Sunteți pe pagina 1din 16

Anul II, nr.

16
mai 2008 Preþ: 50 de bani
Publicaþie editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº cu sprijinul

Din cuprins 10 lucruri de fãcut


Sfaturi celor
cãsãtorite
cu necredincioºi
cu copiii Copilul pânã în 10 ani are neapãratã
nevoie de interacþiunea cu un adult, de
activitãþi zilnice care sã îi dezvolte mintea
Rãspunsurile Maicii Silua-
na la întrebãri despre aceastã ºi sufletul. Iatã un set de 10 astfel de acti-
situaþie, destul de des întâlnitã vitãþi care vã vor ajuta sã creºteþi copii
în familiile de azi. (pag. 9) sãnãtoºi fizic, mintal ºi spiritual.

Dragostea
adevãratã
aºteaptã
Eºti tânãr ºi þi se spune cã
dacã ai o vârstã ºi nu þi-ai în-
ceput viaþa sexualã eºti anor-
mal? Cã poþi sã faci orice atâta
timp cât foloseºti prezervativul
sau mijloace anticoncepþio-
nale? Nu fi aºa sigur, mai
cerceteazã! (pag. 8)
O viaþã liniºtitã pag. 11
A trãi în secolul XXI nu e
deloc o sarcinã uºoarã. În acest Editorial de Pr. Adrian Magda Dar peste câte bariere trebuie sã treci pânã
numãr, psihologul Irina Con- acolo, câte obstacole trebuie sã ocoleºti, câte
Sã gândim la fel unii piedici interioare trebuie sã depãºeºti? Cum
stantinescu ne oferã câteva pentru alþii
metode simple de a face faþã vei putea sã îþi vezi orgoliul rãnit, sã accepþi
stresului ºi provocãrilor lumii În cea de-a doua pericopã a situaþia, sã laºi de la tine, când poþi sã rescrii
contemporane. (pag. 13) Apostolului de la Taina Sfân- drama Arhidiaconului ªtefan ºi sã-l omori pe
tului Maslu citim aºa: “Dum- cel de lângã tine cu piatra orgoliului care cere
Lauda nezeul rãbdãrii ºi al mângâierii sânge?
sã vã dea vouã a gândi la fel unii Iar dacã a-i gândi celuilalt cum doreºti
În acest al patrulea episod sã-þi gândeascã ºi el þie pare imposibil,
al serialului „Principii de edu- pentru alþii, dupã Iisus Hristos, pentru ca toþi
judecând la mãsura omului, rezolvarea o dã
care creºtinã a copiilor“ vom laolaltã ºi cu o singurã gurã sã slãviþi pe tot Sf. Pavel: sã gândiþi unii pentru alþii, dupã
învãþa împreunã cum ºi când Dumnezeu”(Romani 15, 5). Parcã îl vãd pe
cum a gândit ºi Iisus Hristos. În Ortodoxie,
sã-i lãudãm pe copii, dar ºi “apostolul neamurilor”, Sf. Pavel, oblojind acest lucru este cât se poate de simplu, de
despre atitudinea noastrã gene- rãnile sufleteºti ale romanilor orbiþi de
firesc. Reciprocitatea în gândire are ca scop
ralã faþã de ei ºi încrederea pe interese personale, recomandându-le a “gândi bucuria unitãþii ºi înþelegerii, ca toþi laolaltã ºi
care le-o acordãm. (pag. 10) la fel unii pentru alþii”, mângâindu-i ºi
îndemnându-i la rãbdare. Dar cum sã gândim cu o singurã gurã sã slãvim pe Dumnezeu.
la fel unii pentru alþii, atâta timp cât gân- De ce m-am oprit la acest gând? Pentru cã
Ultimul numãr al publicaþiei durile fiecãruia sunt conforme cu pre- duhul veacului în care trãim are nevoie de
se poate citi ºi
! pe INTERNET, ocupãrile, cu scopurile lui? Regula Apos- rãspunsul Apostolului.
la adresa tolului este foarte simplã: sã îi gândeºti Împotriva cui luptãm? Împotriva oame-
www.bzf.ro celuilalt cum ai dori sã îþi gândeascã ºi el þie. nilor sau a lui Hristos?
CMYK
2 Viaþa în Hristos
Drãguºul în straie de sãrbãtoare
În Duminica Sfântului Apostol
Toma, prãznuitã anul acesta pe 4 mai,
Parohia Ortodoxã Drãguº a fost îmbrã-
catã în haine de sãrbãtoare. Credincioºii
s-au adunat cu mic cu mare la bisericã
pentru a-l întâmpina pe Prea Sfinþitul
Irineu Duvlea, care a slujit aici prin
binecuvântarea Înalt Prea Sfinþitului
Laurenþiu, Mitropolitul Ardealului.
La Drãguº, în fiecare primã duminicã
dupã Paºti, a Sfântului Apostol Toma, se
sãvârºeºte Taina Sfântului Maslu. O mare
sãrbãtoare pentru localnici, pentru cã la
eveniment participã ºi preoþii din satele Detroit ºi ierodiaconul Sebastian
din jur. Anul acesta bucuria a fost ºi mai Dumitraºcu, s-a îndreptat apoi spre
mare, pentru cã slujba a fost oficiatã de bisericã, unde a fost întâmpinat de
un ierarh. pãrintele protopop Ioan Ciocan,
Dupã ce vineri, 2 mai, a participat la preotul paroh Gheorghe Roºca ºi
hramul Mãnãstirii Brâncoveanu - Sâm- pãrintele diacon Calinic de la
bãta de Sus, Prea Sfinþitul Irineu, Epis- Mãnãstirea Brâncoveanu.
copul-Vicar al Episcopiei Ortodoxe din A fost oficiatã Sf. Liturghie, dupã
America, a venit duminicã la Drãguº. A care cei prezenþi s-au bucurat de
fost întâmpinat la intrarea în sat de ofi- cuvântul de învãþãturã al Prea
cialitãþile locale ºi sãtenii care nu s-au Sfinþitului, care la final a acordat
îmbrãcat doar ei în straie populare, ci pãrintelui paroh Gheorghe Roºca ºi
ºi-au împodobit ºi casele cu covoare pãrintelui diacon Calinic câte o cruce
tradiþionale de Drãguº. ºi un act de distincþie din partea
Prea Sfinþitul Irineu, însoþit de Episcopiei Ortodoxe din America, ca
Pãrintele Dionisie Rodila, egumenul semn de preþuire ºi respect.
Mãnãstirii “Înãlþarea Domnului” din Pãrintele protopop a caracterizat
aceastã zi ca fiind o triplã sãrbã-
„Pentru libertatea ºi demnitatea noastrã“ toare pentru Drãguº, la bucuria
anualã a maslului de obºte
În Biserica Ortodoxã sãrbãtoarea Înãlþãrii care instituia o serbare naþionalã anualã de adãugându-se ºi bucuria prezenþei
Domnului, prãznuitã anul acesta în 5 iunie, este comemorare a eroilor, stabilindu-se sã se des- în mijlocul lor a Prea Sfinþitului
ºi ziua dedicatã pomenirii ºi cinstirii eroilor fãºoare în ziua Înãlþãrii Domnului. Toate actele Irineu, dar ºi suprapunerea acestei
neamului, zi în care în toate bisericile, mãnã- normative ulterioare, pânã în anul 1948, au zile cu aniversarea preotului lor
stirile ºi catedralele ortodoxe din þarã ºi strãinã- menþinut aceastã prevedere ºi au acordat zilei paroh, pãrintele Gheorghe Roºca.
tate se face pomenirea tuturor eroilor români statut de sãrbãtoare naþionalã. Slujba a continuat cu Taina
din “toate locurile ºi timpurile, cãzuþi pe câm- În 1948, printr-un decret, Ziua Eroilor a Sfântului Maslu ºi binecuvântarea
purile de luptã, în lagãre ºi închisori, pentru fost stabilitã pentru data de 9 mai, pentru a nu recoltelor oamenilor, la care au
apãrarea patriei ºi a credinþei strãmoºeºti, pen- mai avea nici o semnificaþie religioasã. Reveni- participat ºi preoþi din împreju-
tru întregirea neamului, pentru libertatea ºi rea la tradiþia sãrbãtoririi Zilei Eroilor în Ziua Înãl- rimi: Sâmbãta Rãsãriteanã ºi A-
demnitatea noastrã”. þãrii Domnului s-a realizat abia în anul 1995. puseanã, Lisa, Sâmbãta de Jos,
În vremurile de demult, în primele secole Prin hotãrârile Sfântului Sinod al Bisericii Voila, Rucãr, Cincºor, Beclean ºi
de luptã pentru apãrarea neamului românesc, Ortodoxe Române din anii 1999 ºi 2001, sãrbã- Berivoi, dar ºi pãrintele Vasile
victoriile dar ºi jertfele de pe câmpul de luptã toarea Înãlþãrii Domnului a fost consacratã ca Stan ºi pãrintele diacon Nicolae
erau sãrbãtorite ºi cinstite prin rugãciuni de Zi a Eroilor ºi Sãrbãtoare Naþionalã Bisericeas- Lie de la Seminarul Teologic din
mulþumire ºi mijlocire cãtre Dumnezeu, care se cã. Biserica îºi îndreaptã în aceastã zi atenþia Fãgãraº.
concretizau în construirea unei biserici sau a spre cei ce au pãtimit ºi ºi-au dat viaþa pentru Ziua de sãrbãtoare s-a încheiat
unei mãnãstiri, aºa cum au fãcut mulþi domni- adevãr ºi libertatea poporului în toate rãzboaiele, cu o agapã ºi apoi cu rãspândirea
tori, voievozi ºi boieri români. Sacrificiul a în închisori ºi lagãre de concentrare ºi depor- preoþilor invitaþi prin sat, unde au
peste 800.000 de români în Primul Rãzboi tare forþatã. Sã înãlþãm cu toþii, mãcar o datã pe oficiat la cererea credincioºilor
Mondial a dus ºi la o preocupare a autoritãþilor an, un gând de rugãciune cãtre Dumnezeu pen- Taina Sf. Maslu ºi în casele lor, zã-
pentru cei care ºi-au dat viaþa în luptã. La 4 mai tru cei cãrora le datorãm libertatea noastrã, ba bovind aici pânã târziu în noapte.
1920 regele Ferdinand promulga legea prin poate chiar ºi viaþa. Pr. Dorin Cristea Natalia Corlean
Eveniment 3
Izvorul Tãmãduirii la Mãnãstirea Brâncoveanu
În ziua Izvorului Tãmãduirii, prãznuit dispensa de cinstirea Maicii
în Sãptãmâna Luminatã, acest “rai al anu- Domnului ºi prin aceasta de
lui bisericesc”, aºa cum îi place Pãrintelui rolul mamei în sãdirea cre-
Teofil sã o numeascã, mãnãstirea brânco- dinþei din sânul familiei.
veneascã de la Sâmbãta de Sus a reunit mul- La rândul sãu, Înalt Prea
þime de credincioºi din toatã Þara Fãgãra- Sfinþitul Laurenþiu a definit
ºului ºi din toate colþurile þãrii. Pe feþele Ortodoxia ca fiind credinþa
tuturor strãlucea lumina Învierii, credin- care nu poate despãrþi cin-
cioºii participând nu numai la Sfânta stirea lui Hristos de cin-
Liturghie, ci ºi la Taina Maslului, chiar stirea Maicii Domnului.
dacã vremea nu era tocmai favorabilã. Liturgic, Ortodoxia îmbinã
Cu toþii, preoþi ºi credincioºi, ne-am cultul de adorare adus lui
bucurat de participarea Înalt Prea Dumnezeu cu acela de prea
Sfinþitului Laurenþiu Streza, Mitropolitul cinstire adus Maicii Dom-
Ardealului, precum ºi a Prea Sfinþiei Sale nului. Pãrintele Mitropolit ºi-a încheiat din pãdurea de fagi. Întreaga adunare
Irineu Duvlea, Episcop-Vicar al Episco- cuvântul de învãþãturã prin rostirea rugã- creºtineascã a plecat luminatã de mi-
piei Ortodoxe Române din America. ciunii de la Acatistul Maicii Domnului. nunatele cuvinte de învãþãturã, de fru-
Cuvintele de învãþãturã, de îndemn, au Deºi Dumnezeu ploua a binecuvântare museþea slujbelor, împodobitã de razele de
fost pe cât de variate, pe atât de bine struc- din cer, în timpul Sfintei Taine a Maslului soare care s-au lãsat aºteptate.
turate teologic, transmiþând credincioºilor credincioºii nu au pãrãsit altarul de varã Pr. Cãtãlin Teulea
bucuria ºi valoarea trãirii Ortodo-
xiei. Predica exegeticã a Pãrintelui
Profesor Vasile Mihoc ne-a fãcut
Sfântul Nectarie la Bucium
sã aprofundãm semnificaþiile adânci urmând apoi preotul paroh cu Sfânta
ale Evangheliei racordatã la timpul Evanghelie, doi preoþi care au tãmâiat în-
ºi civilizaþia Noului Testament. Iar continuu uliþele satului, pãrinþii cu Sfintele
Pãrintele Teofil a readus în faþa o- Moaºte ºi mulþimea de credincioºi, proce-
chilor noºtri duhovniceºti substan- siunea a ocolit satul în sunetul clopotelor ºi
þa vie a textelor liturgice specifice al Canonului Învierii, interpretat de un
perioadei Penticostarului, sublini- grup vocal din Braºov. Deºi vremea nu a
ind faptul cã în fiecare duminicã fost prea prietenoasã, oamenii, unii dintre
putem fi pãrtaºi la Învierea lui ei îmbrãcaþi în costume tradiþionale
Hristos prin participarea la Sfânta româneºti, nu s-au speriat nici de ploaie,
Liturghie. Dacã Pãrintele Profesor Buciumenii au avut parte sâmbãtã, 3 nici de noroaiele prin care au trebuit sã treacã.
a clarificat biblico-exegetic impor- mai, de o zi istoricã pentru ei: o pãrticicã Convoiul s-a oprit la poarta bisericii, unde
tanþa ºi valoarea cinstirii Maicii din moaºtele Sfântului Nectarie din Eghina preoþii au sãvârºit sfinþirea apei ºi au sfinþit
Domnului, Pãrintele Teofil a reuºit este adãpostitã acum în biserica satului. icoana cu sfintele moaºte, care a fost depusã în
sã ne facã pãrtaºi cinstirii ei prin Evenimentul, organizat cu binecuvântarea bisericã pe un tetrapod special realizat de un
cuvântul rostit, ce ne-a purtat ca o Înalt Prea Sfinþitului Laurenþiu Streza, a meºter din sat.
rugãciune spre Maica Domnului. fost marcat de o procesiune în care oame-
Un cuvânt emoþionant a rostit nii, în frunte cu un sobor de preoþi, au strã- Vindecãtor de cancer
apoi Prea Sfinþitul Irineu, cel care a bãtut uliþele satului, apoi au intrat în lãca- Credincioºii au participat apoi la slujba
fost stareþ al mãnãstirii între 1993- ºul de cult pentru a-l aºeza acolo pe Sfântul Paraclisului Sfântului Nectarie ºi au ascultat la
2000. Acesta a mulþumit în mod care este acum ocrotitorul parohiei. final cuvântul Pãrintelui Matei. Stareþul schi-
deosebit Înalt Prea Sfinþitului Lau- tului de la ªinca Veche a povestit despre viaþa
renþiu cã l-a primit cu cãldurã aca-
Întâmpinat ca un ierarh Sfântului Nectarie (1846-1920) ºi câteva din
sã, “acasã” pentru Prea Sfinþia Sa în- Moaºtele Sfântului Nectarie au ajuns la nenumãratele minuni pe care acesta le sãvâr-
semnând România, dar mai ales Mã- Bucium însoþite de Pãrintele Matei Bilauca, ºeºte ºi în zilele noastre, fiind cunoscut îndeo-
nãstirea Sâmbãta, unde s-a format stareþul Schitului “Naºterea Maicii Domnului” sebi ca vindecãtor de cancer. Pãrintele le-a ex-
ca monah, mãnãstire pe care a avut de la ªinca Veche. La intrarea în sat, stareþul ºi cei plicat buciumenilor ºi cum au ajuns ca biseri-
cinstea sã o slujeascã ºi ca stareþ, doi cãlugãri de la mãnãstire au fost întâmpi- ca lor sã-l gãzduiascã pe acest mare sfânt,
responsabilitate deloc uºoarã, pe naþi de preotul paroh Marius Corlean, împreu- povestindu-le cum a dãruit o pãrticicã din
care a preluat-o cu râvnã ºi dãruire nã cu alþi patru preoþi ºi mulþimea de credin- moaºtele Sfântului de la ªinca familiei preotu-
actualul Pãrinte Stareþ Ilarion Urs. cioºi. Sfântul Nectarie, care a fost episcopul Pen- lui lor, însã acesta a ales sã o aºeze în bisericã,
A îndemnat pe toþi credincioºii sã tapolei, a fost primit ca un ierarh: în sunetul clo- pentru ca Sfântul Nectarie sã devinã ocro-
nu-ºi piardã identitatea credinþei potelor, cu steaguri, Sfânta Cruce ºi Evanghelia. titorul satului ºi sã se poatã bucura de el întrea-
ortodoxe, credinþã ce nu se poate Cu praporii ºi icoana Sfântului în frunte, ga comunitate. Natalia Corlean
4 Sãrbãtorile lunii
când L-au vãzut înãlþându-Se pe Domnul?
Praznicul Înãlþãrii ºi al Rusaliilor Dacã ei s-au întors la Ierusalim cu bucurie
mare, au fãcut-o pentru cã au crezut de
Înãlþaþi-vã la cele înalte acum în cuvintele lui Hristos, fãrã a mai
avea vreun dram de îndoialã: “Nu vã voi
pentru a primi darurile Duhului lãsa orfani, ci Mã sui la cer, ca sã vã trimit
un alt Mângâietor, Duhul Adevãrului, Ca-
Sãrbãtorile! Praznicele bisericeºti! Zile deosebite de celelalte zile calen- re va fi cu voi pânã la sfârºitul veacului.
daristice obiºnuite. Îmi place sã le numesc popasuri duhovniceºti sau oaze de Acela vã va învãþa toate”.
verdeaþã în acest deºert al vieþii cotidiene. Sãrbãtorile? Clipe de odihnã ªi iatã cã doar peste zece zile, în ziua
sufleteascã. Momente de refugiu ale sufletului într-o altã lume. O lume de Cincizecimii, aceastã promisiune s-a îm-
poveste, de mit sau legendã pentru unii, dar atât de realã pentru cei care cred plinit. Duhul Sfânt, Mângâietorul, a treia
cã creºtinismul nu este o simplã poveste, ci este viaþã. Viaþã adevãratã. persoanã a Sfintei Treimi, se pogoarã în
chip vãzut sub semnul limbilor de foc pes-
Înãlþarea: împãrãþie care, deºi te Sfinþii Apostoli. Acum are loc transfor-
existã real, pentru
Hristos a plecat mulþi pare de poveste.
marea totalã a lor din oameni pãmânteºti
dintre noi? în mesageri ai cerului. ªi cum sã nu se
Hristos S-a înãlþat ca schimbe, când trupul lor se transformã
Înãlþarea Domnului sã-mi dovedeascã cã într-o clipã în templu în care se sãlãºluieºte
la cer ºi Rusaliile sau ºi eu la sfârºitul cãlã- Duhul Sfânt? ªi deodatã din ei încep sã
Pogorârea Duhului Sfânt. toriei mele pãmânteºti curgã ca dintr-un izvor darurile Duhului:
Unii spun cã sunt eveni- mã voi înãlþa. Unde? darul facerii de minuni, darul proorocirii,
mente mitice, petrecute La Rai, la Rai… darul înþelepciunii, darul vorbirii în limbi
cândva demult ºi a cãror Acolo unde locaºul strãine, darul iubirii de Dumnezeu ºi de
poveste e frumos sã o mi-a fost pregãtit de aproapele.
asculþi ºi acum, dupã Cel Care S-a înãlþat. Dar ºtiþi care a fost cel mai mare dar
douã mii de ani. Alþii primit? Înfierea lor de cãtre Dumnezeu.
reuºesc sã treacã dincolo Rãmãseserã orfani timp de zece zile, dupã
de acest vãl al ignoranþei “Nu vã voi
înãlþarea lui Hristos la cer, iar acum au fost
ºi sã pãtrundã într-o altã lãsa orfani” înfiaþi definitiv de cãtre Duhul. Au intrat
dimensiune a lumii aces- ªi totuºi, de ce într-o mare familie, în familia lui Dum-
teia, în care timpul nu se sunteþi bucuroºi la nezeu, cãci acum luase fiinþã Biserica lui
mai mãsoarã în minute ºi Dumnezeu, comunitatea celor care cre-
ani, ci în veºnicie, în care deau cu adevãrat în Învierea lui Hristos.
totul este aºteptare dar ºi întâlnire continuã
cu Cel pe care Îl aºtepþi. Ieºiþi din cotidian!
Pentru mulþi dintre noi viaþa este un fel ªi noi facem parte din aceastã Bisericã.
de joc “de-a v-aþi ascunselea” pe care-l ªi noi am fost renãscuþi la aceastã viaþã
jucãm cu Dumnezeu. ªi ni se pare firesc sã nouã prin lucrarea Duhului. ªi acum Du-
jucãm acest joc cu Dumnezeu de vreme ce hul continuã sã-ºi manifeste lucrarea Sa sfin-
iatã ºi El, de douã mii de ani, spun unii, se þitoare în lume. ªi acum împarte daruri, la
cam ascunde de noi. A venit în mijlocul fel ca ºi atunci. Sunt sigur cã acum vã veþi
nostru. S-a pogorât în istorie. A stat pe întreba: “Dar noi nu vedem aceste daruri.
pãmânt cu noi timp de 33 de ani, dar apoi Cum poþi spune cã ele existã ºi acum?”
s-a înãlþat la cer. ªi acum nu-L mai vedem. Dacã nu le vezi înseamnã cã este o
A plecat de pe pãmânt prin Înãlþare. ªi noi problemã nu cu darurile Duhului, ci cu
prãznuim Înãlþarea Sa la cer. Paradoxal, ar tine, care nu vrei sã-þi deschizi bine ochii.
spune unii. Vã bucuraþi cã El a plecat? Ce Duhul nu va intra niciodatã cu forþa în
bucurie? Ce praznic? Ce mai sãrbãtoare! viaþa ta. Hristos spune: “Eu stau la uºã ºi
Nu te poþi bucura când cineva drag pleacã bat. Dacã va deschide cineva voi intra la el
de lângã tine. Dar mai ales atunci când ºtii ºi voi cina cu el.” De aceea vã îndemn ca
cã nu-l vei mai vedea niciodatã. ªi totuºi, în aceste zile de prãznuire sã ieºiþi puþin
noi ne bucurãm. Pentru cã noi ºtim de ce a din cotidianul vostru ºi sã vã înãlþaþi cu
plecat. A plecat cu un scop pe care trebuia sufletul spre cele înalte precum S-a înãlþat
sã-l împlineascã. “Mã sui la Tatãl Meu ca Hristos ºi în acelaºi timp sã vã deschideþi
sã vã pregãtesc ºi vouã locaº”. Aºa le spu- praznicul Înãlþãrii? Hristos a plecat. Aþi sufletul la fel ca ºi Sfinþii Apostoli, pentru
sese Apostolilor. El, care este Calea, s-a rãmas singuri, ai nimãnui, vor spune cei ca Duhul Sfânt sã poatã sã-ºi gãseascã
înãlþat la cer ca sã ne arate ºi nouã calea pe care nu înþeleg taina creºtinismului. Cum sãlaº în voi ºi sã poatã sã-ºi împartã
care o avem de urmat, drumul nostru cel putem sã nu ne bucurãm când aceastã darurile prin voi.
adevãrat. Un drum care urcã sus, spre acea bucurie a înaripat sufletele Apostolilor Pr. Iosif Ciolan

