Sunteți pe pagina 1din 62

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU

SPAIUL ARHITECTURAL I INFLUENA ACESTUIA ASUPRA


DEZVOLTRII COPILULUI

Lucrare de disertaie
Aprilie 2012

Student: stud. arh. Magdalena GOGA


ndrumator: prof. dr. Marian Augustin IOAN

ARHITECTURA PENTRU COPII

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I

IMPORTANA PSIHOLOGIEI IN CREAREA SPAIILOR ARHITECTURALE

CAPITOLUL II

PSIHOLOGIA COPILULUI
2.1 Psihologia vrstelor
2.2 Creterea i maturizarea stadii de dezvoltare psihic
2.1.1 Stadiul sugarului
2.1.2 Anteprecolarul
2.1.3 Precolarul
2.1.4 colarul mic
2.1.5 Preadolescena
2.1.6 Adolescena i postadolescena

2.3 Influenele jocului asupra dezvoltrii personalitii copiilor


2.4 Copilul in diferite civilizaii
2.5 Ce este copilul concluzii

CAPITOLUL III

PERCEPIA COPILULUI
3.1 Noiunea spaiului la copii
3.1.1 Spaiul proiectiv i spaiul reprezentativ

3.2 Exprimarea grafic


3.3 Studii realizate de arhiteci i specialiti
3.3.1 Studiul de tip Mozaic
3.3.2 Studiu realizat de Jean Boris si Genevieve Hirschler

3.4 Studiu personal

ARHITECTURA PENTRU COPII

CAPITOLUL IV

COPILUL I SPAIUL ARHITECTURAL


4.1 Identitatea spaiului
4.2 Scara copilului
4.3 Spaiul pentru copii
4.4 Primele spaii pentru copii

CAPITOLUL V

PROGRAME DE ARHITECTUR PENTRU COPII


5.1 coli
5.1.1 coala Erika-Mann Berlin, Germania
5.1.2 Liceul Orestad Copenhaga, Danemarca

5.2 Grdinie
5.2.1 Grdinia in Troms, Norvegia
5.2.2 Grdinia Taka-Tuka Land

5.3 Locuri de Joac


5.3.1 "Sculptural Playground" Schulberg Wiesbaden, Germania

5.4 Alte spaii


5.4.1 The Children Activity and Learning Centre Soneva Kiri Resort, Koh
Kood, Tailanda 24H Architects
5.4.2 Muzeul de carti pentru copii din Haga

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

CONCLUZIE

ARHITECTURA PENTRU COPII

INTRODUCERE
Spaiile pentru copii reprezint unele dintre cele mai dificile, dar totodat i cele mai distractive

spaii pe care le poate crea un arhitect. Pe lng reguli i creativitatea necesara crerii unui astfel de
spaiu, copilul trebuie, nainte de toate, ascultat i neles pentru a putea crea spaiul perfect n care
acesta se poate juca, socializa sau nva.
Locurile unde omul capt primele experiene i triri l marcheaz i-l formeaz influendu-i
n mod categoric personalitatea. Este cunoscut faptul c din anii copilriei amintim mai mult locul i nu
datele cronologice. Copii, aadar, se dezvolt odat cu posibilitile pe care le ofer spaiul n care
locuiesc i nva, i prin care percep lumea. Att aceste posibiliti ct i constrngerile au o importan
esenial pentru aceast vrst care este considerat mai sensibil dect toate celelalte deoarece,
conform psihologilor, formarea caracterului se realizeaz n primii cinci ani de via. Copilul are o lume
psihic complex i din punct de vedere intelectual nu acioneaz ca o miniatur a adultului dar n
diferite feluri foarte diverse, pe parcursul socializrii sale. Dup Piaget, faza senzorio-motorie a
inteligenei depinde n mod direct de spaiu. Rolul arhitectului, aadar, este de a inventa acest spaiu,
capabil de a integra sensibilitatea copilriei, i totodat de a fi senzorial, imaginativ i relaional.
Pentru realizarea unor astfel de spaii, ct mai adecvate pentru copii este necesar o evaluare
ct mai profund a personalitii acestora ct i a mediului n care triesc. Pentru aceasta, am pornit de
la o relaionare a omului de rnd, a felului cum gndete sau ce efect au spaiile nconjurtoare asupra
sa, ncercnd s evideniez faptul c psihologia omului cunoaterea personalitii i a obiceiurilor sale
zilnice este relevant n arhitectur. Aadar, am nceput lucrarea de fata cu capitolul intitulat:
Importana psihologiei n crearea spaiilor arhitecturale care pune accent pe diverse reacii i senzaii
ale omului n relaie cu spaiul i cldirile din jur. Sunt prezentate efectele culorilor asupra oamenilor,
precum i percepia lor vizual sau impactul pe care l las asupra lor, anumite cldiri sau spaii n care
triete sau se afl individul.
Lucrarea continu cu un studiu al psihologiei copilului: care sunt obiceiurile, modalitile de
gndire i interacionare ale omului n diverse stadii ale vieii sale, aa cum reies ele din studiile
psihologului Jean Piaget. Pna la maturizare, copilul trece prin diverse stadii de dezvoltare relevante
pentru proiectarea cldirilor specifice unei anumite vrste: de la stadiile cnd jocul reprezint 90 % din
activitatea sa i pn la cel cnd i capt propria independen dorind s-i realizeze un stil propriu i
un scop. De aici aflm faptul c jocul reprezint o activitate extrem de important n majoritatea copilriei
i c acetia i coreleaz majoritatea activitilor la joc. La sfritul acestui capitol, am ncercat s caut
o definiie a copilului, pe baza tuturor informaiilor obinute anterior, cu scopul de a-l nelege ct mai
bine. n continuare, am dorit s prezint noiunea de spaiu n viziunea copilului: cum percepe el lucrurile
din jur i cum ncearc s le reprezinte. Studiul realizat de arhitecii Mark Dudek i Alison Clark
reprezint un punct principal n acest scop. Acetia au supus un grup de copii, unui test experiment
propus de Clark pentru o mai buna nelegere a viziunii i gndirii copilului. Inspirndu-m din aceste
modaliti de ncercare a apropierii de copil, am decis s realizez un mic studiu personal, cu copii
cuprini ntre vrste de 7 i 14 ani, din Constana. Prin propunerea de mici chestionare, grupate n dou
categorii: 7-10 ani (clasele primare) i 10-14 (clasele generale) am putut observa i compara percepiile
copiilor n ceea ce privete spaiul i mediul n care triesc.

ARHITECTURA PENTRU COPII

Dup studiul de cercetare i nelegere a percepiei copilului, am dorit prezentarea spaiilor


pentru copii din punct de vedere arhitectural, raportate la scara i necesitile acestora. Tot aici, am
adugat i o scurta descriere a evoluiilor spaiilor destinate copiilor.
Ultimul capitol din aceast lucrare, prezint cteva exemple din arhitectura contemporan a
diverselor programe de arhitectur pentru copii, cum ar fi muzeele, colile, grdiniele sau locurile de
joac.
Acest studiu, a avut ca scop obinerea informaiilor necesare prin nelegerea i ascultarea
nevoilor copiilor, pentru a crea spaii ce vor putea s trezeasc sensibilitatea copilului la tot ceea ce l
nconjoar: spaiu, locuin, cldire, ora, vecinti.

ARHITECTURA PENTRU COPII

CAPITOLUL I
IMPORTANA PSIHOLOGIEI N CREAREA SPAIILOR ARHITECTURALE
Arhitectura este un subiect larg i divers ce include multe domenii: matematic, estetic,
filozofie, diferite ramuri ale psihologiei, fizica mediului, a formei sau social.
n urma unei examinri mai ndeaproape, efectele fizice i comportamentale dintre oameni i
mediile n care i desfoar activitatea au devenit destul de complexe cnd elemente de lumin i
culoare (umbr sau nuan, cald sau rece), textur (materiale i suprafee), caracteristici acustice
(zgomot) sunt luate n considerare. Lumina este cel mai eficient element pentru a crea un sim al
misterului i al slvii, iar manipularea ei este un agent principal n construcia templelor i a cldirilor
religioase.1 Multe lucruri sunt de spus despre
efectele luminii i culorii asupra oamenilor, dup cum
reiese din discuiile lui Johann Wolfgang von Goethe
despre optica i efectele psihologice ale culorilor in
1810 (fig. 1). David Johnson spune c nu putem
scpa de culori, cum nu putem scpa de moarte sau
taxe.2 Un studiu recent a ilustrat sensibilitatea
genurilor pentru culoare, deoarece femeile par a fi
mai contiente de culoare i au gusturile n materie
de culoare mai flexibile i diverse.3 (fig. 2) Cnd o
persoan s-a expus culorii rou, efecte psihologice

Fig. 2 Culorile si efectele lor psihologice


Studiu realizat de David Johnson

dramatice pot fi observate incluznd eliberarea de


adrenalin, ritm alert al btilor inimii i o cretere n
activitatea gastric astfel deducem utilitatea practic
a feelor de mas roii sau cu elemente roii n
restaurante. Aplicarea portocaliurilor i a rourilor
(culori calde) la interioare sau folosirea accentelor
interioare, cum ar fi lumnrile, ce dau o intensitate
luminoasa sczut, servesc pentru a mbunti

Fig. 1 Pererintele culorilor la femei si barbari

efectul psihologic atunci cnd sunt aplicate cinei.


Electroencefalograma i ratele pulsurilor oamenilor au nregistrat bti ale inimii mai accelerate ntr-o
camer gri dect ntr-o camer colorat (Kuller 1976).
ntr-adevr, se tie c psihologii care studiaz spaiul admit c mprejurimile noastre
influeneaz nu doar felul n care gndim dar i mediul nostru intelectual4. Psihologia mediului ar
confirma cu siguran, dar nu ntru-totul, faptul c oamenii ar putea simi imediat mreia i importana

Leland M.Roth - Understanding Architecture - Its Elements,History and Meaning,Ed. Westview,1993 p. 75


David Johnson Color Psychology, 2005
3
Natalie Khouw - The Meaning of Colour for Gender
4
Salingaros, N. A. - "Architecture, Patterns, and Mathematics" Nexus Network Journal 1 No. 2, 1999
http://www.leonet.it/culture/nexus/network_journal/Salingaros.html
2

ARHITECTURA PENTRU COPII

unui interior dintr-o catedral medieval gotic la vederea

vitraliilor gigante, materialelor variate,

texturile podelelor, pereilor, i detaliile mozaicului de pietre folosite. Dai fiind aceti factori, se poate
lua n calcul mprejurul fizic ce lovete simurile n orice mediu. Este mediul iluminat slab sau puternic?
Exist o cerin optim sau minim pentru iluminat nainte ca cineva s devin frustrat, de exemplu
datorit condiiilor slabe ale iluminrii? Se poate ca mediul s cauzeze un anume stres fizic persoanelor
datorit temperaturii aerului (cald sau rece) sau poate din cauza nivelelor zgomotelor? Dar scara
cldirii? O structur prea mare face o persoan s se simt copleit i vulnerabil n timp ce un mediu
prea limitat din punct de vedere al spaiului poate fi constrictiv micrilor corpului nu doar unei singure
persoane, dar i unui ntreg grup.
Psihologia mediului poate fi mprit n mai multe elemente: atenia sau nelegerea a cum
oamenii i remarc mediul nconjurtor; percepia i maparea cognitiv a cum oamenii i creeaz
legturi ntre ceea ce au experimentat bazat pe ceea ce tiu sau ceea ce cred c tiu despre mediul n
care se afl; psihologia de mediu preferat studiaz motivaiile oamenilor ilustrnd faptul c oamenii pot
cuta n mod natural locuri unde se simt competeni, ncreztori, unde simt confort sau amuzament. Mai
mult dect att, cercetrile arat c oamenii prefer coeren (un sim al faptului c lucrurile dintr-un
mediu se leag ntr-un anume fel) i lizibilitate (un sim c pot explora o zon fr s se piard). Astfel
crearea i prezervarea unui mediu preferat se crede a nlesni simul de bine i eficien
comportamental a oamenilor.
Psihologia formei, din sensul german al cuvntului gestalt, cuta s exploreze cum mintea i
formeaz sau interpreteaz abloane. Se crede c mintea este proiectat s caute sens i semnificaie
tuturor informaiilor senzoriale pe care le primete. Acesta poate fi rezultatul evoluiei de-a lungul
timpului odat ce instinctul uman de supravieuire a fost bazat pe schimbri de culoare ale mediului (s
caute adpost n momentul n care scade nivelul de lumin, indicnd venirea nopii) sau informaiilor
auditive primite (ruperea unei crengi indicnd ameninarea unui prdtor).
Formele de apropiere ilustreaz cum oamenii vd un ablon n spaiu indiferent de distan. De
exemplu, stelele ce reprezint Carul mare sunt de fapt stele la distane diferite de pmnt sau sunt
apreciate ca fiind ntr-un singur plan. Formele repetitive demonstreaz egalitate n spaierea dintre
obiecte unde pot chiar s nici nu existe. Coloanele de la colturile Parthenon-ului proiectate s fie mai
groase i dispuse la distante mai mici fa de coloanele nconjurtoare vor fi interpretate vizual ca fiind
de aceeai dimensiune i la aceleai distane. ntr-adevr, ntreaga structur n sine a fost proiectat cu
nite curbe subtile, coloanele sunt uor conice, baza dreptunghiular este uor curbat intenionat
inginerit s reziste micrilor laterale ale pmntului cauzate de cutremure. Cele mai recente i simple
forme sugereaz faptul c mintea poate s umple poriuni lips ale celor mai simple sau mari (ceea ce
sugereaz prioritatea) figuri prezentate vizual.
De asemenea, putem s notm c exist un rspuns kinestetic al corpului la forme i linii. Putem
examina Casa de la cascada proiectat de arhitectul american al sec. XX, Frank Lloyd Wright. Aceast
reedin poate fi simit simbolic asemeni unui corp uman ce se relaxeaz, sugernd linitea
domestic. n contrast, putem simi echilibrul dinamic al structurii verticale sugernd aspiraia, afirmarea
i ntinderea asemeni unui centru de corporaie sau unei catedrale gotice.

ARHITECTURA PENTRU COPII

Se tie c mintea caut s organizeze datele cnd se confrunt cu informaie vizual la


ntmplare i necunoscut, sau poate chiar s construiasc date, cum este cazul n care omul este
plasat ntr-o camera ce priveaz de simuri. n circumstane unde informaia cognitiv devine repetitiv,
mintea filtreaz i se schimb automat pe anticiparea de abloane (fie ele spaii deschise, ferestre,
elemente decorative, proiecte, suprafee vopsite, texturi sau ornamente). Mental, sunt impulsuri spre
continuitate i ncheiere care, din nou, sugereaz preferina mintii pentru un ablon, unitate sau coeren
ntr-o structur n ciuda circumstanelor cnd aceste caracteristici nu sunt coerente.
Un studiu recent al complexitii i abloanelor cu ajutorul fizicii are relevan pentru arhitectur.
O idee fascinant a lui Nikos A. Salingaros, profesor de Matematic la Universitatea din Texas, ntr-un
articol numit Arhitectur, abloane i Matematic teoreticizeaz c Sistemul vizual uman este receptiv
n special la abloane. n expunerea oficial a lui Salingaros abloanele sunt definite ca regularitate
ntr-o anumit dimensiune i c matematica este o tiin a abloanelor. Astfel am nceput s vad cum
matematica, abloanele i psihologia formei ncep s se mbine i s fie aplicate arhitecturii. Lucrarea
se refer la nevoia umanitii s genereze tipare dintr-o nevoie de baz interioar i aplicnd
psihologia simpl putem s ntrebam, sunt oamenii nesiguri ntr-un univers perceput ca haotic? Dac
rspunsul este da, atunci pot arhitectura i proiectarea s ndeplineasc setea de nelegere a omului?
Iar dac simetria i tiparele sunt preferate sau considerate frumoase, nseamn asta c design-ul
aleator, pereii goi, micile culori, fr tipar vor fi judecate ca mai puin preferate sau chiar urte?
Lucrarea lui Salingaros relaioneaz istoric cu faptul c arhitecii erau matematicieni i c cele
dou discipline erau de nedistins. Istoric, cnd mpratul Iustinian a vrut un arhitect s proiecteze
biserica Haggia Sophia n Istanbul, Turcia, o structur ce ar depi orice a mai fost construit anterior,
s-a ntors ctre profesorii de matematic, Isidoros i Anthemios. Pietrarii medievali aveau o nelegere
bun a filozofiei platonice, proporii i matematic i pentru ei toat munca lor a fost bazat n maxima
Pitagoreica antic: totul este un numr. Studiul geometriei structurilor gotice i matematica sunt
mpletite n detaliile fizice ale structurii, onornd natura geometric a creaiei i pe Creator. Culturile
antice i arhitecii matematicieni ai Renaterii europene i-au alctuit structurile cu tipare clare n minte
i astfel structurile nsele au reflectat procese care sunt inerente n mintea uman.
Studiul arhitecturii i efectele sale pe oameni presupune cunotine dintr-un numr foarte mare
de subiecte extrem de diverse. Cu siguran a devenit vizibil c actul simplu de a avea experiena
structurii i mediului implic att de multe aspecte. Funcia cognitiv singur pare fantastic n sine
atunci cnd cineva consider c ochii se mic mpreun la noua sute de grade pe secund, aducnd
privirea noastr pe int n timp de 25 de milisecunde.5 Ochii proceseaz un volum incredibil de
informaii ale frecventei luminii, odat cu creierul ce proceseaz ce anume este vzut sau ce anume se
crede c este acolo i poate umple spaiile pentru ce anume poate lipsi. Psihologia formei pare a fi
centrala modului n care experimentm noi arhitectura sugernd c creierele noastre sunt construite ca
sa deduc ritmurile i abloanele arhitecturii care produc un efect de comportament. O astfel de
nelegere a comportamentului i mediului pot fi utile n dezvoltarea mediilor izolate sau a celor din alte
lumi, extraterestre (cum ar fi Staia Internaionala Freedom). Pare evident c oamenii au o preferin

Carpenter, Roger. Dr - How Saccades are Generated


http://www.cai.cam.ac.uk/caisus/subjects/medicine/oculo.html

ARHITECTURA PENTRU COPII

pentru generarea de abloane dintr-o nevoie intern a constanei i predictibilitii pe lng


impredictibilitatea i haosul existente din universul natural. Ct despre conexiuni dintre arhitectur i
oameni aparent ne bucuram de informaia venit din tipare, i aceast bucurie crete odat cu
complexitatea tiparului; pe de alt parte, acest lucru este adevrat doar pentru abloane complexe care
au un anumit mod de ordonare. Natura precis a acestui efect rmne imprecis i n cea mai mare
parte intuitiv.6
Arhitectura ca i nzuin simbolic i intenionat pare s reflecte psihologia proiectanilor si
indiferent de timp, cultur i poate chiar i specie. Spaiul, forma i lumina sunt elemente ce sunt deseori
incorporate fie intenionat sau incontient pentru estetic sau pentru motive practice, dar partea cea mai
important este cea care ofer nsemntate creaturilor, ofer scop i stabilitate ntr-un univers ce mereu
se schimb ntr-un mod aparent haotic.

