Echipamente electrocasnice

ALEGEREA ECHIPAMENTELOR ELECTROCASNICE

EFICIENTE ENERGETIC
1. Generalitati
Producatorii de aparatur electrocasnic continu s fabrice noi modele care vor
permite economisirea energiei electrice, bani i s contribuie la protejarea mediului
nconjurator. Ca atare, la achizitionarea unui aparat nou este bine sa se studieze mai nti
eticheta energetica. Aceasta, mpreuna cu fisa aparatului, permit selectarea unui model
tinnd cont de caracteristicile lui, cum ar fi marime sau volum, performanta, energie si apa
utilizate. Aceste informatii sunt disponibile pentru toate modelele importante si sunt
memorate n baze de date ce pot fi consultate.
Aparatele eficiente energetic au un cost initial de achizitie mai ridicat, dar costuri
de exploatare mai scazute. Costurile de exploatare pe ntreaga durata de viata a produsului
pot fi calculate din informatiile disponibile pe eticheta energetica si n fisa aparatului.
Aparatele electrocasnice sunt grupate astfel:
- frigidere si congelatoare;
- masini de spalat rufe;
- aparate de aer conditionat;
- cuptoare electrice;
- becuri;
- masini de spalat vase.
n mediul rezidential, energia electric este utilizat pentru aparate electrocasnice,
ncalzirea/racirea spatiului i ncalzirea apei.
Att consumul de energie electric ct i economiile posibile depind de mai multi
factori cum sunt: marimea familiei, vrsta membrilor familiei, modul de utilizare a
aparatelor, tipul locuintei, nivelul de trai iar energia ce poate fi economisita pentru multe
locuinte din UE este de 40% sau mai mult.
Pentru multe din locuintele Uniunii Europene, economia de energie ar putea fi de
peste 40%-50% din factura de energie electrica curenta. Pentru reducerea costurilor trebuie
reduse consumurile aparatelor si abia apoi stabilita eventuala surs de energie regenerabila.
n vederea reducerii consumurilor, utilizarea eficienta a energiei electrice n
locuinte este esenial. Este important de analizat unde este utilizat electricitatea n
locuinta, printr-un tur virtual al camerelor sau prin examinarea modului de utilizare a
10

Echipamente electrocasnice

aparatelor electrice i electrocasnice. O economie imediat poate fi realizat prin utilizarea

de aparate mai eficiente i prin oprirea aparatelor, nu prin trecerea lor n modul stand-by.
Examinarea utilizarii aparatelor i turul locuinei permite determinarea cilor de reducere a
consumului energiei electrice i a facturii de electricitate.
2. Utilizarea energiei n locuine
n fiecare zi, n Europa, populatia cheltuiete 8 milioane de euro pentru cumpararea
de aparatura electrocasnica i 14 milioane de euro pentru plata energiei electrice necesare
funcionarii lor (facturile de energie electric).
De la introducerea etichetrii energetice n 1994, s-au economisit circa 6 bilioane de
euro, prin fabricarea i cumprarea de aparatur eficient din punct de vedere energetic.
Sume similare se pot economisi i n viitorii ani, dac la alegere aparatelor electrocanice se
tine cont i de eficiena energetic a acestuia.
Economisirea energiei este un prilej de economisire de bani i de resurse energetice,
ct i de protejare a mediului nconjurator. Generarea energiei electrice cauzeaz emisia de
gaze cu efect de ser (n principal dioxid de carbon dar si alti poluani), excepie fcnd
energiile regenerabile. Aceste gaze produc creterea temperaturii planetei, astfel c, un
consum mai mic va diminua i efectele dauntoare asupra mediului i va ajuta la
dezvoltarea durabil a stilului de viat.
Din nefericire, nu ne dam, n general, seama ct de mult consumam n locuinta. De
aceea, nu realizam ct de mult am putea economisi. O familie obisnuita consuma minim
300 kWh/an, ceea ce nseamna o suma importanta in orice tara UE si produce mai mult de
1,5 tone de dioxid de carbon eliminat n atmosfera. Cnd multiplicam aceste numere cu
150 de milioane de proprietari de locuinte existenti n Uniunea Europeana, cantitatea totala
este de 225 milioane tone de dioxid de carbon pe an, ceea ce nseamna un procent foarte
semnificativ n ndeplinirea sarcinilor fixate la Kyoto pentru UE.
3. Eticheta energetic i fia aparatului
Eticheta energetic si fia de informare (figura 1), asigura informatii care permit
caracterizarea unui anumit model de aparat i comparaia cu alte modele. Se furnizeaza n
general urmatoarele informatii:
Eficienta energetic - indicata prin clasa de eficien energetic, care variaz ntre
A si G , unde A este pentru eficienta maxima si G pentru eficienta cea mai redusa; pentru