CMYK
Dialoguri 5
„Fãrã Înviere creºtinismul nu ar fi existat“
Pe pãrintele Marcel Ivaºcu l-am gãsit în sânul familiei cu inima ca sã credeþi toate
într-o atmosferã caldã ºi primitoare, într-o zi însoritã de câte au grãit proorocii. Nu tre-
mai ºi l-am rugat sã accepte sã purtãm un dialog despre buia, oare, sã pãtimeascã
bucuria Învierii care ar trebui sã ardã mereu în sufletele acestea Hristos ºi sã intre în
noastre. slava Sa?” ªi începând de la
Moise ºi toþi proorocii le-a tâl-
Pãrinte Marcel, Hristos a Petru ne pune în atenþie cel mai cuit lor locurile despre El.
înviat! puternic argument, zicând: “pe Apostolii au fost încre-
Adevãrat a înviat! acest Iisus, Dumnezeu L-a dinþaþi de Învierea Dom-
Pãrinte, v-am cunoscut înviat ºi la aceasta noi toþi sun- nului atunci când l-au vãzut
anul trecut cu prilejul Mas- tem martori”. Ce fel de mar- înviat, au vãzut ºi au crezut,
lurilor de obºte care au loc an tori? Martori oculari. Iatã de ce iar noi suntem încredinþaþi
de an în Þara Fãgãraºului ºi zic Sfinþii Apostoli: “Nu putem de Învierea Sa prin cre-
recunosc cã m-au impresion- sã nu grãim cele ce am vãzut ºi dinþã, suntem dintre fericiþii
at bucuria ºi cãldura cu care am auzit”. ªi sã nu uitãm cã nu despre care i-a zis Iisus lui
vorbeaþi despre Învierea erau dintre cei care aºteptau Toma: “fericiþi cei ce nu au
Domnului. De ce e Învierea Învierea, ci erau cuprinºi de vãzut ºi au crezut”. Dar
dãtãtoare de bucurie? fricã ºi de deznãdejde. Toþi
totuºi, la ce ne ajutã cre- Numele: Pr. Marcel Ivaºcu
Despre Învierea Domnului s-au îndoit când li s-a spus cã a dinþa aceasta în Înviere? Data ºi locul naºterii: 7 august
toþi vorbim cu bucurie ºi cu înviat. Numai întâlnirea cu Învierea Domnului este 1958, Sâmbãta de Sus
cuvinte înãlþãtoare, pentru cã Iisus înviat i-a convins. chezãºia credinþei în propria Studii: 1966-1970 - liceul la
este “praznic al praznicelor ºi Este interesant cum cei ce
noastrã înviere ºi nemurire. Victoria; 1970-1974 - Institutul
sãrbãtoare a sãrbãtorilor”. E au urmat Domnului erau Mântuitorul a înviat ca sã ne Teologic din Sibiu.
actul suprem prin care Mântui- cuprinºi de îndoialã, cu toate arate cã ºi noi vom învia la Familia: cãsãtorit cu Lucia, în-
torul Hristos îºi încununeazã cã ar fi trebuit sã ºtie ce avea Înviere în Ziua cea de Apoi, vãþãtoare, au un fiu - Lucian,
opera de mântuire a lumii, adu- sã urmeze. când, potrivit Scripturii, vor teolog ºi jurist, cãsãtorit, de la
ce dovada supremã a dumnezei- Aºa este. Din cuprinsul
ieºi cei ce au fãcut cele bune, care au ºi o nepoþicã.
rii Sale ºi îºi sacralizeazã învã- Sfintelor Evanghelii ºtim cã
spre învierea vieþii fericite, iar Parohia în care slujeºte:
þãtura. Fãrã Înviere nici aminti- Mântuitorul ºi-a anunþat
cei ce au fãcut cele rele, spre Sâmbãta de Sus - Rãsãriteanã.
rea, nici învãþãtura Lui n-ar fi Patimile, Moartea ºi Învierea
ajuns pânã la noi; ar fi rãmas de mai multe ori. A þinut învierea vieþii nefericite. Iatã Pãrinte Marcel, în încheie-
precum învãþãturile altor filo- anume sã se ºtie cã vine sã cum Învierea Domnului alungã re spuneþi-ne un cuvânt pe ca-
sofi, moraliºti, interesantã - dar împlineascã un plan al lui de la noi teama de moarte ºi re sã-l pãstrãm în inimã...
omeneascã. Fãrã Înviere creºti- Dumnezeu cu lumea, ºi în neºtiinþa despre cele viitoare ºi În una din stihirile de la
nismul n-ar fi existat, Biserica cadrul acestui plan se succed veºnice. Creºtinul adevãrat ºtie slujba Învierii se aratã clar cã
nu s-ar fi întemeiat, iar lumea mai multe etape ºi cã toate sunt cã peste toate stãpâneºte o rân- “acum toate s-au umplut de
nu ºtiu cum ar fi arãtat… cu rost, rânduite de sus. duialã divinã ºi de aceea poate luminã, ºi cerul ºi pãmântul ºi
Aproape în toate timpu- Odatã, Mântuitorul le-a sã îºi ducã în liniºte morþii la cele dedesubt”, cãci Hristos
rile au existat voci care ºi-au vorbit metaforic: “Stricaþi mormânt, iar peste groapa “înviind din mormânt, precum
exprimat neîncrederea în În- Templul acesta ºi în trei zile Îl mormântului aude mereu che- a zis mai înainte, ne-a dãruit
vierea Domnului. Nouã de un- voi zidi”, referindu-se la tem- marea Domnului: “Eu sunt nouã viaþã veºnicã”. De aceea
de ne vine aceastã credinþã? plul trupului Sãu, care trebuia Învierea, Viaþa ºi odihna, tot cuvântul meu este tot din
Când vorbim de Înviere nu sã moarã ca sã învieze. Deºi au cel ce trãieºte ºi crede în Mine, Utrenia Învierii: “Învierea Ta,
vorbim de ceva obiºnuit ci de fost preveniþi cã vor asista la chiar de va muri, viu va fi”. Hristoase, îngerii o laudã în
un eveniment mai presus de acest mare ºi unic eveniment Dacã existã înviere, nu ne ceruri, iar pe noi pe pãmânt ne
fire, un eveniment dumneze- care va întoarce tristeþea în este deloc indiferent cum ne învredniceºte cu inimã curatã
iesc. Credinþa noastrã în bucurie, Sfinþii Apostoli, când trãim viaþa aici pe pãmânt, sã Te mãrim”.
Înviere nu vine din închipuirea L-au vãzut pe Iisus batjocorit, unde ne e dat de Dumnezeu sã Pãrinte, vã mulþumim
cuiva sau a noastrã, ci de la rãstignit ºi mort, n-au mai putut ne pregãtim pentru veºnicie. frumos pentru cãldura ºi
martori oculari, cum sunt gândi decât ca unii care ºtiau cã Toate acestea ne ajutã sã ospitalitatea cu care ne-aþi
femeile mironosiþe, Sfinþii moartea e sfârºitul a toate. înþelegem cã nu venim întâm- primit ºi pentru cuvintele
Apostoli, soldaþii care erau de Numai întâlnirea cu Iisus învi- plãtor, nu trãim întâmplãtor ºi dãtãtoare de bucurie pe care
pazã. Ei ne-au transmis-o din at i-a fãcut din fricoºi curajoºi. nu murim întâmplãtor, ci toate ni le-aþi pus la inimã. Hristos
generaþie în generaþie, ca pe un Pe Apostolii Luca ºi au o logicã ºi o cauzã care ne a înviat!
testament, în cartea sfântã ce se Cleopa Mântuitorul i-a mustrat duc mereu la cauza cauzelor, la Adevãrat a înviat!
numeºte Noul Testament. Ca pentru neîncredere, zicându-le: Dumnezeu, Stãpânul vieþii ºi al Interviu realizat de
sã ne convingã, Sf. Apostol "O, nepricepuþilor ºi zãbavnici morþii. Pr. Ovidiu Bostan
CMYK
6 Viaþa în Hristos
Catehism pe înþelesul tuturor
Sã înþelegem Ortodoxia (II)
Ortodoxia este pe om, dacã þinem cont de afirmaþia lui
Simion Mehedinþi, care a spus cã atât va-
un mod de viaþã loreazã omul, cât a ajuns sã înþeleagã din
Despre Ortodoxie nu vorbim ca despre Evanghelie.
ceva exterior, strãin, aºa cum - de pildã - am
vorbi despre o operã de artã, admirând-o Ortodoxia te cucereºte
din afara ei. Ortodoxia nu se poate descrie, Nu se poate sã ajungi sã cunoºti fru-
pentru cã cine încearcã sã descrie Orto- museþile Ortodoxiei ºi sã nu fi cucerit de
doxia o circumscrie, o limiteazã la cuvin- ele. Existã în Ortodoxie o forþã de atracþie
tele lui. Ori, Ortodoxia are atâtea posibi- direct proporþionalã cu mãsura în care te
litãþi, cât este omul în stare sã descopere la implici în viaþa duhovniceascã. Pagina
mãsura la care a ajuns. Din aceastã cauzã Scripturii pe care o rãsfoieºti pentru a nu
Sfântul Simeon Noul Teolog a spus cã ºtiu câta oarã nu este deloc identicã cu adânceºte înþelegerea, te deschide. Cum
“Hristos se aflã ascuns în poruncile Lui ºi aceeaºi paginã de data trecutã. Deºi i-a cucerit Hristos pe ucenici? Vedem din
Se descoperã pe mãsura împlinirii lor”. conþinutul este neschimbat, fiecare lecturã rãspunsul lui Petru: “Doamne, unde ne
Ortodoxia este un mod de a-l mãsura a Scripturii te duce undeva mai departe, îþi vom duce? Tu ai cuvintele vieþii veºnice.”
Altfel spus, “Doamne, ne-ai cucerit

