Defectele pieselor laminate

Masterand: Neatu Levi-Renato

Specializarea ECMP, anul I
Laminarea este procedeul tehnologic de prelucrare prin deformare plastic (la
cald sau la rece) caracterizat prin aceea c materialul este obligat s treac forat
printre doi cilindri aflai n micare de rotaie.
Utilajul se numete laminor, iar procedeul laminare. Produsul rezultat este
denumit laminat.
La laminare dimensiunile materialului se reduc n direcia apsrii i cresc
n celelalte direcii (volumul rmnnd constant). Materialul laminat are o
structura omogen cu gruni alungii i ordonai dup direcia de laminare.
Laminarea se poate efectua ntre doi cilindri netezi ca n cazul produselor plate
sau cu canale inelare numite calibre practicate n corpul cilindrilor , n zona de lucru
pentru prelucrarea profilelor.
Pentru cazul cel mai rspndit al laminrii longitudinale, cilindrii au sensuri
diferite de rotaie, axele cilindrilor fiind paralele. Aproximativ 90% din producia
mondial de oel este supus laminrii.
Principalele scheme de laminare sunt:
1. Laminare longitudinal.

Schema laminarii longitudinale

2. Laminare transversal.
3. Laminare elicoidal.
n procesul de deformare plastic prin laminare se disting trei stadii:
o Stadiul prinderii materialului de ctre cilindrii laminorului;

o Stadiul laminrii propriu-zise;

o Stadiul de ieire al materialului dintre cilindrii laminorului.
Prin laminare se obin repere avnd urmtoarele rugoziti :
-

laminare la cald : Ra = (12,5 50) m

laminare la rece : Ra = (6,3 0,2) m

Calibrarea cilindrilor de laminor

Calibrul reprezint ansamblul format din dou caneluri opuse executate pe o
pereche de cilindri i care corespunde cu forma produsului pe care dorim s-l
obinem prin laminare.
Prin calibrare se nelege calculul i construcia formelor seciunilor succesive
ale calibrelor astfel ca plecnd de la seciunea iniial a semifabricatului s se ajung
la produsul finit. Prin calibrare se urmrete obinerea unor produse fr defecte i
dintr-un numr minim de treceri.
Tipuri de calibre:
1. Calibre de degroare;
2. Calibre de pregtire;
3. Calibre de finisare;
Dupa construcia lor ele pot fi:
a) complet deschise;
b) parial nchise;
c) cu deschideri mixte;
Caja de laminare se compune din:
- cilindrii laminorului;
- lagrele lor;
- cadrul de susinere al lagrelor i cilindrilor;
- mecanismele de reglaj ce servesc la modificarea distanei dintre
cilindri;
- ghidajele ce servesc la dirijarea metalului la intrarea i ieirea din
cilindrii;
- motorul de antrenare;
- volantul;
- reductorul;
Mai multe caje alctuiesc un tren de laminare.
Laminorul este definit ca fiind o instalatie complexa pentru prelucrarea prin
laminare a materialelor metalice. Un laminor este construit din una sau mai multe
caje, un ansamblu format din cilindrii de laminare, cadrul acestora si o serie de
mecanisme de baza si auxiliare.

Cilindrii de laminare sunt sculele cu ajutorul carora se realizeaza procesul de

laminare propriu-zisa. Pe suprafata celor doi cilindrii care lucreaza impreuna este
executat conturul sectiunii produsului supus laminarii, contur numit calibru. Cilindrii
se executa din oteluri carbon, oteluri aliate, fonte cenusii, fonte dure, fonte aliate.

Schema de principiu a unui laminor

1 - cilindrii laminorului; 2 - cadru de sustinere; 1+2 - caja de laminare; 3 - motor electric ;
4 - cuplaj; 5 - reductor de mare putere; 6 - volanti; 7 - caja rotilor de angrenare;
8 - bare de cuplare.

Criteriile de clasificare a laminoarelor sunt:

1. Dup metalul sau aliajul prelucrat :
a) Laminor pentru prelucrarea oelurilor;
b) Laminor pentru prelucrarea aliajelor de cupru;
c) Laminor pentru prelucrarea aliajelor de zinc;
2. Dup temperatura de lucru :
a) Laminoare pentru prelucrare la cald;
b) Laminoare pentru prelucrare la rece;
3. Dup sensul de rotaie al cilindrilor :
a) Laminoare ireversibile ( ntr-un singur sens );
b) Laminoare reversibile ( n ambele sensuri );
4. Dup dispunerea cilindrilor :
a) Laminoare orizontale;
b) Laminoare verticale;
c) Laminoare oblice;
5. Dup numrul de caje :
a) Laminoare cu o caj;
b) Laminoare cu mai multe caje;
6. Dup tipurile de trenuri de laminare :
a) Laminoare de degroare;
b) Laminoare de finisare;

Procesul de laminare in trecut

Procesul de laminare in prezent la IMGB

Etapele laminrii la rece sunt :
Debitarea semifabricatului obinut prin laminare la cald;

Curirea suprafeei;
Laminarea propriu-zis;
Tiere la dimensiuni;
Tratament termic;
Control tehnic de calitate.

