Sunteți pe pagina 1din 16

Gabriela Grosu / Analiz

a matematic
a

an univ. 2014=2015
CURS NR. 1
Analiz
a matematic
aI

CALCUL DIFEREN
TIAL
1:

Multimile R, R

1:1: R = (X; +; ; ; CD), R (structura

algebric
a si de ordine)

Consider
am cunoscute
N = f0; 1; 2; :::; n; :::g multimea numerelor naturale;
Z = f:::; n; :::; 2; 1; 0; 1; 2; :::; n; :::g multimea numerelor ntregi;
multimea numerelor rationale.
Q= m
n ; m 2 Z; n 2 N
Preciz
am c
a N Z Q.
Din considerente practice, este necesar s
a se introduc
a o multime mai ampl
a
dect Q, n sensul incluziunii (de exemplu lungimea diagonalei unui p
atrat cu
latura de lungime 1 nu este un num
ar rational, nu se poate exprima ca si m
n cu
m 2 Z, n 2 N ):
Se deneste axiomatic aceast
a nou
a multime, care se va nota R si se va numi
multimea numerelor reale.
Deni
tia.1:1:1: Fie X 6= ; o multime. Se numeste corp comutativ total ordonat
cvadrupla ordonat
a (X; +; ; ) unde
+:X X!X
8 (x; y) 2 X2 ; (x; y)
x+y
este o operatie intern
a pe X (numit
a adunare) si
:X X!X
8 (x; y) 2 X2 ; (x; y)
x y
este o operatie intern
a pe X (numit
a nmultire);
este o relatie pe X (dac
a scriem x y spunem c
a x este mai mic sau egal dect
y), ce veric
a axiomele:
(i) (GA1 ) 8 (x; y; z) 2 X3 : (x + y) + z = x + (y + z)
(axioma de asociativitate pentru adunare);
(GA2 ) 90 2 X (numit zero) astfel nct
8x 2 X : x + 0 = 0 + x = x
(axioma de existenta a elementului neutru pentru adunare);
(GA3 ) 8x 2 X; 9 ( x) 2 X (numit opusul elementului x) astfel nct
x + ( x) = ( x) + x = 0
(axioma de existenta pentru orice element a elementului simetrizabil relativ la
adunare);
(GA4 ) 8 (x; y) 2 X2 : x + y = y + x
(axioma de comutativitate pentru adunare);
adic
a (X; +) este grup abelian.
(ii) (GM1 ) 8 (x; y; z) 2 X3 : (x y) z = x (y z)

Gabriela Grosu / Analiz


a matematic
a

(axioma de asociativitate pentru nmultire);


(GM2 ) 91 2 X (numit unu) astfel nct
8x 2 X : x 1 = 1 x = x
(axioma de existenta a elementului neutru pentru nmultire);
(GM3 ) 8x 2 Xn f0g ; 9x 1 2 Xn f0g (numit inversul elementului diferit de zero
x) astfel nct
x x 1=x 1 x=1
(axioma de existenta pentru orice element diferit de zero a elementului simetrizabil relativ la nmultire);
(GM4 ) 8 (x; y) 2 X2 : x y = y x
(axioma de comutativitate pentru nmultire);
(iii) (D) 8 (x; y; z) 2 X3 : x (y + z) = x y + x z
(axioma de distributivitate a nmultirii fata de adunare; asigur
a compatibilitatea ntre operatiile interne de adunare si nmultire);
(iv) (O1 ) 8x 2 X : x x
(axioma de reexivitate pentru relatia de ordine);
(O2 ) 8 (x; y; z) 2 X3 : x y si y z ) x z
(axioma de tranzitivitate pentru relatia de ordine);
(O3 ) 8 (x; y) 2 X2 : x y si y x ) x = y
(axioma de antisimetrie pentru relatia de ordine);
adic
a este o relatie de ordine pe X.
(v) (O4 ) 8 (x; y) 2 X2 : x y sau y x:
(axioma de total
a ordine pentru relatia de ordine);
(vi) (O5 ) 8 (x; y; z) 2 X3 : x y ) x + z y + z
(axioma de compatibilitate a relatiei de ordine cu adunarea);
(O6 ) 8 (x; y; z) 2 X3 : [x y si 0 z] ) x z y z
(axioma de compatibilitate a relatiei de ordine cu nmultirea):
Nota
tiile 1:1:1: Fie (X; +; ; ) un corp comutativ total ordonat. Atunci
not
am

8 (x; y) 2 X2 : x + ( y) = x y (scadere);
not
am 1
;
8x 2 Xn f0g : x 1 =
x
am
not
a m x not
8 (x; y) 2 X (Xn f0g) : x y 1
=
= x : y (mpartire);
y
not
am
8x 2 X : xn = |x x {z::: x}(ridicarea la putere natural
a); 8n 2 N ;
n ori

Nu atribuim nici un sens pentru 00 :


8 (x; y) 2 X2 : dac
a x y not
am cu y x (dac
a scriem y x spunem c
ay
este mai mare sau egal cu x);
8 (x; y) 2 X2 : dac
a x
y si x 6= y not
am cu x < y (dac
a scriem x < y
spunem c
a x este mai mic strict dect y);
8 (x; y) 2 X2 : dac
a y
x si x 6= y not
am cu y > x (dac
a scriem y > x
spunem c
a y este mai mare strict dect x);
Propozi
tia 1:1:1: Fie (X; +; ; ) un corp comutativ total ordonat. Atunci
(P1 ) 8x 2 X : x 0 = 0;
(P2 ) 8x 2 X : ( 1) x = x;
(P3 ) 8 (x; y; z) 2 X3 : x (y z) = x y x z;
(P4 ) 8 (x; y) 2 X2 : x y = 0 , [x = 0 sau y = 0]

Gabriela Grosu / Analiz


a matematic
a

(X nu are divizori ai lui zero);


(P5 ) 8 (x; y) 2 X2 : x y , y

(P6 ) 8 (x; y) 2 X2 : 0 < x

1
y,
y

x;
1
;
x

(P7 ) 8x 2 X : 0 x2 ;
(P8 ) 8 (x; y) 2 X2 : x2 + y 2 = 0 , [x = 0 si y = 0].

