Sunteți pe pagina 1din 513
OT i TULA oe TANCARIE Precuvantare fioutd ,catre cetitori'' de staretul Neonil al Mandstirei Neamful la 1846, La toaté persoana ce se va indeletnict a cifi, dand cea infru Kristos tm- brafigare, rog pre acelag Datator de Karuriai darui toata fericirea. Cn ati céata Clirosulai ce agteptati Tuna lui Tanuarie, pentru sfintenia ce a GPL duceti apelor prin puterea ce aveti a Duhului. Toata administratia boerimei c&akteptati pe lanuarie ca o stihie schimbatoare dregatoriilor. Ceata negutitorea- sea ce alergati la Ianuarie ca Ia.o migcare a apei si mreaja cu carea prindeti sluj- bele. Toti va rog aruncati ochii in frontea acestei carti si vefi veded ea aceasta este un Mineiu al lunei cea asteptata de tofi, Ianuarie, in limba patriei talmacita si tiparita, pentru cas aiba fiestecare stiute slujbele sfingilor, pre carii mai vartos fi punem mijlocitori, a acestei !uni trebuinfelor, Intru accasta fund se afla soarcle in 2odia Jui Idrohoos, adeca varsatorul de ape, cand si Mantuitorul Hristos, iaragi intru a- ceasta luna au statut la botez in apele lordanului, Aceasta luna a lui lanuarie s'a adaogit de al doilea imparat al Ramlenilor, Numa Pompilie (fiindea pana atuncea anul in zece luni numarandu-se se incheii la Dechemvrie precum s'a si aratat la prefata a acestei luni) carele dnd razboiu improtiva Latinilor si intra ajutor chie- mand pre Janos dumnezeul si biruind intocmit anul de luni unsprezece, numin- du-o luna Ini lanuarie afierosindu-o acelui dumnezeu Janos si inceperea anului a sezdndu-o. Janos talmacindu-se va sa zici Portar. Deaceia cei vechi dupa ce s’au asezat gi luna lui Fevruarie, 2ugravian aceasta luna cu o cheie in mana cea dreapta rezemata asupra a 12 stalpi prin care vrea sd arate cum ca aceasta deschide usa fa celelalte luni ale anului. Aceasta lund o fined tofi Ramlenii incepere de an nou. La inceperea lune’ cestia schimbau ei oficiile si impartiau dregatoriile, prea crestinul imparat Con- stantin cel Mare de descoperire Dumnezeeasca mutand Schipturile ale Romei cei vechi, la Roma cea noua, ochiul rasiritului, lauda firei prea minunatul Vizantic, Si dupre numele sau Constantinupoli a adus intr'insa si obiceiurile Romei cei vechi. Dela acest sfint imparat precum alte bune ordndueli s'au dat spre po- doaba la biseric4, asa si inceperea Jui Ianuarie s'au asezat Praznic de an nou. Eu vazind c& Principatele acestor piri Rominesti au avut din vechime obiceiu aschimba dregatoriile la inceperea Jui [anuarie, an nou numindu-l si praznuindu-1, intore ochii mei inapoi la veacurile trecute si deabia pomenite, crez cu gandul ceca ce cetesc prin istorii si mai vartos pre istorieul Dion pre carcle il intareste Meletie Gheograful cap. 24, scriind pentru Misia, unde curat videste ca Traian fmparatul dupa ce a supus’pre Daci, cu pierderea lui Decebal, a trecut mulfime de Ramleni in partile acestea, facdndu-i pre unii prosti locuitori, pre alti stapani locuitorilor, de unde se face nu fara de cuvant simberazma ca Principatele ace- ste Romanesti ca niste apichii ale Ramlenilor urmeazA dela aducere gi ale lor obiceiuri. Tar cind vaz si pre istoricul Bo, ca araté pre marele Constantin imparatul c& ar fi avut luccuri ostigesti fntr'aceste locuri, Ia care si Meletie Gheograful scriind pentru Misia de sns, arati pre acest sfant imparat, tabarit cu ostile aproape de Silistra. Nu ma sfiese a da socoteali ci marele Constantin calctnd partile ace- stui loc, sau insugi intaiu a adus obiceiurile Ramlenilor sau le-an intarit gasin- du-le, ca un imparat al Romei ceit nous, ci ori dela Traian sau dela marele Con stantin, de se trag prin urmare aceste obiceiuri, nu tac filonichie. Ins dintru a- cestea si descoper lucruri minunate; se afla linia neamului Romanesc din vechin tragndu-se din slavit ncam al Romanilor (Valahii numindu-se dupre limba sla- veneasca) .a carora slavé au stralucit impreuna unde si-au intins si soarele razele. Deci aceasta luni a lui lanuarie pentru obiceiul ce se pazeste la inceperea ci, este ca o planet carea poartd in sine laudele Patriei noastre, este ca o planeta intra carea se vad pre an odata razele Patriei, este ca un sfegnic carele si pas supt obroe prin crapaturi si prin margini iveste lumina Intre care se slaviau odata cele vechi veacuri ale Patriei, © veacuri, veacuri, ce invechifi lucrurile si prefaceti starile. Pravila veche din- thiu este dati in toata lumea ca si nasci si sd moara, ca stl ia Incepere si sffr- sit toate Iucrorile. Stipdnul tuturor n’au voit st fie nici un lucru statitor, toate cate vezi si te minunezi prin prefacere au ca se duc la pierzare sau la oaresicare schimbare, vezi ace! soare, lipseste. Luna patimeste si scade si stelele cad, po- goari-te dela cele din Cer si te uit la aer, acesta se preface tn tot ciasul gi de se face vant, nor si ploaie. Pogoarate la ape, dintr’acele mari garle ce le nu- mim noi pururea curgatoare, unele cu totul s'au uscat, altele au schimbat mat- cile si deamurile, insusi ocianul vcrul firei ceii mari si tainic, acide furtuni se inalti aci se smereste si cind lipsese furtunile, ou lipsesc dela dansul varsarile si cele inapoi curgeri, creste si se micgoreazt in toate zilele pre alocurea, In cat poate cinevasi sé hotarasea cum ca este odatd s4 se usuce gi si se aduc& intra nefiinta ex total, Insusi si pamantal de vei cAuta, care tl dovedesc nemiscat si intra sine sta- tornic, in unele locuri cade, $i de duh ascuns se cutremura, ta alte locuri de ape se cufunda, sau de foc se arde. Deci rand aceste mari trupuri gi vesnice oaresi cum dupre vederea noastra sunt orfnduite spre prefacere si picr- zare, ce socotesti pentru cetafi, st4paniri si imparatii, care atata sunt de muri- toare si stricacioase, In cat sunt si acia cari leau intocmit, si pre cum ta oameni sunt tinerefe, urmeaza varsta barbateasca, batranetele si moartea, aga gi acestea au incepere, crestere, stare, inalfare si toate le are pentru aceasta ca s& si cazi, Un catremur din zilele lui Tiberie, 12 slavite orase ale Asici le-au surpat. Un cutre- mar in zilele marelui Constantin, 12 sate ale Campaniei le-au inghitit. Un razboi al Atilei mai mult de o suta de orase le-aa prefacut in pulbere, Tivele cele vechi ale Eghiptului deabea auzirea le pomeneste. Cele o suti de orage ale Critului abea cinevag le crede. Orasul Carhidonulai, al Corintului, al Atinei, al Spartie’ si alte slivite orase, cei vechi le-au vazut si's'au minunat, noi auzindu-le si neva zindule ne minundm, ne spaimAntam ca nu gasim nici semnele lor, sate am zis pana acum si orase, Ins& si imparatii tntregi, si stapaniri numite, se privalese intr'acea prapastic a pierzarii, Inflorea o data Anadolul, Asiria, Eghipetut si Iudeia. Erau puternice la arme, erat iscasite la minte, Grecii erau intra minune la invafatura; soarta acea- sta s’a mutat la Europa, si pentra ca s crezi cele trecute ce nu vezi, vezi cele de acum ce le crezi. Polonia cea’ca o nemarginit’, iat-o micgorata si Injosita. Iezuitii ce duhovniceau si pre taina tmparifeau, din oranduiala lor ridicafi. Sfefia din republicd in despotie ridicata si in monarhie, Bavaria tn multe feluri barduita, si alte st&paniri prefficute in nou’ obliduiri, mai intdiu necrezute, iar acum vazute si piptite. De unde se vede cd marele acela Mester si Ziditor, are pentra lucra- | rile omenesti, multe feluri de chipuri, si dupre placere unde socoteste Je si po- triveste; si Pronia dumnezeeasca alergand cu umblet fara de sunet cu glisuire fara de anzire; zice unuia s& se scoale si altuia si cazd, unuia s& imparafeascd, altuia s se supne, unuia sA se ascunza si altuia s& se iveas Pentru aceea iubitilor, este prea folositor s& cercim noi pacttosii si numai decat vom afla cari sunt pricinile de unde au curs si ined pina in ziva de astaai curg toate ticdlosifle si nenorocirile obstosti, si Imparte asupra neamului omenese pre fata acestui pamant. Deci mai intaiu se cade a sti: Ca aceasta nobila fiinfa, omul, in insusirile cele trei de cApetenie care el le sttipdneste (si cucare s'av numit a fi Gupre chipul si asemanarea Ziditorului), cea mai intaiu este voea sau neatarna- rea sa, de unde spre a nu o intrebuinta rau, din data i s'au pus cea intiiu po- ranea, cAlearea acestia au pricinuit ciderea acea mare, carea au tras dupa sine toate ticdlosiile, si omul alegind a urma poftelor sale care Lau tot departat de indurarea dumnezeeasea, s'au deprins de atuncea a cilca ori si ce bund legiuire care |-ar fi apropiat de dumnezeeasca indurare, departindu-se de aceasta si viind Intra minte nepriceputa, s’au alunecat in sfarsit in pripastiile acele vrednice de jelit, cfte pentru aceasta se serin in istoria universal, gi care nu s’au urmat, decit spre indestularea dreptatii dumnezeesti, si rasplatire’pentru pacatele omenesti. Pen- tr c& nu se face pacatul fird de pedeapsa sau vremealnica, sau vegnica, In vremeal- nica vieaa pentru paeate, se fac feluri de primejdii, goniri, turburari, rasboacle cele dintre noi, de moarte purtatoare rane, naprasnice morfi, naviliri acelor de alta semin- tie si risipire desavarsit an numai cetatilor, ci si intregilor tari si Imparagii, Pre cum in cartea infelepciunii se scrie: «Pustiit-an tot piimantul faradelegea si rautatea (pacatului) au risturnat scannele puternicilor». (Infelep. Cap. 5. 