nq{.

,^l &
---------I'

)r rR-k,

'N

T : jntnzu
e

ig-

P.K- c/r)

Ts4

tlto I,T

oo

-\J
{

ipt*"f fo * tc d

*v,

,tnlt

*)]l

EU

16o

5loi? lGo=r(n

1t6o"{ocog

ll(

e foo

(f

f,
'an.6t-*

cqg-.^,

n?

I S, QRLI- % fh

l'nre lakwlei
fr^ra't &*s,q
""r qcwatnu}$fi--

/^,?.;* c!,..ocft4 u $o,bq- , F { clu'qr' eSc'u''*- 'S

""I^lp*;?'"#'q , t*;h,,rd* ; d\ oW^ue -i,rrrao.CeoS ./X $*"eta,'ky*a &n
-,..r;-u*&t"'q'\a
^.
r"dJ (***'.^iLe -k bff;''u,*r,*Jl .u A 1*'(6rp.t}"'*prw;l'

;;t*;;\"rt

ffir.".&

;*

.,'* n(-'*4^l n^,oof-u,dfJ,[)' t-q ,/, fit, *- - l {-W 15f. la',

gt go-M J .-rur^leo." S, err effiP
?a ur^'-r6yso 4t Y#'1 F'X-

Y^ry#
W
^
-x.r#n"S*
;ffi-{
Q^,-yu
.of
cr,rufil*"'--,*"a*-$oae- ;;;*

yls,

"

ttdSo*lr^' ?,tA+
"
ae
-t!*o
cg-&fr
a-i*ol,
*s.'r
Jo
cKr
**^p."U
**t<
p-81*^,
kypv'*
-lei
n
.L
Srh"l
rdsao-zut =u'i
&fltt'^
| /) ^ nd
*lo$'fut j,
n.., **r;;a
;"*T\; -Jw,tAaJle
wqha/te n *^ha.lt"4t
-a..,.^.
-,n
,fr*e*$ 7t ? *r'rYf,"*
^^#n**",.r oQ-' ^ou'YU p,-{e ) ",

\pl /$^'ne Ar:,

. \.a41a Bt
T
lX*a'O %' ;Xte- BP \no^ :nerufuF

OqrJ*,

OBoore

t.tr$o'lte

i*:Lo

:4^iY

crn'',oc{e-t

*'$-+e, )

^.,.te

ffi #"rl'oX$i$^#'"?+"^9;i'qr'{"*

7YfrYe\J
q

Cs u?

"'t^o4-.o

\*-i{^o n7*^*{'l

-yffi

Qeo$u,*
-,?r

lnur

ft[",^^"O c\-"^6 -) h eq,t*r.f

*,qoP-IAti$o"-e f
gfffle y'
L> *r^ ax,tw ^U**
'
-+q$ _' L
"r in#4tleJa;sq
titSl+
i- =
''-'
. ffi?,oot -tcoq! (

9-.

c,,o t

.r^Y

ilf an

ug e men tu

s e

rv ic i i b

strategii de gestionare

Adbptarq'elasi$

variabilitrtii serviciilor induse de client

Adaptare la
costuri reduse

la variabi:litat6

Reduceri clasictr a

Reducere

variabllitltii.

necompromifdtoare

,,

(low-cost)

Variabilitatea
sosirilor

Sa existe

suficienfi angaja{i

S[ se angajeze

Sd se solicite
rezervdri
Sd se ofere tarife
diferite in afara
orelor de vdrf
Sd se limiteze
disponibilitatea
serviciului

salariali la costuri

reduse

Sise
automatizeze
sarcinile
Sdse
externalizeze

S5 se creeze

cerere

conrpiementara
pentru a
omogeniza

sosirile fl6ri a
solicita clienfilor
sd igi schimbe

relaliile cu
clienlii

comportamentul

Sd se creeze

optiuni de

Variabilitatea

SA

solicitirilor

angajaJi

existe multi

specializafi

Angajalii

sd

fie

antrenati sd
gestioneze o

multitudine de
solicitari

autoservire
S[ se angajeze

salariali
specializali la
costuri reduse
Sdse
automatizeze
sarcinile
Sd se creeze

opliuni de

Sd se solicite
rezervdri pentru
tipuri specifice
de servicii
Sd se convingd
clien{ii sd iqi
compromitf,
cererile
Si se limiteze

