea sexuald nu poste A retinuts in concurs ideal cu infractiunea Ge act sexual cu un minor, ins& poate exista un astfel de concurs intre Infractiunes de agresiune sexuala 91 coruperea sexuala a minorulut dacd tn aceeasi fmprejurare si asupra aceleiasi victime. au fost savarsite DIBt acte de agresiune sexualS, cat gi acte specifice infractiunit de Viol, fapte constilule viol, iar nu un concurs intre Viel gi agrestume sexuals; 5. actele de matures sexual comise de Faptuitor cup! ieiee In peopeinl coeg Or asupra corpului unui animal nu constitule fapte tpice de agresiune Sexusls, putand fi Mss retinuts comiterea infractiunit de ultra) contra Gunelor moravuri 6. dack este SSvargitS © tentative Ia infracttunea de agresiune sexual Urmat’ de moartes practerintontionats a Victimel se va aplica peceapss Prevazuta de lege pentru infractiunes Consumats previsues de art Blin. G) NCP [a se vedea art 36 alin. ) NCP; Etabilire s pedepsel trebuie avur 219 Beelasi mecanism de n vedere gi pentru tpoteza In care tentative la agresiunes sexuala a avutca urmare Vathmarea corporals s Vietimel, urmand a fiaplicabil si pentru acest caz art. 36 alin. (3) NCP: potrivit noului Cod penal, agresfunea sexueld comisS acupra sofului, Oct Intre’ pet Joane care au relati ascmandatoare celor dintre soti sau intre Verii primari va constitu infra Hp/asimilats/agravath, junen de agresiune tm forma cu exceptio agraventel provazuta de art 219 olin. (2) lit. b) NET, In majoritarea cazurilor se va retine forma de ba: Inotiunit sau cea asimilata care se urmareste Ia pl personne! vatsmate. HE, Conditit de procedibilitate st pedepsibiitate ngerea prealabila a [= a. actiunes penals se pune in migcare Ia plangerea prealabils a persoanci va tamate daca infractiunea este comiss in forma cle baz: 2. raspunderea penala este Intaturats humal prin retragerca plAgresiune sexuala prealabile, nu 3h prin tmpacarca partior L_. 3. porrivit art. 157 alin. (5) NEF, daca persoana VAt&mata a decedat inainte Se expirarea termenului prevazut de lege pentru introducerea plangerii, actiunea penald poate f puss in migeare din offciaFiga nr. 22 ACTUL SEXUAL CU UN MINOR f > 1. PARTEA TEORETICA 1. DEFINITIA LEGALA Fapta constand in raportul sexual, actul sexual! orice alte acte de penetrare vaginal sau anal com 13 $i 15 ani {art. 220 alin. 2) NCP} oral sau anal precum si cou un minor cu Varsta intre <2. syRUCTURA INFRACTIUNIL A. Oviect 2. Juridic Tiibertatea Viefii sexuale a minorului sf relagiile sociale in legaitura cu aceasta. 2. Material ~corpul mmeruti, B.Subiect | 1. Activ fa. nemijiocit. orice persoans’ fizics (minors sau majors) cu capacitate penals, autora] nu poate fi clecat un major In cavul Varlante: aggravate previzute de art. 220 alin. (@) NCP: |, ¢. autoru: este calificat eazul Variantei agravate prevazute de art. 220 alin. (4) lit b) NCP: tutore, curator, suprave: hetor, Ingrijitor, |24~I__Actul medic curant, profesor sau educator al minoruluts L_. a. participatia penals este positils in toate formele (coautorat, instigare, complicitate) 2 Basie [> a: In vavianta Hip: winendll cu VErete Intre 13 gi 15 ani, Lo. pi retinerea pluralititii de infractions IWtatea de subjecti pasivi atrage © Caters obiectiva 2. Element material f— 2. Intretinerea unui rapert sexual, act gexual oral sau anal ori a oricdror acte de penetrare vaginala sau anala cu un minor cu varsta Intre 13 gi 15 ani, de sex diferit sau de acelast sex: = actul sexual este liber