1.

Conditii generale de calitate impuse aparatelor si echipamentelor

electrocasnice.
. Conditii generale de calitate ale echipamentelor electrocasnice
Aptitudinea de functionare se refera la stabilirea precisa a operatiilor si
performantelor care se asteapta a fi realizate de masinile si aparatele pentru uz
casnic. Identificarea aparatelor si a masi-nilor electrocasnice se face dupa
marcarea lor. Datele care se marcheaza sunt:
- denumirea produsului sau simbolul;
- emblema fabricii producatoare;
- tensiunea (in V) la care functioneaza;
- simbolul pt.natura curentului (continuu c.c. sau -,alternativ c.a. sau~);
- frecventa curentului de alimentare (in Hz);
- puterea nominala in W sau KW sau curentul nominal in A;
- curentul nominal al sigurantelor (daca aparatele sunt prevazute cu
sigurante);
- marca de fabrica a intreprinderii producatoare;
- timpul nominal de functionare sau timpii nominali de functionare si
pauza de racire in ore, min. sau sec.;
- simbolul clasei de protectie (obligatoriu numai pt.aparatele din clasa a
2-a);
- simbolul gradului de protectie contra patrunderii apei: obisnuite nu se
marcheaza, protejate impotriva picaturilor; impotriva stropilor; etanse.
Elementele incalzitoare trebuie sa fie marcate cu:
- tensiunea nominala sau domeniul de tensiuni nominale in V;
- puterea nominala in W sau KW, daca ea depaseste 25 W;
- marca de fabrica a intreprinderii producatoare;
- tipul sau simbolul elementului;
- simbolul gradului nominal de protectie contra patrunderii apei, daca
este cazul.
Observatie. Bornele prevazute exclusiv pt. conductorul de legare se
marcheaza cu litera N.

2. Conductia termica prin pereti plani

CONDUCTIA TERMICA
Legea fundamentala a conductiei termice este legea Fourier. Conductia
terrnica este caracteristic corpurilor solide si reprezint schimbul de caldura
in interiorul corpurilor sau intre corpurile aflate in contact termic intim.
Enunt. Densitatea de flux termic este proportionata cu gradientul
temperaturii.
q gradt

sau

[W/m2]

unde: - flux termic [W];

q - densitate de flux termic;
- coeficient de conductie termica (conductivitate termica)
O
[kcal/mh C];
A - suprafata de schimb de caldura [m2].
iar gradientul temperaturii reprezinta variatia temperaturii dupa direc\ia
normalei la suprafata de schimb de caldura:
dt
dn

gradt

Pentru studiul conduiei termice este necesar sa se cunoasca natura si

geometria suprafetei de schimb de caldura.
1.1.Conductia termica prin perete plan
Daca se considera un perete plan omogen si se cunosc grosimea acestuia
(), coeficientul de conductie termica () si temperaturile celor doua fete (t p1,
tp2), se pot calcula fluxul termic () si densitatea de flux termic (q).

Fig.1. Perete plan omogen

Prin definitie:
q

dt
dn

Integrand aceasta relatie rezulta:

tx

q
xc

aceasta ecuatie reprezentand ecuatia distributiei temperaturii in perete plan

omogen, este ecuatia unei drepte si deci distributia va fi liniara.
Astfel, la
Rezulta:

x 0, t x t p1

q
x , t x c t p 2 ,

t p1 t p 2

iar la

t p1 t p 2

diferenta

t p1 t p 2

Rt

si
qA

[W]
unde Rt este rezistenta termica a peretelui plan omogen.
Daca peretele este neomogen, cunoscand coeficientii de conductie
termica a materialelor diferite ce compun peretele 1, 2 , ... n , grosimea
acestor materiale 1, 2 , ...n si masurand t p1, t p 2 , ...t pn 1 , respectand conditia
de unidirectionalitate a fluxului q1 q 2 ... q n q , se demonstreaza ca:
q

t p1 t pn 1
n

i
i 1 i

qA

t p1 t pn 1
n

R ti
i 1

Fig. 2. Perete plan neomogen

In unele cazuri se poate inlocui peretele plan neomogen eu un perete
plan omogen cu grosimea i si cu conduetivitatea termica eehivalenta
e .
Astfel,
n

i
e
i 1 i

si deci

e n

i 1 i

i
i 1
n

i
i 1

3. Conductia termica prin pereti cilindrici

Daca consideram un cilindru omogen cu diametrele interior si exterior

d1, d2, de lungime l, cu coeficientul de conductie termica si masurand
temperaturile peretelui interior si exterior tp1, tp2, se pot determina fluxul
termie si coefieientul de conductie termica.