24) Si pentru ca si ne insemndim despre aceasta, foarte bine ca despre o pricind. ating&toare de soarta tntregalui neam omenesc, este detrebuintd a inturnd a noa- stra luare aminte la Istoria sfanta, si acolo vom vedea Teonomie dumnezeeased !u- crand in chipul celor mai minunate fapte cu norodul Israiltenesc, care in cata vreme pazed poruncele [ui Dumnezeu, si asculta de proorocii cari ti finea in le- gatura de dragoste side pace cu dansul, tntratita nnmai si el isi revarsA mila sa asupra Jor, si pre cat se abate’ caleand poruncele lui si ucigandu-i proorocii, pre atata apoi si el fi da in mAinile vrajmasilor lor, caride atatea ori i-au robit pe la Babilon si pe aiurca, aga in cAt accasti ordinduial, se pare ci atuncea ajunsese din urmari a fi cunoscuté si altor neamuri barbare. Pentru ca vedem, et pre cand Olofern Voevodul a Sirianilor a ost navalit cu putere vrind s& ea cetatea Vi- tulia, atuncea s'au apropiat la dansul unul. din ai sai cu propunerea aceasta, pre cum ca norodul Judeilor au un Dumnezeu oa wele, cu carele cind sunt ei in pace, niminea nu-i poate birui, fara numaiatuncea cand eu el vor fi invrajbiti, i pre cat acuma mi se pare, ci se aflé in buna pace cu Dumnezeul lor, Drept aceca nar fi acum bun prilejul de a navali asupra lor. Acest sfat ne priimindu-| Olofern pre- cum ne spune sfinfita Istorie, i s’a taiat capul de muerea acea vaduva din cetate. Jata cum Je ajuta lor Damnezeu cind pazea poruncile Ini, in care de ar fi ramas nar fi tras asuprale infricosata hotarire a relei soarte dela Domnul nostru lisus Hristos, care ei singuri gi-an dat-o zicind, cA pre cei rai, cu rau fi va. pierde, care curand s'an si plinit zdrumic&ndu-se si secerdndu-se cu amar de cumplita sabie a Romanilor de care s'au si rasipit de pre pamantul fagdduinfei lor ca niste paie dela o arie prin toata lumea, duprecum spre incredintare si dovada celor de atuncea adevaruri, li vedem si pana astizi. Astfel se vars paharul maniei Iai Dum- nezen preste fii neascultarei. Unele ca acesten pedepse se fac aicea pentru pa- cate, iar in yeacul ce va SA fie, ce? focul cel nestins in iad Intunerecul cel ne- ‘uminos, viermele cel neadormit, tartarul de carele si singural satana se cutre- mura. Intru acestea au a se pedepsi in veci pacttogii cei nepocaiti. een Se dg ete Infricogate sunt pildele iubitilor cetitori! Si figurat inchipuite le vedem impli- nindu-se acestea si altor natii fara de frica ‘lui Dumnezeu, de care patrunsi find parintii nostri, s4 feriau cu toate puterile despre asemenea, cinstind pre Dumne- zeu cu dragoste si cu frica, carcle fi apara pre ei de toate navalirile vrajmasilor lor si a carota cinstire de Dumnezeu slujia de pilda si altor crestini, pentru c& se aff’ in serisorile sfintei Mitropolii o insemnare setis de Preasfistitul Mitropolit al Moldavei Chir Gheorghie, c& impiratul cetatei Ini Constantin, Manuil Paleologul, avandu-si pre fiul sau Toan Paleologul la curtea Austriei, Viena, fiindea era gi- nere imparatului Austriei si chiemandu-se de parintele sau cu grabire ca sd mearga la Tarigrad pentru suirea pe tron in local tatalui sau find ajuns de adanci ba tranete, i s'au prelejit a trece prin (ara Moldaviei, caruia iesindu-i tnainte feti citul Alexandra Vocvod cel bun, si cu tot senatul, de ascmenea Mitropolitul losif cu Clirosul bisericese si intémpinaindu-l dupre toata cuviinta ca pre un impirat crestinese, I-au. petrecut pana Ja cetatea Chilia. Atuncea imparatul Paleologul va- z4nd buna cinstire a norodului tarei Moldaviei gi intreagd buna oranduiala a sluj- bei si ceremoniile bisericesti, intocmite si tinute cu acceasi sfinfenie cu care maica hoastré Biserica a rasiritului le pastreaza cu ne abatere precum slau asezat_ de catre soboarele de a toat’ umea, s'a minunat foarte si a dat luda Ini Dumne- zeu ticind: cum c& tara ca aceasta si un asemenea minunat domnitor, cu aga de bine credinciosi boieri si norod intelept, aiurea nu a mai vazut si nici crede s& mai fie, Deci intoreénda-se luminatal acel imparat la Tarigrad si imparafin- du-se a trimis bine credincioslui nostra Domn coroana imparatesca si Alurghita precum si alte daruri prefioase. De asemenea si Preaosfintitului Mitropolit al Mol- daviel, pre Inga alt trimis si un agezimAnt cuprinzitor de deosebite dri- turi si pronomii insusite Mitropoliei Motdaviei, iara in privirea cinstirei de Dum- nezeu a norodului acestei {ari, a trimis dowa mari si facdtoare de minuni icoane, una a Preacuratei Fecioarei de Dumnezeu Nascatoarei, carea sa afla aicea intru aceasta Monastire a Neamtului si alta a sfintei Annei muma Preasfintei Fecioa- rei care este Ja Monastirea Bistrita, dupre cum pentru acestea mai pre larg sa povesteste in acea scriere a Mitropolitului Gheorghie. Tard eu smeritul stand aicea am gandit: oare nu cumya aceste sfinte icoane trecand cu chipul acesta dela crestinii din Tarigrad la parinfii nostri, insemaad cu aceasta totodata si trecerea milostivirei Dumnezeesti in pamantul nostru si mi se pare c& tocmai aga s’a urmat. Pentrucd vedem in istoriile bisericesti, c& si alt sfinta icoana din Tarigrad a Maicei Domnului numité Odighitria tot in timpul acela si chiar in zilele acestui imparat, cu dela sine si nevazuta putere din Constantinupol calatorind prin nestiuta cale a aierului, a treout la crestinii din Rosia unde se afla si pind astazi, dupre mérturia sfantului Dimitrie a Ro- stovului. Deci ce insemna aceasta? Decat jalnica depértare a Ini Dumnezeu dea supra cetétei lui Constantin, care anume cand o a zidit a ineredinfat-o purtarei de grija a Maicei Domnului, de a céreia ajutor nu sar fi pardsit pan’ numai intdiu s'au implinit masura cea serisi in Apocalipsis: Ca cel ce face strambatate mai faca, si cel ce sa spurca, mai spurce-sa, in urmarea cirora aceasta slavita im paratie crestineasc’ s'a lsat ‘a cAdea supt jugul cel de fier, si cumplit al Oto- manilor. lard buna cuvantare si Darn Maicei Domnului dimpreun cu acele sfinte icoane au trecut in fara noastra, Pentrucé marturiseste tot acest Mitropolit Gheor- ghie, ca sfanta Anoa dela Bistrifa, la vreme de neploare scotindu-se cu Litanie, este fra sminteali cd urmeaza ploaie, de nu pretutindenea, dar pre locurile de prin preaima Monastirei negresit, aceasta facindu-se in vreme cuvenit este cu- noseutd obsteste. Tard tncat pentru minunile cele mai pre sus de fire cate sa Tucreaz’ aicea la Monastire tn chipu! celor mai minunate fapte dela aceasté sfanté icoaa, incre- dinfez. si eu pacatosnl, c& mi s’au tntimplat a veded chiar cu ochii mei, singura piedica de care se opreste al ei minunatul Dar si boala cea mai grea de vin- decat, din a careia pricina si departeazd ajutorul de sus, este necredinta din zilele noastre, de care putin sau nicidecum bolind parinfii nostri, Dumnezeu ti faced atat de infricosai si biruitori vrajmasilor lor, precum pre marele Stefan, de carele istoricii lumei Si minuneazi de prea skivitele lui biruinte, care eu atita sunt mai de mirare cu cat el le-a savarsit fara de mijloacele ajutatoare ce trebuia ale alcitui inchipuirile cele mai agere a unei mini pline de diplomafie, drept a- ceea apoi ti si insugese feluri de vrednicii politicesti cu deosebite laude si nu- miri, insé nici unul macar din gresala nu nimereste adevaratul principin al sau, adic credinta si frica lui Dumnezeu, fara de care a sa barbatie negresit ca a- desea s'ar fi clintit-si s’ar fi smintit. Dovada pentru aceasta ne slujese sfintele Oltare si Monastirile care pana in ziva de astazi stau ca niste sfinte locasuri a pocainfei sia singuratafei si care s’au infiintat de dansul nu numai spre adapo- stire si petrecerea celor ce voesc a se departa din lume si in liniste a plinge i a se ingriji de pacatele sale, ci cine Infelege, chiar spre intérirea si Intemeie- Tea farei sale, Dintre care spre a sa vesnicd si nestearsi pomenire find si aceasta sfanta Monastirea Neamfului, dupa toata ciderea ce a suferit si ca dimpreuna cu fara aceasta din pricina supararilor dusmanesti, apoi mai pre urmi prin pretioasele osteneli ale prea cuviosului nostra parinte Starefului Paisie, aduedndu-se la pon- tul menirei sale si umplandu-se de monahi iubitori de osteneald, ale carora ina- intiri, partea In cit se atinge de sporirea Bisericei romAnesti, precum tilmacirea eartilor cu a lor dare la lumina, minunata buna ordnduiala a slujirei streinilor ce naznesc la inchinaciune Intru acest loc de eviavie si altele in folosul omenirei, cercatorului nu-i este cu greu a le afl. In privirea carora tnfeleptul si prea tn nalfatul nostrn domn Miheil Grigoriu Sturza V. V. ca un adane cugetator, pa- trunzind intru tot ce se atinge de marirea si lauda farei Moldaviei si imbunsta- tind, a binevoit a hirtizi si acestei Monastiri un agezimént, la anul 1843, prin care osebindu-o dintre toate Monastirile s’au asemanat celor dintru inceput ai ei ctitori, Alexandru cel bun si Stefan cel mare, si celelalte... Al dragostei voastre’fierbinte rugator catre milostivul Damnezeu pentru man- tuirea voastra si doritor de tot binele. NEONIL Arhimandrit si Staref sfintelor Monastiri Neamful si Secul Impreuna cu tot soborul. SF. IOAN BOTEZATORUL — LUNA LUT @IANUARIE ARE ZILE ‘TREIZECI $I UNA ZIUA ARE CEASURI 10, $1 NO, A CEASURI 14, In ziua intdia: Cea dupre trup t&iere Imprejur « Domnului nostru lisus Hristos; si pomenitea elui dintru sfinfi parintelui nostra Vasilie cel mare, Arbiepiscopul Chesariei| Capadochici, 1.A-VECERNIA CEA MICA LaDoamne strigat-am.. Stihitile sfantului pe 4, elas 3, singur glasul, ‘Ae iui Ghermano: nh | | jsilie, riuri de invataturi drept | ‘slavitoare ai izvoritlumei, din Jre Hristos, izvorul vie~ I tei, silisluindu-l in sufle- tul tau prin curata viecata ta, fde sfintenie ardtatorule Va- care ad&pat fiind poporul cel | credincios al Bisericei, aduce | rodul buzelor ce marturisesc | Darul celui ce a prea slavit pomenirea ta, in veacul vea- Cui. 56 sou ort Mirul Darului cel varsat ' preste tine, te-a uns ca sa lu- crezi cusfintenie bunavestire | aimparatiei cerurilor, Vasilie | de Dumnezeu graitorule, Bu- | n& mireazma lui Hristos fa- | candu-te, de mirosul cuno- stintei lui toatt Jumea at um- plut. Pentru aceasta glasurile slugilor tale, cu band voinga priimindu-le, cere noua celor ce te cinstim pre tine mare | mila, A tui Vieantiv Cuarhiereasca haind fiind imbr&cat, apurdtorule al Tre- imei Vasilie, inaintea scaunu- | lui celui de judecat’ ai sta- tut, fiind in primejdie pentru credinta si aratand vitejascad improtivire, ai