consimtit de ambele persoane: L_. b. actele de penetrare sexuala lat care se refers art. 220 NCP desemneazis # raportul sexual: S fi, actul sexual oral sau anal: 2 alte acts de penetrare vaginal sau anala, indifen rent de modalitates de realt 2. Urmarea Imediata = starea de pericol resultats din inchlcarea| Ubertstit sexuale a minorulat 3. Legatura de cauzalitate = rezulta din materialitatea faptel1D. Latura wubiectiva Lor 2 intentia aireceas nu previnté importanta pentru existenta infractiunii mobilul sau scopul cu care = fost sdvargita fapta cu Exceptia situafici in care faptes a fost sivargits in scopul producerli de materiale pernografice, cand se va retine forma agravats E. Variants [> 2. raport sexual, act sexual oral sau anal, respectiv oricare act de penctrare VaginalS sau anals comis cu un minor fare nu a implinit varsta de 13 ani [art. 220 alin. (2) Nery, |» >. raport sexual, act sexual oral sau anal, respectiv oricare act de penetrare va: ald sau anald comis de un major Coun minor cu varsta intre 13 gl 48 ant, cand majorul B abusat de autoritatea ort Victimet [ert. 220 alin. @) NCP}; Vo subiectul influenta #8 asupra deauna © persoana majora care are autoritate Asupra mingrului [minorul aflandu-se intro pozitie de subordonare faqs de aceasta (do pilds, directorul une: scol] ort influenta asupra minorului Gnedi- ferent du natura acesteia sau de calitatea si care profita de aceasta pe de penetenren sexuala: autoraiei) feu Tntretineres actelor Vim caval acestel variante agravate nu prezints importants diferonta de Varta intre major si cauza de nepedepsire prevézuts de art. 220 alin. (5) NEP nefiind aplicabila: port sexual, act sexual oral sau anal. respectiv oricare mala sau anala comia asupra unet Tudo in line directa, frate sau sora [art 220 alin. (4) Wt 9) Nor);126 | Actut Vo constituie o variants agravata atta formei tip, cat sia celorlalte dous agravente anterioare prevazute de art. 220 alin. (2) sau (3) NCP: [—* 4. raport sexual, act sexual oral sau anal, respectiv oricare act de penetrare vaginala sau anala comis neupra unel personne care a¢ afd in Ingrijirea, ocro- Grea, educaren, paza sau in tratamentul f&ptuitorului lart. 220 alin. a) ie. by NCI; Vo constituie © variants agravets atat « formei tip, cat 51 a celorialte doua agravante anterioare prevazute cle art. 220 alin. (2) eau (3) NCP; Vo se va refine aceasta agravanta sf In cazul in care mumai complicele sau instigatorul are calitstle + 5. raport sexual. act sexual oral sau anal. respectiv oricare Act de penetrare vaginals sau anala comis in scopul producerfi de materiale pornografice (art. 220 alin. (4) eo) NCPI: Vo constitute © variants agravats atat a formet tip, cae si & celorinite Goud agravante anterioare prevarute dle art. 220 alin. (2) sau @) NCP; Vo mu estensenesr ca munterialele pomndgre fies a: produse efectiv, find guficient ca fapta si fle Savarsita Tn scopul producerii lor. a. Acte. = posibile, dar nemeriminate. pregatitoare J» bb, idenee perfecti: nu uate posibilli; Le c. causa de nepedepsire: numai desis- tarea, nu gi impiedicarea producerii rezultatale:3. Censumare | p> = fapts consumata: in momentul realizSrii raportului sexual, respectiv Al actului sexual oral sau anal ort al Actului de ponetrare vaginals seu anal asupra minorulul: fapti epuizata: poate fl coms’ In forma continuata, epuizanduse ups cfectuarea ultimulud executare Gunitate legals). act de ® co. osservatm 1 infractiunea de act