Sunteți pe pagina 1din 48

CURS 9

DSM IVTR

SCHIZOFENIA
TULBURARILE DELIRANTE
TULBURAREA SCHIZOTIPALA

DSM V- SPECTRU SCHIZOFRENIEI SI


ALTE TULBURARI PSIHOTICE

Cuprinde tulburari incadrate in


categoria psihozelor

Psihozele
= definitie ca boli psihice severe caracterizate prin
1 - pierderea contactului cu realitatea
2 - absenta constiintei bolii psihice
- simptomele psihotice tipice sunt :
- halucinatiile,
- ideile delirante
- tulb. constiintei precum : deliriumul, derealizarea si depersonalizarea

Def. psihozei :
-conform DSM-II i ICD-9 = este o tulburare mental care determina
- o deteriorare care interfera flagrant cu capacitatea de a satisface cerinele uzuale ale vieii".
- o pierdere a limitelor eului"
- ,, deteriorare flagrant a testrii realitii".
DSM IV cuprinde asa = simptome pozitive
= simptome negative ale schizofreniei
- DSM V- elementele cheie ale psihozei: 1-id.delirante2.halucinatiile
3.tulb.de gandire (include si tulb.de limbaj)
4.comportament dezorganizat sau comportament motor anormal
(include si comportamentul catatonic - care nu mai este considerat specific sk
poate sa apara si in TB,TDM cu catatonie si
tulburara catatonica dat.unei conditii medical generale)
5.simptomele negative
-dimnuarea expresiei emotionale-include reducerea expresiei emotionale la fata,contactul vizual,intonatia
vorbirii,miscarile maini,capului,si fata care exprima o emotie subliniata de vorbire
-avolitia,alogia .anhedonia,asocialitatea
ATENTIE!-nici un simptom singur nu este patognomonic-recte -idei delirante bizare
- halucinatiile audutive voci converseaza ,comenteaza
( adica Nota de la criteriul A al sk.-din DSM IV)

n sec. XX, pn la DSM III (1980)


NEVROZA

PSIHOZA
-Termenul de psihoz introdus de austriacul
Ernst von Feutersleben n 1825
= Tulbutri psihice grave
- n care - perceperea i nelegerea
realitii este grav tulburat
- n care subiectul i pierde contiina boli (insight-ul)
nu contientizeaz ca e bolnav i
nu solicit tratament i protecie;

- Termen introdus n 1769 de ctre Cullen


= tulburare - psihic medie sau uoar,
- n care- perceperea i nelegerea realitii
nu este grav tulburat
(nu avem o distorsiune a realitii);
- n care - subiectul sufer, e nemulumit de sine,
contientizeaz ca e bolnav i
solicit tratament i protecie;

- n care psihoterapia nu este eficient

Simptomatic,
delirul, si halucinaiile,
dezorganizarea, depersonalizarea,
autismul deficitar, apatie, catatonie cu negativism

DSM IV identifica psihoza simptomatic, prin delir, halucinaii,


dezorganizarea vorbirii i comportamentului (inclusiv cataton).

In DSM V - aceast abordare vag nu mai e aplicat


constant

- n care psihoterapia este eficient.

Simptomatologia este :
anxios-fobice,
obsesiv-compulsive,
depresive i impulsive,
a tulburrilor somatoforme conversiei
a strilor disociative de contiin

Spectrul schizofren
spectru schizofren.
- Concept introdus in 1968
de - Kety,,
- definit ca un construct teoretic elaborat n jurul unei tulburri categoriale int
- integrat si definit prin continuitatea sa
cu normalitatea i
cu alte categorii sau spectre nosologice,
apropiate de cel int
Se configureaza trei abordari. ale Spectrului schizofren
in sens restrans are in vedere schizofrenia, schizotipia si schizotaxia,
in manifestarea lor de-a lungul vietii la pacient si rudele de gradul intai
- Schizofrenia, ca boal int, neleas ntr-un sens ct mai specific;
- Schizotipia, ca tulburare (de personalitate) corelativ;
- Schizotaxia, - predispoziia genetic neexprimat ctre schizofrenie.

Intr-un sens largit, spectrul schizofren ar cuprinde toate tulburarile psihotice functionale
neschizofrene
Intr-un sens extins, apare problema interferentei cu spectrul afectiv, mai ales cu cel bipolar

ISTORICUL CONCEPTULUI DE SCHIZOFRENIE

1852 BENEDICT MOREL descrie prima data boala numita dementa precoce
(caracterizata prin izolare, manierisme, bizarerii, deteriorarea personalitatii).
1896 EMIL KRAEPELIN - denumeste dementia praecox un grup de afectiuni
- care debuteaza in adolescenta si
- care sfarseste ca o dementa ( hebefrenica, catatonica, paranoida).
1911
EUGEN BLEULER
- redenumete dementia praecox. schizofrenie
= scindarea - vietii psihice,adica
= scindarea- intre gandire, afectivitate, comportament
- afirma ca simptomele primare ale bolii
- sunt cei 4 A: autismul, ambivalenta,tulburarea asociatiilor si afectivitatii.
- se pot ameliora NU vindeca.
1957 KURT SCHNEIDER : sustine
- diagnosticul bolii - pe baza simptomelor de rang I patognomonice- ale schizofreniei
( sonorizarea gandirii,
voci care discuta , comenteaza,
furtul, transmiterea gandurilor
perceptii delirante )
- si pe baza simptomelor de rang II
( delir primar, saracire afectiva, perplexitate ).
- care pot fi regsite - n alte psihoze precum i

Schizofrenia

Definitie: un grup de tulburari psihice (psihoze) cu urmatoarele caracteristici


- Pe plan clinic
- simptome pozitive (modificari in plus fata de normalitate):
halucinatii , idei delirante, dezorganizarea limbajului
comportament dezorganizat sau comportament motor anormal,
(incluzand si comportament catatonic )
-simptome negative (modificari in minus fata de normalitate):
aplatizare afectiva,
apato-abulie,
alogie,avolitie
retragere sociala, anhedonie
- Durata
- dupa DSM-IV persistenta simptomelor cel putin 6 luni
dupa ICD-10 persistenta simptomelor cel putin o luna
- Etiologie necunoscuta-multifactoriala
- Evolutie cronica, -fie in pusee,
- fie continua si progresiva
- Prognostic variabil (mai mult sau mai putin nefavorabil)

Etiologie: MULTIFACTORIALA: v.cursul


Factori genetici
Factori biochimici
Factori virali
Factori imunologici
Factori neurologici si neuroanatomici
Factori familiali
Stresul psihosocial
Modelul: stres-vulnerabilitate (diateza)

Factori biochimici -rolul neurotransmitatorilor(NT)


a. Ipoteza dopaminergica
- activitatii dopaminice (D2,D3,D4) mezolimbic
(legata de scaderea activitatii cortexului prefrontal) determina Simpt. pozitive;

- activitatii dopaminice

( D1, D5 ) in zona frontala - determina simpt. negative.