ruginat mania eparhuluice se semetia cu sta- pania paganatatei, siingrozea cu taerea maruntaelor. Cu o- sardie acestea alegandu-le gi | mucenic de buna voie facan- du-te, cu cununa biruintei te- ai incununat dela Hristos, cel | ce are mare mila. las 2, « Inti Joan Monahu Firea celor ce sunt semu- ind, si nestatornicia tuturor socotind, numai pre unul ai aflat neclatit, pre cela ce este mai pre sus de fiintt facdtor a toate, de carele si mai var- tos lipindu-te, dorul celor ce | nu sunt statatoare ai lepadat. | Roagi-te ca si dobandim si noi dumnezeescul Dar, arata- torule de sfintenie Vasilie. $i acum, a praznicului, glas 8 Nus’a rusinat prea bunul Dumnezeu, cu trupeasca ta- iere a se taid imprejur, cis’a dat pre sine chip si pilda tu- turor spre mantuire. Ca fa- c&torul legei, cele ce sunt ale LUNA-LUIIANUARIE legei le-a plinit, si proorociile proorocilor cele ce au fost pentru dansul. Cela ce toate le cuprinzi cu palma, sicuscu- tece te-ai infagat, Doamnesla- va tie. LA STIHOAVNA Stibirile, glas Podobie: Casa Eufratului.. Fiind Biserica cu totul Iu- minoasa a luceafarului celui in trei sori, luminezi sufletele celor ce se impartasesc cu- vintelor tale Vasilie. Stin; Gura mea va gral infetepciune si cu- getul inimei mele pricepere. ‘Trambitt din Cer, sune- tul glasului tau este, cu foc cu care se ard toate invata- turile cele ereticesti, Vasilie. Sti; Gura dreptului va deprinde injetepeiune gi limba lui va gril judecatd, O lumina in trei straluciri | despartind fetele, si impreu- nand o fiinf’, ai surpat pre Arie si pre Savelie, Parinte. Slava, $1 acum, asemenca Cinstind tiierea imprejura trupului Cuvantului lui Dum- nezeu, carele s’a facut om, gi pomenirealuiVasiliecel mare, cinstim pre Nascitoarea de Dumnezeu. Acum slobozesti.. Stinte Dumnezeule.... dupa Tatil nostra. ‘Troparul sfantului, gles 1 In tot pamantul a iesit ve- stirea ta, cd acelaa priimit cu- vyantul tau. Prin carelecudum- nezeeasci cuviinfa ai invatat, firea celor ce sunt ai ardtat, obiceiurile oamenilor le-ai im- podobit, imp&rateasca pre- otie, parinte cuvioase. Roagd pre Hristos Dumnezeu, si mantuiasca sufletele noastre. Slava_ $1 acum a praznicutui, was scetag, ~ Cela ce sezi pe scaun in chipul foculuiintru ceide sus, impreunacuParintele cel fara de inceput, si cu dumneze- | escul tau Duh. Bine ai voit a te naste pre pimdnt, din Fecioara Maica ta, ceea ce nu stie de barbat. Pentru aceasta te-ai gi tAeat imprejur ca un om a opta zi. Slava sfatului tau celui prea bun, slava ran- duelei tale, slava smereniei tale, unule iubitorule de oa- meni. hin miei si Otpustut. L.A VECERNIA CEA MARE. Dupa objgnuitul Psal datul... Slava inti Doamne strigat-am, Stihirile pe 8: Ale praznieului 4 si ale sfan tului 4, Stihirile praznicului, glas 8, insusi slastt “antiim: Fericit bar- xy ogorandu-se Mantui- torul la neamul o- menesc, priimit-ainfa- gare cu scutece. Nu s’a scarbit de trupeasca tiere imprejur, cel de opt zile dupre mama, gi fara de inceput dupre tata. Acestuia credinciogii si-i stri- 1 | \ _IN ZIUA_DINTAIU 13 gam: Tu esti Dumnezeul no- stru, milueste-ne pre noi. Le doua on Nu s’a rusinat prea bu- nul Dumnezeu, cu trupeasca tiere imprejur a se taea, ci s’a dat pre sine chip gi pild’ tuturor spre mantuire. Ca fa- catorul legei, cele ce sunt ale legei le-a plinit, si proorociile proorocilor cele ce au fost pentru dansul. Cela ce toate le cuprinzi cu palma, gi cu scutece te-ai infagat, Doamne Slava fie. ye ous or. Ake Suni ale sfaintutui Vasiliy glas 4. Podobie; Cela ce de sus egti chemat.. Cela ce esti chemat cu numele impiratiei; cand pre- ofia cea imparateasca, adic& poporul cel sfant al lui Hri- stos, cuintelepciunea sicusti- inta, tu Parinte l-ai pascut, atuncea tea impodobit cu co- roana imparatiei Vasilie, Im- paratul celor ce imparafesc, gi Domnul tuturor, cel ce este impreuna socotit cu cel ce l-a nascut, Fiul cel pururea ves- nic, si impreuna fara de in- ceput. Pre carele roaga-] si mantuiasca, sisi lumineze su- fletele noastre. 1. gous or Cu vestmintele arhieriei fiind impodobit, bucurandu-te ai propoveduit Evangheli imparatiei, izvorand Bisericei invataturiledrepteislaviri,Va- silie. Cu care acum fiind lu- minati, o Dumnezeire nede- spartita in Tatal atottiitorul, gsi intru_unul ndscut Cuvan- tul Jui Dumnezeu, si intra Dumnezeescul Doh, o bineve- stim sioslavim, in trei fete ne- despartitd. Pre carea roaga-o si mantuiascd si si lumineze sufletele noastre. Cela ce esti impreuna cu cetele ceresti, si impreund 1a- cuesti parinte Vasilie, a ca- rora si vietei ai raynit cu stra- lucit& curatia vietei tale, inca in trup petrecand, cu cei de pre pamantcaun fara de trup. Pentru cei ce se indulcesc cu cea de Dumnezeu insuflata invatatura ta, pre Hristos Dumnezeul nostru roaga-I,ca si-i mantueasca din nevoi gi din intunerecul necunog LUNA LUE ( I i \ I fei, si sd lumineze suffetele noastre. Sav glas &) a Ini Anatote De intelepciune iubitor fa- candu-te Cuvioase, gi din toate cele ce sunt alegandu-ti im- preund vietuitoare, cea spre Dumnezeu gandirea de moar- te,cu cuviinta vieata ti-ai petre- cut. Ca patimile trupalui (cu ostenelele infranarei pre tine imbracandu-te, si cu dumne- zeeasci gandire de lege, ne- robit& vrednicia sufletului pa- zindu-ti cu bogatia faptei bu- ne), si tot gandul trupesc ai supusDuhului.Pentruaceasta trupul urandu-ti si lumea gi pre tiitorul lumei, stand ina- intea lui Hristos, cere sufle- telor noastre mare mila. tihiea dint. VOoHOD: Luminit lina Prochimenal zilet si parimill Dela Facere citire Cap. 17, Vers 1 ; ritatu-s'a Domnal Ini Avram, si a zis Ini: Eu sunt Dumnezeul A tu, fa piacere inaintea mea si fil Fara prihan’, si voiu pune legatura mea intre mine, si intre tine site voiu tne multi foarte. $i vei fi tata a multe nea mori, si nu se_va chiema numele tau Avram, ci va fi numele tau Avraam; cA tat a multe neamuri te-am pus te voiu creste foarte foarte, si te voiu pune tatru neamuri, si tmparafi din tine vor iesi. Si voi pune legatura mea in- tre mine si intre tine, si intre semin- fia ta dupa tine, intra neamurile lor, teu legatura IN ZIUA DINTAI Dumnezeu. Si a cazut Avraam sa si s'a inchinat Domaului. Dumnezeu lui Avraam: Jara tu legea mea s& 0 pazesti, tu si seminfia ta dupa tine intru neamurile lor. Si aceasta este legea carea si o pazesti intre mine si intre voi, gi intre seminfia ta dupa tine intro neamurile lor. Si se va taia voua imprejur toata partea barbateasca. Si vefi tia tmprejur marginea trupului vo- stra, si va fi intra semn de legatura intre mine gi intre voi, si intre semin- tia ta dupa tine, intra neamutile lor. Si prancal de opt zile se va tai voua imprejur, toati partea barbiteasca in neamunile voastre, Si partea barbatea- sca, carea nu-gi va taia imprejur mar. ginea trupului sau, in ziua a opta, per- de-se-va suffetul acela din neamul sau, ca legea mea a stricat. Dela Pildele lui Solomon citire. Cap. 8, Vers 22. omnui m’a intemeiat inceput cai- lor sale, spre Jucrurile lui, mai 'na- inte de veac m’a intemeiat, intra incepot. Mai ‘nainte de facerea paman- tului, si mai 'nainte de facerea adan- curilor, mai ‘nainte de curgerea izvoa- relor apelor, Mai ‘nainte pana ce nu se infipsese munfii, Mai ‘nainte de toa- te magurile m’a nascut. Domnul a fa- cat laturile si pustiile, si marginile lu- mei sub Cer, Cand gatea Cerul, cu dan- sol eram. Sicdnd sia oscbit Inisi sca- un pe vanturi. Si cind intired norii cei de sus, si ca niste tari punea iz- voarele cele de sub Cer, Cand punea marei hotar, si apelor, ca sé nu trea~ ca farmurile sale; si tari faced temeli- ile pamantului. Eram la dansul aseme- nea. Eu eram de carele se bucura in toate zilele, ma vescliam tnaintea fe- ei lui in toata vremea, Dela Pildele lui Solomon citire. Cap. 10, Vers 82 (ura dreptului izvoraste infelepciu- ne, iar limba nedreptului va peri. {’Buzele oamenilor drepti socotesc cele placate, si gura celor necurafi se raavrdteste. Cumpenele viclene urdciune sunt inaintea Domnului, iar cumpina dreapti priimita este lui. Ori unde in- tra inalfarea, acolo si ocara, iara gura smeritilor se invafa intelepciune. Sa- varsirea dreptilor va indrepta pre dan- sii; si Impedicarea caleatorilor de lege wa prada pre ei. Nu vor folosi averile in ziua maniei; iari dreptatea va m4n- tui dela moarte. Murind dreptul lasa grija, iar perirea necurafilor este u- rita si grabnica. Dreptatea nevinova- tului indrepteaza caile, iara cel necu- rat intra necurafia sa cade. Dreptatea oamenilor drepfi va seapa pre ei; i fntru rautatea lor se prind cei faréde- lege, Sfairsindu-se omul drept, nu i va impagina nadejdea, iar Janda neen- ratilor va peri. Dreptal din curs va scap’, si in locul lui se va da cel ne- curat. In gura necuratilor, lajul cetate- nilor, iar chibznirea dreptilor cu buna sporire, Intru bunatiile drepfilor, se va indrepta cetatea, si intru perirea ne~ curatilor bucurie; intru binecuvantarea drepfilor, se va inaifa cetatea, si cu gura necuratilor se va sipa, Batjoco- reste pre cetiteni cel lipsit de minte, iar omnl injelept Iinigte aduee. LA LITIE, Stihita hramului, apoi ale sfantului, glas 8, insugi glasul. Ale lui Ghermano. Pre Hristos izvorul vie- fei sdlisluindu-1 in sufletul tau, prin curata vieata ta, de sfintenie aratatorule Vasilie, riuri de invatituri drept sli- vitoare ai izvorit lumei. Din care adapat fiind credincio- sul popor al Bisericei, rodul buzelor celor ce marturisesc Darul, aduce celui ce a pro- slavit pomenirea ta, in veacul veacului. Mirul Darului cel varsat preste tine, te-a uns, ca sa lu- crezi cu sfintenie buna ve- stire a imparatiei cerurilor, Vasilie de Dumnezeu griito- rule. Caci buna mireazmii fa- candu-te lui Hristos, de mi- rosul cunostinfei lui toata lu- mea ai umplut. Pentru acea- sta glasurile slugilor tale cu bund vointa priimindule, cere noua celor ce te cinstim pre tine, mare mila. A i Vizantie Cu arhiereasca