Salingaros, N. A.- "Architecture, Patterns, and Mathematics" Nexus Network Journal 1 No. 2, 1999
http://www.leonet.it/culture/nexus/network_journal/Salingaros.html

ARHITECTURA PENTRU COPII

CAPITOLUL II
PSIHOLOGIA COPILULUI
2.1 Psihologia vrstelor
Exist n tiina psihologic actual o tendin remarcabil i anume aceea de a depi
constativul, analitismul i descriptivul prin explicativ, integrativ i dinamism evolutiv i prospectiv,
consolidndu-i prin aceasta, locul i cadrul tiinelor despre om i amplificndu-i aportul la dezvoltarea
acestuia.7 n contextul unei viitoare societi, pe care muli autori o calific drept societate
informatizat, avnd ca trstur dominant progresul considerabil al calculatoarelor i al roboilor de
tot felul, dar pe care noi o vedem, mai degrab, ca o societate educaional, psihologia trebuie s
contribuie mai mult la perfecionarea omului, la desvrirea forelor lui mentale i fizice. n viitor, n
condiiile interaciunii omului cu o realitate cu totul nou i complex, adaptarea la ea, stpnirea ei, va
fi cu necesitate susinut de propria cunoatere, de capacitatea i competena psihologic de a-i
analiza att posibilitile, ct i situaiile cu care se confrunta i astfel psihologia va deveni o tiin
indispensabil i permanent utilizat la fel ca informatica sau robotica. Firete, pentru aceasta,
psihologia va trebui s fac progrese cu totul deosebite n aprofundarea cunoaterii omului, n creterea
preciziei mijloacelor de investigaie, n amplificarea forelor sale explicative, interpretative dar i
preventive i prospective.
n acest context, psihologia vrstelor va avea un loc distinct, ntruct, a putea nelege i explica
n profunzime o situaie, un comportament, o atitudine, nseamn s cunoti mai nti nceputurile.8
A.T. Jersild atrgea atenia, la fel ca i ali autori, ca: Impresiile din copilrie au mare importan in
modelarea perspectivei noastre de viaa.9 De asemenea, tot el remarca faptul ca amintirile din copilrie
reprezint o legtur dintre cele mai preioase, in trecutul nostru i in prezent.10 Extinznd textul acestor
remarci, putem spune ca felul de a fi al altcuiva, de a se comporta, a simi, a gndi, sintetizeaz, intr-o
anumita msur si propria istorie.
Psihologia contemporana nu poate face abstracie, fr riscul de a grei, de perspectiva
evolutiva, aceasta devenind de fapt, o paragrama in toate felurile de cercetri, att fundamental
teoretice cat i aplicativ practice. Cteva discipline psihologice sunt centrate in mod deosebit asupra
aspectelor evolutive. Astfel, psihologia animala studiaz evolutiv i comparativ comportamentul
animalelor i ofer destule date pentru nelegerea psihismului uman.
Psihologia copilului s-a constituit ca o disciplina preocupata de debutul vieii psihice umane i
de evoluia ei pana la ncheierea ciclului copilriei.11

J. Piaget Dimensiuni interdisciplinare ale psihologiei Editura Didactica si Pedagogica, 1972, p. 92


I. Radu Introducere in psihologia contemporana Editura Sincron, 1991, p. 22
9
A.T. Jersild Child psychology Editura Stamples Press London, 1963, p. 4
10
A.T. Jersild Child psychology Editura Stamples Press London, 1963, p. 5
11
J. Piaget, B. Inhelder Psihologia copilului E.D.P., 1976, p. 3
8

ARHITECTURA PENTRU COPII

Psihologia adolescenei are in atenie dezvoltarea de dup copilrie pana in pragul tinereii (la
unii autori incluzndu-se i tinereea). Acestor etape ale dezvoltrii psihice li s-a acordat atenie nc de
la nceputurile dezvoltrii tiinelor psihologice.
Psihologia adultului ca cercetare sistematic este de data mai recenta deoarece multe dintre
celelalte discipline psihologice cu caracter aplicativ, aveau in vedere adultul normal dezvoltat i astfel,
tot ce se releva ca fiind caracteristic pentru acest ciclu de viaa, era disipat i implicat in problematica
acestora.
Investigaii mai sistematice s-a fcut asupra btrneii, cerute, pe de o parte, de creterea
longevitii i, pe de alta parte, de gsirea unor noi cai de inserie activa a btrnilor in viaa
comunitilor, asigurnd astfel conservarea sntii, a capacitii mintale i fizice, nfrumusearea i
umanizarea etapelor finale ale vieii. Se poate spune astfel, ca exista o psihologie a btrneii.
Psihologia genetica este o alta disciplina psihologica centrata pe aspecte evolutive. De coala
de la Geneva i numele lui J. Piaget sunt legate cele mai importante cercetri cu o astfel de orientare.
Referindu-se la relaia dintre psihologia copilului i psihologia genetica, Piaget preciza: am putea fi
tentai sa consideram ca fiind sinonime expresiile psihologia copilului i psihologia genetica. Totui, le
deosebete o nuana importan: daca psihologia copilului studiaz copilul pentru el nsui astzi se
tinde, deopotriv, sa se dea denumirea de psihologie genetica psihologiei generale (studiul inteligentei
percepiilor etc.), dar numai in msura in care ea caut sa explice funciile mintale prin modul lor de
formare, deci prin dezvoltarea lor la copil; in felul acesta, psihologia copilului este promovata la rangul
de psihologie genetica, adic devine un instrument esenial de analiza explicativa pentru rezolvarea
problemelor psihologiei generale.12
Un numr mare de lucrri care au rezultat din efortul de cercetare al centrului de la Geneva, au
impus gndirii psihologice contemporane nu numai un impresionant material demonstrativ referitor la
constituirea mecanismelor inteligentei, ale percepiilor i imaginilor mintale, ale funciilor simbolice, in
general, ci i un mod de a vedea dezvoltarea psihica, de a nelege interaciunile i condiionrile,
organizrile i structurrile, trecerile de la un stadiu la altul etc. Psihologia genetica contribuie in mod
hotrtor la nelegerea specificului vieii psihice, a devenirii acesteia, a schimbrilor calitative
caracteristice fiecrui stadiu.13
In raport cu toate disciplinele psihologice, psihologia vrstelor are o tendin marcanta de
integrare care nu nseamn doar o simpla nsumare a datelor obinute de toate celelalte, ci afirmarea
unei viziuni unitare asupra transformrilor vieii psihologice de-a lungul ntregii existente.
In aceste condiii, ea nu mai urmrete doar ce se ntmpl intr-un stadiu sau ciclu de dezvoltare
ci tinde sa surprind legturile profunde, pe de o parte, intre momentele semnificative ale constituirii
funciilor i capacitailor psihice, i pe de alta parte, interrelaiile ce se stabilesc intre ele in cursul unui
anumit stadiu. Se urmrete astfel sa se diminueze sau chiar sa se elimine segmentarea abordrii
problemelor dezvoltrii psihice. Totodat, urmrind sa surprind o direcie de evoluie, psihologia
vrstelor tinde sa contureze i tabloul cat mai complet al dezvoltrii psihice din fiecare ciclu i stadiu.
Apropiindu-se astfel, cat mai mult de procesele vii, reale, concrete.

12
13

J. Piaget, B. Inhelder Psihologia copilului Editura Didactica si Pedagogica, 1976, p. 4-5


Alain Danse Elements de psychologie du development Armand Colin Editeur, 1983, p. 15

ARHITECTURA PENTRU COPII

In msura in care psihologia vrstelor va releva ceea ce este caracteristic, distinctiv, relevant
pentru un stadiu sau altul al vieii psihice se va apropia de viziunea psihologiei difereniale dar se va
deosebi de aceasta prin permanentul echilibru pe care l va pstra intre caracteristicile generale i cele
specifice, intre tabloul diferenial al stadiilor i ciclurilor de dezvoltare psihica i dezvluirea legturilor i
intercondiionrilor dintre acestea. Se poate, deci, considera ca psihologia vrstelor realizeaz o tripla
viziune asupra vieii psihice: genetica (sa urmeze premizele, apariia i dezvoltarea funciilor, proceselor
i structurilor psihice), funcionala (sa dezvluie semnificaiile adaptive ale diverselor stadii i multiple
variaii din cadrul aceleai etape).
Sintetiznd cele relevate intr-o definiie, consideram ca psihologia vrstelor este acea ramura
care studiaz condiiile i legile de apariie, evoluie, maturizare i schimbare a vieii psihice a omului
de-a lungul ntregii sale existente.

2.2 Creterea i maturizarea stadii de dezvoltare psihica


Creterea este fenomenul de acumulare cantitativa i se refera att la aspectul fizic al fiinei
umane, cat i la cel psihic. In plan fizic, creterea se refera la: nlime, greutate, alura generala a
corpului, modificarea funcionalitii diferitelor organe interne etc. ea este determinata de interaciunea
dintre echipamentul genetic i condiiile materiale de existenta, dar i de modelele culturale. Prin
cercetri sistematice s-a relevat rolul alimentaiei, al unui regim activ de viaa cu implicarea zilnica a
exerciiului fizic, al modificrilor hormonale etc.
Creterea fizica este un fenomen cu urmri i in plan psihic. Astfel un ritm normal de cretere
este trit confortabil de fiecare in timp ce rmnerile in urma sau depirea unor limite pot genera
ngrijorri, disconfort afectiv, complexe de inferioritate etc.
Totodat, mai ales pentru vrstele timpurii, ritmurile normale care se circumscriu unor parametri
standardizai, sunt unul din indicatorii dezvoltrii optime. Aceti parametri vor fi specificai pentru fiecare
stadiu din ciclul de cretere i dezvoltare.
In ceea ce privete maturizarea, ea se refera la schimbrile calitative care se petrec in cursul
dezvoltrii psihice generale i, evident i in cursul unui stadiu.
Dezvoltarea psihica nu este amorfa i liniara, ci cum observa R. Zozzo, ea nu are numai o
expresie cantitativa, ci i una calitativa

, adic traverseaz momente distinctive care sunt stadiile i

14

ciclurile vieii umane.


Cu privire la luare in consideraie a stadiilor s-au conturat doua poziii cu implicaii metodologice
semnificative: tendina de a accentua diferitele stadii i de a le prezenta contrastant, fragmentnd astfel,
dezvoltarea psihica i fcnd dificila nelegerea aspectelor de continuitate; precum i descrierea
evoluiei psihice mai degrab ca pe o cretere cantitativa, cu estomparea diferenelor, a schimbrilor
calitative i a aspectelor semnificative. Comentnd aceste moduri de a vedea viaa psihica, Zazzo
spunea:fiecare din aceste concepii, de evoluie, gradata i de metamorfoze succesive, comporta o
parte de adevr, dar putem considera ca fiecare, luata in mod absolut, este complet falsa, in

14

R. Zazzo Psihologia copilului de la nastere la adolescenta Editura Didactica si Pedagogica, 1970, p. 140

ARHITECTURA PENTRU COPII

realitatetotul ne face sa ajungem la concluzia ca existenta perioadelor i a stadiilor nu este o iluzie.


Nu numai ca le constatam, dar putem sa i explicam determinismul lor. Rmne totui pericolul unei
identificri prea rapide a acestor stadii; a unei schematizri excesive.15
Aceeai msur in considerarea stadiilor este recomandata i de A. Gessell care spune:
Culorile unui spectru al dezvoltrii se topesc pe nesimite unele in altele, dar pentru ca portretul unei
vrste sa fie folositor i viu, trebuie sa ne nmuiem pensula in culori foarte nete. 16
Stadiile sunt o realitate de care trebuie sa se tina seama in rezolvarea problemelor privind
dezvoltarea psihica. Procesul de echilibrare i acumulare cantitativa duce la schimbri calitive
semnificative17. La fel, P. Osterrieth considera stadiile ca: momente ale dezvoltrii caracteristice printrun ansamblu de trsturi coerente i structurate care constituie o mentalitate tipica i consistenta dar
trectoare.18 Prin urmare, putem defini stadiul de dezvoltare psihica astfel: delimitarea in timp a apariiei
i consolidrii unor particulariti i a unui nivel de organizare a comportamentelor intelectuale, afective,
evolutive i a ntregii personaliti.19
Stadiul nu apare instantaneu, ci instalarea sa se face treptat. Apar i se dezvolta acele nsuiri
care-l definesc i-l difereniaz de celelalte i care se numesc particulariti psihice de stadiu sau vrsta.
Fiecare stadiu conserva unele achiziii ale etapelor anterioare i le integreaz in noile sale structuri i
totodat, dezvolta i confer premisele celui viitor. Toate aceste schimbri sunt comune tuturor celor ce
traverseaz respectivul stadiu, dar lor li se asociaz i cele rezultate din istoria personala a fiecruia i
care sunt numite particulariti psihice individuale.
Aadar, pentru copii se pot deosebi urmtoarele stadii:
1. Stadiul sugarului avnd ca achiziie fundamentala inteligenta senzomotorie i dezvoltarea
percepiei i manipulrii obiectelor (cuprins intre momentul naterii i vrsta de 1 an);
2. Anteprescolarul care cucerete autonomia de micare i comunicare verbala (intre 1 i 3 ani);
3. Precolarul care aduce consolidarea proceselor i structurilor psihice i desfurarea lor la un
nivel nou, contient i voluntar (intre 3 i 6 ani);
4. colarul mic dominat de achiziionarea prin nvare a cunotinelor i deprinderilor de baza
care asigura accesul la cultura (intre 6 i 10 ani);
5. Preadolescentul nsemnnd ieirea din copilrie i atingerea unui nivel nou al cunotinei de
sine (intre 10-14 ani);
6. Adolescenta orientata preponderent spre cutarea identitii de sine (ntre 14 i 19-20 ani);
7. Adolescenta prelungita implicnd continuarea studiilor pentru specializarea sau dobndirea
unei calificri profesionale medii (intre 20 i 24 ani).

2.1.1 Stadiul sugarului


Stadiul sugarului, adic a copilului pana la un an, a strnit interes nc de la nceputurile
dezvoltrii psihologiilor evolutive pentru ca, pe de o parte, a prilejuit relevarea aspectelor elementare,
de nceput ale psihicului uman i pe de alta parte, a oferit posibilitatea urmririi unui progres de
15

R. Zazzo Psihologia copilului de la nastere la adolescenta Editura Didactica si Pedagogica, 1970, p. 39-40
R. Zazzo Psihologia copilului de la nastere la adolescenta Editura Didactica si Pedagogica, 1970, p. 39
17
I. Radu Introducere in psihologia contemporana Editura Sincron, 1991, p. 206
18
P. Osterrieth Introducere in psihologia copilului Editura Didactica si Pedagogica, 1976, p. 34
19
U. Schiopu, E. Verza Psihologia Varstelor - Editura Didactica si Pedagogica, 1981, p. 19
16

ARHITECTURA PENTRU COPII

construcie psihica, facilitnd astfel nelegerea, prin confruntri comparative, a structurilor psihice mai
complexe ale adultului. Achiziiile primului an de viaa devin fundamentale pentru ce va urma, in celelalte
stadii.
In contextul general al dezvoltrii psihice umane stadiul sugarului prezint urmtoarele transformri de
baza:
-

adaptarea biologica la noul mediu i perfecionarea funciilor biologice;

intrarea in funcie a tuturor analizatorilor i dezvoltarea sensibilitii;

dezvoltarea motricitatii de la micrile reflex necondiionate la cele orientate i adaptate;

debutul i dezvoltarea percepiilor;

nceputul achiziionrii limbajului;

dezvoltarea inteligentei senzomotorii.

2.1.2 Anteprecolarul
Ceea ce se remarca de la prima vedere la anteprecolar este deplasarea din ce in ce mai buna.
Osterrieth releva ca acela care pleac i vine dup placul impulsurilor sale, care circula, care are
posibilitatea de a se apropia cnd l cheam sau dimpotriv, de a se ndeprta, acela nu mai este
sugar.20 Profilul psihologic al acestui stadiu mai are nc i alte cteva dominante: apariia
reprezentrilor i a activitilor mintale, nsuirea limbajului, apariia contiinei de sine.
Percepia, care i-a construit mecanismele de baza in primul an de via, evolueaz intre 1 i 3
ani in direcia schemelor perceptive pentru obiectele din mediul apropiat devenind astfel mult mai
operativa, mai bine organizata, cu o mai mare rezoluie, dar numai in fata unor stimuli mai simpli.
Percepia vizuala este buna in spaiul apropiat i pentru obiectele familiare. In structura imaginii
perceptive se impune uneori o nsuire dominanta care susine cel mai mult recunoaterea acelor
obiecte, iar diminuarea sau schimbarea acesteia poate tulbura percepia. Percepiile tactile se amplifica
foarte mult pentru ca beneficiaz i de mbogirea modalitilor de a manipula obiectele.
Anteprescolarul are preferine deosebite pentru culorile vii i luminoase dar verbalizarea acestora este
nesigura. In ceea ce privete jocul, in acest stadiu, aproximativ 90 % din ntreaga lui activitate poate fi
perceputa ca joc.