Exemple de produse care se obin prin laminare :

o

o
o
o

piese lungi de seciune constant (ine de cale ferat i orice alt tip de
profil);
table;
evi;
axe, roi, bandaje;

Profile laminate

Defectele produselor laminate

Din grupele defectelor mentionez categoriile defectelor de compactitate si
anume:
1. golurile sunt discontinuitati de compactitate, formate la turnarea sau
elaborarea otelului, in proportii admise sau neindepartate la prelucrarea
lingourilor;
2. deteriorarea compactitatii, care apare sub forma unor discontinuitati in
compactitatea laminatelor si traselor sub forma unor goluri, relativ inguste si
prelungite in linie regulata sau neregulata de lungimi continue, intrerupte sau
deplasate.

Din prima categorie fac parte urmatoarele defecte:

a) retasura, gol de contractie cu marginile oxidate, sau cu alte impuritati formate la
solidificarea lingoului defect (prezentand retasura exagerata sau nelocalizata), sau a
taierii insuficiente a capetelor la laminarea lingoului.

Retasura interioara
b) porozitatea interioara sau microretasura, se prezinta sub forma de goluri
marunte si numeroase, provenite de regula din contractie, formate la marginile
cristalelor.

Microretasura
c) suflurile, sunt discontinuitati nesudate sau partial sudate, care apar in sectiunea
laminatelor, provocate de gaze la solidificarea otelului lichid din lingou si aplatizate in
timpul laminarii si tragerii, suprafata lor este neteda si de obicei neoxidata ceea ce
permite sudarea lor mai mult sau mai putin completa, in functie de conditiile de
temperatura si de presiune la laminarea la cald.

Suflura interioara
d) stratificarea, este desfacerea laminatului sau trasului in straturi, prin separari
orientate la laminate, de preferinta paralel cu planul de laminare, datorita, de regula,
unor discontinuitati interne provenite din lingou.
Din cea de a doua categorie fac parte printre altele urmatoarele forme de
defecte:
- crapaturi-fisuri, care sunt deteriorari ale compactitatii, putand proveni fie din
materialul initial, fie din prelucrari si incalziri, fie de asemenea din formare sau racire
necorespunzatoare; crapaturile la cald au marginile oxidate si neregulate si sunt

discontinuitati intercristaline, iar crapaturile la rece sunt discontinuitati intracristaline

cu marginile regulate si neoxidate, uneori cu slabe culori de revenire.

Crapatura la cald
- spartura sau crapatura mai mare, care patrunde mult in adancime si apare cel
mai adesea la otelurile aliate si inalt aliate, este urmarea unui regim de incalzire sau
de deformare, necorespunzator.
- ruptura interna, strapungerea, apare sub forma unor despicaturi interne putand
lua uneori forma de sparturi fara comunicare cu exteriorul, care iau nastere la
laminate sau trase sub actiunea tensiunilor de intindere neuniforma de natura
mecanica. Ele sunt dispuse transversal, paralele intre ele, la distante relativ regulate
mai deschise in partea centrala si avand adesea forma unor cozi de randunica.
- fulgii, sunt niste discontinuitati sub forma unor fisuri fine si scurte, cateodata
invizibile cu ochiul liber, de culoare argintie, provocate de obicei de prezenta
hidrogenului. In ruptura otelului apar ca pete mici, albicioase, formate in timpul racirii
necorespunzatoare dupa laminarea la cald a otelului cu continut ridicat de carbon si
in special la otelurile aliate. In probele macroscopice, transversale, slefuite si atacate,
fulgii apar sub forma unor crapaturi foarte fine, scurte si cu orientari variate.
La controlul cu ultrasunete al pieselor laminate se pot pune in evidenta
prezenta si locul discontinuitatii interne, avandu-se in vedere provenienta acestora;
ele provin fie din taierea insuficienta a lingoului, fie datorita racirii si tratamentului
termic al materialului.

Bibliografie
Ilca, I.- Tehnologia deformarilor plastice, E.D.P., Bucuresti, 1979
Adrian, M. - Tehnologia laminarii, Editura Tehnica, Bucuresti, 1977
Cazimirovici, E-Teoria laminarii, Editura Bren, Bucuresti, 2001