haina fiind imbracat, aparatorule al Tre- imei Vasilie, inaintea scau- nului celui de judecata ai sta- tut, primejdie luand pentru credint&, gi vitejascé impro- tivire aratand, ai ruginat ma- nia eparhului, celui ce se se- metia cu stapania paganata- tei, si ingrozia cu taerea ma- runtaelor. Cu osirdie acestea alegindu-le, gsi mucenic de bund voe facdndu-te cu cu- nuna biruintei te-ai incununat dela Hristos, cel ce are mare mila. Slav, glas 6: Varsatu-s’a Darul in buze- Je tale cuvioase Parinte, si ai fost pastor Bisericei lui Hri- stos, invatand oile cele cu- vant&toare sd creazi in Tre- imea cea de o fiin{’, intru o Dumnezeire. - $i acum, a praznicului, glas 8 Pogoranda-se Mantuitoral la neamul omenese. Cauta Stihira dintai dela Vecernia cea mare LUNA LUI IANUARIE LA STIHOAVNA Stibivile sfintului gles 1, a lui Vizdntie, sin- sur glasul, O dumnezeeasca si sfan- t4 albind a Bisericei lui Hri- stos, Vasilie prea fericite! Ca tucuacul dumnezeesculuidor intrarmandu-te pre tine, hu- lele eresurilor cele urite de Dumnezeu le-ai ranit, gi su- fletelor credinciosilor dulcea- fa bunei credinte le-ai invisti- erit, si acum umbland prin verdeata cea nestricatia dum- nezeestilor gradini, pomene- ste si de noi, stand inaintea Treimei cei de o fiinta. Sth: Gura men va_grdi infelepciune, si ou xgetul inimet mele pricepere. ‘A lui Vasitie Monahul Bunatatile tuturor sfinti- Jor aiadunat, parintele nostra Vasilie, blandetele Ini Moisi, ravna lui llie, marturisirea lui Petru, si binecuvantarea Ini Joan. Ca Pavel nu ai incetat strigand: Cine este slab, si eu sa nu fiu slab? Cine si sminteste, si eu si nu ma a- prinz? Pentru aceasta impre- una cu dangii salagluindu-te, roagi-te si se mantuiasca su- fletele noastre. sti: Gura dreptutui va deprinde injelepeiune ‘gi limba, lui ve. grai_judecati. Glas. 25 a.tui oan Monahul. Frrea celor ce sunt semu- ind, si nestatornicia tuturor socotind, numai pre unul ai | aflat neclatit, pre cela ce este mai pre sus de fiinfai facdtor a toate, de carele si mai var- tos lipindu-te, dorul celor ce nu sunt statatoare ai lepadat. Roaga-te ca si dobandim si noi dumnezeescul Dar, ara- titorule de sfinfenie Vasilie. Slava, glas 6: Cela ce Darul minunilor din Cer ai luat, gi ingelaciu- nea idolilor ai mustrat cu in- | vataturile, marirea arhierei- lor esti si intarirea, prea fe- ricite Vasilie, gi tuturor pi- rintilor pildi de invatatura, indrazneala avand catre Hri- stos; pre acela roaga-l sé man- tuiasca sufletele noastre. $1 acum, a praznicului, glas 8. Nu s'a rusinat prea bunul... cioua dela Vecernia cea mare LA UTRENIE La Dumnezeu este Domnul, Troparul pra- micului de dowd ori, Slav fantului, $i ‘acum iar al praznicului Dupa intaia: Stihologie, Sedealna glas 5. Podobie: Cuvantul cel impreuni... Ca pre o podoaba impa- rateasci a Bisericei lui Hri- stos, pre Vasilie toti sa-1 lau- dim, comoara invataturilor cea neimputinata. C4 cu a- cestea el ne-a invatat pre noi sa cinstim sfanta Treime cea unita in fiinta si despartita in fete. IN ZIUA DINTATU Slav) glas 1 Podobie: Mormantul tiu. Vasilie intelepte, cela ce | stai inaintea Treimei, roaga- | te sa dobandim in ziua ju- dec&tei, noi cei ce te laudim pre tine si cinstim pomenirea ta, Dar si mila si curatire de gregale; ca cu gura si cu ini- ma si marim pre unul iubi- torul de oameni. $i acum, a praznicului Facatorul tuturor gi Stt- panul lumei, cela ce este sus impreund cu Tatal si cu Du- hul, ca un prune se tae im- prejur, pre pamant a opta zi. Cu adevirat dumnezeesti gi minunate sunt lucrurile tale, ca tu St&pane pentru noi te-ai taiat imprejur, cela ce esti pli- | nirea legei. Dup& a doua Stihologhie. sedeaina, gias 8. Podobie: Pre Injelepciunea. Din intelepciunea cea ne- graita cu privirea la Dumne- zeu,luand bogatiaceade tain’, tuturor ai izvorit apele orto- doxiei, care inimile credincio- silor dumnezeeste le veselesc, iara invataturile necredincio- , silor, precum li se cade le cufunda. Pentru aceasta din- tru amandoud, prin sudorile bunei credinte, te-ai aratat nebiruit aparitor Treimei, Terarhe Vasilie. Roaga-te lui Hristos Dumnezeu, iertare de 18 gresale s daruiascd, celor ce cu dragoste praznuesc sfanta ! ‘ pomenirea ta. Siavi, glas 3. Podobie: Dumnezeestei ctedinte. } : T oat Jumea ai adapat ca cu nigte ape cu invataturile } tale, sem&’nand dogmele bu- nei credinte. Ca izvorul vie- fei Hristos intru tine s’a o- dibnit cu adevarat Vasilie. Pre carele roaga-l, ca cela ce ai indraznire de Dumnezeu insuflate, sd ne déruiasca noua mare mila. i } Si am, glas 4 Podobic: Degrab ne intampin’. Cel ce a fost nevizut cu firea, acum se vede cu trupul. Cuvantul cel nezidit, acum nascandu-se din Curata Fe- cioara se zideste. Pentru a- ceasta si dupre lege (pentru oamenj) ca un prune de opt zile se tae imprejur. Aceluia dar si ne inchin&tm, ca unui Mantuitor al nostru. Dupa Policleu, Sedeaina, glas 8. Podobie: Pre Infelepciunea.. Cu puterea dumnezeesti- lor cuvinte, ai surpat eresu- rile cele intunecate, toate por- nirile lui Evnomie le-ai cu- fundat. Si oamenilor pre Du- bul, Dumnezeu a fi |-ai_ pro- PoveduitSicuinalfarea maini- or, pre vrajmasgi j-ai omorit, toata slujirea cea rea a lui Sa- LUNA LUI JANUARIE | velie o ai gonit. Toate pare- rile lui Nestorie le-ai surpat lerarhe Vasilie. Roaga-te Jui Hristos Dumnezeu, iertare de gresale si daruiasca, celor ce cu dragoste praznuesc sfanta pomenirea ta. Slav, asemenen Tarul dumnezeestilor tale cuvinte, siinaltimea cea de tai- na a dogmelor, scaré dumne- zeestei inaltari s’a facut noua. Ca duhovniceasca trambita a- gonisindu-ti Parinte, cu aceea ai propoveduit dumnezeestile invataturi. Pentru aceasta siin loc cu verdeats te-ai salasluit rasplatirile ostenelelor tale tu- and, cuvioase ierarhe Vasilie. Roaga-te lui Hristos Dumne- zeu, iertare de gresale si da- tuiasca, celor ce cu dragoste praznuesc sfanta pomeni- rea ta. $i acum, « Nascitoarei, S tupanul tuturor si tica- torul, din prea curat pante- cele t&u trup ludnd, folositoare oamenilor pre tine te-a aratat ceea ce esti cu totul fara pri- hana. Pentru aceasta tofi la tine alergim, iertare de gre- sale cerand Stapana, si ca si ne mantuim de munca cea vegnica, gi de toata rautatea fiitorului lumei celui rau. Pen- truaceasta strigim catre tine: Roagi-te Fiului tau si Dum- ZA _DINTATY: nezeu, iertare de gresale si daruiasca celor ce se inchin& cu credinti prea sfintei na- sterei tale. Apoi Antifonut céf dintaiti 9) glasului al 4 Prochimen, las Gura mea va grai tnfelepciune, si cu- getul inimei mele pricepere. sin Auziti acestea toate neamurile, ascil- | tati toti cei ce Kieuiti in lume. Toata suflarea... Evanghelia dela Joan. Zis-a Domnul: Eu sunt vga. Dupa Psalm 50, Slav, gles 2 Pentru rugiciunile Ierarhului tu Va- silie, milostive cuciteste multimea gre- salelor noastre. SE acum Pentru Rugaciunile Nascatoarei de Dumnezeu, milostive curafeste multimea gresalelor noastre. Suh: Milueste-mi Dumnezeule diipré mare mila Si Stihira, las 6, Viarsatu-s’a Darul in bu- zele tale cuvioase Parinte, gi ai fost pastor Bisericei lui Hristos, invafand oile cele cuvantdtoare sd creazi in Tre- imea cea de’o fiint&, intru’o Dumnezeire. CANOANELE A prazticutai eu Irmosul pe 6 gi al sfintu- Ii pe 8. CANONUL praznicului Facerea lui Teofan, Peasna 1, glas 2, Irmos eniti noroadelor s& can- tim cantare lui Hristos »Dumnezeu, celui ce a de- | »Spartit marea gi a trecut pre »poporul, pre carele l-a man- »tuit din robia Eghiptenilor, »ca s’a proslavit. Z iua cea de a opta, carea’ poarta chipul veacului ce va si fie, cu a ta saracie cea de bund voie Hristoase se lumi- neaz& si se sfinteste. Ca intra aceasta dupre lege la trup te-ai taiat imprejur. T dere imprejur priimeste Hristos, a opta zi dela na- sterea sa, si intru aceasta a- stizi umbra o opreste, rasi- rind lumina Darului celui nou. Alt CANON al sfantulu. Facerea lui Joan Damaschin, Peasna 1, glas si Irmos. acelag (\\ lasul tau se cidea sa vie i Vasilie, la cei ce vor sa inceapa laudele tale. Ci tu Pa- rinte vointa priimind, da-ne Dar fara pizmuire. S Altarea cea cu patima a trupului ce munceste, cu dra- gostea iubirei de intelepciune o ai pedepsit. Pentru aceasta intru imparatiile cele nestri- cacioase licuesti parinte Va- silie. Pre calea cea aspri a bunatatilor tu umbland, ai a- juns la cerescul suis cel ne- ted si cu liniste, si tuturor te-ai aratat pilda Vasilie. Patimile sufletului impre- una gi ale trupului Vasilie, spre folos, cu sabia Duhului 20 LUNA LUI IANUARIE le-ai t&iat, si pre tine Stapa- nului jertfa te-ai adus. ‘ Slava: Fiind tu tXinuitor celor negraite Vasilie, de impara- teasca preotie a lui Hristos cu taina ai invatat Pdrinte, luminat aratandu-ne noua lu- mina Treimei. $i acum, a Nascitoarei: Cine va putea s& spue dupre vrednicie cea mai pre sus de cuvant a ta zemislire? | Ca pre Dumnezeu ai nascut cu trup prea sfanta, pre cel ce s’a aratat Mantuilor noua tuturor. Catavasic Fundul adancului I-a de- »Scoperit, si pre uscat pre ai »Sdi i-a trecut, intru acelas yacoperind pre protiynici, cel tare intru razboaie Domnul, yea s’a prea marit. Strana a dou Unmblat-a Israil prin va- plul cel invaluit al marei, cel ce S'a aratat uscat indatasi. lara negrul luciu pre voe- »vozii eghipteni, iainnecat cu »totul mormantul cel ‘aster- ynut cu apd, cu puterea cea tare a dreptei Stapanului. Peasna 3, Irmos intareste-ne pre noi intru Atine Doamne, cela ce prin slemn ai omorit picatul, si ntrica ta o sddeste in inimile »hoastre,-celor ce te audam pre tine. Cuvantul cel mai pre sus de fiint4 intrupandu-se, spre incetarea legeis’a tdeat impre- jur, si incepaturile dumneze- escului Dar, si ale vietei ne- stricdcioase, ne-a dat noua. Plinitor legei, iara nu ca un protivnic lui Dumnezeu fiind Hristos intrupandu-se s'a aratat; si a ingaduit de buna voe a se tia imprejur a opta zi. AI sfantutus . De toata invatatura plin fiind, nu numai de