Fig. 3. Perete cilindric

q

Pornind de la relatiile

dt
dx

rezulta:

q A 2 r l

dt
dr

Notam cu tr temperatura pe o raza oarecare, integram si obtinem eeuatia

de distributie a temperaturii pentru un perete cilindric omogen:
tr

ln r c
2l

care la limita da temperaturile peretilor interior si exterior:

t p1

ln r1 c ; t p 2
ln r2 c
2l
2l

Astfel diferenta

t p1 t p 2

unde rezulta:

ln r1 ln r2
2l

t p1 t p 2
t p1 t p 2

1
d2
q
R
si
t
ln
A
2l d1

Rt - rezistenta termica a peretelui cilindric omogen data de relatia:

Rt

1
d
ln 2
2l d1

Pentru un cilindru neomogen, respectand conditia de unidirectionalitate a

fluxului 1 2 ... n rezulta:
1

t p1 t p 2

d
i 1 2 ln i 1
di

t p1 t p 2
n

Rt
i 1

Observatie: Pentru pereti cilindrici, de obicei se calculeaza fluxul termic

raportat la 1m lungime si se defineste ca flux termic liniar (1).
4. Convectia di radiatia termica

CONVECTIA TERMICA
Convectia termica reprezinta transferul de caldura intre o suprafata si un
fluid. Legea fundamentala a convectiei termice este legea lui Newton, data de
relatia:
A t p t f [W]
unde: - flux termic;
- coeficient de convectie [W/m2grad];
A - suprafata de schimb de caldura [m2];
tp, tf - temperatura peretelui respectiv a fluidului [oC].
Convectia termica poate fi:
- convectie libera, la care deplasarea lichidului are loc datorita diferentei
de densitate creata intre suprafata si fluid;
- convectia fortata la care deplasarea fluidului are loc datorita unei
actiuni mecanice (pompa in cazul lichidelor sau ventilator in cazul gazelor).
Convectia fortata poate fi fara schimbarea starii de agregare a fluidului
sau cu schimbarea starii de agregare respectiv prin fierbere (vaporizare) sau
condensare.
RADIATIA TERMICA
Radiatia termica reprezinta schimbul de caldura dintre un lichid si o
suprafata solida prin intermediul undelor electromagnetice, corpurile
prezentand proprietatea de a absorbi si de a reflecta a anumita cantitate de
caldura.
Ecuatia de bilant termic este:
A R ; D 0
unde: A - flux absorbit; R - flux reflectat; D - flux difuzat.

Fig. 4.
In functie de valorile fluxurilor A, R si D se definesc:
- corpuri albe, la care A 0 si R ;
- corpuri negre: R 0 si A ;
-corpuri cenusii: R 0 , A 0 si A R ;
Relatia de definitie a fluxului termic transmis prin radiatie intre o
suprafata cu temperatura tp si un fluid cu temperatura tf este data de relatia
Stefan-Boltzman:

 t
p

Co A
100

tf

100

unde: - coeficient de inegrire a suprafetei ( <1);

Co - coeficient de radiatie a corpului negru cu valoarea 5,7 [W/m2K4]
A - suprafata de schimb de caldura;
tp, tf - temperaturile suprafetei respectiv a fluidului in [ oK] si
T[K]=t+273[oC]
5. Transferul de caldura prin pereti plani omogeni
Transferul de caldura intre un perete un gaz

Fig. 5.
Pentru determinarea densitatii de flux si a fluxului termic se ia in
considerare atat procesul de convectie termica cat si cel de radiatie termica. In
acest caz densitatea de flux va fi:
t
p

q q c q r t p t f Co
100

tf

100

W
m 2

iar fluxul de caldura:

q A [W]
Separate prin perete plan omogen

Fig. 6. Perete plan omogen

In acest caz se cunosc , , t f1 (1 ), t f2 ( 2 )

si

se vor determina

q, , t p1, t p 2

Convectia termica dintre fluidul cald si fata stanga a peretelui:

q1 1 t f 1 t p1

Convectia termica prin perete omogen:

q2

t p1 t p 2
/

Convectia termica dintre fata dreapta a peretelui si fluidul rece:

q 3 2 t p1 t f 2

Punand conditia de unidirectionalitate a fluxului ( q1 q 2 ... q n q ),

rezulta relatia pentru calculul densitatii de flux termic:
q

tf1 tf 2
k t f 1 t f 2
1
1

1 2

unde k -coeficient total de schimb de caldura pentru perete.