Observa
tia 1:1:1: Deoarece si (Q; +; ; ) veric
a toate axiomele de corp comutativ total ordonat, rezult
a c
a aceste axiome nu sunt suciente pentru a
introduce R:
Deni
tia 1:1:2: Fie (X; +; ; ) un corp comutativ total ordonat si A
X o
submultime nevid
a.
a) Multimea A se numeste minorata (marginita inferior ) dac
a
9x 2 X a.. x a; 8a 2 A,
iar elementul x 2 X, dac
a exist
a, se numeste minorant pentru multimea A.
Not
am cu A multimea tuturor minorantilor multimii A:
b) Multimea A se numeste majorata (marginita superior ) dac
a
9y 2 X a.. a y; 8a 2 A,
iar elementul y 2 X, dac
a exist
a, se numeste majorant pentru multimea A.
Not
am cu A multimea tuturor majorantilor multimii A:
c) Multimea A se numeste marginita dac
a este si minorat
a si majorat
a, adic
a
9 (x; y) 2 X2 a.. x a y; 8a 2 A.
Propozi
tia 1:1:2: Fie (X; +; ; ) un corp comutativ total ordonat. Fie A X
o submultime nevid
a.
a) Dac
a x este un minorant pentru multimea A atunci orice element mai mic
dect x este un minorant pentru multimea A:
b) Dac
a y este un majorant pentru multimea A atunci orice element mai mare
dect y este un majorant pentru multimea A:
Deni
tia 1:1:3: Fie (X; +; ; ) un corp comutativ total ordonat si e A X o
submultime nevid
a.
a) Cel mai mare minorant pentru A; dac
a exist
a n X, se numeste margine inferioara, notat
a inf A: Dac
a inf A 2 A atunci marginea inferioar
a se numeste
minimul lui A si se noteaz
a min A.
b) Cel mai mic majorant pentru A; dac
a exist
a n X, se numeste margine superioara, notat
a sup A: Dac
a sup A 2 A atunci marginea superioar
a se numeste
maximul lui A si se noteaz
a max A.
Propozi
tia 1:1:3: Fie (X; +; ; ) un corp comutativ total ordonat si A
submultime nevid
a.
a) Dac
a exist
a, marginea inferioar
a inf A este unic
a.
b) Dac
a exist
a, marginea superioar
a sup A este unic
a.

Xo

Observa
tia 1:1:2: Fie (X; +; ; ) un corp comutativ total ordonat si A X o
submultime nevid
a majorat
a. Se pune problema dac
a n multimea majorantilor
exist
a un majorant care s
a e cel mai mic? Pe baza axiomelor de corp comutativ
total ordonat nu se poate da un r
aspuns.

Gabriela Grosu / Analiz


a matematic
a

Deni
tia 1:1:4: Se numeste multimea numerelor reale multimea cu cel putin
notata
dou
a elemente X = R; unde (R; +; ; ) este un corp comutativ total ordonat
n care se veric
a axioma
(CD) Dac
a A R este o submultime nevid
a majorat
a atunci exist
a un majorant
care este cel mai mic, adic
a 9 sup A 2 R:
(axioma Cantor-Dedekind sau axioma de existenta a marginii superioare):
Observa
tia 1:1:3: (Q; +; ; ) este un corp comutativ total ordonat, dar nu
satisface axioma (CD) : De exemplu, submultimea
A = x 2 Q; 0 < x2 < 7
Q
27
; :::; 3; :::; 72 ; :::; 4); s.a.
este nevid
a si majorat
a n Q (exemple de majoranti 10
Dar nu admite un cel mai mic majorant n Q. Dac
a se consider
a
A = x 2 Q; 0 < x2 < 7
R,
p
atunci exist
a un cel mai mic majorant n R, sup A = 7.
Propozi
tia 1:1:4: Dac
a A
R este o submultime nevid
a minorat
a atunci
exist
a un minorant care este cel mai mare, adic
a 9 inf A 2 R:
Teorema 1:1:1:(de caracterizare a marginii inferioare) Fie A R o submultime nevid
a. Conditia necesar
a si sucient
a pentru ca num
arul real x s
a e
marginea inferioar
a a multimii A; inf A = x 2 R este ca
(i) 8a 2 A; x a (x este un minorant pentru A)
(ii) 8" > 0; 9a" 2 A : x a" < x + " (x este cel mai mare minorant pentru A).
| {z }
n plus

Teorema 1:1:2:(de caracterizare a marginii superioare) Fie A


R o
a
submultime nevid
a. Conditia necesar
a si sucient
a pentru ca num
arul real x s
e marginea superioar
a a multimii A; sup A = x 2 R este ca
(i) 8a 2 A; a x (x este un majorant pentru A)
(ii) 8" > 0; 9a" 2 A : x " < a" x (x este cel mai mic majorant pentru A).
| {z }
n plus

Propozi
tia 1:1:5: Fie A R si B R dou
a submultimi nevide.
a) Dac
a A B si
A; B sunt minorate, atunci ) inf A inf B
A; B sunt majorate atunci ) sup A sup B;
b) Dac
a A este m
arginit
a, atunci
inf ( A) = sup A si sup ( A) = inf A;
c) Dac
a A; B sunt minorate, atunci ) A + B este minorat
a si
inf (A + B) = inf A + inf B;
Dac
a A; B sunt majorate, atunci ) A + B este majorat
a si
sup (A + B) = sup A + sup B;