cea de jos si calcata, ci mult mai vartos de cea mai buna, te-ai ardtat lumei lumina Vasilie. Cu trica Domnului fiind intemeiat, cd inceperea inte- Jepciunei aceasta este, la iubi- rea de intelepciune cea mai buna te-ai inaltat o Vasilie. Vasilic infelepteste te-ai suit cu lucrarea, gi lucrarea suire la inalta privireceadum- nezeeasca 0 ai aratat; si cu- nostinta celor ce. sunt 0 ai | deprins luminat. Shavit Impreund cu nasterea lui Hristos a sosit, si impreund a stralucit pomenirea ta, Pa- rinte. A caruia nespusa taint cu inva{aturile tale aratat o ai facut. $i acum, @ Nascitoarei Fara stmant’ pre Dum- nezeu ai zdmislit in pantece sil-ai ndscut negrait intrupat, spre carele a cduta nu indraz- nesc puterile ceresti, Curata pururea Fecioara&. Catavasie Domnul cel ce da impa- ptatilor nostri tarie, gi inalt& ycornul unsilor sai, din Fe- »cioara s’a nascut, si ving ca- »tre Botez. Deci credinciosii »Sa-i strigim: Nu este sfant »ca Dumnezeul nostru, si nu yeste drept fara numai tu »Doamne, \ doua strana Cari ne-am dezlegat din »cursele cele vechi, de leii cei »mancdtori sfaramandu-li-se »dintii; si ne bucuram si s& ylargim gura, impletind cu- »vantul din cuvintele canti- Tei; cu care dela noi se in- ydulceste de daruri. CONDACUL praznicului, gles 3. Podobie: Fecioara a Domnul tuturor tiere im- prejur rabda, si gresalele oa- menilor ca un bun le tae. Da mantuire astazi lumei, gi se bucura intru cei de sus ie- rarhul Ziditorului si purta- torul de lumina, dumneze- | duitorule al luminei, si dum- | ruiasc&, celor ce cu dragoste IN ZIUA DINTATU. i 2 escul tainuitor al lui Hristos Vasilie. Sedealna sfintului, gias 8. Podobie: Pre Infelepciunea... Deschizandu-ti gura cu cuvantul lui Dumnezeu, ai vestit intelepciunea propove- nezeeasca intelegere lumei ai semanat; invataturile parinti- lor cu adevarat intarindu-le, ca si Pavel te-ai aratat apara- tor credinfei. Pentru aceasta si cu ingerii impreuna ceta- tean te afli, gi te arati im- preuna vorbitor fericite, de Dumnezeu griitorule Vasilie; roaga-te lui Hristos Dumne- zeu, iertare de gresale s4 da- De doua ori Slavii, $i acum, a pragnicului, glas 4. Podobie: Arlitatu-te-si astizi Ca cela ce esti adancul iubirei de oameni, te-ai imbra- cat Stapane cu chip de rob, sila trup te-ai taiat imprejur daruind tuturor oamenilor mare mila ta. Pensna 4, Irmos Aven Doamne auzul iconomiei tale, si te-am »prea marit pre tine unule | »iubitorule de oameni. 4 4 “[ derea imprejur a ince- tat, de cand Hristos de buna voie s’a tdiat imprejur, mulfi- cinstesc sfant’ pomenirea ta. | ; 22 LUNA LULIANUARIE mile neamurilor mantuindule cu Darul. Vieata cea nesfarsit a vea- cului ce va sd fie, ziua a opta o inchipueste; intru care Sta- panul Hristos s’a taiat im- prejur. AL sfantutus Impodobeste-se mireasa, Biserica, precum cu nasterea lui Hristos, aga si cu pome- nirea ta prea fericite. Nebiruit te-ai aratat, pen- tru Dumnezeu luptandu-te Vasilie, cela ce intru toate po- runcile lui te-ai plecat. Bisericei te-ai dat de la Dumnezeu ingrddire, si zid tare, Vasilie prea fericite. Sv Color protivnici lui Dum- nezeu, sabie cu dou’ ascuti- suri tdetoare, si foc carele mi- | stueste inseliciunea, te-ai a- ratat parinte Vasilie. $i ncuen, a Nascatonrai Rugimu-te pre tine Cu- ratd, ceea ce ai zdmislit pre Dumnezeu far’ de sAmanta, sa te rogi pururea pentru ro- | bii tai. Catavasie Auzitu-s’a Doamne glasul ytéu carele ai zis, glasul ce- plui ce strigd in pustie; cand ai tunat preste ape multe, »Marturisind Fiului tuu, cu »totul fiind de fata; iara prin »Duhul a strigat: Tu esti Hri- »Stoase intelepciunea si pute- »rea lui Dumnezeu. A doun strani, Curatindu-se cu lumina nvederei de taina, cantand »proorocul a oamenilor inno- ire a dat glas, migcat fiind de »Duhul, aratand intruparea ' ,nespusului Cuvant; de ca- »reles'au sfaramat stapanirile y»celor puternici. Peasna 5, lrmos: Ditto de lumina, si fa- 4 citorul veacurilor Dom- ynul, intru lumina poruncilor tale povatueste-ne pre noi; »c& afara de tine pre alt Dum- »hezeu nu stim. “Tu din Fecioara Maicd ne- grait ai iesit Doamne, si cu chipul omenesc bine ai voit a te imbraca ca un prunc dupa lege, legea plinind. loptei s’a asemanat ceea ce a ndscut pre Israil, ca ceea cea iubit umbra legei; din ca- rea stralucind lumina lumei, Hristos s’a aratat. Al sfantalu Biserica aduce astizi cu adevarat indoita praznuire: a tderei imprejur, ca un prunc, Stapanul ardtandu-se pe pa- mant si pomenireaslugei celei oe pte si de trei ori fericite. J umina cea necuprins’ o- dibnind intru tine Cuvioase, faclic luminoasa lumei pre ti- ne te-a aratat Hristos. Pentru aceasta ldudim pomenirea ta Vasilie. INici puitorul de lege Moi- si, nici losif cel mai ’nainte de lege, n’a fost m&surdtor de grau pentru mancare pre- cum tu, cé cu dumnezeescul trup, insu-ti ospatator te-ai a- ratat Vasilie. Slava Cartea facerei cea cu to- tul intunecat&% ce s’a pus in | Sinai lui Moisi, tu talcuindu-o din dumnezeestile vistierii, tuturor o aiaratat, prea feri- cite Vasilie. $i acum, a Niseétoarei Tie ceea ce ai nascut pre Hristos Ziditorul tuturor, stri- gam: Bucura-te Curata, bu- cura-te ceea ce ai rasarit noua lumina, bucura-te ceea ce ai inc&put pre Dumnezeu cel neinc&put. Catavasie: Jisus incep&torul vietei, »vine sa dezlege osanda a lui yAdam celui intaiu zidit. Si yeuratire ca unui Dumnezeu phe trebuindu-i, pre cel cazut yil curateste in Iordan, intru care pierzand vrajba, daru- neste pacea care covargaste »toata mintea, IN ZIUA DINTAIU 23, A doua strand Cei ce ne-am spalat ‘prin ,curatirea Duhului de veni- oul spurcatului si intuneca- »tului vrajmags, plecat-am pe yoalea cea nowd nerdtacita, »carea duce in bucuria cea »Neapropiata, apropiata nu- »mai celor impacati cu Dum- »nezeu. Peasna 6, Irmos (| dancul cel mult al paca- elor m’a incunjurat, si »Strig tie, urmand proorocu- ylui: Din stricaciune Doamne »scoate-ma. _uat-a sfarsit legea, de cand Hristos prune facandu- se, plinitor legei ardtandu-se, tdiereimprejur a luat, sia dez- legat blestemul leget. Sambita si tiierea impre- jur, si intaératarea jidovilor a incetat, cu bund vointa lui Hristos celui ce s’a aratat, gi astralucit primavara Darului. Al sfantulai Hrinit-ai din destul sufle- tele saracilor cele topite de foame, gi inimile flamanzilor leai umplut Vasilie, de toata dumnezeeasca veselie. Hranit-ai pre poporul cel flamand cu land cereasca, (ci paine ingereasci este Cuvan- tul Vasilie), caruia datator de grau ai fost. LUNA LUI JANUARIE A dunat-ai ca 0 albina Va- silie, cu iubire de osteneal& floarea a toata fapta bund, si iscusit facindu-te, intr’insele te fericesti. Slavin Nevoitu-te-ai a tedesparti de lume, si cu Dumnezeu a vietui, pentru aceasta in Jocul celor nest&tatoare si stricd- cioase parinte Vasilie, cele ra- maitoare ca un intelept ai c4- stigat. $5 acum, a Niscitoarei Rugul cel ce s'a impreu- nat cu focul fara ardere, in Sinai, mai ‘nainte te-a inchi- puit pre tine Maica pururea Fecioara,carea nu stiide nun- ta, Nasc&dtoare de Dumnezeu Marie. Catavasie Glasul Cuyantului, sfes- »nicul luminci,luceafarul mer- »gatorul inaintea Soarelui, in »pustie, pocditi-va strigd tu- yturor neamurilor si mai ’na- inte va curdatiti; cd iata de fafa sti Hristos, mantuind »lumea din stricéciune. A doua strani Pre cel dorit 1-a aritat cu prea fericit glas Tatal, pre »carele din pantece La izbuc- »nit. Adevarat, zice, acesta yde o fire fiindu-mi fiu, lu- »minat a iesit din neamul o- »menesc, cuvant viu, al meu »§iom dupre randuiala, CONDACUL: sfantului, glas 4 Podobie: Aritatu-te-ai astiei lumel Aritatu-te-ai temein ne- clatit Bisericei, dand tuturor oamenilor domnia cea nestri- cata. Pecetluindu-o cu invata- turile tale, de cele ceresti a- ratatorule Vasilie cuvioase. 1cOs Paharul curatiei, gura in- telepciunei, si temeiul inva- taturilor, marele Vasilie tutu- ror straluceste duhovniceste. Veniti dar_si si stim in casa lui Dumnezeu, cu c&ldura& privind, cu minunile impodo- bindu-ne, ca cu o raza stralu- cindune, cu Duh curatitor de vieat& racorindu-ne. Urmand credintei acestuia, cildurei si smereniei prin care lacas firei lui Dumnezeus’a aratat.Catre carele strigand s&-i laudam, de cele ceresti aratatorule Va- silie cuvioase. Luna tui Ton are ceasuri zece zece, In ziua intai Yiere finprejur a Domnulut Dunn Mactuitorului nostru lisus Hristos Stih: Hristos tdindu-se imprejur, legea s'a teat $i legea taindu-se, s'a adus in luntru Da ral oy adevarat crea imprejur cea dupre trap a Domnului nostru lisus Hristos, carea a luat penten ea si pue capat randu- elei legei vechi, si sa aduca taere im- prejur duhovniceasca si ne facuta de mana. Aceasta am luat de atuncea de Ja sfinfii parinti s4 0 praznuim dupa in cunjurarea crugului anului., Carea 0 gi priznuim, ca pre o zi domneasea, pei tru Domnul ce ne-a cinstit pre noi, si a voit ao priimi aceasta, ci precum a luat nastere trupeasc4 si necuprinsé pentru noi, si altele toate firesti, care n’au nici o prihand, intr'acest chip a pri- imit taerea imprejur alegei ca sa astupe si gurile ereticilor carii indraznese a zice carn’a luat cl trup, ci s’a nascut dupre nalucire. C4 in ce chip s'ar fi taeat im- prejur de n'ar fi fost luat trup? Si pen- tru ca A astupe’ gurile jidovilor celor neintelegatori, carii tl cleveteau pre dan sul ca nu pazeste Sambata, gi strica le- gea. Carele a pazit legea gi pana la ti- erea imprejur. Si pentru aceasta dup’ opt zile dela sfanta nasterea lui cea din Fecioara, bine a voit de s'a adus de Maica sa si de Iosif, Ia locul unde a- veau obiceiu jidovii de se taeau impre- jur, si sa tacat imprejur, si s’a numit numele lui lisus, carele se zisese dela tn- gerul, mai ’nainte de ce s'a zAmislit el jn pantecele Fecioarei. Si daca s’a in- tors iardgi cu pariinfi sdi acasa, a vie-~ tuit dupre firea omeneasea, crescand cu varsta, gi cu infelepciunea si cu Darul, spre méntuirea noastra. Intru