Sd se

slimiteze

amploarea

serviciului
Sd se vizeze
(tinteascd) clienlii

pe baza cererilor

lor

autoservire

tipurile de
servicii
Sd se solicite
clienlilor sd igi

Sd se vizeze
(jinteascd) clienlii

Variabilitatea de

Sd existe angaja{i

Sd se angajeze

capabilitate

adaptabili la

salariati la costuri

varietatea

reduse
Si se creeze
opfiuni de
autoservire care

creascd nivelul

pe baza

capabilitdlilor

capabilitililor lor

nu solicitd
abilitdti soeciale
Sd se angajeze
salariali la costuri

serviciul

abilitalilor
clienJilor
Sd se realizeze
treaba clientului

Variabilitatea
efortului

Sd existe angajali
care sf,
compenseze lipsa
de efort din partea

reduse
Sd se creeze

clientului

op{iuni de

Sd se realizeze
treaba clientului

autoservire cu
automatizare
extensivd

inainte de a
consuma

se utilizeze

recompense gi
penalizdri pentru
a convinge
clienJii sd iqi

Si

Sd se vizeze
(tinteascd) clienJii
pebaza motivaliei

lor
S[ se utilizeze o

sporeascS

abordare

efonurile

normativd pentru a
convinge clienlii
sd igi sporeasci
eforturile

Sa se convingi
clienlii s6 igi

Sd se vizeze
(finteascd) clienfii

Variabilitatea
preferinfelor

Sd existe angajali

Sd se creeze

capabili sd

op{iuni de

subiective

diagnosticheze

autoservire care
sd permitd
personalizarea

modifice

pe baza

diferenlele de
preferin{e ale

agteptdrile pentru

preferinfelor lor

afiin

subiective

clienlilor gi

serviciului

concordan!5 cu
valoarea propusd
de cdtre
companie

sa se

adapteze
corespunzdtor

Sursa:Frei,F.X.(2006),BreakingtheTrade-offBetweenEfrrc@
Business Review.

Co rtf. u n iv,

dr.,4 nd reeu ZA M I: I R t(t2 0 I S

|lI nnug eme n tu I

s e

rvic ii kt r

Variabilitatea indusi de client

I
I

Variabilitateasosirilor:
I vreau serviciul ACUM!
Variabilitateasolicitirilor:
I Vreau serviciul N fpf,Ul MEU (aga cum il vreau'eu)!
Variabilitatea de capabilitate:

Variabilitatea efortului:

Servegte-m6 aqa cum sunt.

I Servegte-md tu, nu md autoservesc.

Variabilitatea preferin{elor subiective:
t Inlelege-mi idiosincrasiile.

Variabilitatea sosirilor: vreau serviciul ACUM!

I Nu toti clientii solicitd serviciul in acelaqi timp
I Clienlii nu solicitd serviciul la momentul potrivit pentru companie

r
I

Ce poate face compania?

I Rezervdri
I Programdri
Existd servicii in care clientii nu pot anticipa nevoile sau intdrzia satisfacerea nevoilor
r Call center, primiri urgenle Ia spital, magazine de retail etc.