2.1.3 Precolarul
Acesta se distinge printr-o cretere semnificativa a capacitailor fizice i psihice ale copilului,
fcnd posibila o echilibrare cu ambianta, in cadrul creia principiul realitii cum l numete Freud, i
face tot mai mult loc i da sigurana i reuita in adaptare. Toate acestea sunt trite cu bucurie i
senintate de ctre copil, ceea ce face ca sa se atribuie acestui stadiu denumirea de vrsta de aur a
copilriei. In acest stadiu putem observa urmtoarele aspecte:
-

exuberanta motorie i senzoriala care faciliteaz considerabil adaptrile;

creterea autonomiei in plan practic, prin formarea a numeroase deprinderi de autoservire i de


mnuire a obiectelor;

dezvoltarea proceselor psihice complexe care schimba caracteristicile comportamentului


copilului, lrgind posibilitile de anticipare i organizare a acestuia.

20

P. Osterrieth Introducere in psihologia copilului Editura Didactica si Pedagogica, 1976, p. 57

ARHITECTURA PENTRU COPII

mare curiozitate i sete de cunoatere care stimuleaz activitile exploratorii i mbogete


experiena personala;

constituirea unei cunotine morale primare care sporete capacitatea copilului de adaptare la
mediul social;

constituirea bazelor personalitii i accentuarea aspectelor individualizatoare.


Precolarul reuete din ce in ce mai mult sa se desprind de aciune, iar aceasta devenind din

ce in ce mai bine articulata, mai prompta i mai uor transferabila, nu-i mai absoarbe toata atenia i-I
permite sa fine mai receptiv la real. Principala caracteristica a gndirii precolarului este intuitivitatea.
Esena acestei gndiri intuitive este:copilul poate gndi ceea ce percepe, dar gndirea lui nu merge
mai departe de reprezentarea elementului perceput.21
O caracteristica a imaginaiei pentru acest stadiu este legtura strnsa cu percepia i
experiena concreta pe care le combina pentru a-i uura nelegerea sau a-i da un rspuns la
numeroase ntrebri. Desenele sunt pline de spontaneitate, culorile sunt folosite cu sinceritate i fr
prejudecai, aa ca la ei iarba poate fi uneori galbena, iar ceru rou, etc. De la 4 ani, desenul se
realizeaz pe baza unei intenii i tinde sa se organizeze pe o tema oarecare, fr sa se bazeze prea
mult pe realitate.
Jocul este la un nivel crescut de complexitate, comparativ cu stadiul anterior. Daca la
anteprecolar domina jocurile funcionale, la precolar predomina jocurile cu subiect i cele cu reguli.

2.1.4 colarul mic


Acesta este stadiul cnd copilul ncepe sa mearg la coala, iar ntreaga lui dezvoltare psihica de
acum nainte va fi influenat de acest fapt. Se pot observa urmtoarele:
-

nvatoarea devine organizatorul principal al procesului de dezvoltare psihica i exercita


influente hotrtoare pentru transformrile din acest stadiu;

se stabilesc raporturi mai obiective cu lumea, coala atrgndu-l pe copil in aria inteligibilului,
raionalului, rigorilor cunoaterii;

se formeaz deprinderi intelectuale de baza, privind scris-cititul, operarea cu simbolurile


matematice, prelucrarea primara a coninuturilor de nvare etc.;

creste caracterul voluntar i contient al tuturor manifestrilor psiho-comportamentale;

se nsuete noul statut cel de elev, se schimba poziia in cadrul familiei, se nsuesc noile
roluri i creste interesul pentru reuita i succes colar;

ctre finalul stadiului se obine un echilibru general stabil in raporturile cu mediul i se


ndeplinesc toate atributele copilriei.
In acest stadiu se nregistreaz ceea ce J. Piaget a numit nceputul raionalitii gndirii. Adic,

colarul mic nu se mai ncrede in simple afirmaii, ci in relaiile pe care le poate cuprinde. De asemenea,
se dezvolta capacitile imaginative: se acumuleaz att o experiena personala de viaa cat mai ales
cunotine elementare din domenii diverse care pot alimenta combinaiile imaginative, se amplifica
interesul i capacitile de observare a mediului nconjurtor, a oamenilor i preocuprilor loc care

21

P. Osterrieth Introducere in psihologia copilului Editura Didactica si Pedagogica, 1976, p. 106

10

ARHITECTURA PENTRU COPII

stimuleaz demersurile imaginative, sunt mai bine stpnite deprinderile de scris, citit, desen, modelare,
construcii etc.

2.1.5 Preadolescenta
Schimbrile dominante acestui stadiu, care-I definesc locul in procesul complex al dezvoltrii
umane sunt:
-

Schimbri fizice

Atingerea unui nou nivel al dezvoltrii proceselor cognitive, mai ales al gndirii

Creterea relativa a independentei i autonomiei

Intensificarea contiinei de sine.


In general, preadolescenii se caracterizeaz prin imaginaie bogata. Imaginaia reproductiva,

care este antrenata in activitatea colara are ca sursa, pe de o parte, un volum de cunotine in cretere
i pe de alta parte o stimulare constanta din partea profesorilor. Acetia ncearc sa realizeze pe cont
propriu diverse modele, machete, desene, picturi sau compoziii literare.

2.1.6 Adolescenta i postadolescena


Adolescenta se caracterizeaz prin foarte multe schimbri i transformri, fiind considerata ca
o a doua natere. In tabloul amplu i complex al dezvoltrii din acest stadiu, pot i relevate cteva
aspecte dominante care definesc locul adolescentei in procesul devenirii fiinei umane:
-

Avans cognitiv remarcabil, atingndu-se chiar vrfurile cele mai nalte in manifestarea unora
dintre capacitatule de cunoatere;

Depirea identificrii cu prinii, ieirea de sub tutela familiei i scolii i integrarea in viaa
sociala i culturala a comunitarii;

Intensificarea contiinei de sine i a cutrii asidue a identitii de sine, a unicitii i originalitii


proprii;

Parcurgerea unei faze decisive in cucerirea independentei i autonomiei, dup ce se parcurge


o perioada foarte tensionata;

Apariia contiinei apartenentei la generaie;

Construirea unor noi componente ale personalitii i dezvoltarea lor intr-o structura unitara care
mediaz adaptrile eficiente la toate felurile de situaii.
In legtura cu toate categoriile de percepii, J. Piaget subliniaz: condiiile organice ale

percepiei nu sunt deplin realizate dect in faza adolescentei.22 Scad pragurile senzoriale i creste
operativitatea explorrii percepiei a oricrui tip de stimul. Pot estima mai bine lungimile, volumul,
ritmurile, viteza, etc. i pot organiza i dirija propriile observaii fr sa mai fie nevoie de comunicarea
unor indicatori perceptivi, ca in stadiul anterior.
Adolescenii au posibilitatea deosebite de reprezentare, adolescentul fiind capabil sa realizeze,
cu uurina imagini foarte bogate in detalii cat i altele cu grad foarte mare de generalizare.
La sfritul adolescentei i in postadolescena se ajunge la o autonomie mai crescuta pentru a permite
adaptarea buna la variate situaii, la un anumit echilibru intre aspiraii i posibilitatea, sau intre viaa

22

J. Piaget, B. Inhelder - Psihologia copilului Editura Didactica si Pedagogica, 1976, p. 129

11

ARHITECTURA PENTRU COPII

personala i cea a anturajului, se contureaz un sistem orientativ mai clar, se acioneaz mai eficient in
vederea atingerii scopurilor i nfptuirii idealurilor.

2.3 Influenele jocului asupra dezvoltrii personalitii copiilor


Jocul este o activitate uman contient i are caracter universal, permanent i polivalent.
Pornind din polisemia cuvntului joc, ne dm seama de importana acestuia n viaa omului: joc de
societate, joc de cuvinte, joc de ah, jocuri olimpice, joc de cri, joc de scen, a juca un joc mare
(periculos), a-i pune capul/viaa n joc, a face jocul cuiva, jocul cu viaa i cu moartea, jocul dragostei,
jocul de-a coala etc.
n psihologia modern, jocul este asimilat ca o eviden n procesul de formare i dezvoltare a
personalitii umane. Comparat la un moment dat cu activitatea oniric, prin infinitatea de elemente de
simbolice cu care opereaz, dar i prin beneficiile care decurg din funcia hedonic ce traseaz una din
punile de legtur ntre cele dou activiti ale psihicului uman, jocul, ca i visul, creeaz universuri n
care se descriu, se contureaz, se afirm tendine i valori, se exprim i se satisfac trebuine i nevoi.
Diferena major ntre activitatea ludic i cea oniric ar consta n aspectul contient al jocului, fa de
cel incontient al visului. Altfel, complexitatea imaginilor mentale, percepiile reale sau deformate,
saturaia senzitiv (cu ritmuri i tempouri care nu se supun legilor realitii), frecventa lips a scopului,
lipsa cenzurii i respingerea a tot ceea ce este neconform cu unele norme pe care copilul nu le-a
asimilat, relev faptul c un "copil este o fiin care se joac i nimic altceva"23, jocul fiind o emanaie, o
modalitate de expresie a unui psihic normal, asemeni visului.
Schiller spunea: Omul nu este ntreg dect atunci cnd se joac. Pentru copil, aproape orice
activitate este un joc, n care pune n practic funcii pe care mediul social n care evolueaz, prin
solicitudinea adultului care l ferete de contactele prea dure cu realitatea, le-ar fi lsat neutilizate.
Marele psiholog Edouard Claparde, consider c prin joc, copilul ghicete i anticipeaz conduitele
superioare, pentru copil, jocul este munca, este binele, este datoria, este idealul vieii, prin joc fiina sa
psihologic poate s respire i poate s acioneze.24 Jocul declaneaz n copil potene latente, virtuale,
asimilate dar necontientizate, pe care le dezvolt i le combin, ntr-o activitate care se structureaz i
pe care o coordoneaz n consens cu aspectele particulare ale personalitii sale.
Jocul are un caracter universal, fiind o manifestare n care este o evident lupt a contrariilor,
un efort de depire, avnd un rol de propulsare n procesul obiectiv al dezvoltrii. Jocul este o realitate
permanent cu mare mobilitate pe scara vrstelor. El nu lipsete indiferent de vrsta omului, doar c se
remarc o evoluie a acestuia n raport cu dezvoltarea personalitii umane. S. Iliov afirma c jocul are
un caracter polivalent, nsemnnd pentru copil i munc i art i realitate i fantezie. n consens cu
aceast caracteristic, Edouard Claparde meniona c jocul reprezint viaa nsi.

23
24

Jean Chateau Copilul i jocul


Edouard Claparde - Psychologie de l'enfant et pdagogie exprimentale

12

ARHITECTURA PENTRU COPII

Rolul jocului este complex pentru formarea i comportamentul omului. Astfel jocul nseamn,
vorbind la modul general, o varietate de semnificaii : a juca ah, joc didactic dar i a se juca de-a
coala, a se juca cu viaa etc. Jocul poate desemna fie o activitate cu caracter constructiv, distractiv,
plcut sau dimpotriv joc de hazard, de cri etc.
Jean Piaget consider c jocul este o modalitate de adaptare, adic asimilare i acomodare. El
stabilete urmtoarele funcii ale jocului:
-

funcie de adaptare cea mai important se realizeaz prin asimilarea realului la eu i prin
acomodare, prin imitaie, a eului la real;

funcie formativ i informativ;

funcie de descrcare a energiilor i de rezolvare a conflictelor afective, adic funcie cathartic;

funcie de socializare a copilului.


Substratul psihologic al jocului este asigurat de:

Capacitatea omului de a transfigura realitatea n imaginar;

Capacitatea de a opera cu simboluri, cu semne atribuite obiectelor, aciunilor i faptelor care


semnific altceva dect n realitate;

Capacitatea omului de a aciona n mod creativ n diferite situaii concrete de via.


Jocul este o activitate specific uman, dominant n copilrie, prin care copilul i satisface imediat,

dup posibiliti, propriile dorine, acionnd contient i liber n lumea imaginar pe care i-o creeaz
singur.

2.4 Copilul in diferite civilizaii


Atitudinile prinilor, proprii fiecrei culturi, produc caliti naionale ca: temperamentul latin,
abilitatea comerciala a evreului sau a grecului, zgrcenia scoianului etc. Aceste caliti sunt nc
explicabile in mod simplist prin ipoteza rasiala, dup care ele ar aparine patrimoniului biologic al unei
anumite rase particulare. Putem
considera ca demonstrat de ctre
antropologia culturala ca aceste
caliti rezulta din modul de a creste
copii, care el nsui depinde de
fiecare

structura

sociala.

Tot

sociologia americana, s-a interesat


de aspectele copilriei considernd
c istoria, societatea, moralitatea nu
poate fi neleasa fr a pleca de la
faptul ca orice popor ncepe
copilria.

Att

naiunile,

fiecare

triburile,
in

cat

felul

cu
i
lor,

Fig. 3 Familia american n contrast cu Familia Japonez

pregtesc copii pentru a dobndi o maturitate personala. Intr-un cuvnt, originea personalitii, in mod
special a sentimentului Eu-lui, se gsete in organizarea sociala.

13

ARHITECTURA PENTRU COPII

Copilul Japonez. Ruth Benedict explica structura tipica a personalitii japoneze pornind de la
experienele tipice pe care copilul japonez le face in familia sa. Personalitatea japoneza este
caracterizata prin: simurile datoriei, respectul filial, acceptarea fr contestaii a ierarhiei familiale i
sociale: copii i consacra viaa pentru a plai datoria lor fata de strmoi; stpnirea de sine, absenta
spontaneitii in aciuni i sentimente, antrenarea la jocuri de ndemnare care ajung sa fie ndeplinite
in mod automat; paradoxal, tendine neprevzute la spontaneitate, manifestaii de furie sau rebeliune,
puternice interese artistice. Pana la cinci ani, copilul cunoate o libertate foarte mare i afeciunea
absoluta a mamei, dup care urmeaz o perioada de disciplina stricta: intr-o familie, copilul observa
supunerea absoluta a tatlui fata de bunic, i ncearc sa adopte aceeai atitudine la rndul sau.
Comparat cu copilul japonez, cel american pare educat invers; primul este liber sa-i exprime
instinctele, nsa comportamentul sau social este reglementat in mod rigid; al doilea i vede instinctele
fundamentale puternic reglementate, nsa spiritul sau inventiv i spontaneitatea sunt orientate spre
afaceri i activitile sociale. Aici, prinii triesc pentru copii lor, in Japonia, copii pentru prinii. Educaia
americana ncepe cu dirijarea severa a alimentaiei i cureniei fr a tine seama de opoziia copilului;
apoi autoritatea slbete progresiv. Aceasta reprezint educaia proprie unei societi mobile, care se
schimba de la o generaie la alta, in care prinii imigrani trebuie sa fie depii de ctre copiii lor, nscui
in tara. In sens contrar, educaia japoneza reflecta structura feudala tradiionala.

2.5 Ce este copilul concluzii


Pentru a defini un copil nu este de ajuns numai sa citezi din studiile unui psiholog sau din
rezultate statistice sau din cri de specialitate.
Pentru aceasta trebuiesc luate in considerare multe aspecte ale vieii zilnice a copilului, a
fizicului i personalitii acestuia. Daca ne referim la scara sau talia copilului, vom constata ca nu toi
copii se pot raporta la o aceeai scara, acetia au nlimi diferite, unii dintre ei putnd ajunge la vrsta
de 14-15 ani chiar de talia unui adult. Desigur, la aceasta se adaug nu numai nlimea ci i forma,
morfologia corporala: un copil nu are umerii att de lai precum un adult, nu are barba sau mustaa.
Afirmaia din urma, de asemenea, pune problema daca prin aceasta deosebim o fetia de o femeie i
daca in general femeile n-au umerii mai puin lai i bazinul mai larg? Din acestea, se poate constata ca
nu exista numai o singura morfologie infantila, ci doua, cate una pentru fiecare sex. Criteriul morfologic
menionat nainte poate foarte bine sa serveasc la deosebirea unei fetie de femei sau a unui biat de
brbat, dar ca in realitate nu se rezolva problema de a ti ce nseamn un copil fr a tine seama de
sex problema definirii copilriei.
O alta abordare, este cea a creterii, cu toate ca i ea este de natura fiziologica. Un copil este
o fiina care creste, un viitor adult, un adult in curs de dezvoltare. Nici aceasta, definiie, nsa nu este
suficienta pentru a explica ce este un copil.
Prsind datele fiziologice, un copil se poate caracteriza prin felul lui de a fi i de a aciona,
adic prin comportament. Acesta poate fi mai mult sau mai puin instabil, deoarece nu este sprijinit de
o regula, ca in cazul adultului, pentru ca nu este subordonat ndeplinirii unei sarcini sau a unei
ntrebuinri a timpului copilul nu cunoate adevrata munca, el poate sa se joace i sa viseze. De

14

ARHITECTURA PENTRU COPII

aici, se deduce ca actul caracteristic copilul este jocul. In jocul sau, copilul caut adesea sa-l imita pe
adult. Nu este doar un joc stereotip, in imitaiile lor, copii putnd sa fac inovaii. Conduita de joc a
copilului, implica deci un element de gndire reprezentativa, de alegere, de iniiativa. Dar, daca am
defini copilul numai prin aceasta activitate spontana de joc, nu am privi dect un aspect al fiinei sale.
Copilul este, n primul rnd un individ care d o semnificaie cuvntului eu, adic o fiin care
vrea, care proiecteaz n afar, care afirm dreptul su de proprietate, care se pune n cauz. Chiar
naintea acestei perioade, care dureaz de la mijlocul celui de-al doilea an pn la criza de la trei ani,
timp n care se organizeaz sentimentul de eu, putem considera c exista n copil o for care
progreseaz, o micare nainte, mai bine zis, un elan.
La copil, elanul proiectat, n primul rnd pur funcional i ntr-o msur fiziologic, se precizeaz
repede prin modelul pe care l gsete n adult. Copilul este, ntr-o anumit msur, adultul caracterizat
mult mai mult prin voin dect prin putere. Psihanalitii au pus n valoare acest caracter al copilului,
artnd rolul capital pe care-l joac adultul n preocuprile copilului. Acesta nu reprezint numai un
instrument de securitate ceea ce este bine cunoscut n ceea ce privete primul an de via - , el este
i idealul ctre care tinde copilul. Copilul, a spus Claparede, este un candidat la viaa adult.
Copilria se definete astfel ca o micare spre nainte, o plecare spre orizonturi multiple, ca o
plenitudine de proiectare, ca o ndrzneal. Mai trziu, acest elan se va supune, mai mult sau mai puin
strict, structurilor sociale, se va amesteca n colectivitate, va urma masa. Dar copilria este acea vrst
fericit n care elanul primitiv care l-a furit pe om, aceast nelinite n legtur cu sine i cu lumea care
a mpins umanitatea la cele mai nobile realizri, ca i la eecurile cele mai usturtoare, acest impuls
care ne face s ieim din noi nine pentru a cuta n aventur ceea ce este mai bun n noi nu este nc
nfrnat constrns. Copilria este vrsta speranei i a visului. Copilul este fiina i singura fiin care
triete n ea nsi.