aceasté zi, pomenirea celui diniru sfinfi parintelui nostru Vasilie cel mare, Arhiepi scopul Chesariei Capadochiei Stit': Vieaza Vasilie, in Domnul_murind, Viefueste insi gi cu noi, ca cel ce prin cary este vorbind, Jn zius dintaiu a lui lanuarie, Prin moarte s’a mutat Vasile A cest dintru sfinti parintele nostra Vasilie, a fost pe vremea imparatului Va- lent, inaintea caruia a gi indriznit de a grait pentru dreapta credinga si la mustrat, pre el. Fiindea cazuse in ne- credinta Ini Arie, si ca focul pierdea bisericile. Tatal acestui sfant a fost din Pont, si maica lui din Capadochia. Si intru cuvintele invataturei, nu numai a intrecut pre cei ce erau atuncea, ci si pre cei de demult, ca strabatand tot felul de infelepciune si invatatura, Intra toate a esit Inainte si a intrecut. Si nu putin s’a nevoit de a invajat fic lozofia practica, si cu stiinfa aceea co- vargind pre toti cei ce erau atuncea, s’a tnalfat la scaunul arhieriei, Unde | Ix vA DINTAIY 25 multe nevointe a Iuat pentru dreapta credinta, si cu fntelepciune tare si ne- sehimbata a ingrozit pre eparhul; sia grait cuvinte ca acelea cu care, ca ctl un triznet a lovit intru infelepciunea celor de alta credinta. Si a invatat si aleditu- irea obiccinrilor si cunostinfa celor ce sunt o a agezat aratat. Si cu tot felul de bunatati, tarma lui Hristos tndrep- tandu-o, s'a mutat catre Domnul, Era insa statul trupului lui foarte inalt, drept a stat, uscativ, scazut la trup si negricios Ja fat, cu galbiniciune amestecat, cu fruntea putin Increfita, lungaref la ume- rile obrazului,en nasul lungaret,cu spr cenile rotunde, cam spanzurate si in- cretite, asemenea cu omal ingrijat find, Cu tamplele adancate, cu barba lunga, de jumiatate carunta si cam plesuv; fiu lui Vasilie si Emiliei, si se face praia nuirea pomenirei lui in sfinta cea mare. Intrw aceasté zi sfintul mucenic Teodot, de sabie Sa sivarsit Stih: Teodot, nu voiu suferi, zice, eu, De nu mi se ve tea capul pentru: Dum- nezet Intru aceasti ai, sfantul Grigorie Nazianzul tatal sfantului Grigorie teologul, cu pace s'a sivarsit Stin- Cu laudiitor al sfrgitului de sine im- bogatit, Parinte prin cel din coapsele tale nascut, Cu ale lor sfinte rugacinni, Doam- ne milueste-ne, si ne mantueste pre noi, Amin, Peasna, 7 Irmos Chet cel de aur in cam. / pul Deira cinstinduse, cei ptrei tineri au defaimat po- »tunca cea prea fara de Dum- »nezeu, si fiind aruncati in »mijlocul focului, racorin- ydu-se au cantat: Bine esti ycuvantat Dumnezeul parin- nftilor nostri. Luminata si prea luminata Geeunsisians | 28 este nasterea lui Hristos, ca- rea mai ‘nainte inchipueste astazi gi taina innoirei ce va sa fie. Ca dupre randuiala le- gei Mantuitorul se tae impre- jur, nu ca un Dumnezeu, vi ca un om, si ca o plinire a legei. segea plinind Fac&torul legei cu trupul astazi de bund voie se taieimprejur; téere fa- cand iernei pacatului,sia stri- ga daruind: Bine esti cuvan- tat Dumnezeul pirintilor no- stri. Al sfantului Chipul Tatatui, este Fi- ul, si al Fiului Duhul este; iard tu a Duhului o Vasilie neintinatd oglinda esti,si casi a toata Treimea. Fericit& po- menirea ta! Si cei ce o sla- | vesc pre ea, se yor preamiri. Afundandu-ti mintea in- tru adancurile Jui Dumnezeu | cele neajunse, si adunand tu margiritarul cunostintei cel de mult pret, ai imbogatit lu- mea cu infelepciunea sia stri- gio ai invatat: Bine esti cu- | vantat Dumnezeul parintilor nostri. Oo impreuna suflare a min- tei! si sfintita insotire! Carii sunteti ca un suflet in doua trupuri_nedespartit, in Gri- Lai Bu sw gorie Vasilie, cu dumneze- eascd dragoste impreunati, si | in Vasilie Grigorie. Acum ru- gati pre Hristos pentru tur- ma voastra. ‘Tata s&racilor, folositor vaiduvelor, si bogatie celor lipsifi, neputinciosilor manga- iere, gi celor cu bogitie chi- vernisire, bitranetelor toiag te-ai ardtat, invaftdtura tine- retelor, si célugarilor indrep- tare spre bunatati Vasilie. Savi Curitindu-fi mintea de toata intinata spurcdciune Va- silie, ai semuit cele duhovni- cesti cu Duhul cel dorit tie. Pentru aceasta laudand Trei- mea,cu indrazneala ai strigat: Bine esticuvantat Dumnezeul parintilor nostri. Si acpi, a Na Pre tine rug cu foc ar- zand, Moisi in muntele Sinai Curata mai ‘nainte te-a vazut, carea ai priimit fara ardere raza cea nesuferiti a fiintei celei negraite, cei ce s’a unit cu grosimea trupului intru una din sfintele Ipostasuri. toarei Catavasie Pre tinerii cei binecre- »dinciosi, carii au intrat in »cuptorul cel cu foc, duh de »roud sufland, nevatimati i-a »pazit, si pogorirea dumne- »zeescului inger. Pentru a- »ceea in vapae racoriti fiind, »cumultimita au cantat: Prea IN_ZIUA DINTAIU, »l{udate Doamne al parinti- || ylor, si Dumnezeule bine esti ncuvantat. A doua strand, Ars-a cu apa capetele ba- ylaurilor, cel ce a potolit va- »paea cea inalt& a cuptoru- »lui, in carea erau credinciosii ntineri. Negura cea grea ca- tea este din picat, toata o »spalé cu roua Duhului. Peasna 8, Irmos P= Dumnezeu Cuvantul carele cu negraita inte- nlepciune toate le-a alcatuit, »$i dintru nefiinta intru fiinta toate le-a adus: Bine il cu- »vantatilucrurile ca pre Dom- nul, si il prea inaltati intru ntoti vecii. Th ziua a opta s’a tiiat imprejur ca un prunc St&pa- nul, si Iisus a luat numire, | c& al lumei este Mantuitor si Domn. Pre cel ce a esit din Ta- tal mai ‘nainte de veci si fara deinceput, Dumnezeu Cuvan- tul, si dupre lege cu trupul s'a tiiat imprejur, laudati lu- crurile Domnului pre Dom- nul. K Al sfantului, i + Cu ziua cea de a opta de } lanasterea lui Hristos, dupre vrednicie s’a impreunat po- menirea Ierarhului, carea cin- stindu-o cu credinf&, laudim pre Domnul, si-l prea inal- fam in veci. Tre cela ce cu nespusa randuiala a daruit pre Vasi- lie lumei lumina de buna cre- dint&, si trambita de Dumne- zeu cuyantatoare; bine cuvan- tati lucrurile Domnului_ pre Domnul, si-l prea inaltati in- tru tofi vecii. kre cela ce cu indestu- lata lucrare s’a salasluit intru inteleptul Vasilie, si printr’in- sul cu bund cinste dumne- zeeste a grait: Bine cuvantati lucrurile Domnului pre Dom- nul, si-l prea inaltati intru toti vecil. Cei ce ne-am indulcit cu dumnezeestile tale cuvinte Vasilie, neincetat priznuind a ta pomenire, strigim: Bine cuvantati toatelucrurile Dom- nului pre Domnul, si-l prea indltati intru tofi vecii. Bine cuvantim pre Tatil, pre Fiul gi pre sfantul Duh Romnul + Razele cuvintelor le-ai ri- varsat in lume Vasilie. Care | luminat i-au indreptat a cinsti o fire a Treimei, strigand: Bine cuvantati toate lucrurile Domnului pre Domnul, si-l prea indltati intru tofi vecii. $i acum, Pre Dumnezeu Cuvantul cel ce a esit din Tatal mai ‘nainte de veci gi fara de ani, si mai pre urma a rasdrit din Fecioara, bine cuvantati lu- crurile Domnului pre Dom- nul, si-l prea inaltati in veci. Da luuuim. bine $4 cuvdntam, si.s8 nem chindm Domnului efntind, $i prea inalyin- du-l pre dinsul intr tof, vedi Catavasie Taina prea marita a ara- »tat cuptorul Babilonului, ca- rele a izvorit roua. Ca in »Tepejuni vrea si priimeasca »lordanul focul cel nemate- yTialnic, si sd sufere pre Zi- yditorul ca trupul botezdn- »du-se..Pre cdfele popoarele, pil binecuvinteaza gi il prea ninalta intru tofi vecii. “A dowa strand. Fptura se cunoaste acum Sloboda si cei mai ‘nainte in- »tunecati fii ai luminei. Nu- »mai domnul intunerecului »Suspind. Acum vine sa laude cu osardie pre Pricinuitorul, neeea ce era intaiu ticdloasa, toatimostenireaneamurilor. La Peasna'®. Ceca ce esti mai cinstiti... nu cantim, ci cantam pripeiile acesteu ate Téerei imprejar. Mareste suflete ai men pre cel ce du- pre lege cu trupul s’a taiat imprejur. Irmosut if Pre tine ceea ce pre lumi- »n&torul Dumnezeu, cel ce a »tas&rit mai ’nainte de soare, »earele trupeste la noi a ve- whit, din coapsele cele fecio- »resti negrait l-ai intrupat, »bine cuvantata, Preacuraté »Nasc&toare de Dumnezeu te »marim. De doua ori, cu avceasi pripeala. Apoi. Mareste suffete al meu pre in ziva a opta a luat taere imprejur. De sowi ori Asti’ Stapinul se taie mprejur la trup ca un prune, plinind leg Astazi Stapanul se taie imprejur la trup, si lisus se chiama. C ovargind Hristos preste hotarele firei omenesti s’a na- scut mai pre sus de fire din Fecioara. Si precum porun- ceste Scriptura legei, la trup se taie imprejur $i plinitor le- gei se arata. Veniti st praznuim intra sfintenie marita numirea Sta- panului Hristos; ca Tisus cu dumnezeeasca cuviinta se nu- meste astazi, cu carele im- preuna si pomenirea Jerarhu- lui sd o marim. \ite pripely ale sfantulut Vasile. Mareste suflete al meu, intre ierarhi pre marele Vasilie. De dow ori Mireste suflete al meu, pre Inminato- ral lumei cel prea luminat.pe dou Mareste suflete al meu pre marele Va~ silie cel din Chesariade doa oti TTrmelor celor purtitoare de vieati, ale Pastorului celui mare, ca o oaie credincioas& a lui Hristos, Vasilie ai ur- mat, ca tiranului trupul tau Parinte ti-ai dat, vitejeste mai ’nainte nevoe pitimind pen- tru Bisericd prea fericite. Prea sfintita adunarea Bi- sericei lui Hristos, vazandu-o cu a ta Arhierie impodobita intelepte, perzdtorul munci- tor ca de un tunet trasnit fi- ind ac&zut; c4raza Dubului cea dintru tine nu o a putut rabda Vasilie. Ia toe de’ St Mareste suflete al meu, pre cel ce a infrumsefat Biserica lui Hristos, Scaunului Apostolilor, si cetei purtitorilor de chinuri ai lui Hristos, si cortului pa- triarhilor, si desfatarei drep- tilor, gi bucuriei proorocilor te-ai invrednicit Vasilie; cd Nasc&toarei de Dumnezeu tai- nuitor, si Treimei slujitor te- ai facut. In joe de $i acum: Mareste suffete al meu, pre cea mai cinstita de cit ostile cele ceresti, pre Preacurata Feoioara de Durnezeu Na- scdtoarea, Cela ce acopere cele mai pre deasupra cu ape insusi Domnul,carele infraneaza ma- rea, si adancurile usuca, din tine Curat& trup luand, din Betleem sargueste