R[spunsul: teoria cozii de agteptare

Variabilitatea solicit[rilor: Vreau serviciul iN ppt-Ut- MEU!

t ClienJii au o gamd variatd de solicitdri
I Ele ies din tiparul serviciului standardizat
I Agentie de publicitate: fiecare client are o strategie de marketing unicl
r Serviciu hotelier: clientii doresc diferite modalitdli de distractie
Variabilitatea de capabilitate: Servegte-md aga cum sunt

r
I

Clientii au abilitdlidiferite
Ei vor participa diferit la realizarea serviciului
I Cunogtinte diferite
I Abilitdfl 9i competenle diferite
I Resurse diferite etc.
Exemple:

I
I

Serviciu de curd{enie - variabilitatea de capabilitate nu este importantd

intrucAt clientul gi prestatorul nu interaclioneazd
Serviciu medical - conteazd abilitatea pacientului de a descrie simptomele,
fapt ce va afecta calitatea serviciului medical de care va beneficia

Variabilitatea efortului: Serveqte-m6 tu, nu md autoservesc

I Clienlii participd larealizarea serviciului, dar ei decid ce efort sd facd in acest scop
I Impact asupra calitdtii gi costului serviciului

Exemplu

Clientul unui hypermarket poate sau nu sd facd efortul de a duce cdruciorul la locul special amenajat
Variab il itatea preferintelor subiective : inle lege-mi idios incrasiile

Clieniii au opinii gi reaclii diferite privind ceea ce inseamnd a

serviciu
Preferintele personale ingreuneazi realizarea serviciului gi satisfacerea unei mase largi de

fi

bine tratat in cadrul unui

clienf i

Exernplu

Clientul unui restaurant poate aprecia adresarea la persoana a doua singular ca

fiind c6lduroasd, altul o poate considera prea intimd in relalia cu ospdtarul

Confluniv.dr. Andrcea ZAMFIR A20I

M a n ageme ntu I

enicii I or

STUDIU DF, CAZ

EFECTUL TOTAL AL UNEI ACTIUNI DE MODERNIZARE A UNEI

iNrnnpRINDERr pREsTAToARE DE snRvrcrr

Managerul unui service auto adoptd decizia de informatizare a opera{iunilor de evidenfd gi

calcul al cheltuielilor. Pe baza datelor de mai jos se cere sd se calculeze efectul total al acestei
acfiuni, care costd 300.000 lei, gtiind cd pentru

I mp de spa{iu utilizat se pldteqte o chirie de 50

lei/lun5.

Perioada

Nr.
crt.

Specificafie
Cifra de
afaceri
Cheltuielile
intreprinderii

2.

Spafii de lucru
(resurse
avansate)
Rata normatb a

eficienlei
resurselor

4.

avansate

U.M.

Inainte

Dupi

de modernizare

modernizare

lei

500.000

600.000

lei

400.000

450.000

lTlD

r80

150

leu
investit

Persoane

40

30

lei

Profit/l

Numirulde
salariali
antrena{i in
activitatea

5.

supusd

modernizdrii
Productivitatea
resurselor

6.

7.

Conf,

Leil
salariat

ocupate

an

Profit

lei

nir'.dr. A ndreea ZAM FI R O2 0 I 5

M an agemenfitl serviciilor

Efectul total oblinut ca urrnare a aplicdrii deciziei de informatizare a opera{iunilor de

evident6 gi calcul din cadrul serviciului se calculeaz[ conform relaliei:

Er=Ae

[t-#).r*

rn+E*o

\.

[' #)+AVn

Unde:

Conf,

E1AQ

efect total

spor de producli e fizicdsau valoricd

Chr'*o- cheltuieli la 1000 lei producfie

Ene

- economii de resurse avansate

(investitii)

- rata normat6 a eficien{ei resurselor avansate (lei profit/l leu RA)

Eno - economii de resurse ocupate (echipamente, muncitori, terenuri)
rn

productivitatea normatd a resurselor ocupate (Q/uniti1i RO)

Vn

- venitul net propriu-zis

niv.dr, A ndreea ZAM FI R A2

u.lut

Q..p**

ry,.lhoh

xclmu,Q e'h$e''Qn
tcPuourie

* t,,e.^! Af t'eP" W -'f

.,
d f^.q
--_-<I(r urcui eP ererrcj{D }dltt - u$ tL'+/'} eoc.ro' 7ol,t*O 6

tf

ec'u$\tui& g6l-'.*rLar, e

't

Nstn

&

couJ,*n'lp CnlS.te/rir
ercMe,rp
ou*.o#''4''t,,n/
tua*uQ

r \ucLq

e(

r{
/

+.,{ 'hn^ tEEo

er = Aa.(r- %t)t
X

h :

@oo'

oso

So'o.