Lema 1:1:1:(Eudoxos-Arhimede) Pentru orice num


ar real x 2 R exist
a un
num
ar natural n 2 N astfel nct
x < n:
Deni
tia 1:1:5: Se numeste parte ntreaga a num
arului real x 2 R num
arul
ntreg n 2 Z cu proprietatea

Gabriela Grosu / Analiz


a matematic
a

n x < n + 1:
Not
am n = [x] :
Deni
tia 1:1:6: O submultime nevid
a A R se numeste densa n sensul ordinii
n R dac
a
8 (x; y) 2 R2 ; x < y; 9a 2 A a.. x < a < y:
Teorema 1:1:3:(de densitate a Q n R) ntre orice dou
a numere reale exist
a
m
acar un num
ar rational
8 (x; y) 2 R2 ; x < y; 9q 2 Q a.. x < q < y:
Teorema 1:1:4: Exist
a n R numere care nu sunt rationale (irationale).
Teorema 1:1:5:(de densitate a R n Q n R) ntre orice dou
a numere reale
exist
a m
acar un num
ar irational.
8 (x; y) 2 R2 ; x < y; 9e
q 2 R n Q a.. x < qe < y:

Deni
tia 1:1:7: Urm
atoarele submultimi din R se numesc
]a; b[ = fx 2 R; a < x < bg-interval deschis, cu capetele a; b;
[a; b] = fx 2 R; a x bg-interval nchis, cu capetele a; b;
[a; b[ = fx 2 R; a x < bg-interval nchis la stnga si deschis la dreapta, cu
capetele a; b;
]a; b] = fx 2 R; a x < bg-interval deschis la stnga si nchis la dreapta, cu
capetele a; b;
]a; b[ = ;; [a; a] = fag :
Propozi
tia 1:1:6:
a) Intervalele din Denitia 1:1:7 sunt multimi m
arginite
inf ]a; b[ = a; @ min ]a; b[ ; sup ]a; b[ = b; @ max ]a; b[ ;
inf [a; b] = a; 9 min [a; b] = a; sup [a; b] = b; 9 max [a; b] = b;
inf [a; b[ = a; 9 min [a; b[ = a; sup [a; b[ = b; @ max [a; b[ ;
inf ]a; b] = a; @ min ]a; b] ; sup ]a; b] = b; 9 max ]a; b] = b;
inf fag = a = min fag ; sup fag = a = max fag :
b) ]a; b[ [a; b[ [a; b] si ]a; b[ ]a; b] [a; b] :
Deni
tia 1:1:8: Fie A R:
a) Dac
a A nu este m
arginit
a inferior n R spunem c
a este marginita inferior de
1 si c
a are marginea inferioar
a inf A = 1;
b) Dac
a A nu este m
arginit
a superior n R spunem c
a este marginita superior
de +1 si c
a are marginea superioar
a sup A = +1:
c) Not
am R = R[ f 1g [ f+1g :
Teorema 1:1:6:(de caracterizare a inf A = 1) Fie A
R o submultime
nevid
a. Conditia necesar
a si sucient
a pentru ca inf A = 1 este ca
(i)-(ii) 8 < 0; 9a 2 A : a < .
Teorema 1:1:7:(de caracterizare a sup A = +1) Fie A R o submultime
nevid
a. Conditia necesar
a si sucient
a pentru ca sup A = +1 este ca
(i)-(ii) 8 > 0; 9a 2 A : < a .

Gabriela Grosu / Analiz


a matematic
a

Observa
tia 1:1:3: Prelungim relatia de ordine de pe R pe R impunnd ca
numerele "improprii" 1 si +1 s
a satisfac
a:
8 (x; y) 2 R2 )
sau 1 < x < y < +1
sau 1 < y < x < +1
sau 1 < x = y < +1:
Prelungim operatiile de adunare si nmultire de pe R pe R impunnd ca numerele
"improprii" 1 si +1 s
a satisfac
a:
1: (+1) = 1 =; ( 1) = +1;
2: +1 + (+1) = +1;
1 + ( 1) = 1;
8x 2 R : x + ( 1) = 1;
3: (+1) (+1) = +1
( 1) ( 1) = +1;
(+1) ( 1) = 1
( 1) (+1) = 1;
8x 2 R; x > 0 : x ( 1) = 1;
8x 2 R; x < 0 : x ( 1) = 1;
x
= 0;
4: 8x 2 R :
1
Nu atribuim nici un sens pentru
1
; 0 ( 1) ; ( 1) 0; 00 ; 0 1 :
+1 1; 1 + 1;
1
Observa
tia 1:1:4: Convenim ca
0;
dac
a0<x<1
+1
1: x
=
+1; dac
ax>1
0;
dac
ax>1
x 1=
+1; dac
a0<x<1
+1; dac
am>0
m
2: (+1) =
0;
dac
am<0
Nu atribuim nici un sens pentru
0
0 1 ; ( 1) :
Deni
tia 1:1:9: Urm
atoarele submultimi din R se numesc
] 1; b[ = fx 2 R; 1 < x < bg-interval nemarginit la 1; deschis n b;
] 1; b] = fx 2 R; 1 < x bg-interval nemarginit la 1; nchis n b;
]a; +1[ = fx 2 R; a < x < +1g-interval nemarginit la +1; deschis n a;
[a; +1[ = fx 2 R; a x < +1g-interval nemarginit la +1; nchis n a;
] 1; 1[ = ;; ]+1; +1[ = ;; ] 1; +1[ = R:
Propozi
tia 1:1:7:
a) Intervalele din Denitia 1:1:9 sunt multimi nem
arginite
inf ] 1; b[ = 1; @ min ] 1; b[ ; sup ] 1; b[ = b; @ max ] 1; b[ ;
inf ] 1; b] = 1; @ min ] 1; b] ; sup ] 1; b] = b; 9 max ] 1; b] = b;
inf ]a; +1[ = a; @ min ]a; +1[ ; sup ]a; +1[ = +1; @ max ]a; +1[ ;
inf [a; +1[ = a; 9 min [a; +1[ = a; sup [a; +1[ = +1; @ max [a; +1[ ;
inf ] 1; +1[ = 1; @ min ] 1; +1[ ; sup ] 1; +1[ = +1; @ max ] 1; +1[ :
(multimea R nu este nici minorat
a, nici majorat
a)
b) ] 1; b[ ] 1; b] si ]a; +1[ [a; +1[ :