catre Ior- dan sa se boteze cu trupul. Pripeala Mareste suflete al meu, pre cel ce dupre lege cu trupul s'a téeat imprejur. Nuse pricepe toata limba a, te duda dupre vrednicie »§i Se intuneca si mintea cea IN ZiUA_DINTAIU 29. »mai pre sus de lume, a canta »tie N&scdtoare de Dumne- »zeu. Ins& ceea ce esti bund »priimeste credinta, ca stii »dragostea noastra cea dum- »nezeeasca; ca tu crestinilor »esti folositoare, pre tine te yslavim, A dona Pripeala Mareste suflete al meu, pre cea mai cinstita decat ostile cele ceresti, pre Preacurata Fecioara de Dumnezen Na- seatoarea. Catavasie: O minunile nasterei tale »celei mai pre sus de minte! »Mireasd Preacurat’, Maica »binecuvantataé! Prin carea »dobandind desavarsit man- »tuire, te 4udim cum se cade yea pre facdtoarea de bine, »daruri aducand cantare de pmultimita, SVETILNA Podobie: Cu Duhul in Bisericd. Cu dragostea filozofiei ai tieat imprejur Parinte aco- peremantul sufletului tau, si lumei te-ai aratat ca un soare cuminunile; si ai luminat gan- durilecredinciosilor, de Dum- nezeu inteleptite, al Treimei slujitorule o Vasilie infelepte si tdinuitorule, al N&sc&toa- rei de Dumnezeu. pe dous ori Slavi, Si acum, » Prazniculai, Cu trupul s& taie impre- jur plinind legea, ca un prunc a opta zi, Facdtorul veacu- rilor; gi cu scutece se infase ca un om, gi cu lapte se hra- neste, cela ce toate le tine cu nemiasurata tarie caun Dum- nezeu, si cu buna vointa le poarta. LA HVALITE, Stihirile pe 6, glas 5 Podobic: Bucur&-te cAmara. R abdi thiere imprejur cu trupul, cela ce s’a ndscut din Tatal fara t&iere, gi fara stri- cdciune negrait ca un Cuvant sica un Dumnezeu din Dum- nezeu. Intru neschimbata Dumnezeire ramaind. Pentru aceasta dupre lege, facandu- se cel ce este mai pre sus de lege. Din blestemul legei izba- veste pre tofi, si binecuvan- taredesus darueste, deci prea bund smerenia lui marindu-o s& olaudam, si cu multémita sio marim; dansul si daruiasca sufletelor noastre mare Mila). oui ori Dupre Dar Fiu lui Dum- rugandu-l pre | nezeu facandu-te, cu a doua | nastere a dumnezeescului Bo- tez, pre cel din fire gicua- devarat, si mai ’nainte de veci Fiul lui Dumnezeu gi Cuvan- tul cel de o fiinti cu Tatal, si impreuna fara inceput Lai miarturisit Cuvioase; si gurile ereticilor cele neincueate cu stralucirea cuvintelor tale le- ai astupat. Pentru aceasta si intru imparatiile cele de sus | LUNA LUI IANUARIE te-ai salasluit, impreund im- paratind cu unul, si cel ce din fire este imparat Hristos, ca- rele din destul da lumei mare mila. [ nlauntrulcerestei Biserici ca un arhiereu sfintit ai in- cput, cu lucrarea gi cu pri- virea la cele de sus, si cu in- cepaturile intelepciunei, ca cu un vestmant sfant imbracan- du-te. Siacum inaltarul cel de sus, Cuvioase, jertfa slujind si inaintea lui Dumnezeu stand, si liturghia cea fara materie savargind, pomeneste cu mi- lostivire prea fericite Vasilie, pre cei ce saivargesc sfintita siprea cinstit’ pomenirea ta, rugand pre Hristos, cel ce da lumei mare mila. Cu totul fiind sfingit lui Dumnezeu, gsi in tot chipul din copilarie daruit si cu ra- zele prea inteleptei intelep- ciuni stralucit, cunostinta ce- lor ce sunt ardtata o ai facut, luminat talcuind, si intelep- teste spuind buna randuiala intru cele ce sunt, si facdnd intemeere prea dumnezeestei cunostinte.Pentruaceasta pre tine de Dumnezeu graitorule si dumnezeescule invafator, si lumin&torul Bisericei cel purttor de lumina te propo- veduim, laudand pre Hristos, carele di lumei mare mila. Cu temerea de Dumnezeu intarindu-te, ai inteles Vasilie, ca frica este incep&tura inte- lepciunei. La intreaga intelep- ciune gi la dreapta vieafa te-ai suit Parinte. lara prin dra- goste cu Dumnezeu te-ai u- nit, si prea de aproape te-ai facut lui. De unde dumneze- estile indreptari si judecati invatandu-te, obiceiurile oa- menilor le-ai infrumsetat, gi mintile credinciogilorle-ai im- podobit, si cu duhovnicestile puneri de lege pre Sobor ai luminat. Deci roaga pre Hri- stos, si daruiascaé sufletelor noastre mare ee paava, Varsatu-s’ ‘a Darul 4 in bu- zele tale cuvioase Parinte, gi ai fost pastor Bisericei lui Hristos, invatand oile cele cu- vantatoare sa creaza in Trei- mea cea de o fiinfa, intru o Dumnezeire. $i acum, a pramicului, glas & Pogorandu-se Mantuito- rul la neamul omenese, pri- imit-a infasare cu scutece, nu s’a scarbit de trupeasca taiere imprejur, cel de opt zile du- pre Mum, si fara inceput du- pre Tata. Acestuia credincio- sil si-istrigam: Tu esti Dum- nezeul nostru, milueste-ne PFE NOL stavosLovia. cea mare $i si ung frei cu untdelemn din candela sfantulut Ceas 1, gi cel desivargit Otpust IN ZIVA DINTAIU, LA LITURGHIE ile din Canonul praznicului, Pea~ sna 3 pe 4, si din Canonul sfantului Pea~ sna.a6 pe 4. Dupa Vohod, Troparul praz- nicului si al sfintalui, Slava, Condacul sfantului, Si acum, al praznicului, Pro- chimenul praznicului, glas 6: Mantuegte Doamne poporul tau... Stih: Catre tine Doamne_voiu striga... Si al_sfantului, glas 1: Gura mea va gra Infelepciune... Stih: Auziti acestea toate neamurile... Apostol catre Coloseni: Prafilor, vedefi ca nu cineva sa vd ingele pre voi... Si al sfantului, catre evrei sfilor, Ar- Hierea ca acesta... Alivia, glas 8: Cela ce pasti pre Israil.., Stih: Gura drep- tului va deprinde infelepeiune... Evan- ghelia dela Luca: Jn oremea aceea, s'au intors’ pastorii slavind si ldudand pre Dumnézen... Sia sfantului, tot dela Luc Jn vremea aceea statut-a Tisus da loc gS. Si celelalte ale dumnezeestii liturghit a marelui Vasilie, in loc de: Cade-se sd te fericim, cantam: De tine se bucura... CHINONICUL. Laudafi pre Domnul din Cer. 7 Intru pomenire vegnicd va KSAT NORDIN CADE, A STL: Ses ve inti att pie Dank LA VECERNIA CEA MICA . La Stihirile Invierei dupre ol Stihoavna, Stihira Invierei, a_glasului de rand una. Apoi Stihirile Stihoavnei sfantului Vasilie, cele dela Vecernia cea mare, cu Stihurile lor, Slava, glas 6: Varsata-s’a- Darul in buzele tale.. acum, a praznicului: Nu s'a rusinat prea banul Damnezeu... Dupa Tatal nostra, ‘Troparul Invierei, Slava, al sfantului, Si acum, al praznicului, Eetenia mica $i Otpustul. LA VECERNIA CEA MARE La Doamne strigat-am, cintam Sti- hitile: Invierei 3, ale praznicului 3, si LUNA LUI JANUARIE, ale sfantulni 4, Slava, a sfantului: De infelepciane iubitor... Si acum, Dogma- tica glasului, Vohod, Prochimenul zilei, si citirile 3. La Litie, Stihira’}hramului si ale sfintului Vasilie. Slava, a sfan- tului, $i acum, a praznicalui. La Stihoav- na, Stihirile Invierci, Slava, a sfantului, Si acum a pramicului. La binecuvan- tarea painilor, Troparul sfantului de 2 ori, gi Nascitoare de Dumnezeu Fe- cioard odata si cetire. LA UTRENIE La Dumnezeu este Domnul, Tropa- rul Invierei de 2 ori, Slava, al sfantn- lui, Si acum, al praznicului. Dupa Ca- tisme, Sedelnile Invierei cu ale{Nasca- toarei; dupa Policleu, Marimurile praz- gi ale slantului; Soborul ingeres Ipacoi al glasului si Sedelnile sfantul toate cite odata, Slava, Sedealna cea dupa Polieleu, Si acum, a praznicului, Antifoanele, si Prochimenul glasului, si Toata suflarea st lande pre Domnul, Evanghelia Invierei, apoi Invierea lui Hristos vazind... si Psalm 50, si Sti- Canonul Invierei cu Ir- mosul pe 4, si al praznicului pe 4, gi al sfantului pe 6. Catavasiile: Fundul adancalui a descoperit... si Umblat-a Israil.., al fiecdrei strane Irmosul sau. Dupa a 3 Peasna, Condacul praznicu- Ini si Sedealna sfantului de 2 ori, Sla- va, Si acum a praznicului. Dupa a 6 Peasna, Condacul si Icosul sfantului, gi citim Prologal. La a 9 Peasn cantam: Ceea ce esti mai cinstita... iara pripelele praznicului si ale sfantului nu le cAntam. Svetilna Invierci, Slava a sfantului, Si acum, a praznicului. La Lande, Stihi- rile Invierei 4, si ale sfintului en cea de Slava 4, eu obignuitele Stihuri ale lui. Slava, Stihira Evangheliei, Si acum, Prea binecuvantata esti... Slavostovia cea mare. Troparul Invierei numai. Fi teniile si Otpustul. Si invafaitura a lui Studit. Si se da frafilor si untdelemn sfingit dupre obiceiu, din candela sfan- tului. Si iesire in Privdor. Si Ceas 1, La ceas 1, Troparul Invierei, Slava, al praznicului, Si acum, Troparul Nascé- toarei dela ciasuri, Dupa sfinteDumneze- ule, Condacal praznicului, si Otpnstul deplin la ceas 3, Troparul Invierei, Sla- va, al sfantului, Si acum, al Nascatoa rei ceasurilor. Dupa Sfinte Dumnezeule, zicem Condacul sfantului, si al prazni- calui, schimbandu-le. LA LITURGHIE Fericirile glasului pe 4. Si ale praz- nicului Peasna a 3 pe 4. Si ale sfin- tului, Peasna 6 pe 4, dupa Vohod, Tro- parul Invierei, si al praznicului, si al sfantulai, Slava, Condacul sfantului, Si acum, al praznicului, Prochimenul Da- minicei celei mai nainte de aratarea lui Dumnezen, si al Sfintului. Apostotul Duminicei celei mai ‘nainte de Bote- zal Domnului, din cca c&tre Timotein Fine Timotein, pricegheaza intr toate. Celalalt Apostol, din cea catre Cola- seni: Frafilor, vedefi sd nu vd insale pre voi clneva.. Si al sfantului din cea catre Evrei: Feafilor, Arhieren ca am cesta... Aliluia, al Duminicei celei mai ‘nainte de Botez, Evanghelia Dumini- cei celei mai ‘nainte de Botez, dintra a lui Marcu, si a Taierei imprejur din- tru a Ini Luca, Sia sfintului, tot dela Intra pomenire vesnica. turghia se cinta a marelui Vasilie ne- schimbata. In loc de Cade-se si te fe- ricim, cantam: De tine se bucura... Simba inaintea Botezuiui La Liturghie Apostolul din ca c&- tre Timoteiu: Fiule Timoteiu, ceé ce slu- ese bine, treapta buna lorusi isi doban- ‘dese... Evanghelia dela Mateiu: Jn 2 mea accea a venit loan Botexatorul. Duminick tnaintea Botezului Prochimenul, glas al 6: Mantueste Doamne poporul tiu... Stih: Catre tine Doamne voiu strigi Dumnezenl meu... Apostolul din cea eatre Timoteiu: /i- ule Tiniotein, privegheava intru toate. Alifaia, glas ‘8: Dumnezenle milostive- ste-te spre