-'

Wo z ha -b

u"^r'!-X,#fr

)"

= \a. onp {*

o+o

$*or"{fu &',i;

'a{t W+AV*

@' @-o

1a$.octa-o

I S-Za^^u*

hu = \f,ocr.o * t oO.rrr,o = $7t aac ki

e-r ; I oo o+04

NPoo

tt

tr

- H

SCetq

(r

S.lcr

r Ebeo

z + ta ^ taaq "fr *

pat r .no o.s-a : (e( Ac^o C0-{'

W "@- sJ I g6s{
16( aaa
(

g- a^^i

H*rr*,.

f it :i ti { t::rt erti il i s t rt'i

t.

i i I i;

STUDIU DB, CAZ

PRIVIND ALEGEREA VARIAI\TEI OPTIME DE IIIVESTITII iN

MODERNIZARE, REPARATII CAPTTALB SAU TEHNICA NOUA
Acest studiu de caz porne$te de la premisa cd varianta aleasd trebuie sI fie nu
numai posibil5 din punct de vedere tehnic, dar qi eficientd sub raport economic.
Alegerea variantei optime se infEptuiegte cu bune rezultate numai atunci cdnd
pentru fiecare cazin"parte se face o analizd afenti a oportunitilii gi necesitSlii acestei
ac{iuni. in acest sens un rol important

Im

slrro <IrN

il are comp arareaeforturilor cu efectele.

unde:

- investilii pentru repara{ii capitale;

Iy - investifii in modemizare;
Irx - investilii in tehnicd nouS;
Q - volumul produc{iei;
c - cost unitar;
i, - investilia specificd.
Inr<

Qm <Qvr <QrN

cm )cv )crN

.I
t^

- -.
"Q

Compardnd cele trei posibilitSli (repara{ie cap\tald", modemizare, tehuricd noud)

trebuie luate in considerare urmdtoarele doui ca^tr1:

CAZUL I

CAZAL2

Ii*" ) iu

Iiosivr

tr*

t.* )

c^a

cr,,r

In cazul 1 varianta modernizare este mai eficienti intrucAt cu un efort mai mic
pe unitatea de produs (investilie specificb mai

mici in varianta modemizare)

se oblin

efecte economice mai bune (costurile unitare in varianta modernizarc sunt mai mici).
Co rz.f . u tt ! r.

ir. 1 riirt':u Z t.

! F I A:

:.!-

:{I3

.7

!dJtiit:("t;iit.i.';''

t;

; ilir,;

in cazul al2-lez, pentru a alege varianta cea mai buni va trebui sb ne punem
intrebarea dacdmeriti sau nu efortul suplimentar ocazionat de modernizare (investilie
specificd mai mare in varianta modernizare) in condiliile oblinerii unor efecte de ordin

calitativ mai bune (costuri unitare mai mici in varianta modernizare). Aceastd decizie
este influenlatd de intensitatea legdturilor dintre aceqti indicatori (indicele de creqtere
a efortului trebuie

si fie mai mic decdt indicele

de creqtere a e{bctului).

Va trebui sd ne punem problema recuperdrii efortului suplimentar in intervalul

de timp

in care trebuie

sd restituim banii imprumutali, situalie

in care se calculeazb

indicatorul termen de recuperare a investi{iei suplimentare (efortului suplimentar):

T_

rlv{-1
I

WRK-F
la

^RK
WM

Vom compara termenul de recuperare a investiliei suplimentare cu termenul de

rambursare a creditului (R). Dacd T <

voln accepta var\anta modernizare, iar in

caz contrar rimdnem la variantareparafiei capitale.