sexual cu un minor poate fi refinuti in concurs ideal cu infractiunea de coruptic soxuala, cand are loc im prezents unui ale minor ful sexual consimgit cu un miner spre deosebire de veches reglementare, potrivit noulul Cod penal, daca in rma sctului sexual cu un mi lor se produce practorintentionat vatimarea corporala sau moartes minorului, se va refine concursul intre actul sexual cuun miner si, dups caz, lovici sau alte Violente, vatamare corporala, loviri sau wv cauratonre de moarte, iar nu © forms agravata a infractiunti: cand din probele administrate rezulia ca minorul nu aves posibilitatea de a Sxprima un consimtamant valabit pentru: Intretine ea unui act sexual de be va retine sa ee aturs din cauzs varstei foarte fragede, infractiunti ce viol; een persoana minora clisdtorits cu dispenss de varsts (art. 272 alin. (2) NCC] fospectiv cea carein ta recunoscut T tutels Copacitatea deplins de exercitie Fisubiect pasty al infractiunty: mod anticipat ce catre instanta de n conditiile art. 40 NCC. nu poare pene: ipoteza In eda in line direc complexd, Fi re actul Sexual este intretinut cu un minor care este ) frate sau sors, now! Cod penal a creat o nd absorbits infractiunes de incest nfractione prevazuts de art. 377 NCP In cos de net sexual eu Un minor, sivargitt In modalitates raportulur seNual:Actul sexual cu un minor spre deosebire de vechiul Cod, potrivit noului Cod penal, tentativa in forma imperfecta este posibila, dar neincriminata; totusi fapta perseanei majore de a-i propune unui minor care nu a implinit varsta de 13 ani 5 Se Intalneascs, In scopul comiters unui act sexual dintre cele prevazute in srt. 220 NCP, inchusiv atunci cfnd propunerea a fost facut’ prin mijloacele de transmitere 1a distanta, constituie infractiunea de racolare « minorilor In scopuri sexuale prevzuts de art. 222 NCP; 2 dacd In aceleasi context au fost savargite atdt acte de corupere sexual, cAt gi acte specifice Infractiunit de act sexual cu un minor Intre aceleagi dous 1 perscane, fapta constitule act sexual eu un minor, iar nu un concurs Intre Infractiunea de act sexual cu un minor st cea de corupere sexuala YE Gauze speciale Art 220 alin. (5) NCP prevede cA nu se pedepseste: de nepedepsire 4. Sntretinerea unul raport sexual, act sexual oral seu anal ori a oricSror acte de penetrare Vaginald sau anali cu un minor cu varsta intre | 13 si 15 ani de sex diferit sau de acelasi sex, Gack diferenta de varsti dintre subject ] implicati nu depaseste 3 ani; i + 2. introtinerea unui raport sexual, act sexual oral sau anal ori a oricdror acte de penetrare VaginalS au anal& cu o persoans cu varsta mai mica de 13 ani, de sex diferit sau de acelasi sex, Gack diferenfa de varstS dintre subjectit = implicati nu depiseste 3 ani. i 1 Gonditii de ~actianea penal se pune in miscare gi se exercité din oficiuFisa nr. 23 CORUPEREA SEXUALA A MINORILOR 1. PARTEA TEORETICA Sa. permnria LEGALA respectiv actual de penetrare vaginala sau anala fpotriva A sexuala, altul decat rapertul sexua in G) NEP} pisutiel clecmee exe. 2: S22. sTRUCTURA INFRACTIUNIT A. Obieet a Juriaic relatiile sociale referitos la libertates 2. Material SS B.Subiecte | a. Activ Gutor | - orice persoana Hizicd (minors sau major conuter, eapucitnie perst@ Instigator, complice) 2. Paniv mineral indiferent de sex obiectiva material ful decdt raportul sexual act1320 1 Coruperea sexuala a minerulul de sex diferit sau de acelagi sex, res- pectiv actul de penetrare