15

ARHITECTURA PENTRU COPII

CAPITOLUL III
PERCEPTIA COPILULUI
3.1 Noiunea spaiului la copii
Copilul se orienteaz i executa nenumrate aciuni spaiale fr sa aib cea mai mica idee de
ceea ce este spaiul. Copiii nu-i pun problema spaiului sau timpului, cu excepia cazurilor cnd
dificultile produse de nelegerea noiunilor elementare de fizica ii obliga sa ceara lmuriri prinilor
sau profesorilor.
Un copil de 6 ani i jumtate observat de Piaget definea spaiul: des petits chemins pour
passer (drumuri mici de trecere). Dintr-o asemenea definiie reiese nu nelegerea noiunii spaiului, ci
doar asimilarea sa cu cunotine familiare i concrete.
In general este logic sa se presupun ca din moment ce copii sunt tributari mentalitii proiective, ei nu
pot concepe noiunea unui spaiu absolut, a unui spaiu independent de obiectele materiale. Ar urma
deci sa se admit ca pentru dnii percepia spaiului se confunda cu obiectele i mprejurrile
particulare in care sunt vzute i folosite.
nceputurile formarii ideii de spaiu coincid cu primele experiene spaiale ale copilului, uurate
considerabil dup vrsta de 2 ani, de achiziia echilibrului vertical i mersului. Noiunea aceasta se
formeaz din comparaia vizuala a poziiei obiectelor din msurarea sau parcurgerea distantelor care-l
separa de ele, prin senzaiile i sentimentele adecvate pe care le are, din simirea propriilor sale
deplasri in raport cu cele ale altora, precum i din cunoaterea obiectelor sub raportul celor trei
dimensiuni.
Percepiile micrilor ochilor, in special par a avea un rol esenial in geneza cunotinelor spaiale de
dreapta sau stnga i de direcie. V. Brabant in cercetrile sale despre fenomenul nistagmatic i simul
echilibrului a constatat ca orice senzaie de micare este nsoit de un nistagmus ocular, din care ar
deriva. Aceste reflexe, la oprire, produc impresia de rotaie a corpului spre stnga sau dreapta, atunci
cnd ochii sunt nchii, sau impresia de micare a obiectelor in sens invers invrtirii, in cazul cnd ei
sunt deschii.
Reflexele acestea congenitale, dependente de anumite mecanisme organice fixate in spea nar fi strine de geneza noiunii de spaiu, prin rolul pe care ele l joaca in fenomenele de nistagmus. De
aceste condiii organice cu ajutorul crora se elaboreaz componentele spaiale, copiii i chiar cei mai
muli aduli n-au nici cea mai mica cunotina, ele efectundu-se in mod incontient.
Ideea care i-o fac la nceput copii despre spaiu, este aceea a unui spaiu familiar, restrns, a unui
spaiu care servete de cadru aciunilor sale. Prima percepie de acest gen este aceea a spaiului bucal,
dup care s-ar putea ealona: cunotinele spaiale ale propriului corp, ale obiectelor din imediata
apropiere, ale camerei, ale casei printeti, ale strzii etc.
Cu un cuvnt noiunea care i-o face copilul despre spaiu, s-ar largi i rectifica paralel cu
experienele sale locomotorii i evoluia sa mintala pana la vrsta la care el devine capabil sa neleaga
spaiul concret drept o condiie a percepiei obiectelor, iar spaiul infinit i omogen, spaiul geometric
drept o abstraciune a acestuia.

16

ARHITECTURA PENTRU COPII

In general dezvoltarea sa poate fi jalonata dup datele de apariie ale deosebitelor vocabule
spaiale. Gradul sau de nelegere poate fi controlat prin chiar ideile pe care i le poate face copilul
despre raporturile spaiale.

3.1.1 Spaiul proiectiv i spaiul reprezentativ


Consecina cea mai fireasca a mentalitii proiective este inaptitudinea la gndirea spaiului
ideal.
Intr-adevr din moment ce copilul traiste absorbit in realitatea ambianta, cum va putea observa i
percepe raporturile de cauzalitate in spaiu i succesiune in timp? Prinderea i nelegerea lor abstracta
presupune existenta unei contiine care pstrnd contactul cu ele se poate totui disocia sau opune
pentru a le contempla i examina in structura i raporturile lor ideale.
Ceea ce lipsete copilului este posibilitatea de a suprapune lucrurilor spaiului ideal, schematic
al acestui univers mintal care este experiena noastr contient i simita. Spaiului sensibil i motor,
spune Wallon25 I se suprapune o operaie de aezare i distribuie dup puncte de reper virtuale in
funciune de un fel de spaiu mintal, in care simbolul gsete condiia primordiala, necesara pentru
stabilirea unei ordine superioara realitii empirice. Spiritul are nevoie de un mediu virtual pentru a se
putea orienta i juxtapune reprezentrile sale.
Ideea spaiului mintal se impune astzi ca un adevr de fapt in psihologia contemporana.
Inexistenta unui asemenea spaiu in gndirea copilului este un argument in plus in favoarea acestui
adevr. Luquet, Burkhardt, Rostohar au constatat aceasta experimental.
Burkhardt a observat la copii de 8-11 ani adevrate deviaii spaiale in reproducerea obiectului
din memorie, prin desen. Diferitele pri ale sale erau deplasate unele in raport cu altele sau obiectul
ntreg in raport cu poziia observatorului.
Rostohar26 mai de curnd a artat de asemenea cat de vag i confuz este redata prin desen
reprezentarea raporturilor spaiale a unor figuri geometrice desenate.
Fapte de genul acest ne dovedesc cat de greu se construiesc funciunile auxiliare ale gndirii, cate
nsuiri trebuie sa-i ctige aceasta nainte de a atinge termenul sau final de dezvoltare, care este
gndirea logica obiectiva, gndirea tiinifica.
Gndirea aceasta nu este posibila nainte de resorbirea, interiorizarea i temporizarea datelor
protective in jurul eului i reculegerea lor pe planul spaiului reprezentativ.
Spaiul trebuie sa devina din o calitate a lucrurilor o ordine i anume o ordine care exclude
pentru acelai obiect, posibilitatea de a ocupa mai multe locuri in acelai timp. Spaiul acesta nu mai
este o percepie imediata, ci aceasta ordine pe care spiritul o aeaz intre lucruri. El nu-i gsete
expresiunea adevrata dect in conceptul unei ntinderi in care diferitele pri ale sale nu se vor mai
confunda intre ele, fiind independente una de alta.
Pentru mentalitatea primitiva i cea infantila asemenea confuziuni sunt posibile din momentul
ce spaiul este calitatea i proprietatea lucrurilor. Copilul gsindu-se nc in stadiul mentalitii sincretice,

25

H. Wallon Stades et troubles du development psycho-moteur et mental chez lenfant F. Alcan, Paris,
1926, p. 163-164
26
M. Rostohar LEvolution de la representation visuelle a partir de limpression initiale , 1931,

17

ARHITECTURA PENTRU COPII

nu face distinctiuni i nici nu stabileste vre-o ordine in spaiu. De aceea nu e de mirare ca el face ntreaga
sa fiinta i toata gndirea sa sa participe de la spaiul perceptibil.
Dezvoltarea gndirii ca funciune psihica autonom, disocierea contiinei de lucruri i de
constituirea sa in doua experiene sau realitati deosebite: eu i non-eu, toate aceste procese nu sunt
posibile atata vreme cat copilul nu devine capabil sa videze spaiul de datele sale senzoriale pentru a
nu-l mai considera deact un simbol, o ordine a lucrurilor i nu o realitate.
Transformarea spaiului coincide cu reculegerea i resfrangerea gndirii obiective pe planurile
ideale, virtuale ale contiinei obiective pe planurile ideale, virtuale ale contiinei, de care ei se folosisera
pana acum numai in jocurile cu caracter iluzionist, de origine imaginativa.
Imaginativ, copiii intrevad altfel batul pe care calaresc i care le da iluzia calariei. Povestirile pe care le
aud ei le triesc in mod afectiv intens, continuturile lor capatand chiar consistenta i solidificare in lumea
imaginaiei lor.
Propriul jocului copiilor este visul trit continuu la nivelul inchipuirii. Cnd ei vor ajunge sa fie in
stare sa poata juca pe planul ideal al contiinei i gndirile care privesc raporturile obiective ale lumii,
tot aa cum ei le joaca pe cele ale fanteziei, vor nceta sa mai fie sclavii atitudinilor momentane i ai
jocului gndirii pe planuri concrete, pentru a nelege. Contemplarea i urmrirea jocurilor lor virtuale le
vor fi de ajuns.

3.2 Exprimarea grafica


Cercetrile efectuate in legtura cu modul de
deprindere a spaiului de ctre copii au condus la
descoperirea unor trepte de cucerire a spaiului. Toi
copiii, dup ce invita sa utilizeze creionul, manifesta o
plcere deosebita in a las urme pe hrtie, fr intenia,
nc de a crea ceva precis. Evoluia desenului infantil
nsa,

se

imaginaiei.

realizeaz

in

Astfel,

paralel
imaginatia

cu

dezvoltarea
reproductiva

caracterizata prin formarea unor imagini sugerate doar Fig. 4 Desenul unui peisaj reprezentat de un
pe cale descriptiva a unor manifestari care nu au fost copil pentru unul din experimentele lui Piaget
trite de subiect, apeleaza la fondul de imagini anterior

- 1938. Jean Piaget Archives, Geneva

i numai in acest mod face posibila reprezentarea obiectelor i fenomenelor descrise, dar aceasta nu
nseamn creatie (E. Apostol). Imaginaia, prin definiie, presupune reprezentari caracterizate prin
originalitate, de aceea putem spune ca in cazul prescolarilor, procesul imaginativ propriu-zis este situat
pe un plan secundar. La vrsta scolarizarii, copilul va acumula date, cunotine, imagini care-i vor folosi
ulterior in evoluia creativa.
Din analiza desenelor copiilor se pot evidentia o serie de caracteristici:
-

Simbolismul caracterul simbolic al desenului (in senusl de configuratii grafice substituante) se


datoreaza incapacitatii copilului de a aprecia proportiile, elementele componente ale obiectului
desenat i relaia dintre acestea, i nu unei sinteze constiente.

18

ARHITECTURA PENTRU COPII

Transparenta copii prescolari, figureaza toate elementele realitii pe care le percep i le


reprezint grafic chiar daca acestea sunt ascunse de alte planuri.

Nediferentierea de cele mai multe ori, in desenel copiilor se observa nediferentierea intre
detaliile semnificative i nesemnificative, deoarece copilul deseneaza din memorie, fr
preocuparea unor redari adecvate.

Absenta perspectivei la aceasta vrsta, copii nu cunosc perspectiva; astfel desenele lor au un
caracter plat, bidimensional.

Cromatica aleatorie - folosirea culorilor in desen se face in mod arbitrar, in aa fel incat
rezultatele nu corespund realitii.

Imprecizia executiei 0 imprecizia contururilor i linia tremurata prezenta in desenel copiilorm se


datoreaza mai ales la trescolari slabei dezvoltari a muschilor care trebuie sa asigure
ghidarea instrumentului cu care deseneaza.

Spontaneitatea imaginativa activitatea de desen are un caracter spontan, copii incercand sa


se exprime grafic fr a avea un subiect apriori.
In legtura cu dezvoltarea capacitaii copilului de a se exprima grafic, G.H. Luquet a propus, in

celebrele sale studii asupra desenului27, anumite stadii i interpretari


care raman valabile i astzi: desenul involunar la vrste foarte mici
copilul nu are intentia de a reproduce imaginea unui obiect, ci traseaza
diverse linii; la un moment dat nsa, apare intentia de reproducere a
acestei imagini prin observarea i imitarea desenului adultilor; desenul
intentional in aceasta faza desenul este mai dezvoltat, cu intenii
realiste, dar nc cu incapacitatea de sinteza; desenul realist
intelectual desenul copilului este dezvoltat semnificativ in sensul ca
acum imaginea obiectului este reprodusa adecvat, nsa ramane cu
caracteristica transparentei. Ne referim la intelectual deoarece copilul
reproduce mai mult dect se poate percepe, redand tot ceea ce stie ca
aprtine obiectului; desenul realist vizual in aceasta ultima faza de
dezvoltare a desenului copilului (dup Luquet), aceasta se apropie ca
structura generala de desenul adultului, cu inbunatatiri semnificative in
redarea adecvata a imaginii, in redarea perspectivei, cromatica, etc.
Primele intuitii spaiale ale copilului sunt intr-adevar topologice
inainte de a fi proiective sau inainte de a se conforma metricii
euclidiene. Exista, de pilda, un nivel la care patratele, dreptunghiurile, Fig. 5 Forme geometrice si

incercari de reprezentare ale

cercurile, elipsele sunt uniform repetate ptrintr-o aceeai curba inchisa, acestora de copii studiu
fr drepte sau unghiuri (desenul unu patrat este aproximativ corect

realizat de Jean Piaget

abia dup vrsta de 4 ani), in timp ce crucile, arcele de cerc vor fi reprezentate ca figuri deschise.(fig.
5) Cam pe la vrsta de 3 ani, intre perioada mazgalelii i desenul intentional, s-a obtinut de la copiii
incapabil sa copieze un patrat, copii foarte exacte ale unor figuri inchise, avnd un cerc mic in interiorul
hotarelor lor, sau in exterior sau chiar pe hotar.
27

G. Luquet Le dessin enfantin, Alcan, 1927

19

ARHITECTURA PENTRU COPII

Daca realismul intelectual al desenului infantil nu cunoate perspectiva i relaiile metrice, el


tinea seama de legturile topologice: vecinatati, separatii, infasurari, inchideri etc. Pe de o parte, din
aceste intuitii topologice se dezvolta la 7-8 ani intuitii proiective n acelai timp cu elaborarea unei metrici
euclidiene, ceea ce nseamn ca apar cele doua caractere esentiale ale realismului vizual al
desenului.Pe de alta parte, incepand cu aceasta vrsta, se constituie dreapta proiectiva sau punctuala
cat i perspectiva elementara. Copilul devine capabil sa anticipeze prin desen forma unui obiect ce I se
pune in fata, dar care trebuie desenat aa cum ar fi vzut de un observator aflat la dreapta sau in fata
copilului.Incepand cu vrsta de 9-10 ani subiectul alege corect dintr0un numr de desene pe acela care
reprezint corect trei munti sau trei cladiri vzute din cutare sau cutare pozitie. Pe de alta parte, in aceli
timp sincronic se formeaz dreapta vectoriala, grupul reprezentativ al deplasarilor, masura nascuta
dintr-o intreza a impartirii i a ordinei deplasarilor, asemanarile i proportiile i desavarirea masurii
dup doua sau trei dimensiuni, in funcie de un sistem de referinta sau de coordonatele naturale.
Incepand cu vrsta de 9-10 ani media copiilor devine capabila sa traseze cu anticipatie nivelul
orizontal pe care-l va avea apa intr-un pahar, caruia I se imprima diverse inclinatii, sau linia verticala a
catargului unui vas pus pe aceasta apa.

3.3 Studii realizate de arhitecti i specialisti


Interesul de a asculta copiii i importan participarii lor atunci cnd iau decizii importante
referitoare la viaa lor este in continua cretere. Aadar, nevoia de a asculta parerile copilului referitoare
la forma i aspectul lumii fizice ce-l inconjoara reprezint o necesitate. Aceste idei sunt importante
pentru crearea unui centru de ingrijire a copiilor, spre exemplu - un spaiu in care mai muli copii sunt
lasati in grija unor persoane, reprezentand totodat i un spaiu unde i vor petrece anii de formare.
Pentru a nelege mai bine percepia copilului asupra spaiilor arhitecturale i pentru a crea un
mediu cat mai potrivit pentru copii, arhitectul Mark Dudek publica o serie de lucrri despre astfel de
spaii.28
Pentru realizarea acestora, Dudek a strans informaii i studii facute de ali specialisti in
domeniu arhitecti sau psihologi, cel mai reprezenativ fiind cel al lui Alison Clark. Aceasta ncearc o
abordare mai apropiata fata de copii, interactionand cu acetia in mod direct prin diverse activitati i
jocuri. In aceste lucrri, se pune accent pe dezvoltarea unui set de practici metodologice, pe care Clark
le numete de tip Mosaic29 i au la baza audierea copiilor in legtura cu aspectele importante
referitoare la viaa lor de zi cu zi. Aceasta metoda are in vedere i asistarea arhitectilor pentru o mai
buna nelegere a copilului i a relatiei cu lumea in care traiste.