APLICATIE PRACTICA
Pe baza datelor din tabelul de mai jos sd se stabileasc6 lirnitele de eficien{d ale

reparaliei capitale, modernizdrli sau procurSrii unor noi echipatnente qtiind cd

termenul de rambursare a creditului necesar este de 5 ani.

U.M.

Specificafie
Investi{ii
Productie
Cost unitar

{-+ti.{.ttnir.i,',. .:iti,,.,r',:

)!..'.i; i)l

VART.ANTE

RK

lei

150.0ct0

buc.
lei

1000
100

}:t, :

TN

1050
98

1200
95

qi

\p^.

til

- n?*+ yo)
11={'"&
"^La^"t

r'^d

u - -{t f",*io i''P

& -- \ro
_

t^r-*'-[ fl "'etik a

ie*nsDn -133

Ge}ffi
e

a'

* co&"(

w^r'-{e\

_l_

0
,iA

- aved$^n pr*{"{

qo*"i L
Vi n
/tl 'oeo
>r C l'4

cqh/ &
s2uoatentnlone

"**

f 4'e-v-= l,k
\ c pk>, cF

jrt -'kr

T-r

Cplp

tu

-ol+

* *).r^.gu & AorJ unnhe o* v<&fu,A^t

a **Pe$li
;-*",reu ll r*f*(

8,

Ct

jlrfu'*4'^r

qhJ
"f

gA

L
7r

J,ak-

r'f1
laPoao

- -T*" ;

),

( 4rn<lJ-o

tJto

to /

"6"< J

a)

in

T-" I
lP1
I

/.t-b

- /J.o =) t',/"r 4 t)V, f eq"

\/
lg- I s+ 5bo ld

oJ-D

STUDIU DE

AMrLASAREA

in snalru

CAZ J

A uNEr

ixrnrpRrNDnRr

pRrN LUAREA
DISTANTA

ix coxsrDERARE A rNDrcAToRrLoR
MEDIE DE TRAI\SPoRT, PARCURSUL UA TURILOR $I
CHELTUIELI MINIME DE TRANSPORT

Amplasarea teritoriald trebuie

desfbqurati pe criterii economice.

si

se bazeze pe ralionalitate, ca orice acliune

La stabilirea amplasamentului trebuie avute in

vedere cel pu{in doud aspecte: in primul r6nd, decizia de stabilire a amplasamentului
este ireversibilS (odati inceputd realizarca obiectivului pe un anumit amplasament, nu

mai poate

fi

schimbatl, decdt prin efectuarea unor cheltuieli foarte mari); in al doilea

r6nd, un amplasament este favorabil prin prisma unor criterii qi mai pulin favorabil

prin prisma altora. Problema alegerii amplasamentului unor intreprinderi devine deci

o problemd de eficienld economicd. De aceea pentru rczolvarea ei trebuie avute in

vedere mai multe variante, dintre care

itt alegerea amplasamentului

si

se poatd alege variantaoptimS.

unei intreprinderi

problemd importantd o

constituie reducerea distanlelor dintre aceasta qi celelalte intreprinderi cu care va avea

legituri economice, in vederea micgordrii cheltuielilor de transport, care delin

pondere insemnatd

in costurile complete ale activitelii

economice.

in

acelagi timp,

optimizarea amplasamentului trebuie sd asigure minimizarea cheltuielilor de produc{ie

gi a celor de investilii aferente noilor intreprinderi sau dezvoltdrii celor existente.

Metodologia de calcul a amplasirii teritoriale prevede intocmirea mai nurltot

studii economice de amplasare in care sd se elaboreze doud, trei, patru variante de

amplasare a unei noi intreprinderi.

in calculele de fundamentare intr6 trei categorii

de

elemente de cheltuieli: de transport, de exploatare gi de investilii. Nivelul acestor

.1

/rjilrrf

e'il1JJjItt

.: :-'

r':

l :. i ; I

;;

cheltuieli se determini prin luarea

produclie.
a.

ln

practica economici

a unei anumite capacitd\i

de

se ttilizeazl, doud categorii de indicatori

de

fundament are a amplasdrii teritoriale

f

in

considerare

. indicatori orientativi (distanla medie de transport, coeficientul

de greutate,

coeficientul cheltuielilor de transport);