Receptori dopaminegici: D1, D2,D3,D4,D5.
Hipocampul = raspintia cailor DA si sediull receptorilor D2, D3, D4.

b. Ipoteza noradrenergica - sistemul NA moduleaza sistemul DA


( anomaliile predispun la recaderi).
- NA in Locus coeruleus -- agitatie;
- NA in locus coeruleus -- catatonie.

c. Ipoteza serotoninergica - sustinuta de mecanismul de actiune al NL atipice


- cu actiune asupra activitatii

serotoninei
-prin antagonizarea activit.recept.
5-HT2

AT! (+) receptoriilor 5HT2A determina.scaderea dopaminei

d. ipoteza GABA - pierderi de neuroni GABA-ergici in hipocamp pot duce la

hiperactivitatea neuronilor DA si NA;


GABA si GLUTAMATI sunt aminoacizi ai NT
In mod normal - GABA-det.
(-) activitatea neuronilor,DA.NA
- GLUTAMATI (+) activitatea neuronilor,DA.NA

Tabloul clinic
Debutul schizofreniei - dupa H.Ey- poate fi :
- acut
- Insidious,
- ciclic-subacut,
- monosimptomatic-se suprapun peste debutul medico-legal al sk = debut supraacut
1

Debutul acut
- reprezinta 30-50 % din toate formele de debut
-prin crize delirant halucinatorii
- catatonii
- st,.de exicitatie maniacala atipica-negativism, introversie
- st.depresive atipice - ambivalenta, obtuzie, anhedonie,
- st.confuz-onirice
- instalare - brusca (1 2 zile)
- la scurt timp dupa un stresor identificabil
- clinic tabloul este constituit din agitatie, halucinatii si idei delirante cu
modificari pe plan afectiv si comportamental
- evolutia la aceste cazuri poate fi insuficienta pentru precizarea diagnosticului de
schizofrenie
( aceste cazuri se diagnosticheaza ca :
-Tulburare psihotica acuta cu simptome de schizofrenie ICD-10 sau
-Tulburare schizofreniforma DSM-IV)

2 Debutul insidious
reprezinta 50-70% din toate formele de debut
- este pseudonevrotic-comportamental-de tip :
( Histrionic,obsesional,psihastenic,neuroasteniform , heboidoform opozitionism)
- este considerat ca o faza prodromala a schizofreniei
care poate persista luni sau chiar ani
pana la instalarea unui tablou clinic caracteristic
- clinic se instaleaza si se agraveaza treptat simptomele din sfera celor negative
posibilitate de confuzie cu un episod depresiv ,dar nu numai
- AT ! transformarea tabloului clinic astfel incat sa permita diagnosticul de SK
NU ESTE OBLIGATORIE
3 Debutul ciclic
- se instaleaza in valuri progresive la persoane schizoide
- accesele psihotice - apar cu intermitenta in primii 2-3 ani
- apoi au o evolutie cronica
- este de fapt un debut subacut afectiv atipic-cu iritabilitate si instabilitate
- paranoid reactiv
4

Debutul monosimptomatic-se suprapune peste debutul medico-legal al sk = debut supraacut


- manifestat prin comiterea unor fapte imprevizibile , total nemotivate
- isi suprima rudele,parintii
- autoagresiune-castrare,automutilarii

Perioada de stare Simptomele (+ ) si ( - ) sunt prezente in faza activa a afectiunii


Simptomele similare celor (+) si( -) sunt prezente in faza prodromala si reziduala

Simptome pozitive 1,2,3,4.5 ( vezi semiologia perceptiei,gandirii, limbajului, activitatii)

1 halucinatiile -adevarate psiho-senzoriale def = percepii false, fr obiect (Falret )de perceput(H Ey)
- pseudohalucinaiile,(G. Petit) psihice (Baillacger) = def ca autoreprezentri aperceptive
a - halucinatii auditive complexe:
- voci care comenteaza actiunile pacientului
(de cele mai multe ori se adreseaza la pacient folosind persoana a treia :
- el face sau nu face , el corespunzand pacientului, acesta simtindu- se vizat)
- voci care converseaza intre ele
- voci care ii comanda pacientului (halucinatii imperative);
frecvent aceste comenzi se refera la a comite acte de auto sau heteroagresiune
(de ex : o pacienta auzea o voce care ii ordona sa se arunce de pe balcon, motiv pentru
care familia a blocat usa spre balcon)
b - Halucinatii vizuale mai rare decat cele auditive, de cele mai multe ori complexe,
fiind in consens-congruente - cu tematica deliranta
( ex: viziuni cu personaje mistice in delirul mistic)
c - halucinatii olfactive si gustative, deseori cu caracter neplacut,
frecvent corelate cu tematica deliranta (de ex: apar in delirul de otravire)
d - Halucinatii - tactile (in cazul ideilor delirante de tipul ca anumiti oameni vor sa-l contamineze) sau
- interoceptive (de ex aparute in cazul delirului de posesie diabolica)
e - halucinatii din sfera genitala sunt caracteristice daca apar in concordanta cu tematica deliranta
(de ex : orgasm produs de la distanta expresie a abuzului sexual)

2
-

- idei delirante - sunt de obicei in consens cu halucinatiile.


Def = sunt convingeri eronate care implic o interpretare fals a percepiilor sau experienelor.
Def = sunt convingeri susinutineri ale unei idei n dispreul evidenei de contrariu

Clasificarea ideilor delirante dupa continutul tematic (v,gandirea)


- Macromanice: grandoare,inventive,reforma,filiatie,erotomanice.mistice
- micromanice: prejudiciu (persecutie,revendicari) gelozie,culpabilitate,
inadecvare, negatie, transa si posesiune, hipocondriace, relatie
influenta (care +psudohalucinatiile = sd.de automatism mental)
de control : furt,insertia G,emiterea,controlul G
Coninutul tematic al ideilor delirante din schizofrenie este constituit mai frecvent din idei :
- de persecuie, de referin, nonbizare, bizare, somatice, religioase sau de
grandoare
Ideile delirante de persecuie sunt cele mai frecvente;
ex : Persoana respectiv crede c este vexat, urmrit, nelat, spionat sau ridiculizat.
Ideile delirante de referin sunt, de asemenea, frecvente,
ex : persoana crede c anumite gesturi, comentarii, pasaje din cri, ziare,
cntece lirice, alte semnale ambientale
i sunt adresate n mod special.
ideile delirante nonbizar - sunt idei plauzibile,comprehensibile
- deriv din experienele de via comune. ex: convingerea fals a unei persoane, cum c se afl sub supravegherea poliiei
. Ideile delirante bizare, - sunt idei clar implauzibile . incomprehensibile i
- nu deriv din experienele de via comune.,
ex ; un strin i-a ndeprtat organele interne i i le-a nlocuit cu organele altcuiva,