3.3.1 Studiul de tip Mozaic

28

Mark Dudek Childrens Spaces Architectural Press, Oxford, 2005


Mark Dudek Schools and Kindergartens A Design Manual Birkuser, London, 2006
Mark Dudek Building for Young Children The National Early Years Network, London, 2001
29
A. Clark, P. Moss Listening to Young Children: the Mosaic Approach Londons National Childrens
Bureau, 2001

20

ARHITECTURA PENTRU COPII

Detaliile sunt foarte importante pentru proiectarea spaiilor destinate copiilor. Deseori aceste
functionalitati importante permit copiilor sa relationeze cu succes cu mediul in care se afla, acesta
reprezentand nu numai o cladire in care locuiesc, ci i un loc de explorare sau descoperire a spaiului.
Copii din studiul lui Alison Clark au descris spaiile intr-o varietate de feluri fcnd asocieri cu oameni i
evenimente din trecut, obiecte, activitati, rutine, acces, i ali factori cruciali, care au definit viaa lor
zilnica. Acestea au fost funcionale, senzoriale sau doar simbolice.
Ca i puncte de start pentru acest studiu, s-au luat in considerare trei aspecte, fiecare bazata
pe competenta. Mai intai s-a acceptat importan ideilor exprimate i apariia sociologiei copilriei.
Aceasta a intarit ideea copiilor ca fiinte, nu fiinte in devenire. Cu alte cuvinte, parerile lor nu vor fi
ingoarate din cauza faptului ca sunt niste adulti in devenire. Copiii trebuie valorificati i audiati ca i niste
indivizi autentici de drept ce fac parte dintr-o comunitate democrata.
Copilria trebuie vazuta ca i parte din cadrul societatii: copiii au activitile lor, timpul lor i
spaiul lor30. Acest fapt, s-a dovedit a fi un nceput util din punct de vedere teoretic pentru acest studiu,
confirmand faptul ca i copii au perspective importante referitoare la viaa lor zilnica din cadrul
gardinitelor sau al altor locuri din mediul urban. Acest punct de vedere al competentei este in contrast
cu alte modele de cercetare, care pot exclude vocile copiilor: Copiilor de obicei le este negat dreptul de
a vorbi pentru ei ini din cauza ca sunt considerati ca i incompetenti in judecate sau pentru ca nu
sunt considerati martori credibili referitor la prorpiile vieti.31
Aadar, acest studiu vede copii ca fiind expertii propriei vieti, in special in nelegerea i
explicatia pe care o pot oferi in ceea ce privete spaiul sau mediul in care triesc.
Principalul punct de dezvoltare a fost gsirea metodelor care sa foloseasca punctele forte ale
copiilor, nu slabiciunile. Acestea au eliminat anumite metode traditionale cum ar fi programari scrise alte
interviurilor. S-a dorit gsirea unor moduri de a observa creativitatea copiilor i angajamentul lor fizic in
lumea in care se afla. In urma rezultatelor, s-au putut observa cele o suta de limbaje ale copilului:
modalitati verbale sau non-verbale prin care copiii i comunica sentimentele.32
Aceasta abordare a dat natere unui nou model ce include mai multe metode care le permit
copiilor cu diferite abilitati i pasiuni sa participe. De asemenea, s-a fcut posibila i folosirea unor unelte
traditionale pentru observarea i luarea de interviuri, de unde i denumirea de mozaic. Acestea au fost
implementate dup cum urmeaz:
1. Observatia: descrieri ale progresului copiilor pe parcursul zilei.
2. Conferinta cu copii: un orar de interviuri scurt structurat executat unul la unul sau intr-un
grup
3. Folosirea de camere foto: copii au folosit aparate foto de unica folosinta pentru a face poze
la lucruri importante
4. Tururi: tururi ale sitului regizate i inregistrate de ctre copii
5. Crearea de harti: reprezentari 2d ale sit-ului folosind fotografiile copiilor i desenele lor

30

J. Qvortrup Childhood Matters Vienna: European Centre, 1994


J. Qvortrup Childhood Matters Vienna: European Centre, 1994
32
C. Edwards, L. Gandini, G. Foreman The Hundred Languages of Children: the Reggio Emilia approach to
early childhood education Norwood, NJ: Albex, 1998, 2nd edn.
31

21

ARHITECTURA PENTRU COPII

6. Interviuri: interviuri neoficiale cu personalul angajat i cu parinii.


Observatia: studiul a avut loc intr-o gradinita, unde observatorul a jucat rolul inexpertului care
vrea sa se acomodeze, ascultand i invatand de la copii. Aadar, s-a dorit gsirea de informaii despre
locul in care se afla, ce fac, cum se joaca rutina zilnica, provenite direct din vocile copiilor. Aceasta
tehnica a fost folosita i de Corsaro in studiile sale pentru evidentierea detaliilor din vietile prescolarilor.33
Conferintele: discutii cu copii despre institutia/cladirea in care se afla. Acest interviu a fost bazat
pe un orar dezvoltat de Centrul Pentru Limbaj in Educaia Primara in 1980 i a constat din 14 ntrebri
deschise de unde s-a dorit sa se afle de ce vin copii la cresa/gradinita/scoala, ce le place sa fac i ce
nu, sau ce considera ca e greu de fcut. Unele ntrebri focalizau oameni importanti, locuri sau activitati.
La acestea copii puteau aduga alte informaii pe care le considerau inportante despre instituia in care
se aflau. Aceste conferinte au avut loc de doua ori pe parcursul unei perioade de patru luni. Copii au
avut posibilitatea sa i asculte raspunsurile anterioare, sa reflecte schimbrile ce au aparut i sa fac
noi comentarii. De asemenea, mai trebuie adaugat faptul ca acestea au fost efectuate in micare astfel
incat copiii sa poata arata locurile despre care vorbeau.
Camerele foto: acestea au reprezentat o alta modalitate de comunicare a copiilor. Folosirea
lor a reprezentat o forma de exprimare destul de importan a copilului mic. Prin aceasta, s-a dorit sa
se afle daca copiii mici ar putea sa ofere o perspectiva mai profunda a vieii de la gradinita, spre
exemplu, folosind vocea aparatului foto. Acetia au fost rugati sa fac poze la ce considera ei ca este
important in cladire. Faptul ca un copil poate recunoaste importan fotografiei din lumea adulta (prin
observarea fotografiilor familiale facute de parinti, de exemlplu), a dus la mandria acestora in pozele pe
care le-au fcut. Acest fapt a fcut ca fotografia sa fie mai importan dect un desen sau o pictura camerele foto au dat copiilor un limbaj nou i puternic. Cu ajutorul acestor poze, copiii au fost rugati sai intocmeasca propria lor carte despre gradinita.
Tururile i reprezentarea harti a derivat din folosirea aparatelor foto. Pentru efectuarea tururilor
s-au folosit perechi de copii, in care au fost rugati sa ofere drumul lor zilnic nc de la intrarea in gradinita.
Copii au oferit un comentariu referitor la ce urma sa se intample, cu cine se intalneau i in ce camere
au sau nu acces. Realizarea hartilor a fost aleasa cu scopul de a stimula copiii sa adune laolalta toate
materialele din tururi. Hart descrie utilizarea hartilor facute de copii: Aceasta metoda poate sa ofere o
valoroasa interpretare referitoare la distractia zilnica a copiilor deoarece se bazeaza pe functionalitati
ce ei le considera importante, i astfel poate sa duca la discutii utile despre aspectele vietilor lor ce s-ar
putea sa nu reiasa uor din cuvinte.34
Fotografiile copiilor au fost o legtura intre experienele fizice i natura bidimensionala a hartii.
Hartile s-au dovedit a fi un subiect de discutie interesant pentru ali copii care nu au fost implicati in
tururi. Astfel exercitiul de cartografie a condus la mai multe oportunitati pentru discutii i auditii din partea
unui grup mai mare de copii in legtura cu gradinita lor, prin intermediul limbajului vizual al hartilor.
Interviurile cu personalul i cu parinii au fost dezvoltate ca i o parte importan a intelegerii
vieii copiilor. Informatiile primite de la cei care cunosc personalitatile copilor i rutinele lor zilnice au fost

33

W. Corsaro Friendship and Peer Culture in the Early Years - Norwood, NJ: Albex, 1985
W. Corsaro The Sociology of Childhood CA: Pineforge Press, 1997
34
R. Hart Childrens Experience of Place Irvington Publishers, New York, 1997, p. 165

22

ARHITECTURA PENTRU COPII

adaugate alaturi celorlalte unelte participatorii din abordarea Mosaic cu scopul de a construi o
nelegere mai detaliata a experientelor copiilor.

Rezultate
Un aspect important al vieii copiilor este angajamentul lor fizic fata de mediul in care se afla.
Studiul clasic fcut de Hart asupra experientei copiilor cu locul in care se afla este unul foarte important.
Acesta s-a tinut pe parcursul a 2 ani, i avea in vedere experiena locului de ctre copii ce locuiau in
New England. Raspunsurile sale creative la inregistrarea cunotinelor intime ale copiilor referitoare la
aria in care activau au fost de interes pentru acest studiu. Hart discuta experiena copiilor in termeni
referitori la cunotinele lor despre loc, valori ale locului, sentimentele i utilizarea locului.35 Intr-un mod
similar cu Hart, i studiul lui Clark i Dudek s-a bazat pe cunotinele i sentimentele copiilor cu privinta
la locul in care se afla in fiecare zi. Astfel s-au obtinut urmtoarele rezultate:
1. Spaiul
Copiii din acest studiu au definit spaiile conform asocierilor pe care le fac ei cu oamenii i
evenimente anterioare, cu obiecte, activitati, rutine i acces. De exemplu, unele camere au fost asociate
cu adulii pe care copiii i-au vzut lucrand in ele. Biroul a fost legat de membrul personalului care era
acolo dimineata cnd copiii ajungeau i care a fost primul adult pe care l-au vzut in gradinita in fiecare
zi. Doi dintre copii aveau frati mai mici in cresa. Tururile locurilor importante i confectionarea de harti
au revelat spaiile unde fratii traiau ca parti importante ale cresei pentru ali copii mai mari.
2. Obiecte
Anumite camere, au fost asociate cu diferite obiecte sau jucarii pe care le puteau lua ca sa se joace
in acele spaii.De exemplu, un spaiu interior din gradinita a fost asociat cu un caine de jucarie mare i
moale, care a fost numit de copii i traia pe un covoras din clasa respectiva.
3. Activitati
In anumite spaii specifice din gradinita,copiii au folosit diverse activitati pentru a le descrie. Un
spaiu important a fost camera de muzica. Acesta reprezint un spaiu cu scopuri multiple, un loc in care
se strang mai muli copii deodata. Avea geamuri joase permitand o priveliste deschisa a curtii i gradinii.
Aceasta camera a mai fost descrisa i camera de dans sau camera de auditie pe langa camera de
muzica. Majoritatea copiilor includ aceasta camera in tururile lor i fac poze cu camera att cnd este
folosita cat i cnd este goala. La un moment dat, sala a fost umpluta cu mici bile de plastic, formand
astfel o piscina mare cu mingiute. Acest lucru a fost amintit cu afectiune. A servit ca exemplu al
stratificarii complexe a experientelor, pe care copiii i le amintesc atunci cnd reviziteaza un anumit loc.
4. Rutine
Copiii au adaugat semnificatii spaiilor i in funcie de rutinele personale pe care le aveau acolo.
Locul cu fructe a fost fraza folosita de cei mai muli din grup pentru spaiul unde i luau o gustare intre
dimineata i pranz. Acesta are mai multe functionalitati: garderoba, zona de expozitie, zona cu carti.
Din observatiile studiului, reiese ca acest loc este unul important pentru copii. Tururile au fost de mare
ajutor in gsirea diverselor pareri ale copiilor despre un anumit spaiu. Capacitatea de a vorbi despre
semnificaiile pe care le dau unui loc, par sa fie imbogatite atunci cnd vorbesc la fata locului despre el.

35

R. Hart Childrens Experience of Place Irvington Publishers, New York, 1997, p. 12-13

23

ARHITECTURA PENTRU COPII

Hart a descoperit in timp ce lucra cu copii mai mari faptul ca expeditiile in locuri au scos la iveala mai
multe detalii despre experienele copiilor dect metodele traditionale singure. Acest lucru este valoros
cnd nu avem o experiena spaiala la care sa ne referim, anterioara proiectarii unei cladiri noi, indiferent
cat de slaba este calitatea prevederii existente.
5. Acces
Spaiile au dobandit semnificatie conform acesului copiilor la acel spaiu. Copiii au remarcat faptul
ca locul unde sta personalul este un loc unde nu au voie sa intre i erau foarte entuziasmati sa-i fac
poze in tururile lor. Bucataria era un alt loc cunoscut a fi in afr zonelor unde au voie sa fie, dar
semnalizat ca i important. Accesul a fost controlat de ctre adulti conform varstei copilului.
6. Valori i sentimente fata de locuri
Hart descrie experiena sentimentelor fata de locuri i valorile acestora in termeni de preferine i
frici. Aceste categorii au fost folosite pentru a examina sentimentele copiilor fata de locurile in care
triesc. Acestea au fost cteva din locurile preferate ale copiilor:
Cercetator: Unde este locul tau preferat din cresa?
Clare: Afr i inauntru i la timpul pentru fructe.
Laura: Pe biciclete.
Gary: Cnd intru in pestera mea, langa copacii mari i negrii [Julie]. In pestera mea ascultand muzica.
Este muzica magica de la radioul meu magic [Noiembrie].
John: Gradina. Ma rostogolesc in verdeata.
Gaby: Inauntru locul cu fructe. Tot timpul cantam acolo.
Mark: Triesc aici [clasa] pentru ca mama sa stie unde sunt. Imi place sa ma joc cu rechinii.
Preferintele copiilor variaza intre spaii personale de imaginaie sau siguranta la spaii sociale legate
de diverse activitati. Gary a fost un exemplu neobisnuit, la vrsta de 3 ani era capabil sa vorbeasca
despre spaiul sau imaginar. In timpul unui tur, copiii au dezvaluit pestera lui Gary. Aceasta nu era un
colt ascuns, ci o banca indoita pe iarba in zona de joaca, unde copiii se strangeau sa se joace sau se
intalneau cu un adult. Descrierea lui Gary arata semnificaiile imaginative pe care copiii le dau obiectelor
familiare.
7. Spaii sociale
Copiii au identificat diferite situri cheie din gradinita ce erau reprezentau pentru ei locuri speciale de
intalnire. Astfel de spaii au fost Locul cu fructe sau banca curbata din gradina. Groapa cu nisip a fost
un alt astfel de exemplu, ea fiind situata in spaiul de joaca de afr i avea un rol central in interaciunea
sociala. Copiii au fcut poze nisipului i jucariilor i caracteristicilor specifice groapei cu nisip: un pod de
lemn peste nisip cu un acoperis mare. Fotografiile au fost folosite apoi ca locuri importante pe hartile
lor.
8. Puncte de interes individuale
Pe langa spaiile impartite care aveau nsemntate pentru copiii din grup, acest studiu a revelat o
retea complexa de trasee individuale sau puncte de interes. Acestea variau de la obiecte i fotografii, la
oameni. Fratii mai mici s-au comportat ca puncte de interes pentru doi dintre copiii din grup. Tururile

24

ARHITECTURA PENTRU COPII

conduse de copii au indicat ca rutina lor de dimineata de a-i duce fratele sau sora la locul lor din
gradinita era o parte semnificativa din zi.
Fotografiile au oferit de asemeni legaturi cu activitati anterioare i evenimente de care s-au bucurat
copiii. Clare, de exemplu, a remacat un afisaj de poze facute recent intr-o ieire la o statie de tren i a
fcut o poza afisajului .
Spaiul de expundere al lucrarilor personale copiilor a reprezentat de asemenea un punct de interes
pentru autori, acetia incluzand acest loc i in tururile lor. Aceste detalii personale sau urme ale
lucrarilor copiilor au parut sa aibe o semnificatie mare in dezvoltarea identitatii locului la fel cu identitatea
proprie: istoria a cine sunt eu in acest loc.

9. Frica de anumite locuri


Cercetatorul: Care parte din gradinita nu-ti place?
Clare: Camera personalului din cauza ca ei i iau acolo pranzul.
Laura: Nu-mi plac baietii.
Gary: Cladirea aceea de-acolo i podul.
Gaby: Nicaieri.

Sentimentele negative ale copiilor fata de locuri au fost destul de evidente, deoarece de cele
mai multe ori includeau i frustrare. Majoritatea locurilor in care nu se simteau confortabil erau legate
de anumite intamplari, sau sentimente personale legate de acel loc. De asemenea, unii copii au
mentionat i camerele la care nu aveau acces.

Concluzii
Concluziile acestui studiu sunt ca abordarea de tip mozaic ofer noi posibiliti pentru
continuarea intelegerii complexitatii vieii de zi cu zi a copiilor de toate vrstele. Cu toate acestea,
informaiile obinute de la copii n cadrul acestui studiu scurt, ilustreaz o serie fascinant de
caracteristici care ar putea fi ncorporate n gndirea arhitectului precum noi notiuni de design sau
detaliu.

3.3.2 Studiu realizat de Jean Boris i Genevieve Hirschler


Cercetatorii francezi Jean Boris i Genevieve Hirschler au realizat un studiu experimental
urmrind nelegerea modului de percepie a copiilor asupra spaiului i relaiile intretinute de acetia cu
habitatul real i cel imaginar. Experimentul respectiv consta in a da unor grupuri de copii mijloacele de
a-i crea mediul cotidian propriu, furnizandu-le un joc de a construi la scara lor i de a-i lasa sa-i
organizeze spaiul propriu. Prin acest experiment s-a oferit copiilor posibilitatea i liberatatea totala de
a-i materializa spaiul colar propriu avnd o dubla ipostaza: de arhitect i de subiect.