2. indicatori analitici (parcursul mirfurilor, cheltuieli de transport, cheltuieli

recalculate).

in cadrul acestui studiu de cazvom lua in considerare urmdtorii indicatori:

d-

Iq,'4,

unde:

i=1

Io'

cantitatea

de

resurse materiale

ortati (v ehi culatit) ;

distanfa pe care se transportd resursele

transp

q, 'a,

materiale;
Pm - parcursul mdrfurilor (t km vehiculate);
Chr. - cheltuieli de transport;
t - tariful de transport.

t-l_1

Cho

tipul resurselor materiale;

:_1
t-l

Pm=

- distanla medie de transport;

- I gi 'di 'ti
i=l

Este de remarcat

c[

indicatorii distanfd medie de transport qi parcursul

mdrfurilor au o serie de limite, dintre care amintim:

nu

lin iont

de tariful de transport, care poate

resurselor materiale transportate

fi diferit in funclie de specificul

nu lin cont de volumul qi structura investiliilor, care pot

fi diferite de la un

amplasament la altul;

nu reflectd cheltuielile diferite de exploatare de la locul de funclionare a noii

intreprinderi.
i::;ii.:.;::it.:lr. jr;tir:::t Z-tiI f il: :i,i

:r',', ,l-'.'

:: ll,',.r.- r:i

t..

.'

APLICATIE PRACTICA
Primbria Municipiului Bucure$ti a luat hotbrdrea de a colecta, sorta gi valorifica

resturile menajere ale oraqului. in acest sens, a organizat o licita{ie de cump6rare $i

punere

poate

in funcliune a unei instalalii speciale de tratare a deqeurilor menajere,

fi amplasati in una din zonele: Pantelimon, Militari,

care

Berceni, Titan. Pe baza

informaliilor de mai jos se cere sd se aleagd zona in care va fi amplasatd instalalia in

funclie de indicatorii distanld medie de transport, parcursul mdrfurilor qi cheltuieli

minime de transport.
Cantitatea zilnicd de deqeuri colectate este de 1.000.000 tone.

in urma sortdrii

deqeurilor rez:.:iltd:30% deqeuri feroase,20Yo deqeuri de sticld, 10% degeuri de hArtie,

iar restul de 40o/o se transformd in materiale de construclii, care sunt utilizate pentru
construirea de drumuri (in Bucureqti).

in vederea valorificdrii, degeurile feroase sunt transportate Ia Cdllragi, sticla la

Boldeqti-Scdieni, iarhdrtia la Buqteni. Tarifele de transport sunt: 10 lei/t km pentru
deqeurile feroase, 15 lei/t km pentru deqeurile de stic16, 50 lei/t km pentru degeurile de
hArtie,

20leilt km pentru materialele de construclii.

Tip de degeuri rezaltate Pondere

(o\
in urma sortlrii
Deseuri feroase
De$euri de sticli
Deseuri de hdrtie
Materiale de constructii

Localitatea unde

se

valorifici

30
20

C61irasi
Boldesti-Scdeni
Busteni
Bucuresti

10

40

Tarif de transport
0ei/t km)
10
15

50
20

Distanlele dintre locul de amplasare qi cel de prelucrare a deqeurilor sunt

prezentate in tabelul urm5.tor:

DISTANTA
(km)

Pantelimon

Militari

Berceni

Titan

Cilirasi

130

140

135

Sciieni

8s
140
25

145
100
155

95
150

90

t45

15

10

20

Busteni
Bucuresti

"-4

\ : <-a
Y I}_! oq.<.. q'rd
\6 = 2oo....o L

,'

t_

-!*
g'.
t!

t.