Uitarea de a iubi…
Aº vrea sã încep articolul meu de aceastã ne împãrtãºim, fii ai Tatãlui ºi, automat, fraþi.
într-o aºa mãsurã încât nu avem unde
sã gãsim ceva mai bun, sau ceea ce ne
oferi Tu. Ai pus stãpânire pe noi ºi ne
place atât de mult sã fim stãpâniþi de
datã cu o întrebare: Câte clipe frumoase pier- Iatã deci cã familia se extinde, prin
dem noi din viaþã datoritã refuzului de a iubi? urmare ºi iubirea ar trebui sã se extindã... Tine încât nu ne mai intereseazã li-
sau... sã vã întreb altfel: Câte momente fru- Fiind membri ai unei mari familii, ar trebui sã bertatea în afara Ta.”
moase ar fi putut exista, dar din cauza “neiu- ne purtãm ca atare, ca ºi în familia “de bazã”. Ortodoxia este rãspunsul
birii” noastre ele nu s-au întâmplat? Iar la baza fiecãrei familii stau încrederea,
Sunt sigurã cã majoritatea cititorilor se respectul, ajutorul, sprijinul reciproc, înþele-
la cãutãrile fiecãruia
gândesc cã aceasta este o întrebare adresatã gerea, bunãtatea ºi, mai presus de toate, cea Omul este un perpetuu cãutãtor,
mai ales familiºtilor ºi cã, vorbind despre pe care se “clãdesc” acestea: IUBIREA. un explorator neobosit. Progresul
iubire, mã refer mai ales la iubirea dintre soþi, Deci între membrii unei familii ar trebui continuu al lumii este rezultatul unei
chiar ºi la iubirea conjugalã. Într-o oarecare sã se dezvolte relaþii armonioase, plãcute, escaladãri neîncetate a limitelor. Dar
mãsurã aveþi dreptate, însã este vorba nu doar bazate pe cele amintite mai sus. Sunt convin- nici o descoperire fãcutã de om nu
de iubirea soþilor, ci de iubirea “familialã”. sã cã aþi observat folosirea formei “ar trebui”. i-a adus mulþumirea deplinã, nu l-a
Cãci, dacã stãm sã ne gândim, fiecare dintre Am folosit-o pentru cã ºtiu cã nu întotdeauna fãcut sã se opreascã pentru cã a gãsit
noi facem parte dintr-o familie, avem pãrinþii ne manifestãm cum trebuie în relaþia cu ceea ce cãuta. ªi nici faptul cã a pus
noºtri, sau soþii ºi copiii noºtri. Mai mult ceilalþi. Am putea sã analizãm ºi sã cercetãm piciorul pe lunã nu l-a apropiat mai
decât atât, toþi facem parte din Marea Familie mult motivele comportamentului nostru - ciu- mult de Dumnezeu. În schimb, am
al cãrei liant este Hristos. ªi veþi deduce în dat câteodatã - dar cred cã marea concluzie la întâlnit oameni care l-au gãsit pe
cele ce urmeazã cã afirmaþia mea este cât se care s-ar ajunge este aceasta: nu suntem cum Dumnezeu pe pãmânt, în flori, în ei
poate de adevãratã. trebuie câteodatã pentru ceilalþi din cauza lip- înºiºi ºi în ceilalþi..., în Sfântul Potir.
Cei mai mulþi dintre credincioºi în perioa- sei iubirii. Sau (sã zicem mai blând) din cauza Ortodoxia are o singurã regulã:
da Postului Paºtelui care tocmai a trecut, s-au uitãrii de a iubi. Din când în când, “uitãm” cã iubirea dezinteresatã. De fapt, cartea
spovedit iar apoi s-au împãrtãºit cu Trupul ºi iubim ºi mai “scãpãm” câte un lucru, o faptã de vizitã a Ortodoxiei este IUBIREA.
Sângele Mântuitorului nostru Iisus Hristos. mai “nelalocul” ei. “În aceasta vor cunoaºte oamenii cã
Cu toþii, indiferent de biserica, oraºul, þara în ca- Gândiþi-vã cã în locul momentelor tensio- sunteþi ucenicii Mei, dacã veþi avea
re ne-am aflat, ne-am împãrtãºit la un moment nate, stresante, ar putea fi momente frumoa- dragoste între voi”, le spunea Mân-
dat cu Trupul ºi Sângele lui Hristos. Cu toþii se, de bucurie ºi cã vã stã în putere sã le trans- tuitorul ucenicilor. Iar la urmã ªi-a
ne-am împãrtãºit din acelaºi Trup ºi acelaºi formaþi pe cele rele în bune prin dãruire ºi iubi- dat duhul îmbrãþiºându-ªi rãstigni-
Sânge, asta înseamnã cã pentru un timp am re. E drept cã pentru a-i iubi pe cei din jur ar tre- torii cu mâinile larg deschise pe
devenit fraþi de trup ºi fraþi de sânge, aºadar bui sã fim în permanenþã cu “mintea treazã”, cruce.
am devenit membri ai aceleiaºi familii. Îm- cu inima deschisã, cu atenþia concentratã la Aºadar, Ortodoxia este ceea ce îi
pãrtãºirea cu Trupul ºi Sângele Domnului ne maxim. ªi n-ar trebui sã ne fie greu sã fim ast- trebuie fiecãruia, pentru cã Hristos
face hristofori, adicã “purtãtori de Hristos”, fel, pentru cã Însuºi “Dumnezeu este Iubire”. “se face tuturor toate”. Ortodoxia ar
pentru cã Îl primim pe Hristos în trupul ºi în Ori, dacã Îl avem mereu pe Dumnezeu cu noi, trebui sã fie respiraþia noastrã.
sufletul nostru. Astfel devenim, toþi cei care avem ºi iubirea. Ramona Broscãþeanu Pr. Adrian Magda
Viaþa în Hristos 7
tru pãcatele pe
Sã postim cu Sfinþii Apostoli care le-am fãcut.
Rugãciunile pe care