25

ARHITECTURA PENTRU COPII

Ca material de construcie unic, a fost folosita spuma de


pliuretan in forme diverse de blocuri triangulare, trapezoidale i
dreptunghiulare, de culoare neutra alb-galbuie. Acest material fiind
relativ elastic i semirigid elimina o impresie de insecuritate pe care ar
lasa-o un material prea elastic, prea uor sau prea moale, avnd in
acelai timp i caliti acustice satisfacatoare. Datorita acestor caliti
materialul permite copiilor sa realizeze o construcie usoara, dar in
acelai timp stabila ce nu se darama la cea mai usoara lovire.
Experimentul s-a desfasurat in salile de clasa ale diferitelor
scoli din Paris, iar vrsta echipelor de copii era cuprinsa intre 8 i 13
ani, durand de la 10 zile pana la trei luni. Dup ce le-a fost prezentat

Fig. 6 Planul clasei obtinute

scopul cercetarii i materialul de construcie copiii au nceput sa construiasca, realizand la nceput forme
aproape aproape intotdeauna ortogonale, plane. Pe masura ce activitatea avansa, i au luat la
cunotina de caracteristicile materialului, copiii s-au organizat in colective impartind sarcinile i
realizand astfel o munca mai concentrata. Primul produs obtinut a fost spaiul de clasa numit de ei inii
fasole(haricot), fiind o configuratie formala

in care sinuozitatea planului este determinata de

concavitatile peretilor.(fig. 6)
Interesant este faptul ca singurul criteriu pus in discutie l-a constituit lumina pe planul de lucru
pentru scris i citit dar nimic mai mult. In restul salii iluminarea din exterior nu-i preocupa pe copii. Acest
gest se datoreaza faptului ca ei nu sunt interesati de relaia cu exteriorul i de valoarea acestuia incadrat
in fereastra. Ferestrele au fost amplasate in aa fel incat sa nu poate fi distrati de ceea ce se intampla
in exterior atunci cnd se lucreaza in interior. Din acest motiv au fost foarte putine goluri amplasate pe
peretii in general plini, copiii manifestandu-i chiar in discutiile cu cercetatorii insatisfactia fata de mediile
lor de clasa in care lumina patrunde in mod violent fiind greu de suportat, copiii neapreciind in mod
favorabil ferestrele largi ale salilor de clasa. Odat ce prima experiena s-a terminat, copiii s-au instalat
transportandu-i acolo bancile i intrand in posesia deplina a spaiului pe care ei inii i l-au creat,
exprimandu-se cu bucurie despre aceasta referindu-se la noi acasa, casa noastr, etc. In continuare,
in urma consultarilor colective, copiii au considerat necesara construirea unui alt spaiu solicitat de
activitile lor de grupa. Astfel apare asa-numita bulle (basica), asezata alaturi de bobul initial, legate
intre ele prin intermediul unui spaiu tranzitoriu, obiect de analiza pe tot restu experimentului. Motivatia
copiilor data pentru acest spaiu de trecere a fost foarte interesanta, ei reclamand nevoia unei treceri a
spaiului din primul volum construit i de transformarea lui in cel de al doilea o tranzitie spaio-temporala

26

ARHITECTURA PENTRU COPII

3.4 Studiu personal


Pentru a putea observa personal cum percepe un copil un spaiu, am creat 2 tipuri de teste
pentru categoriile de vrsta cuprinse intre 7 i 10 ani, categorie ce include grupurile de copii din clasele
I-IV, i vrste intre 10 i 14 ani, copii ce apartin claselor V-VIII. Aceste teste sunt impartie in 3 sectiuni:
percepie, spaiu i culoare, fiecare grup in parte avnd ntrebri asemanatoare pentru a putea compara
rezultatele. La acest test au luat parte nu numr de 27 copii, din care 15 cu vrste intre 10-14 ani (6
baieti i 9 fete) i 12 copii cu vrste intre 7-10 ani (6 baieti i 6 fete).
Prima parte a testului Percepia, contine in mare exercitii cu
reprezentare prin desen, cu ntrebri precum deseneaza eroul
preferat sau deseneaza o casa. Prin aceste ntrebri am dorit sa
testez imaginatia i aptitudinile copilului de a reprezenta un obiect real,
in acest caz o casa. Rezultatele au fost extrem de diverse, acestea
depinzand de cunotinele i inteligenta copilului in diverse domenii.
De exemplu, pentru cazul desenarii unei case, s-au putut vedea clar
diferente mari de percepie intre copii de aceeai vrsta. Aceasta tine
Fig. 7 Reprezentare casa

bineinteles i de capacitatile fiecruia de a reprezenta diverse obiecte.


In cazul primei ntrebri, majoritatea copiilor au dat dovada de
creativitate, fiind evidenta dorinta lor de a reprezenta un personaj
indragit, unde imaginatia nu are limite, contrar celei de reprezentare a
unei case, concept pe care copilul nc nu l stapaneste.
In continuare, pentru categoria mai mare de vrsta, am
adaugat o serie de imagini din lumea rela, reprezentand cladiri, obiecte
de mobilier, persoane pe strada, precum i din lumea imaginara a
copilului ca de exemplu personaje de desene animate sau lucruri pe
care le pot recunoaste uor. Acestor imagini au trebuit sa asocieze cate
un cuvnt dintr-o lista de cuvinte data, aceeai pentru ambele serii.
Aici, muli copii au intalnit probleme in cazul primei serii de imagini,

Fig. 8 Reprezentare casa

dorind chiar i sa sara peste intrebare. In schimb, in cazul celei de-a


doua serii, nu au intampinat nicio problema. De aici putem comcluziona

faptul ca ei pot percepe cu uurina obiectele pe care le cunosc sau le sunt familiare.
In cazul celelei de-a doua sectiuni, cea a spaiului, am dorit sa ma informez asupra tipului de
spaiu pe care l prefera un copil prin descrierea clasei sau locului preferat. Tot dintr-o serie de imagini
din care copilul a trebuit sa-i aleaga tipul de camera preferata s-a evidentiat faptul ca majoritatea au
tins ctre camere colorate sau cu tematica din benzi desenate. La copii mai mari nsa, am putut observa
o tendinta ctre camerele ce se potrivesc mai mult profilului de adolescent cele mai rebele, cu un stil
potrivit unui anumit tip in funcie de preferine: muzica, film, pictura, sport etc. La intrebarea in care au
trebuit sa descrie cum ar vrea sa arate clasa ideala, copii nu au dat prea mult interes sau atentie acestei
sectiuni, fiind probabil blocati de ideea ca o clasa trebuie sa aibe anumite reguli si ca asta face

27

ARHITECTURA PENTRU COPII

doamna invatatoare.Aceasta mentalitate este cel mai probabil un rezultat al faptului ca in Romania inca
nu se incurajeaza destul libertatea de exprimare a copilului si metode noi de invatamant.
In ultima sectiune, cea dedicata culorilor, copiii au trebuit sa se joace cu ajutorul culorilor
preferate. Culorile pot defini i personalitatea unui copil: daca acesta prefera culori mai vii i indraznete,
acesta poate fi un copil vesel, sociabil dornic sa fie in centrul atentiei, spre deosebire de copilul ce
prefera culorile sterse, ce poate fi timid. Rubrica preferata de copiii din ambele grupuri, a fost colorarea
unei imagini ce reprezenta o camera. Din acest fapt am putut deduce ca un copil este dornic sa isi
exprime liber imaginatia asupra mediului in care traieste si ca acesta are totusi un simt al spaiului
indiferent de varsta.
Ca o concluzie a acestui studiu ce poate di observat mai in amanunt la Anexele atasate, am
observat ca perceptiile copilului difera si depind mult de mediul in care a fost crescut sau de simul de
observatie al acestuia. De exemplu, un copil mai mic, a reprezentat un scaun mult mai bine dect un
copil mai mare care are o vedere in spaiu mai buna. Cu toate acestea, s-a observat ca respectivul copil
nu realizeaza inca idea de perspectiva ci doar deseneaza fix ceea ce vede. Acest lucru a putut fi evident
prin compararea cu desenul casei care era reprezentat dup modelul standard (cel cu un triunghi
deasupra unui patrat). Spaiul poat fi reprezentat mai detaliat de ctre cu copil doar daca acesta are o
amintire placuta fata de locul respectiv sau asociaza spatiul cu o anumita persoana. Copiii mai mari nsa
au dovedit o abilitate mult peste asteptari, unii din ei stiind chiar sa reprezinte in perspectiva destul de
bine.

28

ARHITECTURA PENTRU COPII

CAPITOLUL IV
COPILUL I SPAIUL ARHITECTURAL
4.1 Identitatea spaiului
Una din preocuparile psihologiei mediului este modul prin care proprietatile cadrului natural
influenteaza dezvoltarea i creterea copilului, sau, cu alte cuvinte, felul in care copilul percepe obiectele
mediului in care se dezvolta i in care i exprima diversele forme ale comportamentului.
Parte a mediului lui natural este i spaiul;trebuie prezentat modul de obtinere a identitatii
spaiale, daca se tine cont ca dezvoltarea acestei identitati constituie pentru copil un fel de socielizare
cu lumea naturala. Modul in care folosim un spaiu este unul din modurile prin care comunicam cu
ceilalti. De asemenea este un element esenial care defineste sentimentele noastre pentru persoanele
ce ne inconjoara. Omul, prin cunotinele sale despre mediu, i formeaz comportamentul manifestat
in cadrul natural. Pe de alta parte, motivele pentru care utilizam anumite spaii, aspiratiile personale,
altereaza modul prin care capatam cunoaterea legata de aceste spaii. In ceea ce privete identitatea
spaiului, Proshansky, Fabian i Kaminof (1983) au dezvoltat o teorie incepand cu cercetri despre
formarea i dezvoltarea identitatii ego-ului, funcie de anumiti parametri. Unul din acesti parametri este
cadrul natural i in consecinta i spaiul. Obtinerea identitatii ego-ului cuprinde i cunoaterea cadrului
natural, care ajuta copilul se se autodefineasca, deci, identitatea spaiului este o infra-structura a
identitatii ego-ului. Atunci cnd copilul atinge autocunoasterea prin continua relatie cu persoane
apropiate, acest lucru se datoreaza experientei spaiale, cu cadrul construit i in general cu o serie de
obiecte i spaii.
Identitatea spaiala se constituie din cunotine acumulate despre mediul natural in care traiste
omul. Aceste cunotine sunt ganduri, memorii, valori, idei, preferine i notiuni legate de toate cadrele
importante ale vieii cotidiene, trecute i prezente. In realitate, cunoaterea identitatii spaiului determina
comportamentul i experiena din mediul natural.
Copilul, avnd experiena unui cadru concret, de pilda a scolii sau a locuintei, leaga memoriile,
valorile i preferintele sale pentru acest cadru intr-un asamblu in care organizeaza cunoaterea
identitatii spaiale. Intr-un al doilea ansamblu, este organizata cunoaterea relatiei intre cadre precum
scoala, strada, casa. Traind in diferite spaii, copilul manifesta nevoi, aspiraii, temeri in relaia cu aceste
spaii. Astfel, prin utilizarea lor repetata i a rolurilor sociale din aceste cadre, dezvolta cunoaterea
identitatii spaiale.
Identitatea spaiului este legata de trecutul, prezentul i viitorul omului. Dintre acestea, cel care
exercita cea mai mare influenta in identitatea spaiala pe care o va capata persoana respectiva esre
trecutul sau spaial, adic cadrul natural initial i cunoaterea spaiala din copilrie. Experiena spaiala
a copilului cuprinde spaii care satisfac nevoile biologice, sociale i culturale i alte spaii care nu satisfac
aceste nevoi; in consecinta, o parte din cunoaterea identitatii spaiale a copilului este pozitiva, iar alta
parte negativa.
In dezvoltarea cunoaterii identitatii spaiale initiale un rol important l joaca informarea oferita
de mediul apropiat (parinti sau scoala) pentru diverse spaii, pentru cum acestea pot fi folosite, ce fel de

29

ARHITECTURA PENTRU COPII

pericole include. Aadar se poate susine ca identitatea spaiala pe care o va capata copilul este
influentata i de importan sociala pe care o dau altii spaiului. Tinand cont ca in viaa copilului intervin
mai multe cadre, i deci mai multe spaii cu roluri sociale diferite, trebuie sa admitem ca pana la urma
este influenta tuturor acestor spaii cea care contribuie la obtinerea identitatii spaiale.
Spaiile locuintei, in principal, i mai tarziu ale strzii i ale scolii influenteaa identitatea spaiala
a copilului i joaca un rol promordial in procesul socializarii copilului cu cadrul natural.

4.2 Scara copilului


Adaptarea arhitecturii la nevoile copilului i-a preocupat pe specialisti arhitecti, pedagogi de
la nceputul secolului. Incercarea de a inventa o arhitectura pentru copii s-a concentrat asupra noiunii
de scara copilului care, in funcie de perioada gndirii i practicii arhitecturale, capata sensuri
reconsiderate de fiecare data prin interventia altor specialitati. Aceasta notiune, ca marime fizica, va
crea initial volume joase ce dezvolta un dialog formal deosebit cu spaiul exterior, o arhitectura in relatie
directa cu mediul natural i marimile copilului. Mai tarziu, acesti parametri geometrici spaiali vor fi
completati cu caliti psiho-sociale acordand mediului construit complexitatea, in stimuli i relatii spaiale,
necesara pentru satisfacerea nevoilor copilului.
Scara este un termen al limbajului arhitectural ce se refera att la marimi metrice i tehnice cat
i estetice i psihologice. Boudon36 propune scara ca o notiune de baza pentru arhitectura i pune
problema naturii multidimensionale a scarii: adaptarea spaiului la dimensiunile obiectului continut,
adaptarea spaiului la nevoia psihica pentru un mediu intim, diferenta in percepia spaiului in funcie de
distanta obiect-subiect. El porneste argumentarea despre importan acestei notiuni in arhitectura cu
mentionarea diferentei intre un arhitect i un geometrician; acesta din urma, trece din spaiul mental in
cel real fr folosirea scarii, ceea ce este necesar pe de alta parte pentru arhitect, care foloseste desenul
ca un mijloc ctre realitate, relevand prin aceasta relaiile i proportiile volumelot i suprafetelor spaiului.
Conform acestei opinii, scara nu reprezint dect relaia unui segment al unui spaiu cu un segment
dintr-un alt spaiu, definiie ce difereniaz scara de proportie, care la
rndul sau, poate fi definita ca relaia dintre doua segmente ale unui
acelai spaiu. Aceste doua notiuni tin cont de corpul uman ca un fenomen
natural eminamente armonic, prototip de construire al relatiilor spaiale
armonice. Le Corbusier a inventat modulorul (fig. 9) ca o masura
antropocentrica, nsa, mai tarziu, corpul uman va fi considerat i ca un
mecanism perceptiv. Atenia teoriei i cercetarii se directioneaza in
ultimele decenii ctre om-organism viu i spaiul propriu, corporal, ce
exprima capacitatea existentei sale, fizice i mentale. Aceste noi date, vor
crea o noua scara care nu se limiteaza la proportiile cifrelor i la relatii

Fig. 9 Le modulor
Le Corbusier

matematice. Scara umana, cuprinde omul in totalitatea sa: omul privit ca un fenomen social, cultural,
istoric, psihologic. Cu alte cuvinte, aceasta scara ncearc sa tina cont i de spaiul subiectului care este

36

Boudon, Ph. Sur lespace architectural. Essai depistemilogie de larchitecture, 1972, Paris, Dunod

30

ARHITECTURA PENTRU COPII

legat direct de perceperea i reprezentarea spaiului. In acest mod, ea este promovata, ca mijloc pentru
reuirea unui rezultat estetic, in mijloc pentru materializarea nevoilor psihologice ale subiectului. Astfel,
scara umana nu se identifica cu scara marimilor metrice, ci contine i spaiul uman, oferind prin urmare
arhitectilor notiuni precum limita, inchidere-deschidere, continuitate, apropiere, umplere, orientare s.a.
In ceea ce privete scara copilului, in prima jumtate a secolului trecut eforturile Psihologiei
Experimentale i ale stiintei Pedagogice, nu au reuit sa dezvolte aceasta notiune mai departe de simpla
da legtura cu marimea copilului i nu prin cercetarea calitilor spaiale cerute pentru rezolvarea
problemei scarii. Acest lucru s-a intamplat puin mai tarziu, prin contribuirea deosebita a lui Jean Piaget
in cautarea fenomenelor percepiei spaiului de ctre copil. Piaget construieste cea mai integrata teorie
despre spaiul perceptiv uman, vorbind despre mecanismele adaptarii i insuirii a spaiului i de
conoasterea prin activitate i experiena copilului. In primele faze de dezvoltare a subiectului, spaiul
concentrat asupra copilului se identifica cu propriul ego, corpul sau este folosit ca ounct de referinta
pentru constructia imaginii spaiale, ca mijloc de comunicare intre mediul material i social i ca
instrument pentru constituirea spaiului i a activitilor sale. Prin aceste procedee, spaiul capata mai
multe identitati i se ridica la un nivel simbolic.
Avnd aceasta baza teoretica, arhitecii vor elabora teoriile proprii despre realizarea spaiilor de
activitati pentru copii. Dimensiunile spaiului colar, de pilda, nu vor fi reduse din pricina logicii de
adaptare la marimile copilului, ci prin logica satisfacerii anumitor nevoi, funcie de fenomenele de
socializare a copilului i de participarea sa in status quo educational i social al scolii. Se va cauta
reducerea mari,ii comunitatii scolare i se vor crea unitati de mici dimensiuni organizate in ansambluri
de natura rezidentiale. Cladirea-locuinta i ansamblul de tip campus, sunt rezultatul in parte al acestot
cautari. Relaiile volumetrice vor fi reconsiderate sub pretentia inglobarii in sistemul spaial a spaiilor
intermediare, influentand nu numai organizarea funcionala ci i produsul estetic final, indicand noi relatii
i raparturi intre volumele ce materializeaza spaiul existential al copilului. Aceasta inscriere a spaiului
existential in spaiul material, real, va constitui pe om subiect in relaia sa cu mediul, locuitor i nu
spectator al spaiului respectiv.
Spaiul trit depaseste spaiul geometric. Prin relaia dinamica intre om i locuinta, ca spaiu de
adapost i vizuina, ne referim mai mult dect la simple forme geometrice. Acest lucru trebuie sa
realizeze arhitectura pentru copii. Aa cum locuinta este adapostul omului, loc de materializare a
nevoilor, aa i spariile destinate activitilor copiilor trebuie sa constituie suporturi stimulatoare ale
imaginaiei i gndirii lor.