Ideile delirante care exprim o pierdere a controlului asupra minii sau corpului,
(adic, cele incluse printre simptomele de rangul I" din lista lui Schneider)
sunt considerate n general a fi bizare ; acestea includ - convingerea unei persoane
- c i-au fost sustrase gndurile de o for exterioar (sustragerea gndirii"),
- c gndurile unui strin au fost introduse n mintea sa (inseria gndirii")
- c aciunile sale sau corpul su sunt influenate ori
manipulate de o for ext. (idei delirante de control").
Dac ideia deliranta este considerata a fi bizare, numai acest singur simptom
este suficient pentru a satisface criteriul A pentru schizofrenie.
(nota nu mai este valabila in DSM 5)
3. dezorganizarea - limbajului = relaxarea asociaiilor
- deraierea - forma superioara de relaxare a asociatiilor
= saltul de la un subiect la altul se face cu pastrarea unei conexiuni logice
- slabirea asociatiilor - o forma severa a deraierii discursului
= saltul de la un subiect la altul se face fara a pastra o conexiune logica
- Incoorenta - o forma severa a slabirii asociatiilor
- frazele sunt incomprehensibile dpdv al continutului informational
- are 2 forme
- verbigeratia- repetarea stereotipa /anarhica a unuor cuvinte lipsite de continut
ex: acas, mn,vac, atom, gsc, moac
- salata de cuvinte insiruire de cuvinte fara continut logic
ex. urmtoarea expresie verbal a unui bolnav (de schizofrenie) :
iepure-vnt-fereastr-bou, duce-vnt-culis-53-lOl-tuc-tuc-tuc-tic, 34, 52, manifest-hai !"

4-comportamentul dezorganizat (vezi semiologia activitatii) include:


- lipsa orientarii spre un scop, a comportamentului ce determina dificultatea / inabilitatea in
ndeplinirea activitilor vieii cotidiene,
ex prepararea mncrii sau meninerea igienei.
- tinuta extrem de dezordonat, - se poate mbrca de o manier insolit
(de ex., mbrac mai multe paltoane, poart earfe i mnui ntr-o zi clduroas)
- un comportament sexual clar inadecvat (de ex., se masturbeaz n public)
- prostii , tonterii infantile pana la agitate imprevizibil de ex., strigte sau njurturi
5 - comportamentul catatonic include
- reducere marcat a reactivitii la ambian, uneori atingnd gradul extrem de
stupor catatonic sau akinezie
- catalepsie - imobilitate motorie complet cu hipertonie muscular;
- rigiditate catatonic - rezisten la eforturile de a fi mobilizat
- negativism catatonic - rezistena activ la instruciuni ori
la tentativele de a fi mobilizat
- postur catatonic - mentinerea voluntara a unei posturi
- excitaie catatonic - activitate motorie excesiv, fr scop i fr stimul declanator

Posturi catatonice
Pacieni cu dementia praecox ,
sub ngrijirea lui Emil
Kraepelin la sfritul anilor
1800, in posturi catatonice
Kraepelin nota: puteau fi pui
fr dificultate in poziii fixe i
meninui n acestea , unii cu
un mic zmbet alii cu o
seriozitate rigid.

15

Simptome negative
- aplatizarea afectiva:
- expresie faciala imobila
- miscarilor spontane
- expresivitatii gestice
- evitarea contactului vizual
- Indiferenta afectiva
- reactii afective inadecvate
(de tipul paratimiilor)
- lipsa inflexiunilor vocale
- Avoliia incapacitatea
- de a iniia
- persevera n activiti orientate spre un scop.
Persoana poate sta aezat lungi perioade de timp i manifesta puin interes n a participa la munc sau la
-Alogia (srcirea limbajului)
- inabilitatea de a vorbi
- rspunsuri scurte, laconice, seci.
- scderea fluenei i productivitii limbajului.
- Apato-abulia
- neglijarea igienei personale
- pierderea interesului pentru activitatea
profesionala
- pierderea energiei fizice- Anhedonia si asocializarea:
- interesului pentru activitati recreative
- interesului pentru activitatea sexuala
- comunicarii
- contactelor sociale
(cu prietenii sau rudele)
DSM V adauga

-dimnuarea expresiei emotionale-include


reducerea - expresiei emotionale a fetei
contactul vizual
- intonatia vorbirii
miscarilor - maini
-,capului

activiti sociale.

Simptome similare celor (+) -atenuate ,prodromale ,reziduale


1=convingeri stranii (-) intensitate deliranta
Id.de referinta, gandire magica, superstitie,telepatie
2- experiente perceptuale insolita
-ex. - simtirea unei persoane in absenta halucinatiilor
3- limbajul este digresiv ,vag,extrem de abstract,concret
4-comportamentul insolit - murmura pt.sine
- colectie de obiecte bizare inutile
Simptome similar celor (-) prodromale, reziduale :
1 -pierderea interesului pt.activitati anterior placute
2 -indivizii sunt mai putin vorbareti ,curiosi
3 -indivizii isi petrec majoritatea timpului in pat

DIAGNOSTIC (+)

I - pe aspectul clinic
II - pe baza criteriilor moderne:

I - pe aspectul clinic (examenul psihic al pacientului cu schizofrenie)


De mentionat
- nu exista simptome patognomonice
- importanta - anamnezei,
- duratei simptomatologiei,
- debutului deseori mult anterior spitalizarii
Atentie la provenienta socio-culturala - care poate nuanta tabloul clinic
Aspect:

bizar, manierisme, neliniste,


ostilitate pana la atitudini catatonice
frecvent igiena deficitara
Contactul: dificil, distant, impersonal
Perceptie: halucinatii, pseudohalucinatii, iluzii
Atentie si memorie: diminuate
(tulburari cognitive de intensitate variabila, markeri de trasatura)

Constiinta bolii: absenta sau relativa


Gandire: - tulburari formale (circumstantialitate, tangentialitate,
slabirea asociatiilor, incoerenta,
baraj, neologisme, )
- tulburari de continut (idei delirante);
- afectarea - logicii,
- capacitatii - de abstractizare,
- de sesizare a absurdului
Dispozitie : tocire afectiva, inadecvare, inversiune afectiva, ostilitate
Ritm nictemeral: insomnii
Activitate: apatie, avolitie:
dificultatea de a initia activitati si de a le duce la bun sfarsit,
neliniste, agitatie
Risc de violenta: idei delirante de persecutie etc
Risc de suicid: mare! 50% TS, 10-15% reusesc

II -Pe baza criteriilor moderne ale schizofreniei:


- DSM IV-TR- (revizuit)
- CIM -10 (ICD-10) clasificarea OMS Clasificarea Internationala a Maladiilor
Criteriile DSM IV TR de diagnostic pentru Schizofrenie
A. Simptome caracteristice: 2 dintre urmtoarele simptome,
- fiecare prezent o poriune semnificativ de timp
- n cursul unei perioade de o lun (sau mai puin, dac sunt tratate cu succes):
(1) idei delirante;
(2) halucinaii;
(3) limbaj dezorganizat (de ex., deraieri frecvente sau incoeren);
(4) comportament catatonic sau flagrant dezorganizat;
(5) simptome negative, adic aplatizare afectiv, alogie sau avoliie.
Not: Este necesar numai un singur simptom de la criteriul A, dac
- ideile delirante sunt bizare ori
- comportamentul
- halucinaiile constau - dintr-o voce care comenteaz - gndurile persoanei,
ori - dou sau mai multe voci care converseaz ntre ele.
B. Disfuncie social/profesional:
O poriune semnificativ de timp de la debutul perturbrii :
- funcionarea sociala profesionala ,ori autongrijirea,
sunt considerabil sub nivelul atins anterior debutului
(sau
- incapacitatea de a atinge nivelul ateptat de realizare colar profesional
cnd debutul are loc n copilrie ori n adolescen,).