T*r
=i3oqg+o
\
r'

ug.
/-l

i\.0- : \ 9o' s'ao

'!*

.* h*.,EooL

"\
\\ =
,-i.t

\o".o n'".o

":Cl4 = hi t^ito''La'/
:

':

z^'4"8
--

bt*r j

seJ'{

\.ry+^"i'

ldl/.st

ffi

'.t

p5s=t^,rl t*l

if

Io". .r., I ld

h.Y.-b09

:1"""*';\
h

'r-'

\si

?i " l's*'eoot

= go.oo'"-- *'F"^

1tt=.
t

t'

;'"

EF=

!'

r'

\ a- __

8t.
I

>^o

^-^ :).oK*

e.oep_

i Eg-:j:=-.::-q'

3? a ,^rr'{

Alrl

STUDIU DE CAZ

PRIVIND DETERMINAREA RAZEI MEDII DE VANZARE

A pRoDUSELoR uNEr FrRME iN conuTrr DE nucmNlA
Acest studiu de caz pornegte de la premisa cd firmele care produc Ai v6nd acelagi tip de
produs pe un anumit segment de pia{d trebuie sd igi stabileascd o distantd (razl) medie de vdnzare
care sd le permitd sd fie eficiente din punct de vedere economic. in acest sens, pentru determinarea
razei medii de vdnzare se iau'in considerare costurile complete (costuri de producJie qi costuri de
transport) ale celor doud firme. Condi{ia esen{iald este aceea cd firmele iqi pot vinde produsele in
condilii de eficienld pAnd in punctul in care costurile complete sunt egale.

I
I

.de - CB +t.gB .dB

c
"+t.ga
o^ + d" = p

unde:
Ca
Ce

- costul unitar al produselor

- costul unitar al produselor

firmei A;
firmei B;

t - tariful de transport;
gn - greutatea unui produs al firmei A;
gB - greutatea unui produs al firmei B;
de - distanta optimd de vdr.zare a produselor firmei A;
de - distanla optimd de vdnzare a produselor firmei B;
D - distanta dintre cele doul firme.

APLICATIE PRACTICA
Doud firme, A qi B, situate la 90 km distanld una fald de alta, igi v6nd produsele pe acelagi
segment de piafd. Pebaza datelor din tabelul de mai jos sd se determinetaza medie devlnzare a
produselor celor dolrd firme in condifii de eficientd.
Specificafie

U.M.

FIRMA
A

Cost unitar

lei/buc.

700

790

Tarif de transport

Iei/t km

50

50

kg

80

100

Greutate produs

IQ*o

C+ + L' Ao 'o{# =Ca nfl

4" tdaC--- catf

.iEdA

rrr,.'-#tr

-- +*;/ f,*^7*"*

z=Tw
- $gi"^,s-{.

.r0

u^t oQt'r

t -- *itt*+ J** . nLn,-o

b*- S"* n Ff 8,, r.{-.*J..r --1o q " fut
Qrrt

Jpto$*iys
C-^a \i,6

,-".,.4*

tq/lo-u

l*7+t+
f

6e^^*"'aa

F'aata

t4

B
=1"t
_f\o

8t'

*-=Lr
{r'l
leo

**ga dts

/C+*{J*"d.F -cB
JA +da =\

1
'f

h" *Fstc

1,1

ldF

n\l'*
"J+

*"
f'

*'
r ?o * srr,(
; '*g

d,3 oQc

+ts'ds =+?a+ rdz

Af
lcI t dA-_

ffi)^r

ffi_*6kf"w

Y fl^^^'cl

a* * 1'J*' Jo c $*" t * i3, 6 o<, 7 o

a 9 \J'-7a+4,ge- Q4otr,o, {"'-.b
-(2
:
V
/ e-ea
4

1,e",

?4

okt

bd+L'fr
t

,r'/,
.'/
;/,/"