11

Echipamente electrocasnice

frigidere i congelatoare au fost adaugate dou clase de eficien superioare clasei A si

anume A+ i A++, care este clasa cea mai eficienta din punct de vedere energetic;
Consumul aparatului pe durata unui an (pe ciclu);
Consumul de apa pe ciclu;
Volum sau capacitate;
Alte criterii de performanta cum ar fi capacitatea de spalare sau uscare;
Zgomotul emis (optional).
Fisa aparatului electrocasnic contine informatiile disponibile pe eticheta, ca i
informatii suplimentare referitoare la performana aparatului n general pentru cicluri
diferite de utilizare si trebuie s fie prezentat cumprtorului n magazin.

Fig. 1. Eticheta energetic a aparatelor electrocasnice

Eticheta ecologic, figura 2b, este o eticheta legata de mediul nconjurator, care ia
n considerare impactul asupra mediului al producerii, utilizarii si reciclarii aparatului. Spre
deosebire de eticheta energetica, aceasta etcheta este optional, astfel nct, dac nu este
afiat, nu se poate ti sigur dac productorul dorete s o afieze sau nu.

a.

b.

c.

d.

Fig. 2. Etichetarea aparatelor electrocasnice

12

Echipamente electrocasnice

4. Caracteristici informative ale unor echipamente electrocasnice uzuale

a. Frigidere si congelatoare
- Dimensiunile aparatului respectiv, adncimea (cm), naltime (cm), ltime (cm);
- Clasa de eficienta energetica conform cu directiva UE; toate frigiderele si congelatoarele
trebuie sa aib specificat clar o etichet de eficien energetic EU atunci cnd sunt
propuse spre vnzare sau nchiriere.
- Consumul anual de energie (kWh/an); pentru frigidere si congelatoare se masoara
conform standardelor internationale.
- Performante congelator; congelatoarele si frigiderele cu congelator au urmatoarele
performante:
* Temperatura = -6C -Timp maxim de depozitare pentru alimentele nghetate/1 saptamana
** Temperatura = -12C - Timp maxim de depozitare pentru alimentele nghetate/1 luna
*** Temperatura = -18C - Timp maxim de depozitare pentru alimentele nghetate/3 luni
**** Temperatura = -21C - Timp maxim de depozitare pentru alimentele nghetate/12
luni.
- Pret (Lei);
- Costuri de exploatare pe durata de viata a aparatului (lei); Costul de exploatare este
calculat ca fiind costul electricitatii pe durata de viata a aparatului de 15 ani.
- Economii realizabile pe durata de viata a aparatului.
- Volumul net al congelatorului (litri);
- Volumul net al frigiderului (litri);
- Zgomotul (dB).
Exemplu Daca alegeti ntre doua modele, unul cu 35 dB si celalalt 45 dB, cel cu 45dB este
de doua ori mai zgomotos dect cel cu 35dB.
- Reducerea emisiei de CO2 (n tone);
b. Masini de spalat si uscat rufe
- Dimensiunile aparatului respectiv, adncimea (cm); naltime (cm); ltime (cm);
- Capacitate spalare (kg); este greutatea maxima de rufe uscate (kg), pentru fiecare ciclu
de spalare.
- Capacitate uscare (kg); este greutatea maxima de rufe uscate, n kilograme, pentru
fiecare ciclu de spalare.
- Viteza de centrifugare (rpm) Pentru o uscare eficienta, este bine sa se aleaga masini de
spalat rufe cu viteza de centrifugare de 1000 rpm sau mai mare.