C. Durata: Semne continue ale perturbrii persistnd timp de cel puin 6 luni.
- Aceast perioad de 6 luni - trebuie s includ cel puin o lun (sau mai puin, dac sunt tratate cu succes)
simptome care satisfac criteriul A ( adic,simptome ale fazei active)
- i poate include perioade de simptome prodromale sau reziduale.
- In cursul acestor perioade prodromale sau reziduale, semnele perturbrii se pot manifesta
numai prin
simptome - negative ori
- 2 simptome pozitive , prezente ntr-o form atenuat
(de ex., convingeri stranii, experiene perceptuale insolite).
D. Excluderea tulburrii schizoafactive i a tulburrii afective: deoarece
fie (1) nu au survenit concomitent nici un fel de episoade depresive majore, maniacale
sau mixte cu simptomele fazei active, ori
(2) dac au survenit episoadele DM.M.Mx. n timpul simptomelor fazei active,
durata lor total a fost mai scurt n raport cu durata perioadelor, activ i rezidual
E. Excluderea unei substane/condiii medicale generale:
Perturbarea nu se datoreaz
- efectelor fiziologice directe ale unei substane ( ex., abuz droguri / medicament)
- unei condiii medicale generale.
F. Relaia cu o tulburare de dezvoltare pervasiv:
Dac exist un istoric de tulburare autist sau de alt tulburare de dezvoltare pervasiv,
diagnosticul adiional de schizofrenie
este pus, numai dac idei delirante sau halucinaii proeminente
sunt, prezente timp de cel puin o lun
(sau mai puin, dac sunt tratate cu succes).

Criterii ICD 10-Schizofreniei


Tulburarile schizofrenice sunt caracterizate in general prin
- distorsiuni caracteristice ale gandirii si perceptiei si afecte care sunt neadecvate si slabite.
- Constiinta clara si capacitatea intelectuala sunt mentinute de obicei,
cu toate ca anumite deficiente de cunoastere pot evolua in cursul timpului
Cele mai importante fenomene psihopatologice includ
1 - repetarea gandurilor ca un ecou;
2 - influentarea gandirii sau furtul ei; transmiterea gandurilor;
3 - Perceptia deliranta si ideile delirante de control, influenta sau pasivitate;
4 - halucinatii in care voci vorbesc sau discuta despre subiectul respectiv la persoana a 3 a
5 - tulburari de gandire si
6 - simptome negative.
Evolutia tulburarilor schizofrenice
poate fi - continua si episodica cu un deficit progresiv sau stabil
- cu 1 sau m.m episoade cu remisiune complete sau incompleta.
Diagnosticul de schizofrenie nu ar trebui sa fie pus
- in prezenta simptomelor depresive sau maniacale extinse
daca nu este clar ca simptomele sk au precedat tulburarea afectiva.
- in prezenta unei boli cerebrale manifeste sau a
unei intoxicatii datorita unui drog sau in prezenta unui sevraj.
Exclude: schizofrenia: - acuta nediferentiata
- ciclica
- reactia schizofrenica

Forme clinice
DSMIV clasifica schizofrenia in 5 subtipuri
1-paranoida
2-dezorganizata(hebefrenica)
3-catatonica
4-nediferentiata
5-reziduala

DSM V subtipurile sunt eliminate datorita


-Stabilitatii limitate in timp
-Fiabilitatea scazuta
--nu expun modele distincte ale raspunsului la tratement

ICD 10- clasifica schizofrenia in 9 subtipuri


1-paranoida
2-hebefrenica
3-catatonica
4-nediferentiata
5-reziduala
6-simpla
7- depresia postschizofrenie
8-alte tipuri de sk
-includ: - schizofrenia cenestopata
- tulb.schizofreniforma NSA
- exclud - tulb schizofren-like
-schizofrenia ciclica
-schizofrenia latenta
9 - schizofrenia nespecificata

DSM IV TR

Schizofrenia
- forma paranoida
- forma dezorganizata
- forma catatonica
- forma nediferentiata
-forma reziduala
Tulburarea schizoafectiva
Tulburare deliranta
Tulburare psihotica acuta
Tulburare psihotica indusa

DSM V

Schizofrenia

Tulburarea schizoafectiva
Tulburare deliranta
Tulburare psihotica scurta
Tulburare psihotica indusa de substante/medicamente

Tulburare psihotica determinata


de o conditie medicala generala cu id.deliranta
halucinatie

Tulburarea schizofreniforma

CatatoniaTulburare psihotica determinata


- asociata cu alta tulburare mentala
de o conditie medicala generala deliranta
- asociata cu alta conditie medicala
halucinatorie
- nespecifica
Tulburarea schizofreniforma
-alte tulburari specifice din spectru schizofreniei
si alte tulburari psihotice
- tulburari nespecifice din spectru schizofreniei
si alte tulburari psihotice

DSM V -NU Schizofrenia Paranoida -DSM-IV TR - ICD


- este cea mai frecventa forma de sk.
- cea mai tipica forma de sk.pt.ca
clinic: criterii DSM IV
Un tip de schizofrenie n care sunt satisfcute urmtoarele criterii:
A. Preocupare pentru una sau mai multe idei delirante sau halucinaii auditive frecvente.
B. Nici unul dintre urmtoarele simptome nu este proeminent:
- limbaj dezorganizat,
- comportament catatonic sau
dezorganizat,
- afect plat ori inadecvat

- Criterii ICD 10
Schizofrenia paranoida - este dominata de idei delirante relativ stabile, deseori paranoice,
- deobicei insotite - de halucinatii mai ales auditive, si
- de perturbatii perceptuale.
Tulburarile de afect, vointa si limbaj ca si simptomele catatonice sunt -fie absente,
-fie relativ
discrete.
Include : Schizofrenia parafrenica.
Exclude: starea paranoica de involutie
paranoia

DSM V -NU Schizofrenia Hebefrenica (denumita forma dezorganizata in DSM-IV


Criterii DSM IV - Un tip de schizofrenie n care sunt satisfcute urmtoarele criterii:
A. Oricare dintre urmtoarele sunt proeminente:
(1) limbaj dezorganizat;
(2) comportament dezorganizat;
(3) afect plat sau inadecvat.
B. Nu sunt satisfcute criteriile pentru tipul catatonic.