Jertfa de varã le facem în zilele de


post sunt unele de
cãinþã, prin inter-
mediul cãrora cerem
Odatã cu începutul verii ne pregãtim pentru a intra într-o nouã ca milostivirea lui
perioadã de post, ºi anume Postul Sfinþilor Apostoli Petru ºi Pavel, Dumnezeu sã biru-
care începe anul acesta în 23 iunie. Rânduiala postului este o practicã iascã ºi sã risipeascã
þinutã cu sfinþenie de cei cu adevãrat credincioºi, pentru cã postul mulþimea pãcatelor
izvorãºte din credinþã, iar cei care nu respectã rânduiala postului dau noastre. De aceea
dovadã de insuficientã credinþã, aºa cum spune Pãrintele Teofil de la postul este un mijloc de
Mãnãstirea Brâncoveanu. mântuire.
În acelaºi timp postul
este un act de cult, o re-
E mai uºor sã postim nunþare de bunã voie, o
împreunã jertfã fãcutã cu gândul la
Biserica a statornicit în decursul Dumnezeu, izvorâtã din
unui an patru mari perioade de post, credinþa ºi dragostea noas-
câte unul pentru fiecare anotimp, pos- trã faþã de Dumnezeu ºi
tul Sfinþilor Apostoli fiind numit ºi pos- din dorinþa de a-i imita pe
tul verii. Acesta are o lungime variabilã Sfinþii Bisericii noastre,
de la un an la altul, începutul lui fiind în care au adus ºi ei lui
legãturã cu Sfintele Paºti. Regula este Dumnezeu aceastã jertfã a
ca acest post sã înceapã în ziua de luni postului.
de dupã Duminica Tuturor Sfinþilor, ªi, ceea ce este mai
care este a noua Duminicã dupã Paºti important, foamea pânte-
sau prima Duminicã dupã Rusalii. În celui pe care o simþim în
acest an, Postul Sfinþilor Apostoli se nu mã voi lãsa biruit de ceva” (6, 12). timpul postului, necesi-
întinde pe durata unei sãptãmâni. Adicã sã nu lãsãm ca pofta sã punã în tatea aceasta biologicã datã de Dumnezeu,
Practica postului a fost prezentã în rân- vreun fel stãpânire pe noi. Sã mâncãm trebuie sã ne înveþe ºi sã ne ajute sã
dul creºtinilor încã de la început, Domnul pentru a trãi, nu sã trãim pentru a mânca. dobândim ºi foamea duhovniceascã,
nostru Iisus Hristos postind înainte de a De asemenea este ºtiut cã omul are o mai foamea dupã mai multã credinþã, foamea
începe sã vesteascã oamenilor Evanghelia. dupã adevãr, foamea dupã dreptate,
bunã dispoziþie spre rugãciune atunci când
De asemenea, zilele de miercuri ºi vineri foamea de înþelepciune, de pace, de
posteºte, de aceea în aceastã perioadã de curãþie sufleteascã ºi în primul rând
au fost zile de post încã din perioada post se înmulþeºte rugãciunea atât în bi- foamea de Dumnezeu. Ne hrãnim trupul,
Apostolilor. Cunoscând Sfinþii Pãrinþi fap- serici cât ºi la casele oamenilor. dar cu ajutorul postului simþim nevoia de
tul cã omul cu greu se urneºte spre cele Postul creeazã în om ºi o disciplinã. a ne hrãni ºi sufletul, iar hrana sufletului
bune ºi cã din fire este aplecat spre cele Dacã la început suntem atenþi la felul ºi este Cuvântul lui Dumnezeu.
rele, s-au hotãrât aceste perioade de post cantitatea mâncãrii, aceastã atenþie se Postul este împlinit, este complet a-
ca exerciþiu de înfrânare a poftelor ºi de mutã mai apoi ºi asupra faptelor, cuvin- tunci când ne spovedim ºi ne împãrtãºim.
întãrire a voinþei spre cele bune. Este mai telor ºi gândurilor noastre, pãzindu-ne ca Foamea postului trebuie sã ne aducã în
uºor credinciosului sã posteascã atunci nu cumva prin vreo acþiune rea sã ne minte cuvintele Mântuitorului Hristos:
când ºtie cã ºi alþii postesc împreunã cu el, facem postul nefolositor. Aceastã mutare a “Eu sunt pâinea vieþii. Cel ce vine la Mine
când ºtie cã toatã Biserica posteºte. atenþiei noastre de la cele materiale la cele nu va flãmânzi ºi cel ce crede în Mine nu
spirituale trebuie sã continue ºi dupã în- va înseta niciodatã”. “Eu sunt pâinea cea
Postul ne disciplineazã cetarea postului, prelungindu-se în toatã vie, care s-a pogorât din cer. Cine
Înfrânarea de la anumite mâncãruri ºi vremea vieþii noastre. Astfel, aceste perioa-
mãnâncã din pâinea aceasta viu va fi în
bãuturi în perioada postului nu se face cu de de post ni se fac nouã ca niºte trepte, în
veci. Iar pâinea pe care Eu o voi da pentru
gândul cã acestea ar fi rele, sau cã ar putea fiecare post cãutând sã evoluãm, sã
viaþa lumii este Trupul Meu” (Ioan 6, 35;
sã ne dãuneze în vreun fel. Înfrânarea creºtem duhovniceºte îndepãrtând câte un
51). De aceea, în perioada de post nu tre-
aceasta trebuie sã fie în conformitate cu obicei rãu ºi punând unul bun în locul sãu.
buie sã lipseascã din preocupãrile noastre
gândul Sfântului Apostol Pavel, exprimat De la hrana trupului la Spovedania ºi Împãrtãºania cu Trupul ºi
în prima epistolã a sa cãtre cei din cetatea Sângele Domnului care se dau spre
Corint: “Toate îmi sunt îngãduite (cu hrana sufletului iertarea pãcatelor ºi pentru dobândirea
putinþã), dar nu toate îmi sunt de folos. Prin post ne exprimãm ºi pocãinþa, Îi vieþii veºnice.
Toate îmi sunt îngãduite (cu putinþã), dar arãtãm lui Dumnezeu pãrerea de rãu pen- Pr. Ovidiu Bostan
8 Fii tânãr cu Hristos

Dragostea adevãratã aºteaptã


Într-o societate în care îndemnurile la începerea vieþii sexuale cât mai
repede (cã altfel e ceva în neregulã cu tine!) ne bombardeazã din toate
pãrþile, iatã cã existã tineri care au curajul sã spunã cã îºi doresc ºi altce-
va decât tendinþa turmei. În strãinãtate mai demult, la noi mai de cu-
rând, grupuri de tineri s-au organizat ºi au decis sã spunã ºi celorlalþi
adevãrul ascuns în spatele aparenþelor. Þie ce þi se spune? Cã dacã ai o
vârstã ºi nu þi-ai început viaþa sexualã eºti anormal? Cã poþi sã faci orice
atâta timp cât foloseºti prezervativul sau mijloace anticoncepþionale? Nu
fi aºa sigur, mai cerceteazã! Iatã mesajul unor tineri care au preferat sã
ºtie adevãrul, l-au aflat cu ajutorul specialiºtilor ºi vor sã þi-l spunã ºi þie:

Meritã sã aºtepþi! „CPPSPM este o campanie foarte


Sarcini nedorite în adolescenþã, boli cu transmitere îndrãzneaþã, "obraznicã" dupã unii, foarte
sexualã, printre care se numãrã ºi SIDA, relaþii distruse de greu acceptatã de societate, o campanie
vinovãþie ºi regret ºi inimi zdrobite sunt urmãrile unui stil care întâi provoacã râsul, apoi îþi
de viaþã haotic din punct de vedere sexual. La fiecare provoacã urã faþã de ceea ce vrea sã
schimb de partener(ã), încrederea, care este o condiþie de spunã. ªi asta pentru cã instinctiv omul se
bazã pentru o relaþie stabilã, este tot mai zdruncinatã teme de a descoperi ceva ce îi va schimba
lãsând loc liber suspiciunilor ºi geloziei. total modul de a vedea lucrurile.“
Soluþia cea mai bunã: fãrã experienþã sexualã înainte de cãsãtorie! Este un model de viaþã dinamic,
care depãºeºte cu mult invenþiile societãþii, cum sunt pilula sau prezervativul. Tinerii miºcãrii DAA (Dragostea adevãratã aºteaptã)
vor sã arate o alternativã la stilul de viaþã contemporan ºi nu se lasã amãgiþi de motto-ul “Just do it” (Fã-o pur ºi simplu).

„Dragostea stã oare în carne? Nu, nici


De ce meritã sã aºtepþi?
vorbã. EA ÞINE DE SUFLET. Da, este ade- - dragostea adevãratã înseamnã cu mult mai mult decât o porþie de sentimente
vãrat, suntem totuºi ºi materiali. Însã sexul ºi un contact sexual. Ea se dezvoltã dintr-o relaþie de prietenie realã bazatã pe
premarital degradeazã dragostea. În ultimul respect autentic ºi dedicare totalã.
hal. Sunã absurd? Da? Pentru cã imaginea - viaþa sexualã ajunge desãvârºitã numai în relaþia de cãsnicie lipsitã de com-
culturalã propovãduieºte sexul drept cea mai paraþii ºi suspiciuni
înaltã treaptã în fericirea unui cuplu? Sexul - este singura protecþie sigurã faþã de boli cu transmitere sexualã, inclusiv SIDA
premarital nu apropie douã suflete. În schimb - este singura protecþie sigurã faþã de sarcinã sau avort
le desparte, pune accentul pe plãcere fizicã, - este singura protecþie realã pentru inima ta
astfel dragostea iniþialã (care era sau nu) - numele tãu nu va fi “aia...” sau “ãla...”
care avea nevoie de inocenþã, moare uºor dar - trupul tãu curat ºi neatins este prea preþios pentru a fi aruncat
sigur. Nu vã vorbim din cãrþi. Unii dintre noi - îþi vei pãstra o relaþie autenticã cu pãrinþii tãi în cea mai criticã perioadã a vieþii
au avut aceste experienþe. Au vãzut ºi au com- umane: adolescenþa
parat. ªi regretã enorm, ºi ar vrea sã poatã - vei putea într-o zi sã te uiþi în ochii soþului/soþiei tale ºi sã-i spui: “Te-am iubit
schimba trecutul. Însã sunt foarte puþini cei înainte sã te cunosc!”
care s-au putut întoarce, ºi care nu au intrat Aflã mai multe aici:
în sclavia pãcatului, deoarece þineau totuºi
www.campania.ro
mai mult la dragoste ºi adevãr decât la Paginã realizatã de
plãcere. Lupta lor a fost ºi este grea, cãci
www.lifeway.com/tlw/
www.asteapta.ro Natalia Corlean
URMELE RÃMÂN... “