Gabriela Grosu / Analiz


a matematic
a

Interpretare geometric
a pentru R; R.
R se reprezint
a ca o dreapt
a.
R se reprezint
a ca o dreapta "ncheiat
a".
Intervalele ]a; b[ ; [a; b] ; [a; b[ ; ]a; b] se reprezint
a ca segmente.
Intervalele ] 1; b[ ; ] 1; b] ; ]a; +1[ ; [a; +1[ se reprezint
a ca semidrepte.
Deni
tia 1:1:10: O multime A se numeste multime nita dac
a 9n 2 N si 9' :
f1; :::; ng ! A functie bijectiv
a. n acest caz, n se numeste cardinalul multimii A
si se noteaz
a card A: O multime care nu este nit
a se numeste multime innita.
A = f 3; 7g este multime nit
a.
Deni
tia 1:1:11: O multime A se numeste multime numarabila dac
a 9' : N !
A functie bijectiv
a.
Corolarul 1:1:1: A = N este multime innit
a si num
arabil
a.
Propozi
tia 1:1:8: Orice reuniune nit
a de multimi num
arabile este multime
num
arabil
a.
Corolarul 1:1:2: A = Z este multime innit
a si num
arabil
a.
Schi
ta
a multimi num
arabile.
de dem. Z se scrie ca si reuniune a dou
Corolarul 1:1:3: A = Q este multime innit
a si num
arabil
a.
Schi
ta
a de multimi num
arabile.
de dem. Q se scrie ca si reuniune nit
Q+ se poate reprezenta n tabloul
2
3
4
1
:::
1
1
1
1
2
3
4
1
:::
2
2
2
2
1
2
3
4
:::
3
3
3
3
1
2
3
4
:::
4
4
4
4
::: ::: ::: ::: :::
Corolarul 1:1:4:
R este multime innit
a dar nu este num
arabil
a.
R n Q este multime innit
a, dar nu este num
arabil
a.
Corolarul 1:1:5:
Intervalele ]a; b[ ; [a; b] ; [a; b[ ; ]a; b] ; ] 1; b[ ; ] 1; b] ; ]a; +1[ ; [a; +1[ sunt multimi
innite, dar nu sunt num
arabile.
Deni
tia81:1:11: Se numeste modulul numarului real x 2 R num
arul
ax>0
< x; dac
0; dac
ax=0
jxj =
:
x; dac
a x < 0:

Propozi
tia 1:1:9:
(P1 ) 8x 2 R; jxj 0 si [jxj = 0 , x = 0];
(P2 ) 8x 2 R; j xj = jxj ;
(P3 ) 8 (x; y) 2 R2 ; jx + yj jxj + jyj ;
(P4 ) 8 (x; y) 2 R2 ; jjxj jyjj jx + yj ;

Gabriela Grosu / Analiz


a matematic
a

(P5 ) 8 (x; y) 2 R2 ; jjxj jyjj jx yj ;


(P6 ) 8 (x; y) 2 R2 ; jxyj = jxj jyj ;
x
jxj
(P7 ) 8 (x; y) 2 R R ;
=
;
y
jyj
(P8 ) 8 (x; ") 2 R R+ ; [jxj < " , " < x < "];
(P9 ) 8 (x; ") 2 R R+ ; [jxj " , " x "];
x + y jx yj
;
(P10 ) 8 (x; y) 2 R2 ; min fx; yg =
2
x + y + jx yj
(P11 ) 8 (x; y) 2 R2 ; max fx; yg =
:
2
Propozi
tia 1:1:10: 8 (x0 ; r) 2 R R+ ; au loc urm
atoarele egalit
ati:
[x0 r; x0 + r] = fx 2 R; jx x0 j rg ;
]x0 r; x0 + r[ = fx 2 R; jx x0 j < rg ;
fx0 r; x0 + rg = fx 2 R; jx x0 j = rg :
1:0:

Spatii topologice, spatii metrice, spatii normate

Spatii topologice.
Deni
tia 1:0:1: Fie X 6= ; o multime si T
P (X). Multimea T se numeste
topologie n X dac
a
(T1 ) ; 2 T ; X 2 T ;
(T2 ) reuniunea multimilor oric
arui sistem de elemente din T este un element
din T .
(T3 ) intersectia multimilor oric
arui sistem nit de elemente din T este un element din T .
n acest caz, perechea ordonat
a (X; T ) se numeste spatiu topologic. Orice
multime element din T se numeste multime deschisa n X: Elementele unui
spatiu topologic se numesc puncte. Complementara n X a unui element din
T se numeste multime nchisa n X: Not
am cu F multimea tuturor multimilor
nchise din X:
Deni
tia 1:0:2: Fie (X; T ) un spatiu topologic, x 2 X un punct si V
X
o submultime. Multimea V se numeste o vecinatate n X a punctului x dac
a
exist
a D 2 T a..
x 2 D V:
Not
am cu V (x) multimea tuturor vecin
at
atilor n X a punctului x:
Propozi
tia 1:0:1: Fie (X; T ) un spatiu topologic si x 2 X: Atunci
(V1 ) 8V 2 V (x) ) x 2 V ;
(V2 ) 8V1 2 V (x) si 8V2 2 V (x) ) V1 \ V2 2 V (x) ;
(V3 ) 8A X si 8V 2 V (x) a.. V
A ) A 2 V (x) ;
(V4 ) 8V 2 V (x) ) 9U 2 V (x) a.. 8y 2 U s
a avem V 2 V (y) :
Teorema 1:0:1: (de caracterizare a mul
timilor deschise cu vecin
at
a
ti
n spa
tii topologice) Fie (X; T ) un spatiu topologic si D X o submultime.
Multimea D este deschis
a n X; D 2 T ,
8x 2 A; A 2 V (x) :