Criterii ICD 10
O forma a schizofreniei in care
- schimbarile afective,
- principale sunt
- ideile delirante
- halucinatiile flotante si fragmentare,
- comportamentul este iresponsabil si imprevizibil,
- manierismul este obisnuit
- Dispozitia este superficiala si nepotrivita,
- gandirea este dezorganizata,
- vorbirea este incoerenta.
- Exista o tendinta de izolare sociala.
De obicei prognoza este nefavorabila din cauza
dezvoltarii rapide a simptomelor 'negative : - aplatizarea afectului si
- pierderea vointei.
Hebefrenia ar trebui sa fie diagnosticata in mod normal la - adolescent sau
- adulti tineri.
-Include: - Schizofrenia dezorganizata
- Hebefrenia

DSM V -NU

Schizofrenia Catatonica

DSM-ICD 10

- este mai rara decat celelalte forme clinice (in prezent)


- debut frecvent acut
- clinic v.sd.catatonic
- Criterii DSM IV
Un tip de schizofrenie n care tabloul clinic este dominat 2 din dintre urmtoarele:
(1)imobilitate motorie completa + Htonie
sau
stupor;
evideniat prin :
= imobilitate motorie cvasi
completa
- catalepsie
- misc.spotane
= pacientul patreaza pozitia in care sa afla
-reactiv.la solic.din
ambient
- flexibilitatea ceroas
= pacientul patreaza pozitia imprimata de examinator
(2) activitate motorie excesiv
(care este evident lipsit de sens i nu este influenat de stimuii externi);
(3) negativism extreme
sau
mutism;
= o rezisten evident nemotivat la toate instruciunile
= ori meninerea unei posturi rigide la ncercrile de a fi micat
(4) bizarerii alte micrii voluntare evideniate prin
- posturi (asumarea voluntar a unor posturi inadecvate sau bizare),
- micri stereotipe,
- manierisme pervertirea misc.uzuale involuntare
- grimase proeminente;
(5) ecolalie sau ecopraxie.

Criterii ICD 10 Schizofrenie catatonica


Schizofrenia catatonica este dominata de
- tulburarile psihomotorii importante care pot alterna intre extreme,
cum ar fi hiperkinezia sau stupoarea
- supunerea automata si negativism.
Atitudinile si posturile impuse pot fi mentinute pe perioade lungi.
Episoadele de agitatie violenta pot fi o trasatura frapanta a afectiunii.
Fenomenele catatonice pot fi combinate cu
- o stare asemanatoare visului (oniroida)
- cu halucinatii scenice intense.
Include : Stupoare catatonica Schizofrenica:
- catalepsie
- catatonie
- flexibilitate ceroasa

Schizofrenia Nediferentiata
Criteria DSM
Un tip de schizofrenie n care sunt prezente simptome care
- satisfac criteriul A, -din sk
- nu satisfc criteriile pentru tipurile paranoid, dezorganizat sau catatonic

Criterii ICD 10
Afectiuni psihotice care - intrunesc criteriile generale de diagnostic pentru schizofrenie
- nu sunt conforme cu niciunul din subtipurile de la F20.0-F20.2
- arata trasaturile a mai mult de una dintre ele
fara o predominare clara a unui set special
de caracteristici diagnosticale.
Include :Schizofrenie atipica.
Exclude: tulburarea psihotica asemanatoare schizofreniei acute
schizofrenia nediferentiata cronica
depresia post- -schizofrenica

Schizofrenia Reziduala
- reprezinta aspectul cronicizarii schizofreniei
(cronic se refera la caracter persistent si progresiv, cu absenta remisiunilor)
- pe plan clinic este identica cu schizofrenia simpla,
insa tabloul clinic (al Schizofreniei reziduale)
se instaleaza dupa cel putin un episod psihotic confirmat

Criterii DSM Schizofrenia Reziduala


Un tip de schizofrenie n care sunt satisfcute urmtoarele criterii:
A. Absena ideilor delirante, a halucinaiilor, limbajului dezorganizat i a
comportamentului catatonic sau flagrant dezorganizat, proeminente.
B. Exist proba continuitii perturbrii, indicat de
- prezena de simptome negative ori a
- 2 simptome menionate la criteriul A - sk, prezente ntr-o form atenuat
(de ex., convingeri bizare, experiene perceptive insolite).

Criterii ICD 10 Schizofrenia Reziduala


O stare cronica in dezvoltarea unei boli schizofrenice in care a existat
- un progres clar de la un stadiu timpuriu la unul tardiv caracterizat prin
simptome 'negative' de lunga durata cu toate ca nu sunt ireversibile,
de ex incetinirea psihomotorie; hipoactivitate; slabirea afectului;
pasivitate si lipsa de initiativa;
saracia cantitatii sau coerentei vorbirii;
comunicare neverbala slaba prin expresia faciala, contact vizual, modularea vocii si postura;
lipsa de ingrijire a propriei persoane si performanta slaba sociala.
Include: Schizofrenia nediferentiata cronica
Starea reziduala schizofrenica

Schizofrenia Simpla ICD 10


- forma rara
- debut insidios si progresiv cu evolutie spre declinul performantelor pe toate planurile
- clinic se remarca simptome negative
- in evolutie nu se identifica nici un episod in care sa fie prezente exprimat simpt. Pozitive
Criterii ICD 10 Schizofrenie simpla
O tulburare in care exista
- o dezvoltare insidioasa dar progresiva a unor bizarerii de comportament,
- imposibilitatea de a intruni exigentele societatii si
- un declin in performanta totala.
Trasaturile caracteristice negative ale schizofreniei reziduale
(de ex slabirea afectului si pierderea vointei)
se dezvolta fara a fi precedate de vreun simptom psihotic manifest

Depresia post-schizofrenie ICD 10


- aparitia unui episod depresiv care rareori intruneste caracteristicile de severitate (v,tulb.afective)
la un pacient care a prezentat diagnosticul de schizofrenie
- simptomele caracteristice schizofreniei, mai ales, (dar nu exclusive) cele negative,
sunt discrete, trecand pe un plan secundar
- riscul suicidar crescut
- mecanisme de producere luate in discutie:
- efect al medicatiei neuroleptice
- reactie psihologica
-expresie clinica a apato-abuliei

Criterii ICD 10
Un episod de schizofrenie, care poate fi prelungit, survenind ca o consecinta a unei boli schizofrenice
Unele simptome schizofrenice, fie 'pozitive' sau 'negative',
pot fi inca prezente, dar ele nu mai domina tabloul clinic.
Aceste stari depresive sunt asociate cu un risc crescut de sinucidere.
Daca un pacient nu mai prezinta nici un simptom schizofrenic,
ar trebui sa fie diagnosticat un episod depresiv
Daca simptomele schizofrenice sunt inca floride si proeminente,
diagnosticul ar trebui sa ramana cel al subtipului schizophrenic potrivit (F20.0-F20.3).