CMYK
Pas în doi 9
lucreze Porun-
Maica Siluana vã rãspunde cile fãrã împotrivire.
Sfaturi celor cãsãtorite cu necredincioºi Când soþul tãu va
simþi cã-l iubeºti, cã
Aº dori sã ne daþi câteva sfaturi celor care bucuria lui pãmânteascã ºi veºnicã e foarte
suntem cãsãtorite cu necredincioºi, ºi care importantã pentru tine, când nu-l vei mai
parcã ne rupem în douã: între soþ, familie ºi judeca nici mãcar în gând, când nu vei mai
între Bisericã, ºi nu ºtim cum sã le împãcãm pe rãspunde rãului cu rãu, când vei binecuvân-
amândouã. Cel mai greu e faptul cã tragem în ta ºi ierta toate în Numele Domnului, o
direcþii diferite ºi este acuzatã credinþa, religia sã-mi scrii ca sã îmi povesteºti ce minunat
(“îndoctrinarea”) pentru toate nemulþumirile lucreazã Dumnezeu...
soþului faþã de soþie. Când spun nemulþumiri, Când nu vei putea sã faci acestea e
subliniez viaþa sexualã, dar ºi dispariþia nevoie doar sã-I spui asta lui Dumnezeu, în
atracþiei pentru celelalte plãceri lumeºti. Uneori chiar clipa aceea ºi sã-I ceri ajutorul. Vine
am impresia cã despãrþirea de soþ e cea mai gând de judecatã, respinge-l ºi binecuvân-
bunã soluþie pentru obþinerea libertãþii în teazã, în gând.
creºterea duhovniceascã a soþiei care porneºte Fii atentã, cu delicateþea specificã femeii,
pe drumul credinþei. Apoi, apare conºtiinþa la nevoile reale ale soþului tãu ºi împlineº-
jurãmântului fãcut prin Taina Sfintei Cununii ºi te-i-le, cu rugãciune. Când nevoile lui þi se par
a întrebãrilor legate de mãsura în care am pretenþii sau modul în care cere sã i le împli-
respectat sau nu aceste jurãminte, capacitatea neºti este pãcat, roagã-te, binecuvânteazã în
sau puterea de a alege între rãbdare ºi dorinþã (râvnã). Cum poþi gând ºi apoi spune-i cã nu poþi ºi cã nu vrei sã faci asta. Dacã o
sã nu cazi în ispita de a-þi condamna soþul pentru slaba creºtere vei spune fãrã sã-l jigneºti ºi fãrã sã-l judeci va înþelege ºi te va preþui.
duhovniceascã ºi a fi realistã la neputinþele duhovniceºti proprii, Cred cã cel mai mare duºman al vostru, surioarele mele
la a cãuta adevãrata cauzã în propria persoanã? Cum sã alegi dragi, este judecarea. Biruindu-l pe acesta veþi deveni “întocmai
între Liturghii, slujbe, conferinþe, cãrþi, rugãciuni etc., generând ca apostolii”.
tulburare, silã etc. în sufletul soþului tãu ºi varianta evitãrii cer- Cu încredere ºi dragoste în Domnul,
turilor pe aceastã temã? ªi mai ales atunci când soþul este un om M. Siluana
bun, cu o moralitate medie-ridicatã, fãrã vicii etc.?
Cum sã procedezi atunci când apar diferenþe de opinii
asupra vieþii sexuale, asupra obiectivelor familiale,
E bine sã fii pretenþios atunci
asupra intereselor profesionale, financiare etc.? când îþi alegi soþul?
Credeþi cã un om care nu crede în existenþa lui
Sigur cã da, foarte pretenþioasã. nicii în istoria comunitãþilor tradiþio-
Dumnezeu, ºi care nici mãcar nu vrea sã-i cerceteze
Noi trebuie sã fim alese, noi trebuie nale erau cele fãcute de familiile mi-
aceastã existenþã de dragul familiei, credeþi cã se poate sã ne lãsãm alese. Sã alegem din cei rilor sau cele fãcute din interes. De
ca Dumnezeu sã treacã peste libertatea lui de alegere ºi care vor sã ne aleagã. Trebuie sã fim ce? Pentru cã într-o cãsnicie se întâl-
sã-l caute sã-l aducã spre El? pretenþioase, în sensul cã sã ºtim ce nesc douã neamuri, douã seminþii,
Vã mulþumesc din suflet! vrem de la viaþã ºi sã ne cunoaºtem care trebuie sã se iubeascã. ªi pãrin-
C. neputinþele. Dacã eu sunt emotivã, þii ºtiau mai bine: “E de-a lui cutare,
Dragã C., dacã sunt nervoasã din fire, atunci n-ai ce sã faci cu ei”. ªi se iubeau tine-
Un Pãrinte spunea cã un credincios cãsãtorit cu un voi avea grijã ca mama bãiatului rii ºi se luau, în ciuda sfaturilor pãrin-
necredincios este un apostol ºi chiar un martir al Sfintei meu sã fie o femeie cumsecade, cã þilor, ºi ieºeau iubiri tragice, pentru
Biserici, dacã acesta trãieºte poruncile Mântuitorului altfel degeaba este el bãiat bun, dacã cã se luau ºi se lãsau. Pentru cã toatã
acolo unde este ºi unde, asta e de la mine, a intrat din mama soacrã este rea. mentalitatea aceea, tot felul în care
dragoste. Trebuie sã fiu extrem de puter- crescuse, apãrea ca o piedicã dupã
Draga mea surioarã, împlinirea poruncilor, aºa cum nicã ca sã fiu fericitã într-o cãsnicie ce dispãrea spuma sentimentelor.
le rosteºte Dumnezeu pentru tine, cu trimitere vie ºi în care mie mi se pare cã mama soa- Nu trebuie sã ne cãsãtorim din
concretã la viaþa ta, la casa ta, la soþul tãu, îþi va deschide crã nu e cum trebuie. Trebuie sã a- interes material sau din sfatul pã-
o perspectivã cu totul ºi cu totul diferitã decât cea în care vem pretenþii: soþul meu pretind sã rinþilor, dar din interes duhovnicesc,
te frãmânþi acum. Acum împarþi lumea în douã: bunã ºi fie creºtin, pretind sã accepte sã naº- da. Mã mântuiesc eu lângã bãiatul
rea. Oamenii în douã categorii: cei care vor intra în Rai tem toþi pruncii pe care ni-i dãruieºte acesta? Am încredere cã atunci când
ºi cei care nu vor intra. Acum te temi cã cei necredin- Dumnezeu, pretind sã nu se console- n-o sã mai poatã, va apela la ajutorul
cioºi te pot împiedica sã intri în Rai. ªi încã altele. ze cu bãutura când l-oi scoate eu din lui Dumnezeu? Dacã nu, nu pot sã
Când principala preocupare va fi împlinirea porun- minþi - sã nu se consoleze cu þuicã, ci am încredere în nimeni, nici în mine.
cilor ºi, în primul rând cea a iubirii aproapelui ºi nejude- sã se consoleze cu Maica Domnului, Eu nu pot sã am încredere în mine,
carea lui, pusã pe acelaºi nivel cu iubirea de Dumnezeu, cu spovedanie; acestea sã-mi fie pre- dacã nu aºtept de la mine sã mã duc
totul se va schimba. Vei vedea, vei auzi, vei simþi cu tenþiile. ªi, dacã doi tineri se spove- la Dumnezeu. Acesta sã ne fie repe-
vederea, cu auzul ºi cu simþirea lui Hristos. Este cea mai desc ºi se împãrtãºesc, nu se poate sã rul când suntem pretenþioºi.
concretã ºi pipãibilã realitate, pentru cine se hotãrãºte sã nu se iubeascã! Cele mai reuºite cãs- Maica Siluana Vlad
CMYK
10 Educaþie creºtinã
depãºeºte o tentaþie, ori când face un efort
Principii creºtine de educare a copiilor spre bine, ori când are nevoie de
încurajare, în special când “merge o