8to
\,

{"P

--4---;--*-*-l-*"*

9 ro k

?e

\o

5"0

en

'A.o

t>,

bJ
'I'o "l o

a-*

8tu

rl

STUDIU DE

PRIVII\D

DE

CAZ }

TERMINAREA EFIC IENTE I M oD ERNIZAnTT

ECHTpAMENTELoR uNEr txrnnpRrNDERr

S-C. Aparom S.A. exploateazi sistemul de distribulie a apei potabile a unei

localitSli, asigurAnd alimentarea cu api potabilS pentru 12.000 persoane. Numirul

populaliei rezidente este de 21.000 persoane. in,vederea creqterii accesibilitblii

serviciului de alimentare cu apd potabili se preconizeazd, un spor de capacitate prin
modernizare, despre care se cunosc urmdtoarele informalii:

costul modemizdrii echipamentelor: 600 lei;

costuri pentru demontare, remontare qi management: 100 lei;
costuri pentru proiectare gi inginerie: 50 lei;

investilia totali pentru modernizarea sistemului de alimentare

cu

apd

potabilS este eqalonatd pe doi ani, astfel: 40Yo in primul an qi 60Yo in anul al
doilea;

clebitul mediu asigurat inainte de modernizare: 160llom.zi;

cregterea

debitului mediu anuaU100 lei investi(i: 0,1 mc/om.an;

cregterea

numirului de persoane care beneficiazi de serviciul

de

alimentare cu api potabil5/l00 lei investifi: 100 persoane;

perioada de funclionare a sistemului de alirnentare cu apd potabili dupi

modernizare: 3 ani;

rata de actualizare: I0%.

cheltuieli anuale de exploatare: 20

modemizdrii, 15 lei

lei in primul an de realizare

in cel de-al doilea an de realizarc a lucrdrilor

de

. lt)odenlizare;

i
:'

venituri anuale: 125lei in primul an de reaiizare a lucrdrilor de modernizare,

110 lei

in cel de-al doilea an de realizare a modernizdrii qi 270 lei

in

perioacia de fiinclionare a sistemuiui dr,rpi rnodemizare.

Pe baza datelor din tabehrl de mai

.jc-rs

se cere sE se calcuieze: populafia,

cu ap5 potabili dupi modenmizarel cantitatea de api potabild

furnizatf; ?m sistemul de alirnentare dupii, nnodernizarel profitul obfinut;
asiguraffr,'

tet'nreirnul dc, reeuperare

investifiei' deiernirnat static;, rata internil.,'cle,

rer;rta*ril!.tafe.

TQT.{.I,

A-os--.i---;r---e-r-- -l- -Lhg

y?*r
0.909
il

[i. I Vi,i,l (a--.10(.r'i',i

iii "t.

I Facicr tlc .rcttializart:

i r,1:1 ?':+l__

0.891

u.79.i

'

YT

Il
7t
t/\

?r.r =?no"o 4 &n* It*t*'^"t

1

: Cr-e tCu^ tCn,

i=

G;"r

R*, ;

\ \oo r S'\oa ?f,lo|")

12.*o

t \so [t"'t.d' \tof'.l :

1"!

vw r7'umun-

t1

), = 4n*f.. ft.,'o * 5o1*l

,=

J.

G,.,,l 'tsP

C-"AJo*t-o

,t{,

- 4m la

^ T

=& "AtP

S'\ fioo.
Irq '\.l?E^f to-lr^ ' i vA!/t*u 'C')t
eso

3e$"tr la' ' l2

7<tir,o'o,e
[Go I /o,r.. 3., "
=
4
z t24a 4*'* z {so'gno u"1o*
N"

bf

=-e-&

tt r*o {*.'era

t"yrra*( t'"la "*trro +

:hlJ-e. tg.feZrs .

M-

{*""

l^-

t-ol

,*-

qr^

533a,.f

w<[uu

* { 3 369T *.Cq..

r.

P{R - er,^},, t Cg***

iq}

VM*

uy - r$l& rfJr.X{J
;e

{.*q\u

tna1a

A&
gM

&

e"f,r."A,6*o

o,.ll \'T otrrr -. fr

Q

"4"u,P**hu&*r f**fug*l
*r f,3

e t lux -; g,i &te,zg

%
b

/,

ft +lr 3V

lo*" ,,,L*
f

h?L,