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL SCHIZOFRENIE


- Tulburare psihotica data de
- o boala somatica (Cushing, tumora deliriumului, bolilor infecioase, endocrine,neurologice,
neoplasme, deficiene nutriionale - vit. Bl, B12, PP, intoxicaii cu metale grele);)
- indusa de substante (droguri, medicamente)

Diagnosticul de schizofrenie se mentioneaza numai n cazul n care episodul psihotic


- este persistent i
- nu este atribuit efectelelor fiziologice ale unei substane sau unei alte condiii medicale
- Tulburarea psihotic scurt- 1zi-1 lun
- Tulburarea psihotic acut i tranzitorie 48h-2 spt.
- Tulburarea schizofreniform- durata simptomatologiei cel putin o luna, dar nu mai mult de sase luni.
evolutia = favorabila
- Tulburare schizoafectiva n care epsoadele D,M - apar comcomitent cu simptomele fazei active
-au o durata majoritara din durata totala a fazei active
-Tulburare de dispozitie cu elemente psihotice
- iluzii sau halucinatii apar exclusiv in timpul unui depresiv sau episod maniacal majore
-Tulburare deliranta - delirurile sunt sistematizate;( nu au caracter bizar.- in DSM 5 pot fi si bizare)
- lipsa altor simptome caracteristice schizofrenie

( de ex , iluzii , halucinaii auditive vizuale proeminent sau, vorbire


dezorganizata ,
comportament dezorganizat / catatonic , simptomele
negative )
-Tulburari de personalitate: schizotipala, schizoida, paranoida
(in DSM5 se face dg .TP schizotioapala apartine spectr. schizofren ) sunt prezente
simptome minore ce ar sugera simptomele schizofrenice,
mai ales n perioadele lor de decompensare (pre)-psihotic,
- sunt n general prezente de-a lungul ntregii existene a pacientului,

Fazele evolutive ale schizofrenei sunt :


1 Faza prodromala - Simptome similare(+) / (-) = si atenuate / prodromale
- nu sunt obligatorii
2 Faza activa:
- dureaza cel puin o lun
- are simptome predominent pozitive : - halucinatii, idei delirante,
- dezorganizarea limbajului , a comportamentul
- comportament catatonic
- este obligatorie pentru diagnosticul pozitiv al schizofreniei (exceptie forma simpla)
3 Faza reziduala
- are simptome predominent negative, la care se adauga
- dificultati de reluare a functionarii psihosociale la nivelul anterior instalarii fazei acute
- disparitia completa a simptomelor se intalneste mai rar
fata de restabilirea in / completa a functionarii sociale
- Deteriorarea nivelului de functionare psihosociala
-In prezent se considera ca deteriorarea progresiva,pe perioada intregii vieti nu este obligatorie
(doar 25 % din cazuri prezinta o evolutie progresiva spre deteriorare
asa cum a descris-o Kraepelin)
- EVOLUTIA Defectuala - ireversibil
- sd.neurasteniform
clasica
- defecte postprocesual
- sd.ob.fobic,sd.depresiv
- sd.psihopatoid
- Procesuala - pe toata viata

- Pattern-uri de evolutie pe termen lung: DSM IV_TR


Evolutia longitudinala poate fi aplicat numai dup
trecerea a cel puin 1 an de la debutul iniial al
simptomelor fazei active:
- episodica simptome reziduale interepisodice
continua simptome psihotice prezente pe toata durata per.de
observatie
- episod unic in remisiune partial / completa

Pattern-uri de remisie:
-

remisie incompleta :
- recuperarea se realizeaza mai frecvent in sectorul social
- grad ridicat de independenta economica si rezidentiala
- fara o afectare importanta a relatiilor sociale, cu
- persistenta unor simptome
remisia completa :
- remiterea completa a simptomelor si
- reluarea functionarii sociale si
ocupationale la acelasi nivel ca anterior
debutului bolii ??
(a fost schizofrenie???

Factorii de prognostic:

exista factori care au capacitate de predictie a evolutiei pe termen lung a


schizofrenie

bun-favorabil
-buna
- prez.
- brusc
-F
-casatorit
necasatorit
- mai inaintata
- scurta

Prognostic
adaptare premorbida (soc,prof)
- fact.precipitanti
- debut
- sex
- statut marital

- pozitive
- minime
- buna
- adecvat
- FORMA CLINICA: catatonica, schizoafectiv

rau-nefavorabilb
- rea
- absenta
- insidios
- M
-

- varsta la debut
- durata fazei active

- tanara
- lunga

-simptome dominante
- simptome reziduale
- complianta terapeutica
- existenta unui suport social

- negative
- abundente
- scazuta
- inadecvat

TRATAMENTUL SCHIZOFRENIEI
PRINCIPII - IN APLICATIA MEDICATIEI ANTI PSIHOTICE SE TINE CONT DE :
1-Iniierea tratamentului = in spital pentru
( stabilirea dozei eficiente; controlul efectelor secundare; complianta mai buna ).
2- identificarea simptomelor -tinta-de tratat
3- Raspunsul terapeutic anterior-in trecut eficient la un anumit neuroleptic (NL)
4- de efect.secundare ale NL -se prefera NL cu potenta (I) (pimozid,halo,flufenazina, RSP. OLZ ) pt.simptomele pozitive
au ef. Sec ( cardiotoxice,epileptogene,anticolinergice)
mai putine ca NL potenta -S- (clorpromaz,tioridazin)
-ef sec- NL tipice ExP, DkT
-NL atipice mai putinExP, mai frec.ef.sec: prolactinei, in greutate,sedare ,DZ
5 aplicarea in general-monoterapie-un NL (-daca se fol.al 2 lea NL este Tioridazinul pt.insomnii
6 durata se trateaza 4 - 6 sapt cu doze adecvate inainte de a decide ca NL trebuie schimbat
7 - se incepe cu doze suficiente, conform simptomatologiei si
apoi se ajusteaza in - functie de evolutia acesteia
-un raspuns terapeutic se obtine - la doze de - 4-6 mg/zi haloperidol,
- 10-15 mg olanzapina,
- 4-6 mg risperidona
- cand 80% dintre receptorii D2 sunt blocati;
- cresterea dozelor nu pare justificata peste aceste limite
-doza echivalenta la 100mg clorpromazina =2mg halo= 1-2mg rispolept=2-3mg olanzapina

Ordinea ameliorarii simptomelor psihotice


1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

-agitatia
confuzia
halucinatia
id.deliranta
manierismul
dispozitia depresiva
simptomele negative:
detasarea ,non participare, non implicare

TRATAMENTUL SCHIZOFRENIEI cuprinde :