Lauda milã în plus” în a face ceea ce este


bine.
Lauda dupã sfidare
Continuãm serialul consacrat educãrii
creºtine a copiilor - sfaturi preluate ºi Pe cei mici ai mei nu-i laud cã
adaptate (cu acordul autoarei) din cartea m-au ascultat dupã ce tocmai m-au
Raising Godly Tomatoes. Vã reamintim cã sfidat. De exemplu, dacã îl trimit pe
autoarea, Elisabeth Krueger, este o mamã bãieþelul meu sã-mi aducã ceva, ºi
creºtinã din Statele Unite care îºi educã mã ascultã cu bucurie, de obicei îi
acasã cei zece copii. În acest al patrulea zâmbesc ºi îi mulþumesc. Uneori îi
episod, vom învãþa împreunã cum ºi când sã-i lãudãm pe copii, dar ºi despre laud ºi atitudinea: “Mulþumesc. Îmi
atitudinea noastrã generalã faþã de ei ºi încrederea pe care le-o acordãm. place zâmbetul tãu bucuros când faci ceea
ce te rog.” Dar dacã îl rog sã facã ceva ºi o
M-am gândit iniþial cã nu mai e nevoie ºi de fapt îi creau mândrie, în loc de stimã. face cu rea voinþã ºi în silã, în primul rând
sã spun cã trebuie sã vã lãudaþi copiii. Am Sunt moduri bune ºi rele de a lãuda un îi corectez reaua atitudine: “Acum du-te
întâlnit însã unii pãrinþi care nu fac nicio- copil. Lãudaþi-vã copilul, fãrã sã depãºiþi înapoi ºi fã asta din nou, dar cu un zâmbet
datã asta. Nu spun niciodatã nimic drãguþ însã niºte limite. Nu naºteþi patima mân- de data aceasta.” Apoi, când mã ascultã
copiilor lor. Le gãsesc în mod constant driei în copilul dumneavoastrã acope- aºa cum ar fi trebuit, îi spun ceva de genul:
vinã ºi îi criticã. Controleazã fiecare respi- rindu-l cu laude nemeritate, dar fiþi gene- “Bun. E mai bine acum.” Uneori adaug:
raþie a copilului ºi tot îl criticã. Sau am ros cu laudele sincere ºi modeste, atunci “Acum sã þii minte ºi sã faci aºa de prima
întâlnit mulþi alþi pãrinþi care îºi lãudau când sunt meritate. Nu-l lãudaþi pentru datã când te rog.” Uneori zâmbesc ºi îi
copiii cu generozitate, dar o fãceau într-un lucruri la care nu are nici o contribuþie, spun: “Bun. Este mult mai plãcut când faci
mod greºit sau în situaþii nepotrivite. Erau cum ar fi frumuseþea (modul cum aratã) ceea ce-þi cer cu un zâmbet bucuros.” Mã
atât de îngrijoraþi în ceea ce priveºte stima sau inteligenþa. Nu-l lãudaþi în mod con- asigur cã ei ºtiu cã eu aprob ascultarea lor
de sine a copilului, încât îl lãudau excesiv stant pentru orice fleac. Lãudaþi-l când întârziatã, dar nu îi laud în mod ipocrit
betele voastre? Sau sunteþi întot- când tocmai m-au testat, ori m-au sfidat.
Cum vã trataþi copiii? deauna suspicioºi, acoperindu-i în Mã gândesc cã este mult mai bine sã vã
Când disciplinaþi, fiþi siguri cã o faceþi mod constant cu acuzaþii ºi criti- lãsaþi copiii cu impresia cã rebeliunea lor
pe dreptate ºi fãrã mânie. Asta îi va face cism? Aveþi încredere cã au cele mai bune iniþialã a fost o ofensã serioasã care e de
pe copiii voºtri sã aibã încredere în voi, iar intenþii, sau gândiþi cã mereu pun ceva la dorit sã nu mai fie repetatã.
asta e baza unei relaþii iubitoare. Sfânta cale? Atitudinea de laudã
Scripturã ne spune sã nu “ne întãrâtãm Cum vã trataþi copiii pânã la urmã?
Sunteþi iubitori ºi plãcuþi, sau sunteþi niºte Cred cã cea mai importantã parte din a
copiii la mânie”. lãuda copiii nu sunt cuvintele specifice,
Sunteþi corecþi în modul în care vã tra- cãpcãuni critici ºi mereu în control? De
sau sincronizarea, ci a avea o atitudine
taþi copiii? Sau le trãdaþi încrederea ºi si- modul în care vã trataþi copiii în toate aprobatoare în general, tot timpul. Priviþi
guranþa în voi, trecând cu vederea unele aceste lucruri depinde calitatea relaþiei
la ceea ce este bun în copiii voºtri ºi lãsaþi-i
lucruri, apoi pedepsindu-i altã datã pentru cu ei. O relaþie bunã va duce la un carac- sã ºtie, prin atitudinea voastrã (ºi prin cu-
aceleaºi lucruri? Vã rãniþi emoþional co- ter evlavios. O relaþie sãracã aproape cã le vinte ºi acþiuni când e cazul) cã sunteþi
piii, lãudându-i acum, ºi þipând la ei peste va înãbuºi caracterul.
un minut? Disciplinarea trebuie sã fie liberã de foarte mulþumiþi de ei. Când îi apreciaþi,
Le arãtaþi din plin dragoste ºi afecþi- abuz emoþional. Fiþi sinceri ºi direcþi cu uitaþi-vã la inima ºi motivaþiile lor, nu doar
une în majoritatea timpului, ori îi cicãliþi copiii voºtri. Spuneþi-le clar ce aºteptaþi de la acþiunile exterioare. Lãudaþi-i când aleg
mereu pentru cele mai mici greºeli? la ei. Fiþi rezonabili în cererile voastre, sã facã ceea ce este bine. Lãudaþi-i pentru
bunãtate, generozitate, efort susþinut ºi alte
ªtiu copiii voºtri ce se aºteaptã de la apoi drepþi ºi corecþi în modul în care îi indicaþii ale unui bun caracter. Lãudaþi-i
ei, sau le aruncaþi cereri lipsite de raþiune, disciplinaþi când e nevoie. Când copiii voº- când sunt buni ºi ascultãtori, sau doar când
fãrã nici un avertisment? tri se comportã bine, fiþi generoºi cu afec-
au o atitudine bunã. Nu trebuie sã folosiþi
Îi disciplinaþi la fel de sever pentru un þiunea ºi prietenia. Ei trebuie sã ºtie cã pot multe cuvinte. Lãsaþi-i sã ºtie cã faptul cã
simplu accident, ca ºi pentru o sfidare conta pe voi ca sã-i corectaþi când au ne- sunteþi mulþumiþi de ei e o laudã. Este cel
fãþiºã, ori îi lãmuriþi cu înþelepciune a- voie ºi cã vor primi aprobarea voastrã când mai bun lucru ºi trebuie fãcut des. Desigur,
tunci când se iveºte un accident sau o fac ce e bine. Trebuie sã ºtie întotdeauna aprobarea voastrã va fi temporar sus-
greºealã inocentã? cã-i iubiþi ºi cã îi disciplinaþi din acest
pendatã când copiii se comportã într-un
Sunteþi flexibili când e posibil, sau motiv. Una din cele mai bune definiþii ale mod nedorit, dar în rest ei trebuie sã simtã
sunteþi rigizi ºi nerezonabili, fãrã nici un iubirii pe care am auzit-o este: “sã cauþi cã sunt acoperiþi de dragostea ºi aprobarea
motiv? binele celuilalt”. Încurajaþi, iubiþi ºi bucu-
voastrã.
Aveþi încredere în copiii voºtri ºi îi raþi-vã cu copiii voºtri, în timp ce cãu-
lãsaþi sã afle asta prin cuvintele sau zâm- taþi sã faceþi ce e mai bine pentru ei. A consemnat Irina Constantinescu
Educaþie creºtinã 11
10 lucruri de fãcut cu copiii (I) 3. Memorarea
Memorarea trebuie sã
Timpul petrecut cu copiii noºtri este extrem de impor-
înceapã de la vârste fragede (de
tant. Deºi în ziua de azi pentru multe familii acest timp s-a la 2-3 ani) ºi sã continue de-a
redus foarte mult din cauza programului prelungit de ser- lungul vieþii (este foarte utilã ºi
viciu, mulþi pãrinþi, chiar ºi atunci când sunt acasã împre- pentru adulþi). Este necesar ca
unã cu cei mici, preferã sã îi lase în compania televizorului zilnic sã se petreacã puþin timp
sau a calculatorului pentru a-ºi vedea liniºtiþi de treabã, recitând pasajele memorate.
favorizând diminuarea capacitãþii intelectuale a acestora ºi Încurajaþi copilul sã me-
apariþia unor trãsãturi negative de caracter. Copilul pânã moreze lucruri ca pasaje din
în 10 ani are neapãratã nevoie de interacþiunea cu un Scripturã ºi din catehism,
adult, de activitãþi zilnice care sã îi dezvolte mintea si sufle- poezii, pasaje din literaturã.
tul. Iatã un set de 10 astfel de activitãþi care vã vor ajuta sã Memorarea unor texte literare
creºteþi copii sãnãtoºi fizic, mintal ºi spiritual. va pregãti copilul pentru stu-
diul formal al gramaticii la vârsta de 10 ani.
Înainte de
a împlini vâr- 1. Cititul ºi scrisul lucruri se fac la grãdiniþã
sau în clasele primare. El va începe sã “simtã” modul în care se
sta de 10 ani, copilul trebuie sã înveþe sã Odatã ce copilul a învãþat literele, formeazã frazele ºi îºi va îmbogãþi vocabu-
citeascã. Unii copii învaþã foarte devreme este bine sã-i dãm de copiat texte din larul. De asemenea, îl pregãteºte pe copil
(în jurul vârstei de 4 ani), iar alþii mai diferite cãrþi. Copierea e o metodã foarte pentru a face compuneri bune. Ceea ce intrã
în capul unui copil când e mic va ieºi mai
târziu, dar majoritatea copiilor încep sã veche, care ajutã la exersarea abilitãþilor
târziu sub formã de compuneri scrise.
citeascã între 5 ºi 8 ani. Odatã cu cititul se de scriere ºi la introducerea în gramaticã
Copilul poate recita ceea ce a memorat în
învaþã ºi scrisul. De obicei, la noi aceste ºi în topica frazei.
faþa familiei sau al unui grup mai mare.
întâmplã în faþa televizorului Aceasta îl poate pregãti pentru ser-
Povestirea este un foarte
bun exerciþiu pentru mintea 2. Povestirea sau a computerului. În acest bãrile de la grãdiniþã sau ºcoalã, iar
copilului, deoarece îi îmbogãþeºte vocabularul caz mintea este pasivã în procesul de învãþare, mai târziu pentru discursuri ºi dez-
ºi îi dezvoltã imaginaþia. Pãrintele îi citeºte învaþã sã primeascã informaþia fãrã sã o redea bateri. Împreunã, memorarea ºi
copilului un text (sau copilul citeºte singur), dupã aceea. Computerele sau televizorul nu povestirea antreneazã, ascut ºi
apoi copilul trebuie sã spunã, în cuvintele sale, oferã o experienþã de învãþare, cãci aceasta întãresc capacitatea intelectualã,
ceea ce s-a citit. Cel mai bine este ca exerci- necesitã un rãspuns real din partea omului. ceea ce îl va pregãti pe copil pentru
þiul povestitului sã înceapã încã de la vârste Învãþarea la computer este utilã ºi poate fi efi- studii riguroase mai târziu. Aceste
mici, de la 4-5 ani, ºi sã fie practicat zilnic. cientã la vârste mai mari, dar pânã la 10 ani lucruri sunt bine de fãcut în primii
Trebuie sã se înceapã cu puþin. I se citeºte copilul are nevoie de interacþiunea cu un ani de viaþã. Dimpotrivã televizi-
copilului un paragraf dintr-un text sau o adult. unea, mijloacele video ºi chiar oma-
povestioarã scurtã ºi îl rugãm sã redea ce am Notã: Referitor la aceste idei aº recoman- re parte din software-ul educaþional
citit cu propriile sale cuvinte. La început s-ar da cãrþile despre televiziune ale lui Virgiliu actual duc într-o direcþie opusã.
putea sã trebuiascã sã ajutãm copilul cu între- Gheorghe, în special cea referitoare exact la Petreceþi timp (câte 5-10 minute
bãri despre ce am citit, dar pe mãsurã ce vom copii: “Efectele micului ecran asupra minþii pentru fiecare copil), o datã sau de
exersa el va fi capabil sã povesteascã pasaje copilului”. Mulþi pãrinþi îºi lasã copiii în faþa douã ori pe zi, pentru a asculta ceea
tot mai lungi ºi mai detaliate. televizorului fãrã sã considere cã acest lucru ar ce a memorat acesta. Exerciþiile zil-
Povestirea este de mare ajutor, atât pentru fi rãu. Chiar ºi eu, deºi citisem cãrþile despre nice de memorare ajutã la întãrirea
pãrinte cât ºi pentru copil. În primul rând, cu care vã spuneam mai sus, am lãsat-o pe fetiþa minþii, aºa cum exerciþiile fizice
ajutorul ei pãrintele poate testa periodic cât de mea cea mare la desene animate într-o ajutã la întãrirea trupului.
bine a înþeles copilul ceea ce a citit sau ceea ce perioadã, pentru a-mi vedea liniºtitã de tre- Copilul nu trebuie sã recite zil-
a auzit. Cu cât copilul redã mai multe detalii în buri. Din pãcate, în scurt timp am vãzut rezul- nic tot ce a memorat pânã atunci.
povestirea sa, cu atât înseamnã cã a înþeles tatele negative: copilul era agitat, nervos, nu Dupã ce cunoaºte bine un text, daþi-i
mai mult. Dacã nu îºi aminteºte mare lucru se mai odihnea bine, nu mai avea plãcere pen- ceva nou de învãþat, ºi revedeþi
înseamnã cã nu a citit sau nu a ascultat cu tru citit sau pentru alte activitãþi, nu ne mai pasajele vechi o datã pe sãptãmânã.
atenþie. asculta, visa urât etc. Aºa cã am eliminat în Dupã ce copilul a memorat o canti-
În al doilea rând, povestirea poate fi totalitate vizionarea de desene animate la tele- tate rezonabilã de texte, acestea vor
folositã pentru a dezvolta ºi a “ascuþi” capaci- vizor sau la computer. A urmat o perioadã, nu fi trecute în revistã o datã pe lunã
tatea mentalã. Copilul nu trebuie lãsat sã fie un foarte lungã dar destul de grea, de “dezintoxi- sau mai mult. De-a lungul anilor
observator pasiv. Ajutaþi-l nu doar sã memo- care”, în care a trebuit sã mã þin tare ºi sã nu-i multe lucruri pot fi uitate, dar va
reze, ci sã ºi gândeascã. Dezvoltaþi-i mintea deschid iar televizorul. Acum sunt însã mulþu- rãmâne întotdeauna impresia pro-
nu doar ajutându-l sã absoarbã informaþia, ci mitã de rezultate. dusã de ele, iar unele se vor întipãri
sã o ºi prelucreze, sã rãspundã. Mintea care De aceea vã încurajez sã nu mai per- pentru totdeauna.
prelucreazã informaþia trebuie sã o ºi absoar- miteþi copiilor sã se uite la televizor, chiar Irina Constantinescu, psiholog
bã în aceeaºi mãsurã, iar acest lucru nu se dacã e mai comod pentru voi uneori. (va urma)
Femeia
Samarineancã
(Ioan 4, 5-42)
Dragi copii, la câteva sãptãmâni
dupã Paºti Biserica noastrã prãznuieºte
Duminica Samarinencei. La Sfânta
Liturghie se citeºte Evanghelia de la
Ioan, capitolul 4, versetele 5-42. Dar sã
vedem despre ce este vorba. Dupã o
lungã cãlãtorie alãturi de ucenicii Sãi,
Domnul Iisus Hristos s-a aºezat sã se
odihneascã lângã o fântânã din cetatea
Samariei. Fiindcã I se fãcuse sete, i-a
cerut unei femei care venise acolo sã Îi
dea niºte apã de bãut. Aceasta a rãmas
foarte surprinsã, deoarece iudeii nu
vorbeau cu samarinenii. Atunci Iisus
i-a vorbit despre Apa Vie pe care El o
dã oricui o cere, ºi care devine în sufle-
tul acestuia izvor de viaþã veºnicã.
Dupã ce Domnul Iisus i-a descoperit
câteva lucruri ascunse despre viaþa ei,
pe care numai ea le ºtia, femeia a crezut
în El ºi a chemat pe toþi oamenii din
cetate sã Îl asculte, mulþi samarineni
ajungând sã creadã la rândul lor.
Astfel, femeia samarineancã a
devenit prima femeie care L-a
propovãduit pe Hristos, vorbind despre
El ºi altora ºi chemându-i la El.
Conform Tradiþiei, dupã Învierea lui

Rugãciune cãtre
Mântuitorul Hristos
Doamne, Cel ce ai primit Iisus ea a fost botezatã de cãtre Sfinþii primim pe Hristos în inima noastrã
Pentru noi sã fii jertfit Apostoli, primind numele de Fotini (în vom deveni mai buni, mai veseli, mai
limba greacã acest nume înseamnã înþelepþi ºi astfel se vor bucura ºi cei
ªi ne-ai dat prin Crucea Ta “cea luminatã”) ºi a murit ca martirã în din jurul nostru.
Sã putem în Cer intra, vremea împãratului Nero. De aceea, dragi copii, în viaþã tre-
Þie mã închin plecat Din cuvintele lui Iisus adresate buie în primul rând sã credem în
ªi te rog cu-adevãrat: samarinencei putem ºi noi înþelege cã Hristos, sã trãim aºa cum ne cere El,
Pune Tu putere-n mine, setea sau foamea poate fi astâmpãratã înmulþind harul primit la Sfântul
pe moment cu apã sau mâncare, însã Botez, ºi astfel vom avea o viaþã fru-
Ca sã Te urmez pe Tine existã ºi o sete a sufletului, pe care o moasã, iar Dumnezeu va avea grijã sã
ªi rostind numele Tãu astâmpãrã doar Dumnezeu. Doar El ne primim ºi celelalte lucruri de care
Sã biruiesc orice rãu. dã adevãratele bucurii, pe care nimeni avem nevoie.
Amin nu le poate lua de la noi. Iar dacã Îl Irina Constantinescu