Gabriela Grosu / Analiz


a matematic
a

Deni
tia 1:0:3: Fie (X; T ) un spatiu topologic, A X o submultime si x 2 X
un punct. Punctul x 2 X se numeste
a) punct interior n X al multimii A dac
a
9V 2 V (x) a.. V
A;
Not
am cu intX A multimea tuturor punctelor interioare n X ale multimii A si
o numim interiorul n X al multimii A;
b) punct exterior n X al multimii A dac
a
9V 2 V (x) a.. V
cX A;
Not
am cu extX A multimea tuturor punctelor exterioare n X ale multimii A si
o numim exteriorul n X al multimii A;
c) punct frontiera n X al multimii A dac
a
8V 2 V (x) ) [V \ A 6= ; si V \ cX A 6= ;];
Not
am cu frX A multimea tuturor punctelor frontier
a n X ale multimii A si o
numim frontiera n X a multimii A;
d) punct aderent n X al multimii A dac
a
8V 2 V (x) ) V \ A 6= ;;
Not
am cu adX A multimea tuturor punctelor aderente n X ale multimii A si o
numim aderenta n X a multimii A;
e) punct de acumulare n X al multimii A dac
a
8V 2 V (x) ) V \ (A n fag) 6= ;;
Not
am cu acX A (sau cu A0 ) multimea tuturor punctelor de acumulare n X ale
multimii A si o numim multimea derivata sau a punctelor de acumulare n X a
multimii A;
f ) punct izolat n X al multimii A dac
a
9V 2 V (x) a.. V \ A = fag ;
Not
am cu izX A multimea tuturor punctelor izolate n X ale multimii A si o
numim multimea punctelor izolate n X ale multimii A:
Propozi
tia 1:0:2: Fie (X; T ) un spatiu topologic si A
X o submultime.
Atunci
a) intX A A;
b) intX (cX A) = extX A cX A;
c) A0 adX A;
d) izX A A si izX A adX A;
e) Sistemul (intX A; frX A; extX A) este o partitie a multimii X;
Deni
tia 1:0:4: Fie (X; T ) un spatiu topologic, A
numeste nchiderea n X a multimii A multimea
X
A = intX A [ frX A:

X o submultime. Se

Propozi
tia 1:0:3: Fie (X; T ) un spatiu topologic si A
Atunci
X
a) A = adX A;
X
X
b) frX A = A \ cX A ;
X
c) A = A [ A0 ;
X
d) Sistemul (A0 ; izX A) este o partitie a multimii A :

X o submultime.

Teorema 1:0:2: (de caracterizare a interiorului


si a nchiderii unei

Gabriela Grosu / Analiz


a matematic
a

10

mul
timi n spa
tii topologice) Fie (X; T ) un spatiu topologic si A
submultime.
a) intX A este reuniunea multimilor deschise incluse n A
intX A = [ fD 2 T ; D Ag 2 T ;
X
b) A este intersectia multimilor nchise care includ A
X
A = \ fF 2 F; A F g 2 F:

X o

Teorema 1:0:3: (de caracterizare a mul


timilor deschise
si a mul
timilor
nchise n spa
tii topologice) Fie (X; T ) un spatiu topologic si A
X o
submultime.
a) A 2 T (este multime deschis
a n X) , intX A = A;
X
b) A 2 F(este multime nchis
a n X) , A = A
X
,A
A
, A0 A:

Spatii metrice.
Deni
tia 1:0:2: Fie X 6= ; o multime si o functie d : X X ! R. Functia d
se numeste distanta (metrica ) n X dac
a
(M1 ) 8 (x; y; z) 2 X 3 : d (x; z) d (x; y) + d (y; z)
(inegalitatea triunghiular
a sau Minkovski);
(M2 ) 8 (x; y) 2 X 2 : d (x; y) = d (y; x) ;
(M3 ) 8 (x; y) 2 X 2 : [d (x; y) = 0 , x = y]:
n acest caz, perechea ordonat
a (X; d) se numeste spatiu metric.
Propozi
tia 1:0:2: Fie (X; d) un spatiu metric. Atunci:
(M4 ) 8 (x; y) 2 X 2 : d (x; y) 0;
(M5 ) 8 (x; y; z) 2 X 3 : jd (x; z) d (y; z)j d (x; y) :
Deni
tia 1:0:3: Fie (X; d) un spatiu metric, a 2 X si r 2 R+ :
a) Se numeste sfera deschisa n X de centru a si raz
a r multimea
B (a; r) = fx 2 X; d (a; x) < rg :
b) Se numeste sfera nchisa n X de centru a si raz
a r multimea
B 0 (a; r) = fx 2 X; d (a; x) rg :
c) Se numeste sfera n X de centru a si raz
a r multimea
S (a; r) = fx 2 X; d (a; x) = rg :
Observa
tia 1:0:1:
a 2 B (a; r) B 0 (a; r)
B 0 (a; r) = B (a; r) [ S (a; r) cu B (a; r) \ S (a; r) = ;:
Exemplul 1:0:1 . Fie X 6= ; o multime. S
a se arate c
a X poate structurat
a
ca spatiu metric in raport cu metrica discreta
0; dac
ax=y
d : X X ! R, d (x; y) =
:
1; dac
a x 6= y
S
a se precizeze sferele din X centrate n a 2 X si de raz
a r > 0 relativ la d:
Deni
tia 1:0:4: Fie (X; d) un spatiu metric. Multimea D
multime deschisa n spatiul metric (X; d) dac
a
D = ; sau