1 Tratamentul medicamentos.
pentru faza acuta;
pentru prevenirea recaderilor.
Neuroleptice : (denumirea - de la efectele secundare neurologice)
- standard,
- atipice sau
-depot.
2. Terapia electroconvulsivanta - mai sigura decat neurolepticele;
- aprox. 60% din pacienti remit;
- nu produce afectarea creierului
-dezavantaj:-monitorizare in cond.asemanatoare celor de ATI
3. Psihoterapii-socioterapii

1 -Tratamentul medicamentos.cuprinde
a-NEUROLEPTICE.
- Antagonisti ai receptorilor dopaminergici: Neuroleptice clasice
Fenotiazine
Alifatice Clorpromazina
Piperidinice Tioridazinul
Piperazinice Flufenazina, Trifluoperazina, Perfenazina
Butirofenone Haloperidol, Droperidol
Tioxantene Tiotixen, Flupentixol, Zuclopentixol (Clopixol)
Indoli Molindon
Dibenzodiazepine - Loxapina
- Antagonisti ai receptorilor dopaminergici si ai serotoninergici : Neuroleptice atipice
= Olanzapina ( Zyprexa); = Risperidona ( Rispolept);
= Clozapina ( Leponex);
= Quetiapina ( Seroquel).
-In functie de efectul lor - si NL sedative.-actiune anti maniacala,anxiolitica - ef.sec:akinezia
NL incisive actiune-antipsihotica
- ef.sec: akinezia,diskinezia
b-TERAPII ASOCIATE:
Sedative non neuroleptice.
Hipnotice barbiturice, nebarbiturice.
Anxiolitice.
Antidepresive.
Tratamentul afectiunilor asociate.
c-ALTE TERAPII MEDICAMENTOASE:
Anticonvulsivante ( carbamazepina).

Tulburarile psihotice acute (scurte )


Definitie: tulburari psihotice - cu tablou clinic asemanator schizofreniei dar care
- nu intrunesc criteriul referitor la durata persistentei simptomelor
(1 luna conform ICD-10 sau 6 luni conform DSM-IV)
Categorii diagnostic din ICD 10: - Tulburare psihotica acuta polimorfa cu sau fara simptome de schizofrenie
- Tulburare psihotica acuta schizofrenia-like (sau schizofreniforma)
Criteriile DSM IV de diagnostic pentru Tulburarea Psihotic Scurt
A. Prezena 1 dintre urmtoarele simptome: DSM V-,, Cel putin 1 dintre aceste simptome trebuie sa fie (1).(2),(3)
(1) idei delirante;
(2) halucinaii;
(3) limbaj dezorganizat (de ex., deraieri frecvente sau incoeren);
(4) comportament flagrant dezorganizat sau catatonic.
No: A nu se include un simptom dac acesta este un pattern de rspuns sancionat cultural.
B. Durata unui episod al perturbrii este de cel puin o zi, dar de mai puin de o lun, ( 1 z i- < 1 luna )
cu eventuala revenire complet la nivelul premorbid de funcionare.
C. Perturbarea - nu este explicat mai bine de o
tulburare afectiv cu elemente psihotice,
de tulburarea schizoafectiv sau de schizofrenie, i
- nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale unei substane
(de ex., un drog deabuz, un medicament) ori ale
- nu se datoreaz unei condiii medicale generale.
De specificat dac:
Cu stresor(i) marcant(i) (psihoza reactiv scurt):
- dac simptomele survin- la scurt timp dup, i evident,
-ca rspuns
la evenimente care, singure sau mpreun, ar fi marcat stresante pentru aproape
oricine,
n circumstane similare n cultura persoanei.
Fr stresor(i) marcant(i):
dac simptomele psihotice - nu survin la scurt timp dup, sau
- nu sunt, evident, un rspuns la evenimente care, singure sau mpreun, ar fi marcat
stresante pentru aproape oricine n circumstane similare n cultura persoanei.
Cu debut postpartum: dac debutul survine n decurs de 4 spt.postpartum.

DSM IV TR- Tulburarea schizofreniforma


debut brusc adolescenti
Criteriile DSM IV de diagnostic pentru Tulburarea Schizofreniform
A.Sunt satisfcute criteriile A,D,E ale schizofreniei.
A,2 din 5
D excluderea sk-af.,af.cu elem.psihotice
i E excluderea cond,med.grn./subs
B. Un episod al tulburrii (incluz fazele prodromal, activ i rezidual) dureaz 1
lun, < 6 luni.
(Cnd trebuie pus diagnosticul fr a se atepta recuperarea,
diagnosticul trebuie etichetat ca provizoriu").
De specificat dac:
Fr elemente de prognostic bun
Cu elemente de prognostic bun, 2 dintre urmtoarele:
(1) debut al simptomelor psihotice proeminente n decurs de 4 sptmni de
Ia a prima modificare notabil n comportamentul sau funcionarea uzual,
(2) confuzie sau perplexitate la apogeul episodului psihotic;
(3) funcionare social sau profesional premorbid bun;
(4) absena afectului plat sau obtuz.
Evolutie-1/3 se recupereaza
-2/3 pot ev.spre sk,sk-af

Tulburarea schizoafectiva
debut brusc la varsta adulta tanara dar si in adolescenta
Definitie: afectiune
- evolutie episodica
- coexistenta pe plan clinic a simptomelor schizofreniei cu simptome ale tulb.afective
- ponderea simptomelor - sk si af. este aproximativ egala
- in DSM
IV
- afective este
substantiala comparativ cu cele sk >) in DSM V
- in general nici simptomele schizofreniei nici ale tulburarii afective luate izolat nu sunt
suficiente pentru formularea unuia dintre cele doua diagnostice
Criteriile de diagnostic DSM JV dar si DSM V
A. 0 perioad nentrerupt de maladie n cursul creia, la un moment dat
- exist, fie un episod depresiv major, un episod maniaca!, ori un episod mixt,
- concomitent cu simptome fazei active criteriul A pentru schizofrenie.
Not: Episodul depresiv major trebuie s includ criteriul A1: dispoziie depresiv.
B. n cursul aceleiai perioade de maladie, au existat
idei delirante sau halucinaii timp de cel puin 2 Sapt- n absena unor simpt. afective (proeminente.)
C. Simptomele care satisfac criteriile pentru un episod afectiv sunt prezente o poriune substanial () ( substantial este inlociut in DSM 5 cu majoritar adica >)
din durata total a perioadelor activ i rezidual ale maladiei.
D. Perturbarea nu se datoreaz -efectelor fiziologice directe ale unei substane
(de ex., un drog de abuz, un medicament) ori
- unei condiii medicale generale.
De specificat tipul:
Tip bipolar
dac perturbarea include un episod M sau Mx (ori un ep.M sau un ep. Mx i episoade DM ).
Tip depresiv: dac perturbarea include numai episoade depresive majore
DSM V adauga-

Tulburarea schizoafectiva a fost descrisa de autorii clasici ca o alta forma a schizofreniei