31

ARHITECTURA PENTRU COPII

4.3 Spaiul pentru copiii


Spaiul este un limbaj, iar copilul dialogheaza cu el: spaiul i amenajarea sa trebuie sa
favorizeze acest dialog prin calitile lor senzoriale, psihomotorice, simbolice i relationale.
Simurile cu ajutorul acestora, copilul cunoate lumea, tactil, olfactiv, vizual, auditiv, gustativ, de
asemenea, spaiul este un limbaj cu aciune i reactiune pentru copil.
Psihomotricitatea deoarece copilul alearga, urca, coboara, sare, ridica bratele etc. i
formeaz personalitatea i dezvolta psihicul; de asemenea pentru ca el invata sa-i insuseasca o
distanta, o inaltime, sa evite un obstacol, sa recunoasca un pericol. Spaiul reprezint dimensiunea
miscarii.
Simbolica aceasta aparine domeniului imaginarului: imitatie, apoi apropierea de lume prin
reprezentarea simbolica, pentru a ajunge la abstracie i la formarea conceptelor. Aceasta aptitudine
devine tangibila incepand de la 18 luni.
Relationarea spaiul favorizeaza o multitudine de realtii: a se ascunde sau a fi vzut, a fi
mpreuna sau separati; este dialogul i interaciunea copiilor intre ei ori cu adulii. Un spaiu ce aduna
copii permite invatarea colectivitatii, socializarea i relaiile individualizate cu adulii i cu ceilalti copii;
aceasta posibilitate se poate exprima prin locuri retrase ori mici spaii care devin repere pentru copiii,
locuri de intimitate.
In legtura cu aceste specificatii, apar alte ntrebri: cum ar trebui regrupati copiii, pe vrste sau
pe familii de vrste? Este recomandabil ca jocurile sa aib acces liber sau sa se afle sub supravegherea
adultilor? Spaiul de repaus trebuie gandit ca un spaiu separat?Somnul sa se desfasoare in incaperi
mari sau mic? Toate aceste chestiuni sunt de ordinul unui caiet de sarcini care terbuie sa se fac inainte
de studiul arhitectural.

4.4 Primele spaii pentru copii


Programele de arhitectura legate de copilrie concentreaza o mare forta de magnetizare pentru
cei implicati in realizarea lor. A concepe o creza, o maternitate, dar mai ales a inventa pentru copii
presupune ceva mai motivant i grav in acelai timp. Se urmrete, in acelai timp, acompanierea
primelor contacte ale copiilor intre ei i cu adulii, participarea la stimularea intelogentei, dezvoltarea
sensibilitatilor, crestrea descoperirii de sine i a lumii prin activitati i invataminte in comun. Trebuie
redescoperita pagina imaginaiei infantile, acoperite de timp i viaa. Incepand de acum un secol i
jumtate, copilria este subiect al studiilor i analizelor, care, permitand cunoaterea mai usoara i a
nelege dezvoltarile, favorizeaza multiplicarea aprecierilor de specificatiile sale, att pe plan psihologic,
medical, igienic cat i legislativ i pshihologic.
Dragostea de joc, seriozitate i creativitate esre fundamentala in arta lui Brancui, Miro i
Calder. Originalitatea lui Calder se situeaza in determinarea lui de a respecta rolul jocului. Cnd el
ncepe a experimenta o arta a miscarii in sculptura sa, o face in urma studierii jucariilor, cu ritmurile lor
neobisnuite, surprizele lor provocate i condensare, adaptandu-le miscarii naturaleTot lirismul muncii

32

ARHITECTURA PENTRU COPII

lui Calder i toata poezia sa i are sursa in joc. In aceasta lume a jocului, aoare adevrata lui
personalitate i aici traiste din plin. Se joaca cu formele, culorile, liniile, micrile i figurile. (James
Johnson Sweedy)
In acest loc al lui Calder, mai intervine un element esenial: este noiunea de scara, aceea a
raportului mare cu mic, aceea a fiinei in raport cu mediul. In cursul anului 1929, i performeaza i
prezint circul in miniatura. Clader manipuleaza tot spectacolul (jucarii, scara, ritnuri i surprize).
Scara copilului in raport cu spaiul este multipla sau, mai degrab variabila daca luam in considerare ca
talia sa evolueaz continuu pentru a o atinge pe cea a unui adult. Dimensiunile i proportiile copilului nu
sunt aceleai cu ale adultului, la fel i comportamentul; mai mult, reperele sale, maniera sa de-a vedea
i conceptualiza spaiul i mediul sau sunt diferite. Spre exemplu, comportamentul unui bebelus, caruia
trebuie sa-I oferim multa atenie i grija cnd l tinem in brate, este diferit de cel al copilului de trei ani,
care este plin de energie i de misca i alearga continuu.
Un camin, o cresa, etc sunt concepute i la scara copilului, dar i adultului. Trebuie, de
asemenea, luata in considerare i scara grupului i a numarului de copii care o frecventeaza. Un astfel
de loc de primire trebuie sa fie la scara cartierului, a orasului. Orasul este rareori la scara copilului.
Vechiul oras, deoarece era conceput la scara societatii familiale i a grupurilor mai restranse, incorpora
o scara variabila pentru toi. Scara copilului in raport cu mediul sau, nu se adapteaza doar dimensiunilor
corpului sau rational. Este o scara care devine mobila in timp.
Philippe Boudon, profesor arhitect la Scoala de Arhitectura din Nancy susine ca demersul
arhitectului consta in armonizarea a doua sau mai multe spaii, restituindu-le congruenete i alegand un
tip de raport intre unul i celalalt care da masura edificiului. [] Scara este diferenta intre spaiul
geometric i spaiul arhitectural.
Cu timpul, copilul intra in societate. Toate aceste notiuni de joc, scara i relatie, pe care le
intelegem astzi, sunt aparute relativ deputin timp. In secolul XIX, locul copilului in societate crea putine
probleme: participa global la viaa sociala. Adesea, copii erau inrolati in viaa mult prea devreme.
Pentru ei viaa in strada sau in atelierele mestesugarilor era un lucru firesc, unde ei i gaseau locul.
Scoala devine atunci obligatorie prin scolile tip Jules Ferry.37 Apar modele sociale precum
Familisterul lui Guise, filiaturile lui Owen in Scotia.
La nceputul sec. XX apar primele cartiere, cum ar fi HBM la Paris, cartierele roii la Viena sau
cartierul Britz la Berlin, care propun apartamente cu o camera pentru copii. Dar toate aceste
echipamente, fie ca este vorba de scoli, camine ori locuinte, nu prezint nc nimic ludic, nimic ce
corespunde cu locul copilului contemporan. Totui, in anii 1920, un oarecare numr de arhitecti i
sculptori introduc noiunea de joc in arhitectura, notiune ce va urmri o evoluie paralela cu
personalitatea copilului. Amintim aici pe F. Lloyd Wright ale caui prime opere arhitecturale, conform
propriilor sale memorii, s-au nascut in ur,a imactului jocurilor de construcie pe care le monta i demonta
cnd era mic.

37

Avocat si ministru al Instructiei publice in Franta (1879-1883) realizeaza reforme importante in sistemul de
invatamant: scolarizarea obligatorie si gratuita pentru invatamanul primar.

33

ARHITECTURA PENTRU COPII

In Italia i Germania, Casele de copii ale


Mariei Montessori38 i scolile Steiner s-au
preocupat

sa

ofere

acoperire

spaiala

invatamantului lor. Bauhaus se implica in studiul


jocului, att al copilului cat i al adultului. Curios
nsa, conceptia jucariei la acea dara era mai
puin legata de jocul liber i creativ, dect unei
apropieri psihologice i funcionale. Exemplul
este studiul Almei Busher care realizeaz jucarii
i

mobilier

pentru

copii,

plecand

de

la

Fig. 10 Clas de copii Maria Montessori

cunoaterea momentului: se considera ca cei mai mici nu vad


dect contrastele i, in concluzie, avea nevoie doar de jucarii in
alb i negru.
Pe parcursul acestei perioade, incep sa apara spaii
colective: creze, gradinite, tabere de vacanta. Problemele legate
de contaminarea cu boli legate de viaa in grup implica
echipamente bazate pe norme i reguli de igiena. Astfel, se
dezvolta in Germania, Italia i Franta clase in natura i sanatorii.
De abia mai tarziu se descopera ca pentru tratarea tuberculozei,
expunerea la soare nu este recomandata.
In anii 1930,apare o noua ideologie: soare, natura i
igiena pentru copii nostri:, care se reflecta prin constructia scolii
in aer liber din Suresnes (vestul Parisului) de ctre arhitecii
Beaudoin i Lods in 1932. Posibilitatea de a culisa peretii vitrati in
acordeon permite uor transformarea salilor de clasa inchise in

Fig. 11 Alma Busher Design de

clase in aer liber. Constructia lor asociaz aerul i lumina pentru mobier pentru copii si jucarii
a lupta impotriva proaspetelor condiii de viaa, oferind copiilor
att satisfactie fizica cat i psihica.
Odat ce cresele incep sa se dezvolte, igiena lor este mai dificil de mentinut. Se realizeaz locuri de
primire unde accentul este pus pe curatenie, izolare i separare. Rezulta un model arhitectural inspirat
mai mult de relurile de regim spitalicesc. Acest sistem unde functionalismul constituie baza proiectarii
va continua pana spre anul 1980, un sistem bazat nu numai pe reguli de separare intre interior i
exterior, ci i separarea pe grupuri de vrsta, interdictia parinilor de trecere dincolo de vestiar, uniforme
obligatorii pentru personal, sali de izolare, etc. cu toate ca primele crese erau construite dup un alt
model. De fapt, in sec. XIX, odat cu nasterea industrializarii, apar primele crese in marile centre urbane.
Aceste crese trebuiau, nu doar sa permita femeilor sa munceasca, ci sa raspunda in egala masura lipsei
de educatie ce apare in caminele de muncitori, mentinand in acelai timp mama in in apropierea

38

In 1907, doctorul Maria Montessori deschide prima scoala ca are la baza metoda de invatamant ce-I poarta
numele. Astazi, in lumea intreaga, exista cateva mii de astfel de scoli.

34

ARHITECTURA PENTRU COPII

copilului. Astzi, cnd numarul femeilor ce lucreaza a crescut, cresele au devenit att loc pentru copii
cat i pentru adulti.
Dup razboi, in anii 1948-1950, se produce fenomenul baby-room. Orasele cresc, sunt
construite scoli, iar evoluia cartierului-dormitor este binecunoscuta. Sub aceste aspecte, copilul va fi
rareori vzut sub unghiul evoluiei, nsa, mai degrab, sub forma cantitatii.
In aceasta perioada de reconstructie de dup razboi, cartierul i echipamentele sale se
dezvolta: crese, gradinite, scoli, licee, centre de loisir, tabere, centre educationale etc.
Le Corbusier a elaborat i reflectat asupra programelor pentru copii pentru la Cite Radieuse
din Marseille plaseaza gradinita de copii pe terasa acoperisului, dup ce a elaborat proiectul cu o
educatoare. In apartamente, locul copilului este perfectionat: camera cu paturi suprapuse, pereti mobili
pentru a putea crea o legtura cu restul familiei; toate acestea respectand individualitatea fiecruia.
Camera copilului din acea perioada era plina de jucarii, cele mai reprezentative fiind casa de
papusi si calutul balansoar din lemn.

Fig. 13 Casa papusi din camera copilului


Casa Mila, Barcelona - Gaudi

Fig. 12 Casa de papusi din Casa Ballo, Barcelona - Gaudi

Copilul se joaca cu cuburi, arhitectul de asemenea. In timpul acestei perioade pentru anumiti
elaboratori, arhitectura devine joc: structuri gonflabile, structuri sustendate, arhitecturi utopice.
Plecand de la structurile de jocuri gata facute, care apar in tarile nordice in anii 1960, se dezvolta un alt
joc, cel al autoconstructiei: terenuri de aventura, spaii de joc destinate pentru copii etc. Aceasta
autoconstructie care o permitem copiilor, este in final propusa penru toi. Se naste un nou joc, o noua
identitate de vedere pentru copii i adulti: Lucien Kroll39cu proiectul Meme la Bruxelles, Paolo Soleri in
S.U.A., constructia propriului apartament etc.
In anii 1970, doua curente se confrunta: unul oentru mai multa standardizare, igiena, autoritate,
iar celalalt apara jocul liber este anti-autoritarism. Studiile i articolelel lui Pestalozzi, Froebel, Steiner,

39

Arhitect si teoretician belgian. A studiat conceptul de habitat spontan si primitic

35

ARHITECTURA PENTRU COPII

Montessori se vad combatute de ali cercetatori, cum ar fi Piaget, Winnicott ori Francoise Dolto, iar
pentru a-i dezvolta tezele, nu ezita sa-i creeze propriile structuri precum scoala Summerhill40, Anglia
ori cresele salbatice, denumite Kinderladen, in Germania.
Piaget41 studiaz dezvoltarea copilului pas cu pas. Este primul care creeaza un sistem coerent
de relatii intre copil i spaiu, aducnd notiuni precum senzorimotor, psihomotor etc. Dei astzi este
controversat, el este cel care pune baza legaturii dintre psihanaliza i apropierea senzoriala a spaiului.
Francoise Dalto42 privilegiaza relaiile umane, creand locuri parinti copii care dezvolta o noua notiune
a spaiului, cea de spaiu relational intre copil i adult. Poziia copilului in raport cu adultul, relaia lor,
devine o baza de reflectie pentru amenajarea locurilor cu caracter copilaresc.
Paradoxal i in ciuda ansamblului de cercetri i cunotine tot mai aporfundate pe tema
dezvoltrii copilului i a relatiei sale cu spaiul i, in particular, acest studiu de autonomie, reglementarea
ce privete locurile de primire penru copii s-a derulat foarte anevoios inplan practic pana spre sfaritul
sc. XX. Noile reglementari europene ofer o noua maniera oentru arhitect de a concepe astfel de spaii:
baza muncii sale este proiectul pedagogic. De asemnea, arhitectura i amenajarea teritoriului implica
luarea in calcul a diversitatii functiunilor i a optiunilor educative ale programului. Un asezamant pentru
copii este inainte de toate, un loc de viaa unde se exprima relatii afective, relatii copil copil sau copiladult. Aceste realtii se construiesc diferit, in funcie de indivizi i mediul social i cultural.

Fig. 14 Primele spatii de joaca proiectate pentru copii

40

Summerhill este o comunitate unde studiaza aproximativ 75 de copii, cu varstele cuprinse intre 5-16 ani, intrun regim internat. Ei cosacra cea mai mare parte a timpului gestiunii vietii cotidiene sub toate aspectele ei.
41
Jean Piaget (1896-1980) epistemolog si psiholog elvetian. Opera sa este centrata asupra dezvoltarii
cognitive, epistemologiei genetice, teoriei generale a genezei cunoasterii, aplicabile in lumea infantila.
42
Doctor in educatie a contribuit la modificarea statutului copilului in societatea contemporana

36

ARHITECTURA PENTRU COPII

CAPITOLUL V
PROGRAME DE ARHITECTURA PENTRU COPII
Proiectarea spaiului presupune toate elementele acestuia, functionalitate sat i realtiile cu
exterioarul, structura volumului global: repartitia volumelor i suprafetelor in funcie de ce dorim sa fie
privilegiat i legtura dintre ele. Este necesar un spaiu pentru parinti? Un spaiu unde sa se aseze i
sa discute? Jocurile au acces liber, in permanenta ori in incaperi special amenajate? Ce rol au circulatiile
de trecere, de repaus, de asteptare, de discutie, spaii active ori spaii unde nu se intampla nimic? Cum
va fi ambianta generala determinata de lumina, umbra, culori, caldura/raceala materialelor, forme,
repere, utilizarea plinului i a golului? Ce impresie vor lasa materialele? Un astfel de loc presupune
relaia cu privirea, jocul de-a apare i dispare, oricare alta relatie corporala i cea a dialogului.
Proiectarea spaiului trebuie deci sa dea forma, sa favorizeze, sa vada proiectul global din punct de
vedere functional. Toate acestea reprezint jocul subtil al arhitectului, datele prin care el l va pune in
opera satisfacand nu doar nevoile copilului, ci i ale unei intregi echipe, adaptate cerintelor lor, spaiul
astfel creat permitandu-le prin urmare, daca este necesar, posibilitatea modelarii i a transformarii,
deoarece trebuie creat in aa fel inat sa permita onteractiuni dinamice i complete intre proiectul spaial
i cel educational.
Dincolo de aceasta munca, ce va fi realizata de ctre toi, exista constante funcionale oentru
toate proiectele. Este vorba, pe de o parte de componentele functioanel, suprafete care nu sunt
standardizate prin normative, dar care ar trebui sa fie suficiente, iar de cealalta parte, reglementarile:
securitate impotriva incendiilor, accesibilitate pentru persoanele cu handicap, igiena alimentara, structuri
de joc.

5.1 Scoli
5.1.1 coala elementara Erika-Mann Berlin, Germania
Un grup de sub 10 studenti la arhitectura au lucrat la proiectul Erika-Mann Grundschule II. Copiii
care folosesc spaiul au participat activ la procesul de proiectare, oferind studentilor de la arhitectura
punctele lor de vedere, ce functii ar trebui sa aibe i ce le-ar placea sa vada in scoala lor.
mpreuna au dezvoltat un concept de joaca bazat pe lumea fantastica a Dragonului Argintiu. Cu
cat intram mai mult in cladire, cu att mai mult se simte prezenta Dragonului Argintiu al carui spirit se
schimba, straluceste i sclipeste.
Aadar,diferitele incaperi ale scopii au capatat nume precum: Gradina Sforaitului, Camera
Sforaitului, Camera Infrigurata i Respiratia Dragonului, fiecare incepand cu un fundal alb curat oferind
libertatea exprimarii in forma mobilierului flexibil.
Camera Infrigurata localizata la etajul al treilea include platforme de sezut pentru una sau doua
persoane, fiind acoperite cu spuma, testuri diferite i cu o prelata. Petale nalte de un metru protejeaza
fiecare piedestal creand coconi mici i izolati, fiecare fiind mobil i uor de schimbat de ctre copii,
depinzand de ce-i doresc la momentul respectiv. Gradina Sforaitului de la etajul al doilea este mobilata
cu suprafete orizontale sau inclinate pentru sezut, intins sau glisat.