Daca peretele este neomogen:
q

tf1 tf 2
kn tf1 tf 2
n
1
1
i

...
1 2
i 1 i

6. Transferul de caldura prin pereti cilindrici

In acest caz se cunosc , , t f1 (1 ), t f2 ( 2 )
q, , t p1, t p 2 .

si

se vor determina

Fig. 7. Perete cilindric omogen

Convectia termica dintre fluidul cald si peretele interior al cilindrului:

1 1 t f 1 t p1 d1l

Conductia termica prin peretele omogen:

2

t p1 t p 2
1
d
ln 2
2l d1

Conductia termica dintre fata dreapta a peretelui si fluidul rece:

3 2 d 2l t p 2 t f 2

Punand conditia de unidirectionalitate a f1uxului ( 1 2 ... n )

rezulta relatia pentru calculul fluxului termic:

tf1 tf 2
k tf 1 tf 2
1
1
1
d2

ln
1d1l 2d 2l 2l d1

Daca peretele cilindric este neomogen, atunci f1uxul termic va fi dat de

relatia:

tf1 tf 2
k t f1 tf 2
1
1
1
d i 1

ln
1d i l i 1 2d n 1l 2il
di
n

7. Calculul grosimii izolatiei termice pt. un perete plan

Fig. 8
Daca text este temperatura medie a lunii cele mai calde din locul de
amplasare a aparatului electrocasnic (aparat de racire, in aeest caz), atunci
densitatea de flux termic va fi:

q ext t ext t p1

Unde t p1 t ext t si q k t ext t int

Deci:

q1 ext t ext t p1

q2

t p1 t p 2

e
t p 2 t p3
q3
iz
iz

q 4 int t 3 t int

Punand conditia de unidirectionalitate a fluxului (q1=q2=q3=q4=q), rezulta

relatia pentru calculul densitatii de flux termic:

t ext t int
1
iz 1

ext e iz int

relatie din care se deduce valoarea grosimii izolatiei iz.

8. Calculul grosimii izolatiei termice pt. un perete cilindric
In acest caz, grosimea izolatiei (iz) sa determina prin incercari. Se
adopta o valoare pentru diametrul izolatiei d iz si se calculeaza grosimea
izolatiei din relatia:

iz

Fig. 9

d iz d 2
2

Aceasta valoare se introduce in relatia de mai jos care stabileste fluxul termic
liniar (1) definita anterior, relatie obtinuta in aceleasi ipoteze ca la punctul a.

1 ext d iz t ext t p1

t ext t int
1
1
d
1
d
1

ln 1
ln 2
int d1 2 d 2 2iz d iz ext d iz

In aplicatiile practice, pentru calculul grosimilor de izolatiei (iz) se

folosesc nomograme.
9. Izolatii termice. Materiale pentru izolatii
5.1. Generalitati
Izolatiile termice sunt folosite pentru micsorarea sau eliminarea
schimburilor termice intre diferite medii.
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca materialele termoizolante:
- sa aiba conductibilitate termica redusa;
- sa fie rezistente /a presare;
- sa aiba higroscopicitate redusa;