CMYK
Trup ºi suflet 13
Femeie ortodoxã în secolul XXI

O viaþã liniºtitã
A trãi în secolul XXI nu e deloc o sarcinã uºoarã. Lumea a intrat
parcã într-o goanã nebunã ºi nu se mai poate opri. Ca ºi creºtini ne dãm
seama cã, în aceastã nebunie generalã, dacã nu ne luãm rãgazul sã “ne
venim în sine”, sã respirãm aerul credinþei trãind mereu în prezenþa lui
Dumnezeu ºi împlinind Poruncile, ne pierdem sãnãtatea, atât cea
sufleteascã cât ºi cea trupeascã, pentru cã bolile sufletului degenereazã
în boli ale trupului, iar sãnãtatea trupului este legatã de cea a sufletu-
lui. Aceastã legãturã este subiectul rubricii “Trup ºi suflet”, care îºi
propune analizarea ºi explicarea ei, dar ºi soluþii practice. În acest
numãr, psihologul Irina Constantinescu ne oferã câteva metode simple
de a face faþã stresului ºi provocãrilor lumii contemporane.
Astãzi toatã lumea se plânge de stres. acasã plãþile, cumpãrãturile etc. Fã
Suntem stresaþi de problemele de la servi- din casa ta un loc cald, primitor,
ciu, de dificultãþi financiare, de boli, îngri- unde sã te simþi bine ºi sã te poþi
jorãri, necazuri, aglomeraþie, poluare etc. relaxa - asta va reduce considerabil
etc... De multe ori simþim cã avem în spate stresul.
mai mult decât putem duce. Din pãcate nu care te ajutã sã-þi manifeºti ºi sã-þi dezvolþi
putem face nimic pentru a reduce stresul Înfrumuseþeazã-þi viaþa - scapã de creativitatea.
creat de alþii, dar mãcar putem micºora hainele ºi de lucrurile care te deprimã.
stresul provocat de propriile acþiuni ºi Înconjoarã-te de obiecte ºi culori liniº- Evitã sã te compari cu altcineva -
alegeri. Iatã câteva “trucuri” care sper sã titoare. Bea-þi cafeaua sau ceaiul dintr-o întotdeauna va exista cineva care va avea
va fie de folos, aºa cum mi-au fost ºi mie. ceaºcã frumos pictatã, pune câteva flori mai mult decât tine, sau va face lucrurile
într-o glastrã, aºeazã pe masã un ºervet mai bine. Dumnezeu rânduieºte pentru
Întreþine ordinea în casã - o casã brodat - sunt multe detalii care pot crea o fiecare o cale proprie. Unii au bani mai
dezordonatã induce anxietate ºi sentimen- atmosferã plãcutã în casã. mulþi, dar le lipseºte timpul liber. Alþii au
tul lipsei de control. Dacã în casã lucrurile mai puþine bunuri, dar se bucurã de o fa-
sunt împrãºtiate ºi e nevoie de curãþenie, Eliminã zgomotul inutil ºi lec- milie unitã ºi de mai puþine responsabi-
singurul mod de a rezolva problema e sã te turile neliniºtitoare - nu numai televi- litãþi. Învaþã sã te bucuri de succesul alto-
pui pe treabã. În caz cã îþi lipseºte moti- zorul, radioul sau ºtirile pe internet creeazã ra, mulþumind în acelaºi timp lui
vaþia, viziteazã câteva case “puse la punct” stres, ci fluxul continuu de informaþii pe Dumnezeu pentru ceea ce þi-a dãruit.
pentru a te inspira. Când casa mea e care îl primim zilnic. Nu este necesar sã
“întoarsã cu fundul în sus” îmi aduc mereu ºtim orice se întâmplã (rãu) în lume. Au- Fii împãcatã cu toatã lumea - cer-
aminte de casa uneia din prietenele mele, zind în mod repetat ºtiri neplãcute ne um- turile ºi supãrãrile nerezolvate aduc multã
întotdeauna curatã ca un pahar ºi foarte plem de stres ºi de sentimente de depresie. tulburare în suflet. Cautã sã fii împãcatã cu
bine organizatã. Deºi are doi copii mici, A ne umple mintea cu poveºti despre fapte toþi ºi pe cât depinde de tine fii în pace cu
serviciu ºi alte responsabilitãþi, casa ei reprobabile, violenþã, fricã de viitor, eºe- toatã lumea.
aratã întotdeauna foarte bine . curi personale nu ne va ajuta sã fim stabili
Pentru a preveni haosul obiºnuieºte-te emoþional ºi cu o bunã sãnãtate mentalã. Odihneºte-te în fiecare zi - este
sã pui întotdeauna lucrurile la loc imediat Încearcã pentru câteva zile sã nu mai bine ca în orice familie sã existe un timp
dupã ce le-ai folosit ºi învãþã-i ºi pe cei din deschizi radioul, televizorul sau siturile de “siestã” (de obicei dupã masã) când
familie sã procedeze la fel. Nu aduna în ziarelor ºi înlocuieºte fluxul de informaþie toatã lumea sã se odihneascã ºi sã petreacã
casã obiecte inutile, debaraseazã-te de nocivã cu cititul unei cãrþi, lectura o jumãtate de orã, sau chiar o orã în liniºte.
orice nu e necesar. duhovniceascã, ascultarea unei muzici Dacã eºti la serviciu ia-þi un rãgaz în care
Dacã seara totul e strâns ºi pus la loc plãcute etc. Vei vedea cã vei fi mai liniºtitã sã te reculegi, sã-þi limpezeºti gândurile, sã
vei începe o nouã zi fãrã stres. ºi cã viaþa ta va merge înainte ºi fãrã sã te rogi.
auzi toate ºtirile din media. Desigur, unele
Redu activitãþile din afara casei - ºtiri sunt necesare, dar poþi trãi fãrã marea Pentru a avea o viaþã liniºtitã pu-
prea multe obligaþii ºi activitãþi în afara lor majoritate. ne-þi ordine în viaþã, fã-þi curãþenie în
casei ne pot deturna atenþia de la ce e mai suflet, pune gânduri frumoase în inimã,
important: cãminul ºi familia noastrã. Fã ceva creativ - împletitul, cusutul, foloseºte-þi creativitatea ºi întreþine-þi
Învaþã sã spui NU celor care te preseazã sã brodatul, lucrul manual, decorarea casei sãnãtatea!
te implici în ceva. Pe cât posibil rezolvã de sunt activitãþi foarte liniºtitoare ºi plãcute, Irina Constantinescu, psiholog
Mai multe despre organizarea zilnicã, femeia creºtinã, educaþie etc. gãsiþi la adresa www.dulcecasa.blogspot.com