X se numeste

Gabriela Grosu / Analiz


a matematic
a

11

8x 2 D; 9rx > 0 a.. B (x; rx ) D:


Not
am cu Td multimea tuturor multimilor deschise din (X; d) :
Teorema 1:0:2: Fie (X; d) un spatiu metric si Td multimea tuturor multimilor
deschise din (X; d) : Atunci Td este o topologie n X; numit
a topologia indusa de
metrica, si (X; Td ) este spatiu topologic.
Observa
tia 1:0:2: Fie (X; d) un spatiu metric. Atunci orice sfer
a deschis
a
B (a; r) este o multime deschis
a n (X; d) ; este n Td .
Deni
tia 1:0:5: Fie (X; d) un spatiu metric. Multimea A
multime marginita n spatiul metric (X; d) dac
a
9a 2 X si r > 0 a.. A B (a; r) :

X se numeste

Teorema 1:0:3: (de caracterizare a vecin


at
a
tilor n spa
tii metrice) Fie
(X; d) un spatiu metric, x 2 X un punct si V
X o submultime. Multimea V
este o vecin
atate n X a punctului x; V 2 V (x) ,
9rx > 0 a.. B (x; rx ) V:
n particular, rezult
a c
a a sfer
a deschis
a B (a; r) este o vecin
atate n X a punctului a 2 X:
Exemplul 1:0:2 . Spa
tiul metric al func
tiilor m
arginite
Fie X 6= ; o multime si (Y; d) un spatiu metric. Fie
M (A; Y ) = ff : A X ! Y ; f m
arginit
a pe Ag :
S
a se arate c
a functia
d1 : M (A; Y ) M (A; Y ) ! R, d1 (f; g) = sup d (f (x) ; g (x))
x2A

este o metric
a pe M (A; Y ) ; numit
a metrica uniforma sau metrica supremum.
Perechea ordonat
a (M (A; Y ) ; d1 ) se numeste spatiul metric al functiilor marginite pe A cu valori n Y:

Spatii normate.
Deni
tia 1:0:6: Fie X 6= ; o multime si o functie k k : X ! R. Functia k k se
numeste norma n X dac
a
(N1 ) 8 (x; y) 2 X 2 : kx + yk kxk + kyk
(inegalitatea triunghiular
a sau Minkovski);
(N2 ) 8 ( ; x) 2 R X : k xk = j j kxk ;
(N3 ) 8x 2 X : [kxk = 0 , x = 0]:
n acest caz, perechea ordonat
a (X; k k) se numeste spatiu normat.
Propozi
tia 1:0:3: Fie (X; k k) un spatiu normat. Atunci:
(N4 ) 8x 2 X : kxk 0;
(N5 ) 8 (x; y) 2 X 2 : jkxk kykj kx yk :
Teorema 1:0:4: Fie (X; k k) un spatiu normat. Atunci functia d : X X ! R
denit
a prin
d (x; y) = kx yk
este o metric
a pe X; numit
a metrica indusa de norma si (X; d) este un spatiu
metric. n consecinta, dac
a Td este multimea tuturor multimilor deschise din
(X; d) ; atunci Td este o topologie n X si (X; Td ) este spatiu topologic.

Gabriela Grosu / Analiz


a matematic
a

12

Observa
tia 1:0:3: Fie (X; k k) un spatiu normat. Atunci, pentru a 2 X si
r 2 R+ ; sferele sunt
a) sfera deschisa n X de centru a si raz
ar
B (a; r) = fx 2 X; kx ak < rg ;
b) sfera nchisa n X de centru a si raz
ar
B 0 (a; r) = fx 2 X; kx ak rg ;
c) sfera n X de centru a si raz
ar
S (a; r) = fx 2 X; kx ak = rg :
1:2: (R; k k), (R; d),(R; T ), R; T

(structura

de convergenta)

Teorema 1:2:1: a) (R; k k) este spatiu normat, cu functia norma uzual


a pe R
k k : R ! R; kxk = jxj ;
adic
a
(N1 ) 8 (x; y) 2 R2 : jx + yj jxj + jyj
(inegalitatea triunghiular
a sau Minkovski);
(N2 ) 8 ( ; x) 2 R R : j xj = j j jxj ;
(N3 ) 8x 2 R : [jxj = 0 , x = 0]:
b) Deci (R; d) este spatiu metric, cu functia distanta uzual
a pe R
d : R R ! R; d (x; y) = jx yj ;
adic
a
(M1 ) 8 (x; y; z) 2 R3 : d (x; z) d (x; y) + d (y; z)
(inegalitatea triunghiular
a sau Minkovski);
(M2 ) 8 (x; y) 2 R2 : d (x; y) = d (y; x) ;
(M3 ) 8 (x; y) 2 R2 : [d (x; y) = 0 , x = y]:
c) Deci (R; T ) este spatiu topologic, cu topologia uzual
a pe R dat
a multimea
T a tuturor multimilor deschise.
Deni
tia 1:2:1. O multime D R se numeste multime deschisa n R
dac
a D = ; sau
dac
a D 6= ; si 8x 2 D; 9rx > 0 a.. ]x rx ; x + rx [ D:
Observa
tia 1:2:1. Fie a 2 R; b 2 R. Multimile deschise n R sunt:
-intervale ]a; a[ = ;; ]a; b[ ; ]a; +1[ ; ] 1; b[ ; ] 1; +1[ = R;
-reuniuni oarecare de intervale anterioare;
-intersectii nite de intervale anterioare.
Exemplul 1:2:1.
A = ]0; 1[ [ ]2; +1[ este multime deschis
a n R;
B = ] 1; 2[ [ [7; 10[ nu este multime deschis
a n R;
+1
S
C=
]n; n + 1[ este multime deschis
a n R.
n=0