vaginals Sau analé cu o persoana de sex Giferit sau de acelagi sex fats de un minor care nu @ implinit varsta de Seu practic. sexuale care nu presupun o penetrare cu caracter sexual: Leb. determinares Gmplinit varsta de 13 ani sa suporte Ori s& efectueze un act de naturs sexual} Vo presupune instigarea minorului le efectuarea sau suportares ‘unui astfel de act 2. Urmarea | stares de pericol pentru relaiile sociale refe~ imediata ritoare Ia ocrotirea Mbertipi sexuale a min 3 Legatura de | - rezulta din materialitatea faptel cauzalitate [— 1. intentia directa sau Indirecti; nu prezinté importanta pentru existenta infract mobilul sau scopul cu care 5 fost sivargita fapta, cu exceptia situatiel in care fapta # fost comiss in scopul producerii de materiale pornografice ori Tn vederea SAVArgirii de acte sexuale cu u: minor de sex diferit sau do acclagi sex, cdnd se Va refine forma agravataCREZSOONE] 11 E. Variant 4. comiterea unui act sexual de orice natura de us major atenuate fu presenta unui minor care nu a implinit varsta de 13 ani [art 221 alin. @) NCP}; V fapta comiss de o persoana care nu a Implinit varsta de 18 ani nu este tipics: V actele sexuale de orice natura la care asista minorul pot constitui ele Tnsele o infractiune: 2 determinarea de catre un major a unui minor care nua Tmplinit vA rota de 13 ani sk asiste la comiteres unor acte cu caracter exhibitionist ori la spectacole sau eprezentatii in cadrul carora se comit acte sexuale de orice natura, precum ¢i punerea la dispozitia acestuia dle materiale cu caracter pornografic [art. 221 alin. (4) Nery; v fapta comisd de o persoand care nu a implinit varsta de 18 ani nu este tpies: F. Variante aAgravate |» &. minorul se afla in Ingrijirea, comiterca unui act de naturd sexual, altul decat raportul Sexual, actul sexual oral sau anal cu o persoans de sex Giferit sau de acelagi sex, respectiv actul de penetrare Vaginala sau anala culo persoans de sex diferit sau de Acelasi sex, impotriva unui minor care nu a implinit Varsta de 13 ani, precum 9i determinarea minorului 53 Suporte ori od efectueze un astfel de act atunci cand: a, minorul este rus in linte directs. frate sau sora: ocrotirea, educarea, paza Sau tratamentul FSptuitorutui Vo se va refine aceasta agravants $f tn cazul tm care numai complicele sau instigatorul au espe prevazute de lege: c. fapta a fost comisé In scopul producerii de materiale pornografice22 “|__Coruperea sexual a minorulul V este suficient ca Fiptuiterul 58 & urmarit realizarea Acestui scop. nefiind necesara producerea efectiva de materiale pornografice. G. Forme 1. Acte = posibile, dar neincriminate pregatitoare 2. Tentative [+ a. idonee imperfecta: este posibila, dar neincriminata: | —» b. idonee perfects: nu este posilsils; Lc. cauza de népedepsire: numai desis- fares, nu si tmpiedicarca producerii rezultatulut, Consumare | ——* a. fapti consumata: in momenty care are loc realizarea activititilo: infractiuniis Le be Sek erent: pomia Bi erties! fy forma continuata, — epuizaindu-se @upS sfectastie oliiaaial mer ae: executare (unitate lesal8). HL Cauza speciala de nepedepsire ~ art. 221 alin. (5) NCP prevede eX nu se podopseste Tntretinerea unui act de natura sexual altal decat raportul sexual, actul sexual oral sau anol ori actele de penetrare vaginalS sau anali cu un minor care nu a empl nit varsta de 19 ani, de sex diferit sau de acelagi sex, dacs diferenja de varsth Inte subiecHi implicati nu depageste 3 0