CMYK
14 Actualitatea religioasã
structuri, pentru cã este foarte necesar ca
Românii din Italia au episcop slujirea pastoralã, duhovniceascã ºi socialã
sã fie organizatã, sã poatã fi
Prea Sfinþitul Siluan, ales episcop al episcopului proaspãt întro- rânduitã pe tot teritoriul
nou înfiinþatei Episcopii Ortodoxe Româ- nizat. S-au citit mesaje ºi Italiei ºi sã aibã o structurã
ne a Italiei în urma ºedinþei Sfântului din partea arhiepiscopului închegatã. La ora actualã
Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 5 romano-catolic de Lucca - sunt 75 de parohii în Italia ºi
martie 2008, a fost întronizat. Evenimentul prezent la eveniment, dar o mãnãstire.” Prea Sfinþitul
a avut loc în data de 8 mai 2008, în locali- ºi a preºedintelui Româ- Siluan a precizat cã sperã sã
tatea Lucca din Italia. Au fost prezenþi la niei, Traian Bãsescu ºi a poatã sluji poporul român pe
eveniment ierarhi ortodocºi dar ºi catolici, premierului român Cãlin care-l pãstoreºte printr-o cât
reprezentanþi ai Guvernului român ºi ita- Popescu Tãriceanu. mai bogatã hranã duhov-
lian ca ºi oficialitãþi locale, precum ºi un Evenimentul a conti- niceascã, dar ºi social, pentru
numãr de peste cinci sute de credincioºi nuat cu o masã festivã ºi, a ajunge aproape ºi de cei
ortodocºi români din toatã Italia ºi din seara, cu un concert de care nu cunosc Biserica.
Europa. muzicã bizantinã susþinut Evenimentul a adus
Dupã Liturghia oficiatã de ÎPS Lau- de corul Bizantion din Iaºi bucurie ºi speranþã în inimile
renþiu al Ardealului, ceremonia de întro- ºi prezentarea unei expo- sutelor de mii de ortodocºi
nizare a fost condusã de ÎPS Mitropolit ziþii de icoane ortodoxe. români care ºi-au vãzut în
Iosif, care a înmânat Prea Sfinþitului Câteva prime gânduri sfârºit împlinitã aºteptarea de
Siluan mantia arhiereascã ºi cârja de pãs- ale Prea Sfinþitului Siluan a avea un pãstor în locurile
torire a credincioºilor. S-a dat citire în noua funcþie au fost exprimate într-un pribegiei lor.
mesajului PF Pãrinte Patriarh Daniel, care interviu la Radio Trinitas: “Pe pãmântul Prea Sfinþitul Siluan are 38 de ani ºi
a oferit un engolpion, o cruce pectoralã ºi Italiei este pentru prima datã când existã o s-a nãscut în comuna Gura Râului din
o cruce de binecuvântare a credincioºilor asemenea structurã bisericeascã. Numãrul judeþul Sibiu, fiind al patrulea din cei ºase
atât de mare al ro- copii ai familiei preotului Gheorghe ªpan.
Noi sfinþi români în calendar mânilor de pe terito- Din 2001 slujeºte Biserica Ortodoxã
Calendarul ortodox s-a îmbogãþit de duminicã, 11 mai, cu 4 riul Italiei a cerut Românã din diaspora occidentalã.
nume de martiri: Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile Dumitru înfiinþarea acestei Amalia Rãibuleþ
din Mocod, Grigore Manu din Zagra ºi Vasile Oichi din Telciu,
toþi patru þãrani nãsãudeni care au trãit în secolul al XVIII-lea. Cel Cel mai tânãr ierarh
mai în vârstã, Atanasie Todoran, care avea peste o sutã de ani, a Prea Sfinþitul Macarie Drãgoi a devenit cel mai tânãr ierarh
þinut o cuvântare în faþa ostaºilor pregãtiþi sã depunã jurãmântul ortodox. Are 31 de ani ºi a fost hirotonit vineri, 2 mai, ca epis-
pentru a deveni grãniceri. Dupã ce a vorbit împotriva trecerii la cop al Europei de Nord, în cadrul unei ceremonii religioase
greco-catolicism cu care autoritãþile încercau sã îi pãcãleascã sã desfãºurate în Catedrala Mitropolitanã din Cluj-Napoca. Slujba
îºi pãrãseascã credinþa strãmoºeascã ortodoxã, românii au aruncat a fost oficiatã de un sobor de 11 episcopi, în frunte cu
armele, în semn de protest ºi nesupunere. Pentru instigare la Mitropolitul Clujului, Albei, Criºanei ºi Maramureºului,
revoltã, “moº Tãnase Tudoran” a fost ucis, prin tragere pe roatã, Bartolomeu Anania. Prea Sfinþitul Macarie a primit în cadrul
în 1763, pe platoul Mocirla de lângã ceremoniei mantia ºi cârja de episcop de la
satul Salva. Împreunã cu el au fost
martirizaþi prin spânzurare, “pentru
Un pas spre Înviere Mitropolitul Clujului ºi de la Înalt Prea Sfinþitul
Serafim, Mitropolitul Europei Centrale ºi de
aceeaºi vinã”, Vasile Dumitru din Ca sã-þi poþi trãi credinþa, trebuie mai întâi Est. Noul episcop este originar din judeþul
Mocod, Grigore Manu din Zagra ºi sã o cunoºti. Mijlocul predilect folosit de Bistriþa-Nãsãud ºi acum va avea ca rãspundere
Vasile Oichi din Telciu, alte 19 per- Mântuitorul pentru a-ºi face cunoscutã învãþã- o comunitate de 30.000 de enoriaºi.
soane fiind supuse bãtãilor cu vergi. tura a fost cuvântul. De aceea, în Postul Mare, Oana Dobrin
Capetele celor martirizaþi au fost Parohia Victoria I, în colaborare cu Liga
ridicate pe pari la poarta caselor în Tinerilor Creºtini Ortodocºi Victoria ºi cu
care locuiserã, iar bucãþi din Parohiile Ucea de Jos, Ucea de Sus ºi Olteþ a Mângâind pe ceilalþi
trupurile lor au fost aºezate la organizat la Casa de Culturã din Victoria Mângâind pe ceilalþi, te zideºti pe tine.
rãscruci de drumuri. “Serile Duhovniceºti”, un ciclu de conferinþe Acesta a fost scopul acþiunii de Sf. Paºti orga-
Sfântul Sinod al BOR a hotãrât ºi proiecþie de documentare religioase având nizatã de Parohia Victoria I ºi Liga Tinerilor
cã, prin exemplul vieþii lor, cei patru invitaþi teologi români de marcã. Conferinþele Creºtini Ortodocºi Victoria, prin care s-a adus
nãsãudeni se înscriu în rândul au fost un pas spre Înviere, un mijloc de a ne mângâiere în casele mai multor familii sãrace
sfinþilor mãrturisitori ardeleni care înþelege mai bine credinþa, iar entuziasmul cu care au beneficiat de plase cu alimente strânse
au murit pentru credinþa ortodoxã ºi care au fost receptate serile duhovniceºti de de la sponsori (magazinele SC Carmolimp
a acceptat cererea de a fi trecuþi în cãtre participanþi sunt o motivaþie pentru a SRL, SC Bârsan SRL, SC Deniseb SRL, SC
rândul sfinþilor, la 245 de ani de la crea o tradiþie pe viitor. Hard SRL, SC Cladiluc SRL, SC Kritonik
revolta condusã de Tãnase Todoran. Prof. Ana Dragomir, SRL, cãrora le mulþumim).
Natalia Corlean Vicepreºedinte LTCOR Pr. Adrian Magda
Sfinþii, prietenii noºtri 15
Pe 4 iunie, ortodocºii români îi
prãznuiesc pe Sfinþii Mucenici Zotic, Martirii de la Niculiþel
Atal, Camasie ºi Filip, de la Niculiþel 30 de ani de la data descoperirii lor, în vara
(Tulcea). Cu rânduiala lui Dumnezeu, în anului 2001, la îndemnul Înalt Prea
plinã epocã comunistã - septembrie 1971, Sfinþitului Teodosie, Arhiepiscopul Tomisu-
în urma ploilor abundente pârâul satului lui, a fost organizat de Sf. Treime, hramul
Niculiþel a ieºit din matcã. Sub ºosea a mãnãstirii Cocoº, un pelerinaj la Niculiþel,
apãrut o adânciturã, care s-a dovedit a fi cu raclele celor patru martiri. Pentru o noap-
intrarea într-unul din cele mai vechi mor- te, sfinþii se întorceau în locul unde au stat
minte creºtine unde au fost îngropaþi mar- veacuri la rând; o noapte de priveghere ºi
tiri. Aici s-au gãsit patru moaºte întregi de rugãciune, pe parcursul cãreia cãlugãrii de
martiri, aºezate într-o raclã comunã, de la Cocoº, Dervent ºi alte mãnãstiri dobro-
lemn, dupã tradiþia ortodoxã cunoscutã, cu gene au citit neîntrerupt, cu rândul, Psalti-
mâinile pe piept ºi cu capul spre apus. Toþi rea. La un moment dat, unul dintre cãlugã- Anul acesta se împlinesc 7 ani de când
martirii aveau capetele tãiate, din care trei rii de la Mãnãstirea Dervent l-a rugat pe cel ÎPS Teodosie a reînviat vechea tradiþie
erau aºezate la locul lor, iar al patrulea se care îl schimba la rugãciune sã-i facã o fo- religioasã în cadrul cãreia raclele cu moaº-
afla pe pieptul martirului. Pe peretele din tografie pentru a pãstra mai bine aminti- tele sfinþilor mucenici sunt purtate în care
stânga intrãrii se aflã sãpatã urmãtoarea rea acelei clipe. Când filmul a fost develo- împodobite tradiþional, într-un traseu ce
inscripþie în limba greacã: “Martirii lui pat, s-a putut observa o razã de luminã po- reface drumul martirajului sfinþilor, tradi-
Hristos”, iar pe peretele din dreapta scrie: gorându-se pe lângã cãlugãr ºi strecurân- þie ce va fi continuatã ºi de noul episcop
“Zoticos, Attalos, Kamasis, Filippos”. du-se în interiorul criptei unde se aflau depu- titular al Tulcei, Prea Sfinþitul Visarion Rã-
Istoricii spun cã Sfinþii Mucenici de la se cele patru racle cu moaºtele martirilor. ºinãreanul. Pr. Dorin Cristea
Niculiþel, Zotic, Atal, Camasie ºi Filip, au
pãtimit pentru Hristos prin tãierea capului, Sfântul Ioan Rusul cându-ºi de dinainte sfârºitul, a cerut sã fie
împãrtãºit, plecând la Domnul imedi-
fie în timpul persecuþiei lui Diocleþian, în S-a nãscut în jurul anului 1690, în at dupã aceea. Bãtrânul preot care îl
anii 303-304, fie în timpul ultimei perse- Rusia. A fost fãcut prizonier ºi dat în spovedea ºi îl împãrtãºea l-a vã-
cuþii sângeroase din timpul împãratului stãpânirea unui agã (ofiþer superior) zut în vis, în 1733, spunându-i cã
Liciniu, în anii 319-324. Erau de vârste turc, care l-a dus la Constantinopol, trupul sãu a rãmas, cu harul lui
diferite: Zotic nu împlinise 35 de ani, Atal iar de aici în þinutul Procopie, în Asia Dumnezeu, neputrezit. Creºtinii
avea aproximativ 40-45 de ani, Camasie Micã. Acesta l-a rânduit sã slujeascã au deschis mormântul, au gãsit sfin-
50-55 de ani, iar Filip 45-55 ani. la vite, iar Sfântul dormea în grajd, tele moaºte, care rãspândeau un par-
La 17 ianuarie 1973, în urma hotãrârii unde se ruga, postea ºi recita din psalmii fum dumnezeiesc, ºi le-au dus în bise-
date de Sinodul Bisericii Ortodoxe Româ- pe care îi ºtia din copilãrie. Noaptea mai rica unde obiºnuia sã privegheze Sfântul.
ne, moaºtele celor patru martiri au fost fugea la o bisericã din apropiere pentru a Într-o înfruntare, Osman Paºa, trecând
transportate la mãnãstirea Cocoº. La exact priveghea ºi tot aici se împãrtãºea în prin Procopie, a dat foc bisericii, vrând a se
CeConstantin
înseam-nvine
ã ndinumlatinã
eleºimînseam-
eu? fiecare sãptãmânã cu Sfintele Taine.
A început sã facã minuni încã din tim-
rãzbuna pe creºtini. Vãzând însã sfintele
moaºte miºcându-se în mijlocul focului,
pul vieþii sale, cea mai cunoscutã fiind întâm- turcii s-au îngrozit ºi au fugit. Dupã ple-
nã cel care este ferm, hotãrât. Acest nume ne plarea cu farfuria cu pilaf. În timp ce aga
aminteºte cã în viaþã omul trebuie sã fie ho- carea lor, creºtinii au gãsit trupul sfânt
tãrât ºi de neclintit în lupta sa cu ispitele ºi era la Mekka, soþia acestuia a pregãtit un întreg. Nu pãþise nimic, era tot înmiresmat,
greutãþile vieþii, cerând mereu ajutorul lui ospãþ. Printre mâncãruri se afla un fel de pi- dar puþin înnegrit de la foc, aºa cum a
Dumnezeu. Sf. Împãrat Constantin, din vea- laf care îi plãcea foarte mult agãi, iar stãpâ- rãmas pânã astãzi, spre aducere aminte.
cul IV, este cel care a pus capãt persecuþii- na casei ºi-a exprimat regretul cã acesta nu Dupã conflictul dintre Turcia ºi Grecia
lor creºtinilor, dând libertate de manifestare este împreunã cu ei, sã guste. Sfântul i-a din 1922, grecii din Asia Micã au fost nevo-
creºtinismului. Împreunã cu mama sa, Elena, spus atunci sã pregãteascã o farfurie, pen- iþi sã plece. Locuitorii din Procopie au luat
este sãrbãtorit pe 21 mai. tru cã i-o va trimite agãi. Invitaþii au râs de cu ei sfintele moaºte ºi odoarele bisericii ºi,
Elena - vine din greacã ºi înseamnã el, însã femeia a poruncit bucãtãresei sã se dupã multe peregrinãri, s-au stabilit în
torþã, fãclie luminoasã, strãlucirea soarelui. supunã, crezând cã Ioan a cerut-o pentru el insula Evia, în Grecia, unde au înfiinþat o
Persoanele care poartã acest nume cu sau pentru vreo familie sãracã. Când aga localitate cu acelaºi nume. Au ridicat aici o
derivatele lui: Lenuþa, Lili, Lenuº, Neli, s-a întors din pelerinaj, a adus cu sine far- nouã bisericã, care adãposteºte racla cu
Ileana, Ilinca, au datoria sã lumineze în jurul furia de aramã în care fusese pus pilaful, ºi sfintele moaºte. Nenumãratele minuni de
lor cu lumina credinþei ºi a faptelor bune a povestit cã într-o zi (exact cea în care fu-
dupã porunca Mântuitorului: “Voi sunteþi care se bucurã cei care aleargã cu credinþã
lumina lumii... Aºa sã lumineze lumina
sese ospãþul), a gãsit în camera pe care o la ajutorul Sfântului au fost consemnate,
voastrã înaintea oamenilor încât vãzând ei lãsase încuiatã o farfurie cu numele lui iar în bisericã existã ºi dovezi ale unora
faptele voastre cele bune, sã slãveascã pe scris pe ea, aºa cum erau cele de acasã, dintre ele. Sfântul Ioan este cunoscut de cei
Tatãl vostru Cel din ceruri.” (Matei 5,16). plinã cu pilaf cald. Vestea minunii s-a rãs- care îl iubesc ca fiind un tãmãduitor de boli
Sf. Împãrãteasã Elena a rãmas un exemplu pândit repede, iar de atunci chiar ºi turcii îl grele, un ascultãtor al pãrinþilor ai cãror
de bunãtate ºi de dragoste cãtre toþi cei de priveau pe Sfântul Ioan cu teamã ºi respect. copii au cãzut în tot felul de ispite sau un
lângã ea, dar mai ales faþã de Dumnezeu. Sfântul Ioan Rusul a trecut la cele mijlocitor la Dumnezeu pentru cei care nu
Pr. Ion Tãrcuþã veºnice de tânãr, în 27 mai 1730. Cunos- au copii. Natalia Corlean
16 Trecut ºi prezent
Biserica "Sf. Nicolae" din Ucea de Jos
Continuãm pelerinajul nostru la bisericile din Þara Fãgãraºului
cu un popas la Ucea de Jos. Aici, o bisericã impresionantã, cu aer
de catedralã, se înalþã semeaþã în mijlocul satului. Parohul ei este
din 2007 pãrintele Ion Tãrcuþã, care a moºtenit o comunitate pãs-
toritã cu multã vrednicie, timp de 47 de ani, de Pãrintele Profesor
Ioan Glãjar. Acesta din urmã a fost ºi lector la Institutul Teologic Pr. Ioan Glãjar
din Sibiu, între 1976 ºi 1990, iar acum este ghidul nostru în aceastã
cãlãtorie în istoria satului ºi a bisericii din Ucea de Jos.
Corespondenþe paroh a fost Pr. Ioan
Glãjar, iar de la 1
în alte limbi ºi þãri martie 2007 slujeºte
Existenþa satului Ucea de Jos din Þara ca preot paroh pãrin-
Fãgãraºului este consemnatã, dupã tele Ion Tãrcuþã.
cunoºtinþele noastre pânã în prezent, în trei În ceea ce priveºte
documente istorice ce dateazã din anii locaºurile de cult ale
1223, 1475 ºi 1509. Parohiei Ucea de Jos,
Denumirea de UCEA a satului ar menþionãm cã în
proveni, dupã unii specialiºti, din limbile veacurile XVII-
turcã sau tãtarã, dupã alþii din limba da- XIX existau douã
cilor, iar dupã alþii chiar din limba sanscri- biserici, ambele
tã. Este interesant de relatat cã denumirea ortodoxe, una
localitãþii are corespondenþe ºi în alte limbi fiind doar a boie-
ºi þãri. Din multele denumiri menþionate rilor. Una dintre
ale istoriei ºi apreciate ca provenind din acestea a dãinuit Pr. Ion Tãrcuþã
rãdãcina UCI, redãm doar câteva: Ucia pânã în 1926,
boljsaja (Rusia), Uci (Polonia), Ucenfu de Serviciul Tehnic al Arhiepiscopiei
când a fost demolatã ºi în locul ei a fost
Sibiu, care a "verificat" ºi a aprobat proiec-
(China), Utschthal (Austria) ºi Utsjoki construitã alta prin strãduinþa preotului Ilie
(Finlanda). În Bucureºti existã "Strada tul ºi a autorizat parohia sã îl aplice.
Mânecuþã. Biserica nouã, construitã în stil
Erorile au fost constatate abia dupã
Ucea", din care se desprinde "Aleea bizantin adaptat (plan cruciform ºi cu trei
Ucea". O vale din Munþii Fãgãraº se prãbuºire, în urma cercetãrilor dispuse de
turle), a fost sfinþitã în 10 iunie 1928 de
Procuratura Fãgãraº ºi efectuate, la reco-
numeºte "Ucea Mare", iar alta Mitropolitul Ardealului, Nicolae Bãlan,
"Uciºoara". De la denumirea satului se mandarea acesteia, de cãtre experþi ai
atribuindu-i-se hramul "Sf. Nicolae". Academiei Române.
trage ºi numele de familie Uceanu, exis-
tent în þara noastrã, ca ºi cel de Ucenescu. S-a prãbuºit în urma Sub pãstorirea Pr. Ioan Glãjar, biserica
a fost reconstruitã ºi dotatã din nou cu
Dintotdeauna ortodoxã unor greºeli de calcul toate obiectele de inventar ºi de cult nece-
Sub raport religios, putem spune - în În urma unor reparaþii capitale nece- sare, iar în anii 1993-1999 a fost pictatã în
baza celor mai multe conscripþii vechi - cã sare, ce au constat ºi din demolarea turlei tehnica frescã de cãtre pictorii Virgil ºi
satul Ucea de Jos a fost în decursul se- Pantocratorului ºi construirea alteia în loc, Livia Pavel din Sibiu.
colelor, în permanenþã, o parohie orto- biserica s-a prãbuºit în proporþie de douã Resfinþirea bisericii a fost sãvârºitã în
doxã. Din rândul celor mai vechi preoþi treimi, în 11 octombrie 1972. Prãbuºirea ei 1 iunie 2003 de cãtre P. S. Episcop
cunoscuþi din documente istorice amintim s-a datorat greºelilor de calcul al rezis- Visarion, pe atunci Vicarul Arhiepiscopiei
doar pe primii trei: Popa Oprea (1632), tenþei ansamblului pe care a fost ridicatã Sibiului, iar actualmente Episcopul
Popa Radu (1637) ºi Protopopul Man noua turlã, greºeli sãvârºite de autorii Eparhiei Tulcea.
(1667-1687). De mai târziu, vrednici de proiectului noii turle, specialiºti din Biserica are câteva cãrþi vechi ºi
amintire pentru realizãrile lor sunt preoþii Serviciul de Proiectare al Direcþiei obiecte de inventar de valoare religioasã,
Ilie Mânecuþã (1900-1944) ºi Marcu Monumentelor Istorice Bucureºti. istoricã ºi culturalã.
Budac (1944-1959). Între anii 1960-2007 Greºelile de calcul n-au fost depistate nici Pr. pensionar Ioan Glãjar
Str. Ion Codru Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Colaboratori: Amalia Rãibuleþ,
Drãguºanu nr. 6 Bîlbã (Toderiþa), Pr. Ovidiu Bostan Irina Constantinescu, Laura Ciolan,
(Olteþ), Pr. Iosif Ciolan (ªinca Veche), Ramona Broscãþeanu, Mihaela Bîlbã
Tel. 211790 Pr. Marius Corlean (Bucium), Pr. Dorin Tehnoredactor: Natalia Corlean
Preºedinte fondator: Pr. Protopop Ioan Ciocan Cristea (Perºani), Pr. Adrian Magda
Redactor ºef: Natalia Corlean (Victoria), Pr. Alexandru Stanciu (Ucea Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dvs.
Corecturã: Amalia Rãibuleþ, Veronica Pãtru de Sus), Pr. Ion Tãrcuþã (Ucea de Jos), la adresa redacþiei sau pe e-mail la
Tiparul: SC GRAMM SRL Pr. Cãtãlin Teulea (Recea) apostolatfagaras@yahoo.com

CMYK