Deni
tia 1:2:2. O multime V
R se numeste vecinatate n R a punctului
x0 2 R dac
a
9r > 0 a.. ]x0 r; x0 + r[ V (fx 2 R; jx x0 j < rg V ):
Not
am cu V (x0 ) multimea tuturor vecin
at
atilor punctului x0 2 R:

Gabriela Grosu / Analiz


a matematic
a

13

Observa
tia 1:2:2. Fie x0 2 R si r > 0: Multimea
fx 2 R; jx x0 j = rg = fx0 r; x0 + rg
este sfera cu centrul n x0 si de raz
a r. Multimea
fx 2 R; jx x0 j < rg = ]x0 r; x0 + r[
este interiorul sferei (sfera deschisa ) cu centrul n x0 si de raz
a r. Multimea
fx 2 R; jx x0 j > rg = ] 1; x0 r[ [ ]x0 + r; +1[
este exteriorul sferei cu centrul n x0 si de raz
a r.
Exemplul 1:2:2. Fie
A = ] 3; 2[ :
B = ] 1; 0[ :
C = ] 1; 0[ [ f1g :
D = ] 1; 1] [ f2g [ [3; +1[ :
E = ] 1; 7] [ f 1g [ [0; +1[ :
Atunci
A 2 V (1) deoarece 9r > 0 (de exemplu r = 12 ) a.. ]1 r; 1 + r[ A:
B2
= V (1) deoarece 1 2
= B:
C2
= V (1) deoarece, chiar dac
a 1 2 C; totusi 8r > 0 avem ]1 r; 1 + r[ * C:
D2
= V (1) deoarece, chiar dac
a 1 2 C; totusi 8r > 0 avem ]1 r; 1 + r[ * C:
1
E 2 V (1) deoarece 9r > 0 (de exemplu r = 10
) a.. ]1 r; 1 + r[ E:
Observa
tia 1:2:3. n (R; k k) care este spatiu normat (deci (R; d) care este si
spatiu metric), adic
a ntr-un spatiu unde se pot deni sfere (sfera, sfera deschis
a,
sfera nchis
a), o multime A R este marginita dac
a poate inclus
a ntr-o sfer
a
deschis
a, mai precis dac
a
9x0 2 R si 9r > 0 astfel nct A fx 2 R; jx x0 j < rg = ]x0 r; x0 + r[
sau
9M > 0 astfel nct A fx 2 R; jx 0j < M g = ] M; M [
sau
9M > 0 astfel nct jxj < M; 8x 2 A:
Notiunea de m
arginire coincide cu cea dat
a n (R; +; ; ; CD).
Exemplul 1:2:3.
A = ]2; 3] este multime m
arginit
a n R deoarece
9M = 4 > 0 astfel nct jxj < M; 8x 2 A:
B = ] 7; +1[ nu este multime m
arginit
a n R deoarece
8M > 0 9xM 2 A astfel nct jxj > M:
C = [ 2; 2] [ [3; 4[ este multime m
arginit
a n R deoarece
9M = 4 > 0 astfel nct jxj < M; 8x 2 A:
Deni
tia 1:2:3: Fie A R o submultime si x 2 R un punct. Punctul x 2 R se
numeste
a) punct interior n R al multimii A dac
a
9V 2 V (x) a.. V
A;
Not
am cu intR A multimea tuturor punctelor interioare n R ale multimii A si
o numim interiorul n R al multimii A;
b) punct exterior n R al multimii A dac
a
9V 2 V (x) a.. V
cR A;
Not
am cu extR A multimea tuturor punctelor exterioare n R ale multimii A si

Gabriela Grosu / Analiz


a matematic
a

14

o numim exteriorul n R al multimii A;


c) punct frontiera n R al multimii A dac
a
8V 2 V (x) ) [V \ A 6= ; si V \ cR A 6= ;];
Not
am cu frR A multimea tuturor punctelor frontier
a n R ale multimii A si o
numim frontiera n R a multimii A;
d) punct aderent n R al multimii A dac
a
8V 2 V (x) ) V \ A 6= ;;
Not
am cu adR A multimea tuturor punctelor aderente n R ale multimii A si o
numim aderenta n R a multimii A;
e) punct de acumulare n R al multimii A dac
a
8V 2 V (x) ) V \ (A n fag) 6= ;;
Not
am cu acR A (sau cu A0 ) multimea tuturor punctelor de acumulare n R ale
multimii A si o numim multimea derivata sau a punctelor de acumulare n R a
multimii A;
f ) punct izolat n R al multimii A dac
a
9V 2 V (x) a.. V \ A = fag ;
Not
am cu izR A multimea tuturor punctelor izolate n R ale multimii A si o
numim multimea punctelor izolate n R ale multimii A:
Propozi
tia 1:2:1: Fie A R o submultime. Atunci
a) intR A A;
b) intR (cR A) = extR A cR A;
c) A0 adR A;
d) izR A A si izR A adR A;
e) Sistemul (intR A; frR A; extR A) este o partitie a multimii R;
Deni
tia 1:2:4: Fie A
multimii A multimea
R
A = intR A [ frR A:

R o submultime. Se numeste nchiderea n R a

Propozi
tia 1:2:2: Fie A R o submultime. Atunci
R
a) A = adR A;
R
R
b) frR A = A \ cR A ;
R
c) A = A [ A0 ;
R
d) Sistemul (A0 ; izR A) este o partitie a multimii A :
Teorema 1:2:2: (de caracterizare a interiorului
si a nchiderii unei
mul
timi n R) Fie A R o submultime.
a) intR A este reuniunea multimilor deschise incluse n A
intR A = [ fD 2 T ; D Ag 2 T ;
R
b) A este intersectia multimilor nchise care includ A
R
A = \ fF 2 F; A F g 2 F:
Teorema 1:2:3: (de caracterizare a mul
timilor deschise
si a mul
timilor
nchise n R) Fie A R o submultime.
a) A 2 T (este multime deschis
a n R) , intR A = A;
R
b) A 2 F(este multime nchis
a n R) , A = A
R
,A
A

Gabriela Grosu / Analiz


a matematic
a
, A0

15

A:

Teorema 1:2:4: R; T este doar spatiu topologic.