37

ARHITECTURA PENTRU COPII

38

ARHITECTURA PENTRU COPII

39

ARHITECTURA PENTRU COPII

5.1.2 Liceul Orestad Copenhaga, Danemarca


Inspirat de pedagogia inovativa a institutiei i de abordarea inovatoare de integrare a IT-ului,
acest design pentru o scoala intr-un oras nou de la marginea Copenhagai ofer o gama de medii
primitoare i flexibile, caracteristica obtinuta prin utilizarea inteligenta a structurilor, a organizarii spaiale
i a mobilierului.
Structura cladirii are trei coloane masive ca mecanism de sustinere. Acest lucru permite
flexibiltate in utilizarea spaiului de la parter. Arii mai mici sunt demarcate sau partajate prin structuri ce
nu au rol de suport al greutatii, intentia fiind cea de a permite schimbri in modul de utilizare a spaiului
pe parcursul timpului. Mobilier nou aparut este folosit sa creeze o gama larga de spaii diferite, i este
proiectata in aa fel incat sa fie uor de deplasat i schimbat pentru a acomoda dimensiunile diferite ale
eventualelor grupuri de oameni.
Ca i parte a dezvoltrii unui oras nou, scoala este importan ca i reper, i gazduieste
activitati sociale i culturale pentru comunitatile locale. Placi de sticla semitransparente creaza o fatada
impresionanta ce poate fi ajustata pentru a controla lumina ce intra in timpul zilei.
.

40

ARHITECTURA PENTRU COPII

41

ARHITECTURA PENTRU COPII

5.2 Gradinite
5.2.1 Gradinita in Troms, Norvegia
Gradinita este imartita in zone longitudinale de la curtea exterioara, terasele acoperite care dau
un microclimat bun (foarte important in zona acesta de clima aspra), strada interioara cu locuri de joaca
cu apa pana la spaiile intime pentru citit. Aceste zone contribuie la crearea unei tranzitii usoare de la
exterior ctre interior, de la spaiul pubilc la zonele intime.
Vestiarele dure, bucataria i camerele de joaca ies in relief in fatada. Cele patru baze au fiecare
un vestiar intern care poate fi folosit i ca zona de joaca. Bazele pot fi deschise sau inchise ctre strada
din interior i garderobe, iar fiecare are cate doi pereti ajustabili. Zonele pentru citit sunt spaii mai intime
pentru activitati mai linistite.
Gradinitele au fost construite sa ofere varietate in folosirea camerelor. Prin cteva mutari simple,
fiecare camera se poate schimba in alta camera cu diferite functii sau dimensiuni. Exista mai multe
optiuni pentru combinatii i aciuni de unire intre camere i spaii. Flexibilitatea este garantata de
asemenea de ctre peretii interiori fixati la un capat, i cu roti la celalalt. Acetia se pot roti la 180
putnd astfel sa creeze spaii mai mici sau mai mari, in funcie de necesitati. Mobila i jucariile sunt
partial integrate in sistemul peretilor pentru ca zona de la parter sa fie cat mai libera posibil: mese lungi
pentru desenat, pereti de alpinism i teatrul cu papui fac toate parte din peretii de joaca.

42

ARHITECTURA PENTRU COPII

43

ARHITECTURA PENTRU COPII

5.2.2 Gradinita Taka-Tuka Land Berlin, Germania


Gradinita este situata intr-o zona plina de vegetatie. Cladirea in sine a fost interpretata ca i
stejarul vechi al lui Pippi Longstocking, personaj dintr-o carte de copii suedeza. In coaja stejarului copii
pot sa se catere, sa se ascunda i sa doarma. Spaiul de joaca din interior este bine amortizat i ofer
protectie pentru toate tipurile de clima. Textilele luminoase stralucesc colorat att in exterior cat i in
interior. In acest spaiu copiii se pot pierde in jocuri i distractie in interiorul lumii de limonada.
Structura rigida a camerelor a fost largita pentru a crea spaii comune pentru grupurile diferite
de joaca.
Taka-Tuka-Land a lui Pippi Longstocking, conform cartii lui Astrid Lindgren cu acelai titlu, nu
numai ca i-a imprumutat numele gradinitei, dar s-a i transformat intr-o forma arhitecturala. Baupiloten
au inspirat copii sa proiecteze versiunea lor pentru Taka-Tuka-Land. Conceptele podurilor care canta
precum i cabanele, caruselul fcut din petale i tronul de scoica apartinand-ui tatlui lui Pippi a dat o
forma desenabila arhitectilor Cu ajutorul colegiilor i modelelor arhitecturale, Baupiloten i-au comunicat
parerile personalului i copiilor. Astfel clientii au avut o implicare directa in proiectarea noului lor mediu.
Observarea zilnica a jocurilor copiilor a fost o noua inspiratie pentru Baupiloten.

44

ARHITECTURA PENTRU COPII

45

ARHITECTURA PENTRU COPII

46

ARHITECTURA PENTRU COPII

5.3 Locuri de Joaca


5.3.1 "Sculptural Playground" Schulberg Wiesbaden, Germania
Schulberg creaza un spaiu public extraordinar. Terenurile de joaca ce se evidentiaza prin
design-ul arhitectural, ofer o priveliste asupra centrului orasului Wiesbaden, atragand oameni de toate
vrstele i de diferite etnii sa se intalneasca i sa comunice prin actiunea de a se juca.
Inima noului spaiu este constituita de un teren de joaca artistic, cu o forma ambitioasa ce prezint o
structura spaiala larga.
mpreuna cu Kunsthaus a, Schulberg poate fi vzut ca un catalist in aceasta zona anterior
neglijata.
Datorita design-ului sau exceptional sculptural, noul teren de joaca pe de o parte scoate in evidenta
importan urbanistica a sitului i pe de alta parte ofer o gama larga, atragatoare de activitati in sfera
jocurilor.
Elementul principal este o sculptura spaiala alcatuita din doua tevi de otel ce se torsioneaza i
se unduiesc printre copaci. La mijlocul acestei structuri, o plasa de catarat tensionata creeaza o bucla
o succesiune continua a activitilor de joaca pentru copii i adolescenti. Forma pentagonala a
structurii este inspirata de semnul istoric al orasului Wiesbaden, in timp ce urcusurile i coborasile tevilor
face referire la diverse situaii urbane.
ntreaga sculptura este de 35m in diametru. Cercul interior detine o lungime de 107m i cercul exterior
120m. In unele locuri constructia de otel iese in consola la o lungime impresionanta de 15m. Structura
nu depaseste inaltimea de 3m pentru a indeplini regulamentele de siguranta a proiectelor pt spaii de
joaca.
In interiorul buclei se afla 3 mari escale pentru jocuri: intr-o gradina cu liane copiii se pot catara
sau sa se legene intre liane cu diferite nivele de dificultate.

47

ARHITECTURA PENTRU COPII

5.4 Alte spaii


5.3.1 The Children Activity and Learning Centre Soneva Kiri Resort, Koh Kood, Tailanda
Resortul de 6 stele Soneva Kiri este localizat in Koh Kood, o insula in Golful Tailandei. La acest
sit unic, 24H a dezvoltat o serie de imagini ecologice ce contribuie la ambitiile nalte in design si ecologie
ale Six Senses. Cel mai proeminent este Centrul de Invatare i Activitate pentru Copii, care va oferi
copiilor ce vin in vizita o larga gama de activitati distractive. Aceasta structura ofer un Cinema/Auditoriu
pentru filme, prelegeri i piese de teatru, o biblioteca cu carti despre permacultura i traditii locale, o
camera de arta, o camera de muzica i o camera de moda, oferind copiilor att educatie creativa cat i
ecologica in timp ce se joaca.
Structura i acoperisul sunt facute din bambusul tailandez local. Interiorul este fcut din lemnul
de cauciuc adus de pe plantatia River Red i rattan pentru elemente structurale pentru domurile interne.
Langa structura, situl ofer un loc pentru dormit pentru copii, i o cladire cu toalete precum i o cladire
de gatit cu o gradina de legume pentru a-i pregati propriul pranz cu un bucatar special.

48

ARHITECTURA PENTRU COPII

49

ARHITECTURA PENTRU COPII

5.4.2 Muzeul de carti pentru copii din Haga


Unind cele doua mesaje importante ale alfabetizarii i ale reciclarii, Muzeul de carti pentru copii
din Haga a creat o expozitie incantatoare numita Papiri care este imbracata de la podea pana la tavan
cu carti pentru copii. Dezvoltat de agentia Platvorm i Grob Enzo, expozitia este o camera cu peretii
facuti din carti suprapuse, care de-asemenea include activiti media sau jocuri i incurajeaza copiii sa
i cultive o dragoste pentru citit i scris.
Interiorul expozitiei combina senzatia de pestera de gheata curbata in contrast cu cheile adanci
i roii cu forme de copaci albi, ecrane interactive, i o multitudine de spaii pe mai multe nivele unde se
poate sta i citi.
Dei plin de tehnologie inovatoare, expozitia onoreaza cartile tiparite Patvorm a creat pereti curbati,
colturi i alcove compuse complet din carti legate i copertate. Cotoarele cartilor sunt dispuse ctre
interior, accetuand traditia paginii de hartie.
Pana acum expozitia a avut mare succes, creand un mediu pentru copii in care sa invete, sa
scrie i sa se joace.

50

ARHITECTURA PENTRU COPII

51

ARHITECTURA PENTRU COPII

CONCLUZIE

Arhitectura pentru copii constituie un fenomen complex, pluridimensional. Urmarirea evoluiei


spatiilor de acest timp de-a lungul timpului, si in anumite cadre sociale, a scos la iveal cateva din
trsturile sale importante, n timp ce altele au ramas far ndoiala inacesibile. Este evident c intrebrile
aprute din cunoasterea acestui program sunt numeroase, dar, de fiecare dat arhitectul se limiteaz
la ceea ce consider el a fi mai important. n cazul prezentei lucrri, studiul a fost concentrat mai mult
pe psihologia copilului, dorind o apropiere de acesta pentru a afla ce ii place si ce nu, ce este distractiv
sau interesant din punctul lui de vedere, astfel incat s se poat realiza spatii cat mai adecvate, dar in
acelasi timp, si atragatoare copilului. De asemenea, s-a putut observa i interesul altor arhiteci asupra
acestor aspecte, cu scopul de a realiza structuri sau spatii interesante, care sa starneasca interesul
copilului. Exemplele aduse in final, au artat faptul c astfel de spaii sunt posibile, iar apropierea de
copil il face pe arhitect s-i testeze limitele imaginatiei, ajungand ca n final sa intre chiar i el in jocul
copilriei.

ARHITECTURA PENTRU COPII

ANEXE

CHESTIONARE COPII
1. copii intre 7 10 ani (ciclu primar)
2. copii intre 10 14 ani (ciclu gimnazial)

ARHITECTURA PENTRU COPII

BIBLIOGRAFIE

CARTI SI ALBUME:
1. J. Piaget Dimensiuni interdisciplinare ale psihologiei Editura Didactica si Pedagogica, 1972
2. I. Radu Introducere in psihologia contemporana Editura Sincron, 1991
3. A.T. Jersild Child psychology Editura Stamples Press London, 1963
4. Jean Piaget, Brbel Inhelder Psihologia copilului Presses Universitaires de France, Paris 1968
5. R. Zazzo Psihologia copilului de la nastere la adolescenta E.D.P., 1970
6. U. Schiopu, E. Verza Psihologia Varstelor - Editura Didactica si Pedagogica, 1981
7. P. Osterrieth Introducere in psihologia copilului Editura Didactica si Pedagogica, 1976

8.

J. Piaget, B. Inhelder - Psihologia copilului Editura Didactica si Pedagogica, 1976

9. G. Luquet Le dessin enfantin, Alcan, 1927


10. Mark Dudek Childrens Spaces Architectural Press, Oxford, 2005
11. Mark Dudek Schools and Kindergartens A Design Manual Birkuser, London, 2006
12. Mark Dudek Building for Young Children The National Early Years Network, London, 2001
13. A. Clark, P. Moss Listening to Young Children: the Mosaic Approach Londons National
Childrens Bureau, 2001
14. A. Clark Early childhood spaces Bernard van Leer Foundation, Haga, 2007
15. R. Hart Childrens Experience of Place Irvington Publishers, New York, 1997, p. 165
16. C. Georgiade Psihologia gandirii copilului Societatea Romana de Filosofie, Bucuresti, 1934
17. Educational Spaces A pictoral review of significant spaces
18. Sibylle Kramer Educational Spaces Schools -

ARHITECTURA PENTRU COPII

SURSE WEB:
1. Taka Tuka Land / Baupiloten, Last modified may 8, 2008 - http://www.archdaily.com/519/takatuka-land-baupiloten/
2. Echological Children Activity and Education Center/24H architecture, last modified sep 15, 2009
-

http://www.archdaily.com/34946/ecological-children-activity-and-education-center-24h-

architecture/
3. Sculptural

playground/ANNABAU,

last

modified

jun

4,

2011

http://www.archdaily.com/139145/sculptural-playground-annabau/
4. Erica-Mann

Elementary

School

Berlin

last

modified

jan

4,

2009

http://www.thecoolhunter.co.uk/article/detail/1464/kids/kids/Taka-Tuka-Land-Kindergaten---Berlin
5. Orestad College, Copenhagen, by 3XN architects , Last modified oct 19, 2007 http://www.dezeen.com/2007/10/19/orestad-college-copenhagen-by-3xn-architects/
6. Platvorms

Papiria

Upcycled

Book

Wall,

last

modified

jun

25,

2011

http://inhabitat.com/platvorms-papiria-upcycled-book-wall-encourages-kids-to-read-and-write/

7. Architecture for Children: Understanding Children Perception towards Built Environment


http://eprints.utm.my/3575/1/Architectural_EDU2.pdf

SURSE IMAGINI
Fig. 1 - http://revittotd.com/03/1332
Fig. 2 - http://revittotd.com/wp-content/uploads/2011/03/image015.gif
Fig 3 - http://thumbs.dreamstime.com/thumblarge_304/1219963214Tm7M7v.jpg
http://fc08.deviantart.net/fs14/f/2006/361/e/a/Japanese_Family_by_NinaJAM.jpg
Fig. 4 - http://www.mpiwg-berlin.mpg.de/features/feature11/img.jpg
Fig. 5 - http://www.mpiwg-berlin.mpg.de/en/news/features/feature11/Fig-2.jpg
http://www.mpiwg-berlin.mpg.de/en/news/features/feature11/Fig-1.jpg
Fig. 6 J. Boris, G. Hirschler A.A., nr. 154
Fig. 7,8 imagini studiu personal
Fig. 9 - http://payload.cargocollective.com/1/0/128/1083/modulor.jpg
Fig. 10 - http://www.michaelolaf.net/montessori%20in%20school.gif
Fig. 11 - http://farm2.static.flickr.com/1120/743373322_70a8e93212_o.jpg
Fig.12-

ARHITECTURA PENTRU COPII

http://3.bp.blogspot.com/_dDkcxKtNgFY/ScT8R1Vl4dI/AAAAAAAAAAs/Lbu7-ZNS4VA/s1600h/petronella+oortman+doll+house1.jpg
Fig. 13 Fotografie proprie
Fig. 14
http://3.bp.blogspot.com/_CBTzTuBfK8A/Sfhv-q9e4cI/AAAAAAAAAMo/lAKJibBMJY/s400/playground.jpg
http://www.outdoorfunstores.com/images/swingset1_16cc.gif

Imanigi coala elementara Erika-Mann Berlin, Germania

1. http://www.vendoluzes.com/wp-content/uploads/2011/04/Break-Room-Interior-DesignSchools.jpg
2. http://www.vendoluzes.com/wp-content/uploads/2011/04/Interior-Design-Schools-Best.jpg
3. http://www.vendoluzes.com/wp-content/uploads/2011/04/The-Wheeler-Interior-DesignSchools.jpg
4. http://www.vendoluzes.com/wp-content/uploads/2011/04/Uchicago-Graduate-Interior-DesignSchools.jpg

Imagini Liceul Orestad Copenhaga, Danemarca

1. http://3.bp.blogspot.com/_noGl1RGcd8/R_oHPMQew1I/AAAAAAAACKE/beNuOWWaCA0/s400/%C3%98restad+College,+
Copenhagen,+Denmark.jpg
2. http://1.bp.blogspot.com/_noGl1RGcd8/R_oHPsQew4I/AAAAAAAACKc/yBOik9WaPgI/s400/future_school_best4.jpg
3. http://static.dezeen.com/uploads/2007/10/07-023-orestad_gymnasium-091_l.jpg

Imagini Gradinita in Troms, Norvegia

1. http://ad009cdnb.archdaily.net/wp-content/uploads/2008/09/869396971_1-10-1.jpg
2. http://ad009cdnb.archdaily.net/wp-content/uploads/2008/09/1248338989_21-6-1.jpg
3. http://ad009cdnb.archdaily.net/wp-content/uploads/2008/09/1967918293_7-9new-version1.jpg
4. http://ad009cdnb.archdaily.net/wp-content/uploads/2008/09/1584372374_15-2-1.jpg
5. http://ad009cdnb.archdaily.net/wp-content/uploads/2008/09/1722052043_playing-wall-2detail.jpg
6. http://ad009cdnb.archdaily.net/wp-content/uploads/2008/09/1880796411_playing-wall-1detail.jpg

Imagini Gradinita Taka-Tuka Land Berlin, Germania

ARHITECTURA PENTRU COPII

1. http://ad009cdnb.archdaily.net/wp-content/uploads/2008/05/ttl-6564-528x352.jpg
2. http://ad009cdnb.archdaily.net/wp-content/uploads/2008/05/ttl-7039.jpg
3. http://ad009cdnb.archdaily.net/wp-content/uploads/2008/05/ttl-7418.jpg
4. http://ad009cdnb.archdaily.net/wp-content/uploads/2008/05/concept-seven-stages.jpg
5. http://ad009cdnb.archdaily.net/wp-content/uploads/2008/05/axonometry.jpg

Imagini Sculptural Playground" Schulberg Wiesbaden, Germania

1. http://www.thecoolhunter.net/images/green%283%29.jpg

Imagini The Children Activity and Learning Centre Soneva Kiri Resort, Koh Kood,
Tailanda

1. http://ad009cdnb.archdaily.net/wp-content/uploads/2009/09/1252617577-24h-13612bz528x350.jpg
2. http://ad009cdnb.archdaily.net/wp-content/uploads/2009/09/1252617626-skr-00301000x666.jpg
3. http://ad009cdnb.archdaily.net/wp-content/uploads/2009/09/1252617618-skr-0016528x352.jpg

Imagini Muzeul de carti pentru copii din Haga

1. http://inhabitat.com/platvorms-papiria-upcycled-book-wall-encourages-kids-to-read-and-write/