Managementul Investitiilor.

Claudiu.cicea@man.ase.ro
Contact: sala 1502
Conceptul de eficienta economica in viziunea bidimensionala a eforturilor si a
efectelor.
Conceptul de investitii
Indicatori de baza in evaluarea eficientei economice a investitiilor
Influenta factorului timp asupra procesului investitional
Indicatori dinamici de evaluare a eficientei economice a investitiilor
Indicatori specifici diferitelor domenii de activitate
Posibilitati de formalizare a aclocarii resurselor investitionale
Analiza si dezbateri privind subiectele de examen.

Conceptul de eficienta economica

ColegA 500 USD, ColegB 1500 USD

Eficienta economica exprima interactiunea care se stabileste intre volumul si

structura eforturilor depuse si volumul si structura rezultatelor obtinute. Ca urmare,
eficienta economica nu se poate cuantifica pe baza unor indicatori de volum (cifra
de afaceri, salariu nominal, ch de exploatare, profit) ci pe baza unor indicatori
specifici de eficienta si iau in considerare atat eforturile cat si efectele.
Eficienta economica presupune interactiunea dintre marimea si structura
eforturilor depuse si marimea si structura rezultatelor inregistrate.
e= E/epsilon => maxim ( eficienta exprima cantitatea de efecte ce revine
la o unitate de effort si se urmareste maximizarea )
e= epsilon/E => minim ( eficienta exorima efortul necesar pentru a obtine
o unitate de effect )
In cazul eficientei social-culturale ( specific acestei sfere ), spre deosebire de sfera
economica, accentual nu mai este pus in egala masura pe efecte si pe eforturi ci
doar pe effect.

Acest lucru se datoareaza faptului ca in sfera social culturala, omul este atat
subiectul cat si obiectul activitatii.

Eforturile se masoara prin indicatori de volum, exprimati in unitati fizice sau in

unitati monetare.
A. Dupa activitatea la care se refera eforturile pot fi:
- eforturi pentru investitii
-eforturi pentru productie.
B. Dupa perioada la care se refera, eforturile pot fi:
-eforturi anuale
-eforturi totale
C. Eforturile economice pot fi:
-eforturi cu munca vie
-eforturi cu munca materializata.

La randul lor Efectele sa cuantifica in:

a. Dupa locul lor de aparitie
-efecte directe ( la nivelul activitatii
-efecte indirecte ( obtinute la beneficiarii produselor de baza )
b. In functie de perioada in care se realizeaza, efectele pot fi:
-anuale
-totale ( obtinute pe intreaga perioada de exploatare a activitatii
c. Dupa gradul de cunoastere, efectele se clasifica in
-programate
-effective
d. Dupa momentul la care apar, efectele economice pot fi:
-prezente
-viitoare
e. Dupa gradul de cupridere se disting
-efecte globale ( efectele brute );
-efecte nete ( se obtin dupa scaderea din efectul total a efortului facut).
Exemplu de indicatori: profitul, venitul net, aportul valutar etc.
Cand eficienta este maxima? (e = E/ epsilon)
e max = E oarecare/ epsilon min
e max = E max / epsilon oarecare
Prima modalitate de maximizare a eficientei trebuie sa guverneze perioada de
inceput a unei afaceri ( atunci cand investitorul, age c privat nu are la dispozitie
suficiente resurse si principala lui preocupare este minimizarea eforturilor ) . Treptat,
pe masura dezvoltarii afacerii, el trebuie sa isi maximizeze eficienta pe baza celei
de-a doua formule.

Implicatiile eficientei in economie.

1. Economie de timp (un nivel stabilit al efectelor E1, se obtine mai repede din
variant mai eficienta E2 fata de variant mai neeficienta E1 cu o economie de
timp deltaT)
2. Efecte suplimentare. ( La un anumit moment T, in variant mai eficienta E2, se
obtine un effect suplimentar delta E, fata de E1.)

EFECTE

E1

E2
Delta E
E2
E1

T0

T1

deltaT

T2

ANI

Caracteristicile optimului:
A. In functie de nivelul la care se face analiza
- partial ( are in vedere subdiviziuni economice departamente, directii)
- total ( se refera la intreg sistemul analizat companie, economie nationala etc )

B. Relativitatea optimului, bazata pe 3 argumente:

1. Dpdv temporal; este considerate optima la un moment dat bine determinatl daca
nu este adoptata ea poate ulterior sa devina doar eficienta.
2. Dpdv al numarului de variante avute la dispozitie; O variant este optima, pe baza
analizei unui numar n, limitat de variante. Exista intotdeauna variant n+1 ( pe care
fie nu o cunosc sau la care nu am acces, etc ), care sa fie mai eficienta decat
variant optima
3. Dpdv al numarului de criteria satisfacuta; Varianta este considerate optima pe
baza analizei unui numar n limitat de criterii. Intotdeauna exista un n+1 limitat de
criteria in functie de care trebuie sa aleg o alta variant obtima.