.
Clasificare dupa tipul simptomelor afective:
-Tulburare schizoafectiva tip maniacal
-Tulburare schizoafectiva tip depresiv
-Tulburare schizoafectiva tip mixt
Diferenta clinica dintre tulburarea schizoafectiva si schizofrenie este inlocuirea hipotimiei caract
schizofreniei cu hipertimie de valenta (+) sau (-)
Ev -e mai buna la tip.bipolar -ep.M-recuperare complete
- e mai rea la tip.depresiv-recuperare cu defect
Prognostic-mai bun decat al sk
-mai rau decat al tulb.afective
-mai bun al tipului bipolar decat al tipului depresiv

rau-defavorabil
exista
-nu exista

Prognostic
-AHC -

Bun-favorabil
-nu exista
-exista

nu exista

-adaptare
premorbida
fact.precipitant

-insidios

-debut

-acut

-simpt.(-)

-simptome

Simpt(+)

-epD-

-evolutie-

-bipolar

-exista

Tulburari delirante persistente


Definitie: grup de afectiuni in care tabloul clinic este constituit sau dominat de id.delir non bizare
cu durata (>1 luna-DSM; 10 > 3 luni-ICD-)

Criteriile de diagnostic DSM IV dar si DSM V pentruTulburarea Delirant


A Idei delirante nonbizare [adic, implicnd situaii care survin n viaa real,cum ar fi
-faptul - de a fi urmrit(), otrvit(), infectat(), iubit() de ladistan, nelat() de so(ie) sau amant() ori
- de a avea o maladie] in DSM V nu se mai cere ca Idei delirante sa fie nonbizare
- cu o durat de cel puin o lun.
B. Criteriul A pentru schizofrenie nu a fost satisfcut niciodat.
Not: Halucinaii tactile i olfactive pot fi prezente n tulburarea delirant, dac sunt n raport cu tema delirant.
C. n afara impactului ideii (ideilor) delirante ori a ramificaiilor sale (lor), funcionarea nu este deteriorat
semnificativ, iar comportamentul nu este n mod evident straniu sau bizar.
D. Dac episoadele afective au survenit concomitent cu ideile delirante,
durata lor total a fost scurta n raport cu durata perioadelor delirante.
E. Perturbarea nu se datoreaz - efectelor fiziologice directe ale unei substane (ex. abuz,de un drog ,medicam.)
- unei condiii medical generale.
De specificat tipul (urmtoarele tipuri sunt stabilite pe baza temei delirante predominante):
-Tip erotoman: idei delirante, cum c o alt persoan, de regul de condiie social mai nalt
se afl n relaii amoroase cu pacientul (a)
- Tip de grandoare: idei delirante - de valoare, putere, cunotine, identitate, sau
- in legatura cu o relaie special cu o divinitate sau
persoan faimoas
- Tip de gelozie: idei delirante cum c partenera (partenerul) sexual() a! individului (individei) este infidel()
- Tip de persecuie: idei delirante, cum c persoana respectiv (ori cineva de care persoana este apropiat)
este tratat cu rutate ntr-un anumit mod
- Tip somatic: idei delirante, cum c persoana are un defect fizic sau o condiie medical general
- Tip mixt: id.delirante caracteristice pt mai mult dect unul dintre tipurile de mai sus,
dar nici una dintre ele nu predomin
- Tip nedifereniat

Istoric:Clasic - Sd.paranoic =DS(-)H;


- Sd.parafrenic=DS(+)H
Kraepelin a descris doua forme clinice de deliruri cronice sistematizate
-Paranoia cu urmatoarele caracteristici definitorii:
- delir cronic bine sistematizat cu mecanism interpretativ
- absenta halucinatiilor
- conservarea ordinii si claritatii in gandire
-Parafreniile cu urmatoarele caracteristici definitorii:
- sistematizare mai redusa a delirului fata de paranoia,
delirul avand la baza un mecanism predominant imaginativ
- prezenta halucinatiilor
- pacientul traieste in doua lumi lumea deliranta si lumea reala,
fara ca acestea sa interfere semnificativ,
fapt care explica mentinerea capacitatii de adaptare
cu conservarea in cea mai mare parte a caracterului adecvat al
atitudinilor si conduitelor

In clasificarile actuale tulburarile delirante persistente includ doua categorii diagnostice, fara a
mai mentine denumirile propuse de Kraepelin, datorita faptului ca o parte din cazurile debutate sub
forma parafreniei, in evolutie, s-au modificat din punct de vedere clinic capatand aspectul formei
paranoide a schizofreniei.

- Tulburarea deliranta corespunde paranoiei


- Alte tulburari delirante persistente corespund cazurilor de
parafrenie care nu-si schimba in timp aspectul clinic in forma paranoida a
schizofreniei

Tablou clinic:
Paranoia din punct de vedere clinic simptomul unic este reprezentat de sistemul delirant cu
urmatoarele variante:
- delirul de interpretare
- deliruri pasionale
- delirul senzitiv de relatie
Alte tulburari delirante persistente (denumite clasic parafrenii )
s-au descris mai multe variante clinice:
- parafrenia sistematica
tabloul clinic este dominat de fenomenul de triplu automatism mental
perceput ca o consecinta a intentiilor rau-voitoare ale uneia sau
mai multor persoane
- parafrenia confabulatorie
preluarea unor intamplari din filme sau lecturi si
perceptia acestora ca experiente personale
ele se structureaza intr-un sistem delirant cu tematica expansiva de grandoare
- parafrenia expansiva
delirul are un caracter expansiv,
tematici frecvente fiind cea de geniu literar sau artistic,
pe planul perceptiei apar stari oniroide cu halucinatii vizuale interpretate de pacient caviziuni
- parafrenia fantastica
pe langa delirul care are continut fantastic, frapant, contrastant cu realitatea
se adauga simptome de derealizare si/sau depersonalizare,
halucinatii si pseudohalucinatii corespunzatoare

Tulburarea schizotipala

-in ICD-10 tulburarea schizotipala este inclusa in grupul schizofreniilor, cu mentiunea ca


acest diagnostic trebuie evitat
-in DSM-IV si DSM V tulburarea schizotipala este considerata o tulburare de personalita
Tablou clinic:
-atitudine rece si distanta cu afect neadecvat si retinut
-suspiciozitate si tendinte spre false interpretari
-comportament ciudat sau excentric
-tulburari de gandire
-formale: -afectare minora a coerentei ideative
- asociatii circumstantiale, uneori stereotipii
- aparitiei unor idei incomplet conturate,
- de continut: idei bizare cu valoare simbolica sau gandire magica;
ruminatii obsesive- cu continut dismorfofobic sau sexual
- fara un efort sustinut de debarasare
- tendinta spre retragere sociala, uneori autism
-experiente perceptive neobisnuite de tipul iluziilor somato-senzoriale
( - tulburari minore de schema corporala sau
- perceptia usor deformata a unor obiecte care capata adesea valoare
simbolica)