Topologia uzuala T pe R este multimea format
a din toate multimile deschise n
R:
Deni
8 tia 1:2:5. O multime D R se numeste multime deschisa n
dac
a D = ; sau 8
>
>
>
>
<
< x 2 D \ R; 9rx > 0 a.. ]x rx ; x + rx [
x 2 D \ f+1g ; 9 x > 0 a.. ] x ; +1]
dac
a D 6= ; si 8x;
>
:
>
x 2 D \ f 1g ; 9 x < 0 a.. [ 1; x [
>
>
:
(atunci cnd intersectiile sunt nevide).

R
D
D
D

Observa
tia 1:2:4.
Fie a 2 R; b 2 R. Multimile deschise n R sunt:
8
< ]a; a[ = ;; ]a; b[ ; ]a; +1[ ; ] 1; b[ ; ] 1; +1[ = R;
]a; +1] ; [ 1; b[ ;
-intervale
;
:
[ 1; +1[ ; ] 1; +1] ; [ 1; +1] = R;
-reuniuni oarecare de intervale anterioare;
-intersectii nite de intervale anterioare.

Exemplul 1:2:4.
A = ]1; 2[ [ ]3; +1[ este multime deschis
a n R;
B = [ 1; 0[ [ ]1; +1] este multime deschis
a n R;
C = [ 1; 5[ [ [ 1; 10[ nu este multime deschis
a n R.
Deni
tia 1:2:6. O multime V
R se numeste vecinatate n R a punctului
x0 2 R dac
a
9r > 0 a.. ]x0 r; x0 + r[ V (fx 2 R; jx x0 j < rg V ):
O multime V
R se numeste vecinatate n R a punctului +1 dac
a
9 > 0 a.. ] ; +1] V:
O multime V
R se numeste vecinatate n R a punctului 1 dac
a
9 < 0 a.. [ 1; [ V:
Not
am cu V (x0 ) multimea tuturor vecin
at
atilor punctului x0 2 R:
Exemplul 1:2:5. Fie
A = ] 3; 2[ :
B = [ 1; 1[ [ ]1; +1[ :
C = ] 1; 0] [ f1g [ [2; +1] :
Atunci
A2
= V ( 1) deoarece 1 2
= A:
A 2 V (0) deoarece 9r > 0 (de exemplu r = 1) a.. ]0 r; 0 + r[ A:
A 2 V (1) deoarece 9r > 0 (de exemplu r = 12 ) a.. ]1 r; 1 + r[ A:
A2
= V (+1) deoarece +1 2
= A:
10
B 2 V ( 1) deoarece 9 < 0 (de exemplu = 1010 ) a.. [ 1; [ B:
B 2 V (0) deoarece 9r > 0 (de exemplu r = 91 ) a.. ]0 r; 0 + r[ B:
B2
= V (1) deoarece 1 2
= B:
B2
= V (+1) deoarece +1 2
= B:
C2
= V ( 1) deoarece 1 2
= C:
C2
= V (0) deoarece, chiar dac
a 0 2 C; totusi 8r > 0 avem ]0 r; 0 + r[ * C:
C2
= V (1) deoarece, chiar dac
a 1 2 C; totusi 8r > 0 avem ]1 r; 1 + r[ * C:

Gabriela Grosu / Analiz


a matematic
a

C 2 V (+1) deoarece 9 > 0 (de exemplu

16
11

= 1111 ) a.. ] ; +1]

C:

Observa
tia 1:2:5. Pentru denitiile punctelor interioare, exterioare, frontier
a,
aderente, de acumulare, izolate si a multimilor corespunz
atoare n R-vezi spatii
topologice.
Exemplul 1:2:6. S
a se determine intX A, frX A, extX A, adX A, adX A (A0 ),
X
izX A, A pentru A X, unde X = R este considerat cu topologia uzual
a:
a) A = [0; 2[
[
f3g
[
]4;
+1[
;
p
2; 0 \ Q;
b) A =
n+1
c) A =
;n 2 N ;
( 1)n+1 n + 1
d) A = ] 2; 1] [ N;
1 + ( 1)n
e) A =
+ 1 ( 1)n ; n 1; n 2 N :
n
Exemplul 1:2:7. S
a se determine intX A, frX A, extX A, adX A, adX A (A0 ),
X
izX A, A pentru A X, unde X = R sau X = R este considerat cu topologia
uzual
a:
a) A = N, A = Z, A = Q pentru X = R;
b) A = N, A = Z, A = Q, A = R pentru X = R;
c) A = [0; 1[ [ f2g pentru X = R sau X = R;
d) A = Z [ [0; +1[ pentru X = R sau X = R.
Urma unei topologii
Exemplul 1:2:8. . n spatiul topologic (R; T ) consider
am subspatiul (A; TA ),
unde A = [ 1; 3[, si B A. S
a se studieze dac
a B apartine multimilor T , F,
TA , FA pentru:
a) B = ]0; 2]; b) B = ]0; 2[;c) B = [ 1; 1[; d) B = [ 1; 1]; e) B = [2; 3[.
....

S-ar putea să vă placă și