13

Echipamente electrocasnice

- Clasa de eficienta a uscarii; eficienta uscarii unei masini de spalat rufe este etichetata
energetic EU pe o scara de la A la G, clasa A fiind cea mai eficienta, iar G cea mai putin
eficienta clasa.
- Clasa de eficienta energetica; eficienta energetica a aparatului electrocasnic este evaluat
pe o scara de la A la G, A fiind cea mai eficienta clasa energetica, G cea mai putin eficienta
clasa. Eticheta ofera de asemenea si alte informatii utile cumparatorului, pentru ca el sa
aleaga ntre mai multe modele.
- Consumul anual de energie (kWh/an);
- Consumul de apa (litri/ciclu); cantitatea de apa, n litri, pe care o foloseste masina de
spalat rufe la fiecare ciclu de spalare/uscare.
- Cost total (lei)=Cost initial + cost de exploatare pe 15 ani durata de viata a aparatului.
- Economii realizabile pe durata de viata a aparatului; economii financiare rezultate din
consumul scazut de energie si de apa al aparatului.
- Reducerea emisiei de CO2 (tone);
- Zgomotul; (dB).
c. Aparate de aer conditionat
- Functiile si tipul aparatului (Racire/Incalzire, split (spl), integral (int), caseta (cas), multi
(mul), fereastra (win);
- Clasa de eficenta energetica; clasa A de eficienta energetica la racire este cea mai
eficienta, iar clasa G este cea mai putin eficienta.
- Consum anual de energie la racire (KWh).
- Puterea frigorifica; definita drept capacitate frigorifica a aparatului n regim de racire,
(kW) sau (BTU).
- Puterea calorica; definita drept capacitate calorica a aparatului n regim de ncalzire,
(kW) sau (BTU).
- Coeficient de eficienta frigorific (COP) definit prin raportul dintre puterea frigorifica si
consumul de energie.
- Clasa de eficienta energetica la ncalzire; clasa A de eficienta energetica la ncalzire este
cea mai eficienta, iar clasa G este cea mai putin eficienta.
- Tip agent frigorific; legislatia UE interzice anumite tipuri de agenti frigorifici si cere
reducerea altora
d. Cuptoare electrice
- Clasa de eficienta energetica; pe o scara de la A la G, A fiind cea mai eficienta iar G cea
mai putin eficienta;
14

Echipamente electrocasnice

- Consumul anual de energie (KWh), n convectie naturala, fie n convectie fortata

(ventilare cu aer);
- Volumul util al incintei de coacere (litri).
- Dimensiuni. Cuptoarele pot avea trei dimensiuni: mic (12-35 litri), mediu (36-65 litri),
mare (peste 66 litri);
- Mod de instalare (independent, ncorporabil, ncastrat sub un blat);
- Mod de coacere:conventional, cu ventilatie de aer, microunde, vapori, grill.
e. Becuri
- Clasa de eficienta energetica;
- Flux luminos(stralucire) (lm);
- Putere consumata = puterea utilizata (W);
- Durata medie de viata nominala a lampii, (ore).
- Forma lampii; forme tipice: rotunda, alungita, globulara, spirala, tubulara.
- Tip balast; balastul poate fi integrat n lampa sau separat.
- Reciclabilitate; lampile cu consum mic de energie trebuie reciclate pentru a recupera
fosforul, care este daunator mediului.
- Celula foto; unele lampi cu consum mic de energie au o celula foto care le permite sa se
aprinda n mod automat cnd se ntuneca.
- Temperatura de culoare; culoarea lampii (grade Kelvin)- 6000K este lumina zilei, 2700K
are o tenta albastruie.
- Tip lampa; lampi cu filament sau incandescent, cu halogen, lampi cu filament plin cu gaz
de halogen, lampi fluorescente, lampi fluorescente compacte sau lampi cu consum mic de
energie, lampi inductive.
- Tip soclu: soclu cu nsurubare Edison (tip E), sau Baioneta (tip B).
- Diametru soclu - exprimat n milimetri: tipic (ex. G22, B9, E14, E27).
f. Masini de spalat vase
- Dimensiunile masinii (cm) respectiv adancimea(cm), naltimea (cm), latimea (cm);
- Clasa de eficienta energetica; eficienta energetica a aparatului electrocasnic este evaluat
pe o scara de la A la G, A fiind cea mai eficienta clasa energetica, G cea mai putin eficienta
clasa.
- Clasa de performanta la spalare/uscare; performanta la spalare si uscare a aparatului
electrocasnic este etichetata energetic EU pe o scara de la A la G, clasa A fiind cea mai
eficienta pentru spalare si/sau uscare, G fiind cea mai putin eficienta.
- Consumul anual de energie (kWh/an);
15