- sa nu fie atacate in timp de ciuperci sau mucegaiuri si sa nu

putrezeasca;
- sa aiba pret de cost redus si durata de viata mare.
Clasificarea materialelor termoizolante se face dupa mai multe criterii:
- structura: granulo-fibroase, granulo-poroase, celulare;
- forma: bucati, placi, blocuri, cilindri, semicochilii, segmenti, plase,
saltele;
- materialul de baza: anorganice (pe baza de azbest, vata minerala, vata
de sticla), organice (placi de turba, fibre lemnoase, pluta, polistiren,
poliuretan, ampora);
- greutatea specifica: foarte usoare (1S-100kg/m3) usoare (125300kg/m3), grele (400-600 kg/m3);
- gradul de comprimare (la sarcina specifica de 0,02 kgf/cm2): moi
(tasare mai mare de 30%), semirigide (6-30%), rigide (6%);
- coeficientul de conductibilitate termica [kcal/mhoC la 25oC]: slab
conducatoare (0,05), medii conducatoare (0,1), cu conductibilitate termica
ridicata (0,15).
5.2. Materiale pentru izolatii
In constructia aparatelor electrocasnice, o utilizare relativ ridicata o au
polioretanul, vata de sticla si polistirenul expandat.
Poliuretanul rigid. Este un material plastic obtinut prin reactia mai
multor produse chimice care intra in componenta a doua produse de baza.
Acestea, amestecate si dozate, sunt injectate cu un aparat special in niste
volume sau direct pe suprafetele de izolat. Spuma poliuretanica poate fi
utilizata si pentru izolatii fonice.
Prin proprietatile si caracteristicile pe care le poseda (greutate specifica
50-60kg/m3), coeficient de conductibilitate termica =0,028-0,03S kg/mh oC,
rezistenta la compresie 2 kgf/m2, rezistenta la incovoiere 5 kgf/m2,
temperatura de utilizare -170... +70C, poliuretanul este considerat cel mai
bun material de izolatie termica si in special izolant frigorific. EI poseda si
aderenta la suprafata de contact conferind si o rigidizare suplimentara a
elementelor izolate. Folosirea sa determina si o reducere a grosimii izolatiei.
Vata de sticla. Poate fi realizata prin doua procedee: suflarea sau
centrifugarea masei sticloase lichide, tragerea (laminarea) masei semilichide.
Caracteristicile vatei de sticla
- greutate specifica (sub sarcina de 0,02 kgf/m2) max.130 kg/m3;
- diametrul firelor max. 21 m;
- coeficient de conductibilitate termica 0,034-0,003 kg/mhoC;
- temperatura de utilizare max. 450C
Polistirenul expandat. Este utilizat pentru realizarea de izolatii termice
atat la temperaturi pozitive cat si negative. Se fabrica sub forma de blocuri
sau placi albe de diverse forme si grosimi.

Caracteristicile polistirenului expandat

- densitate 25-40 kg/m3;
- coeficient de conductibilitate termica 0,045kg/mhoC;
- rezistenta la incovoiere 0,7-0,8 kgf/m2;
- temperatura de utilizare -180... +70C.
Totodata aeesta este rezistent la actiunea apei, a unor acizi, baze si
solutii. Se fabrica si sub forma de polistiren ignifugat.
10.Motorul serie monofazat utilizat in constructia aparatelor
electrocasnice
Acest motor este asemntor cu cel de c.c. serie, schema sa electric este
reprezentat n figura 6 din care rezult c toate nfurrile sunt conectate n
serie. Dac se noteaz:
R suma rezistenelor ohmice ale tuturor nfurrilor conectate n
serie si
X suma reactanelor tuturor nfurrilor conectate n serie.

Figura 6

Figura 7

i se ine seama c n rotor fluxul inductor induce numai t.e.m. de rotaie (axa
periilor este aezat la un unghi egal cu fa de axa fluxului inductor), se
poate scrie c:
U E rot I R j X
(12)
Ecuaia (12) este reprezentat prin fazori n figura 7. Din aceast
diagram rezult c la o tensiune de alimentare constant i la o sarcin la ax
constant (I = constant), unghiul , deci i
factorul de putere al motorului, va depinde
de t.e.m. (Erot). Cum t.e.m. Erot depinde de
viteza de rotaie n2 este evident c factorul
de putere va depinde de aceasta (la turaii
mari, factorul de putere este mai bun).
Caracteristica mecanic a acestui
motor este asemntoare cu cea a motorului
de c.c. cu excitaie n serie. n figura 8, este
Figura 8

reprezentat familia de caracteristici mecanice obinute prin micorarea

tensiunii de alimetare, lucru posibil de obinut practic, utiliznd un
transformator de alimentare sau un echipament special pentru dedicat acestui
scop.
Din alura acestei caracteristici, rezult c motorul monofazat serie de
c.a. cu colector, este un motor de putere aproximativ constant, deoarece
produsul Mn este constant, de aceea acest motor poate fi utilizat n
acionrile electrice din traciune sau la mainile de ridicat.
11.Motorul cu excitatie independenta monofazat cu collector
(Motor cu repulsie). La acest motor (figura 9) nfurarea inductoare
este conectat n serie cu nfurarea de compensaie i alimentat de la o
surs de c.a., iar periile de pe rotor (sau chiar nfurarea rotoric) sunt
conectate n scurtcircuit.
Principiul de funcionare se aseamn cu comportarea unei spire n
scurtcircuit, aflat ntr-un cmp magnetic alternativ (figura 10). Dac aceast
spir se rotete n jurul unui ax n sensul sgeii pline i se las liber, ea se va
roti n sens contrar (sgeat punctat) pn cnd planul su va deveni paralel
cu al liniilor de cmp, poziie n care curentul indus este nul (cuplul de rotaie
se va anula). Spira care se rotete n acest mod, prezint un fenomen de
repulsie. n mod asemntor se comport i spirele rotorului, de aici i
denumirea de motor cu repulsie.