Echipamente electrocasnice

- Consumul de apa (litri/ciclu); cantitatea de apa, n litri, pe care o foloseste masina de

spalat vase la fiecare ciclu de spalare.
- Pret de cumparare (lei);
- Costuri de exploatare pe durata de viata a aparatului (lei/15 ani;
- Economii realizabile pe durata de viata a aparatului; sunt economiile financiare rezultate
din consumul scazut de energie si de apa al aparatului;
- Zgomotul (dB).
- Reducerea emisiei de CO2 pe durata de viata a aparatului (tone);
g. Echipamente electronice si de birotica
Aceste aparate nu sunt nca etichetate din punct de vedere energetic.
Pentru aparatele de birotica, se utilizeaza "steaua" energetica pentru a identifica
modelele care au un consum redus de energie n modul stand-by.
Pentru aparatele electronice se utilizeaza eticheta GEA, care reflecta si ea consumul
redus de energie n modul stand-by.
Costul de exploatare nu se calculeaza n cadrul acestei aplicatii, deoarece consumul
variaza n mod considerabil de la o familie la alta.
5. Proiectarea iluminatului electric pe baza puterii instalate minime
Normativul pentru proiectarea cladirilor de locuit NP057-02 recomanda puterea
electrica instalata specifica pentru iluminatul locuintelor la o valoare de minimum 20
W/m2 de suprafata a pardoselii. Aceasta valoare este valabila pentru utilizarea lampilor cu
incandescenta n iluminatul ncaperilor.
n cazul realizarii unui sistem de iluminat eficient energetic care utilizeaza lampi
fluorescente compacte n iluminatul ncaperilor, fluxul luminos emis de aceste lampi este
de circa 5 ori mai mare dect al lampilor cu incandescenta. Astfel, puterea electrica
instalata specifica pentru iluminatul locuintelor trebuie redusa de circa 5 ori, la o valoare
de minimum 4 W/m2 de suprafata pardoselii. Cu aceste valori se obtine nivelul de
iluminare medie pe suprafata de lucru pentru iluminatul general al ncaperii de circa 100lx.
n Tabelul 1 sunt date valorile iluminarilor medii n ncaperile unei locuinte, pentru
un sistem de iluminat general, cu aparate de iluminat montate pe tavan sau pereti si pentru
un sistem de iluminat local, cu veioze sau proiectoare montate lnga utilizator (pe masa, pe
noptiera, lnga fotoliu, pe tabla din bucatarie).
Etapele ce se parcurg in proiectarea iluminatului unei locuinte
1. Se stabileste ncaperea n care se proiecteaza iluminatul electric;
16

Echipamente electrocasnice

2. Se determina aria ncaperii/suprafetei iluminate;

3. Se stabileste un nivel de iluminare conform recomandarilor din tabelul 1;
4. Se determina puterea electrica necesara pentru iluminatul general, n (W), numita putere
instalata, cu relatia:
Tabelul 1

Pinstalata normata = (Nivel de iluminare/100) x 4 W/m2 x Aria ncaperii m2, W

5. Se alege lampa fluorescenta compacta pe care dorim sa o folosim si notam se noteaza
puterea lampii Plampa. n W; alegerea lampii se face din baze de date sau catalog.
6. Se determina numarul de lampi fluorescente compacte, ca valoare ntreaga, cu relatia:
Nr. lampi Pinstalata normata / Plampa
7. Se calculeaza puterea instalata reala pentru ncaperea analizata
Pinstalata reala = Plampa x Nr. lampi
8. Se repeta calculul pentru fiecare ncapere a apartamentului/casei
9. Se calculeaza puterea instalata totala pentru apartament/casa prin nsumarea puterilor
instalate reale pentru fiecare ncapere.
10. Se calculeaza energia totala consumata pe un an de zile - considernd timpul de
functionare de 1000 ore pe an (circa 3 ore pe zi ca valoare medie anuala), cu relatia:
Energia totala = (Pinstalata totala W x 1000 ore) / 1000, kWh

17