Figura 9

Figura 10

Caracteristica mecanic a acestui motor este rigid, asemntoare cu a

motorului de c.c. cu excitaie independent.
Viteza de rotaie a motorului depinde de poziia axei periilor pe
colector, deoarece n funcie de aceasta avem o anumit valoare a t.e.m. de
rotaie. Se poate deci regla turaia acestui motor prin schimbarea poziiei axei
periilor pe colector.
Motorul cu repulsie este utilizat n acionri electrice la care viteza
motorului trebuie s se menin constant ntr-un anumit domeniu de variaie
al sarcinii la ax (caracteristic mecanic rigid).

12.Motorul asincron monofazat

Motorul asincron monofazat este asemntor din punct de vedere
constructiv cu motorul asincron trifazat cu deosebirea c statorul su este
echipat cu o nfurare de c.a. monofazat, conectat la o reea monofazat de
c.a. nfurarea rotoric este de obicei n colivie (figura 11).
Curentul i1 absorbit de stator produce un cmp sinusoidal n timp i
spaiu care se poate descompune n dou cmpuri nvrtitoare care se rotesc n
sensuri opuse, cu aceeai vitez i cu amplitudini egale cu jumtate din
amplitudinea cmpului sinusoidal:
B1 , t B1m cos 1 t cos p

1
1
B1Am cos 1 t p B1Bm cos 1 t p
2
2

Figura 11

Figura 12

Cele dou cmpuri nvrtitoare B1A i B1B vor interaciona cu curentul

rotoric i vor produce asupra rotorului cuplurile electromagnetice egale i de
sens contrar M2A i M2B. Cuplul rezultant asupra rotorului va fi evident nul i
rotorul nu se poate pune n micare. Dac ns dm un impuls rotorului ntr-un
anumit sens, de exemplu n sensul cmpului nvrtitor B 1A i rotorul se
nvrtete cu o vitez unghiular 2, atunci cmpul nvrtitor B1A are o vitez
relativ fa de rotor 12 i frecvena curenilor indui n nfurarea
rotoric de acest cmp va fi:
f2

p 1 2 1 2 p1

sf1
2
1
2

(13)

Cmpul nvrtitor B2B va avea fa de rotor o vitez relativ 1+2, iar

frecvena curenilor indui de acesta va fi:
p 1 2 1 2 p1

f
2
2 s f
2

(14)
Deci dac n raport cu cmpul nvrtitor B2A rotorul are alunecarea s,
atunci n raport cu cmpul nvrtitor B2B rotorul va avea alunecarea 2s.
n figura 12 s-a reprezentat cuplul electromagnetic M2A n funcie de
alunecarea s i cuplul electromagnetic M2B n funcie de alunecarea 2s care
evident va avea sens contrar. Cuplul rezultant M M 2 A M 2 B pentru s=1 este
nul. Deci motorul asincron monofazat are cuplu de pornire nul. Pentru a

putea porni se impune a se imprima din exterior un impuls n sensul lui M 2A

sau n sensul lui M2B, motorul dezvolt un cuplu n respectivul sens, se
accelereaz pn ajunge la o vitez apropiat de viteza de sincronism, cnd
poate fi ncrcat cu o sarcin.
Aceast metod de pornire nu este ns comod (mai ales pentru puteri
mai mari) i de aceea pentru ca acest motor s dezvolte cuplu de pornire, se
aeaz n stator o nfurare auxiliar decalat spaial la periferia statorului cu
/2 fa de nfurarea monofazat de baz, avnd acelai numr de spire i
fiind parcurs de un curent cu aceeai valoare efectiv dar defazat n timp cu
/2 fade curentul i1. Acest curent se obine nseriind nfurarea auxiliar cu
un condensator (figura 13).
Cele dou cmpuri magnetice date de cele dou nfurri sunt:
B1 B m cos p cos 1 t

Bm
B
cos p 1 t m cos p 1 t
2
2

(15)

B
B

B 2 B m cos p cos 1 t m cos p 1 t m cos p 1 t

2
2
2
2

Figura 13
Cmpul rezultant va fi dat de suma:
B B1 B 2 B m cos p 1 t

(16)

care este expresia unui cmp rotitor ce va produce asupra rotorului un cuplu
de pornire. n practic nfurarea auxiliar ocup o treime din crestturile
statorului i se scoate din circuit dup pornire.
Motoarele asincrone monofazate se construiesc la puteri mici (sub
1kW) i au o larg rspndire n acionrile electrocasnice, electromedicale i
industriale (pompe, ventilatoare, polizoare).