noi... Evanghelia dela Marcu Inceperea Evangheliet lui lisus Hristos.. INTRU ACEASTA LUNA IN 2 ZILE. Inainte préznuirea Botezului Domnului nostra lisus Hristos, gi po: celui dintru sfingi plrintelui nostru Silvesiru Papa dela Roma. La Doamne strigat-am, Stihirile pe 6. Stibitile inainte priznuirei, glas 4. Padhio: Ca pre uh vitear, wes ntarile cele de ina- inte praznuirecu bu- na credinta mai ’na- inte sa le vestim, ale cinstitu- lui Botez, al Dumnezeului no- stru. Ca iaté ca un om cu trupul va sa vie la Mergato- rul sXu inainte; si sd ceara Botezul cel de mantuire spre innoirea tuturor, celor ce cu credint& si cu sfintenie vor sd se lumineze, si sd se im- partisasca Duhului. Hristos se arati, Dumne- zeu se vede, David mai ‘na- inte a scris mai aratat, si cd- tre rob vine Botez cerand. lordane riule, umple-te de ve- selie! Pamantule si mare, dea- lurile si muntii, si inimile o- menesti acum saltati, lumina intelegdtoare priimind. Riul pacei si izvorul de- ‘sfitarei (precum scrie), fiind tu atotputernice Doamne; cum te vor priimi curgerile riurilor, suindu-te gol, cela ce imbraci cerurile cu nori, si golesti toat’ riutatea vrijma- sului, si cu nestriciciune im- braci pre cei pamantesti. Alte Stihiri ale Terarhului, glas 8. Podobie: © prea siéviti minune.. Parinte ierarhe Silvestre, luminandu-te sfintit cu lumina preotiei, ai luminat pre cre- dinciosi cu invafaturi lumi- natoare, si cinsteasca o fiintd in trei Ipostasuri si intru o fire; si ai izgonit intunerecul eresurilor. Drept aceea astizi priznuim Juminat pomenirea ta cea purtatoare de lumina, bucurandu-ne. rarinte purt&torule de Dumnezeu Silvestre, staip de foc te-ai aratat, cu sfintenie povafuind adunare sfintita, $i nor umbritor, care ai scos pre credinciosidininseliciunea E- |. ghipetului, si i-ai povatuit pu- rurea spre slava cea nemu- ritoare, cu invafiturile tale cele neratacite. Drept aceea cinstim pomenirea ta cea ma- rita si sfintita. Parinte graitorule de Dum- nezeu Silvestre, cu riurile ru- gaciunilor tale, adevarat ai innecat pre balaurul cel cu multe chipuri, araitandu-te minunat ca un sfintit. Mul- time de elini ai adus citre Dumnezeu, si semetia evrei- lor o ai smerit, savargind mi- nuni prea mari inaintea lor fea PERCE eae RATE eV Ep TS ERENT ET TTT 34 LUNA LUI IANUARIE de fat5, pentru aceasta te cin- | stim si te fericim, Slavi, ‘$i acum, a inainte priznuire, elas 6. V ine la lordan Hristos a- devarul,sise botezedela loan, si acela zice citre dansul. Mie imi trebueste s4 m& botez de la tine, gi tu vii la mine? Nu indraznesc iarba fiind, si ma ating de foc; tu ma sfinteste St&padne cu dumnezeeasca a- ratarea ta. LA STIHOAVNA. Stihirife, glas 1, 2 lui Ioan Monabul, singur lasul Luminat a fost praznicul cel ceatrecut, iara mai lu- minat este Mantuitorule cel ce vine. Acela pre ingeri a avut bine vestitori, iar ace- sta pre Mergiatorul inaintel’a aflat inainte gititor. Intru a- cela sangele virsandu-se,caun fara de fii a plans Vetleemul; iara intru acesta apele bine- cuyantandu-se, cu multi fii se cunoaste scaldatoarea. Atun- cea steaua pre maghi instiin- tati i-au facut, iara acum Tatal pretine lumeite-a aratat. Cela cete-aiintrupat, siiardsi veisa vii ardtat, Doamne slava tie. Glas 2. Stin; Pentru aceasta imi voiu aduce aminte de tine, din pamantul lordanului gi al Ermo- nului din munte mic. Ale tui Andrein, Jerusalimleanut I arasi lisus al mew se cu- rateste in Iordan, $i mai var- tos curateste pacatele noa- stre. Ca vine cu adevarat la Botez, vrand sa spele zapisul lui Adam, gi zice catre Ioan: Vino, de slujeste 0 Botezato- rule, incepaturei tainei celei | infricogate. Vino, tinde-ti ma- na ta degraba gi te atinge de crestetul celui ce a sfdramat capul balaurului si a deschis raiul, pre carele l-a incueat cAlcarea de porunca, cu insela- ciunea sarpelui, prin gustarea din lemn oarecand. Glas 3, Sti: Vazutu-te-au apele Dumnezeule, vizu- tu-te-au apele, gi slau spaimantat, S tralucit a fost praznicul cel ce a trecut, slavit& este si ziua de acum. Intru acela ma- ghiis’au inchinat Mantuitoru- lui, iar4 intru acesta pre Sta- panul sluga cea marita l-a bo- tezat, acolo pastorii fluerand J-au vazutsis’au minunat; iara aicea glasul Parintelui, a mar- turisit pre Fiul unul nascut. Siavi, $i acum, glas acelag Veniti toti credinciosii, lisand Judeea, si trecem in pustiul Iordanului, si si ve- dem astizi acolo pre cel ce s’a aratat pentru noi cu trup, cerand Botez in apele lorda- nului. Si pre Botezitorul a- parandu-se, si strigand cu fri- ca: Nu indraznesc s& pun mana cu palma de farana pre foc. Jordanul si marea au fu- git Mantuitorule, si s’au in- als: tors; iard eu cum voiu pune mana pre crestetul thu, de carele se cutremurd Serafi- mii? Intorsu-s’a lordanul, cand a luat prin Eliseiu co- jocul lui Tlie; cum n’ar intra in prapastie si in adancime vazandu-te pre tine gol in repejuni. Si cum nu ma va arde pre mine cu totul, de tine find infierbantat? Ce te zdbovesti Botezatorule, a bo- teza pre Domnul meu? Jor- danul striga catre loan: De ce opresti curatirea multora? Toata faptura a sfintit, lasd sa ma sfinteascd si pre mine, si firea apelor; c& spre aceasta s’a aratat. ‘Troparul lerarhului, glas Indreptator credingei... Cauta a stargitul carpe Slav, $2 acum, Troparul inainte’ prizausii las 4 Gateste-te Zavuloane, si bine te impodobeste Nefta- lime; Tordane riule stai, prii- meste saltand pre Stapanul cel ce vine s& se boteze. Bu- cura-te Adame, impreund cu | strémoasa. Nuva ascundetica mai ‘nainte in raiu. Ca cel ce via vazut pre voi goli, s’a ar&tat, ca si va imbrace in haina cea dintaiu. Hristos s’a aritat, toata faptura vrand sd o innoiasca. LA PAVECERNITA. Cantém Tripezneful, Irmoasele indoindu-le, si Troparele pe 6, si pe urmé Irmosut intra a ‘mindoud Stranele $i flinded gi ‘Tripezneful al_doilea are Irmos, Gantim al Ficitorului dintaia Irmosul de 2 ori; iar Troparele amanduror fic&torilor, pe 6, gi pre urmé Irmosul Tripeznejului al doitea intr'amandoua steanele ‘mpreun’, Aga cinta Canoanele gi Irmoasele, gla alte ‘TRIPEZNETUL. Peasna 1, glas 2, Irmos: elui ce marea cea neum- blata gi cu valuri, cu dum- »Mezeeascd porunca Sa 0 a u- »Scat; sia trece pedestru prin- »tr’insa, pre poporul Israil- »tenesc La povatuit: Domnu- lui s&-i cantim, c& cu sla- yva s’a prea marit. Stih: Slava tie Dumnezeul nostru, slava tie, FP lecaciunea cea nespusd a Ziditorului, stralucind mai *nainte din Fecioara, lumea a ' luminat, si iardsi insusi Hri- stos alta taind acum savar- sind, vine la Jordan spre stre- ind innoirea oamenilor. a sa slujasca la lucru in- tricosat, vine inainte la Ior- dan acum Mergitorul inainte, glasul Cuvantului, celui ce a imbogatit cu Dumnezeirea pre Adam cel siirac. Ca cu Duhul imbog&tindu-1, vine Hristos prin Darul Botezului. Peasna 8, Irmos: I I nfricogatu-s’a de nespurca- tul trup, celintruo podoaba LUNA LUT TANUARIE »cu sufletul al tinerilor celor »cu buna credinta, gi s’a de- »partat focul cel ne osteni- tor, ce se hranise cu mult& »Materie, si vapaea cea pu- »Turea vie potolindu-se, can- tare vecuitoare se canta: Pre »Domnul toate lucrurile liu- »dati-l, si il prea indltati in- tru toti vecii. Pre voi vase ale mele a- lese va voiu cunoaste, de se va insemna pecetea Darului meu intru voi, stralucind lu- mina cea intreiti spre Botez; Hristos Cuvantul a zis, ce- lor ce petrec intru tranda- virea lenei, cd intru aceasta cale noua de mantuire, si vica- ta slobozirii viu daruind. mprotiva randuelei fi- resti este, lucrul cel ce se sa- varseste intru tine acum, ca | cel mai mic, precum cuno- stinta invaf’, se binecuvin- teaza dela cel mai mare, pen- tru aceasta m’am temut a ma atinge cu mana de capul tau, Mantuitorului a strigat Mer- gitorul inainte. Ca nu este cu cuviintaé a se apropia iar- ba de foc. Tu mai vartos ma sfinteste pre mine robul tau. Al Tripeznif, al cfiruia Acrostiiul este:Cgi go a treia,,, las Poruncei muncitorului.. Somnul lenei cel sufletesc lepadandu-l, cu privegherea inimei celui ce vine s4 cura- teasci sufletele in repejuni, si strigam: Binecuvantati toate lucrurile Domnului pre Domnul, si-] prea inaltati in vecl. Din destul s& fie intru noi fapta sufletului intru innalta privire, ca dupre amandoua partile aratandu-ne luminati, celui ce curateste toate s&-i strigim: Bine cuvantati toa- te lucrurile Domnului pre Domnul. jalantul cu cuvant lucra- tor impodobindu-l intra _in- doita lucrare, cucredinta Sta- panului celui ce-l da, credin- ciosii_ca niste robi si-i adu- cem, celui ce vine si se boteze spre innoirea sufletelor. Si dim, ‘hne oA cuvanti Porunceimuncitoruluicei »trei cuviosi tineri nesupu- yindu-se, in cuptor fiind a- »Tuncati, au méarturisit pre »Dumnezeu, cantand: Bine ycuvantati lucrurile Domnu- ylui pre Domnul. Peasna 9, Irmos, Me Hristoase pre N&- cAtoarea de Dumnezeu, »ceea ce te-a nascut pre tine, »din carea Ziditorul nostru ycu trup asemenea noua pa- ytimitor te-ai imbracat, dez- nlegaitorul gresalelor noastre, f i q : q Pre aceasta fericindu-o toate »heamurile, pre tine temarim. 4 oata intindciunea cea din patimi lepdand, cu vredni- cie cunostinfa dumnezeescu- lui Botez, intelepteste si luam. C4 vine Ziditorul sa daru- iascd curatirestreina, botezan- du-se in repejuni, si sd arate tuturor schimbare noua. Cautand la Hristos cel ce s'a smerit de buna voe, pana gi la chip de rob; sub ma- na Iui cea tare acum si ne smerim, cu duhul inalfandu- ne. Ca pre acesta ce va sd se boteze, cu fapte bune sa-l cinstim. it Irmos al Teipeenefutu Geen ee pro Dumnezeu cel ne. Thtinaciunea cea grea a pacatului lepadandu-o, curati sa ne arditdm Stupanului, ce- lui ce a curdatit pre tofi cu dumnezeestile riuri. +a Hristos, cel ce vine in riul Iordanului sa se_bo- teze, veniti si ne apropiem, cu curgeri de lacrami cura- tindu-ne. Fre noi, cei ce am praz- nuit nasterea ta Mantuitorule, cu Maghiisi cu pastorii, acum ne priimeste. Carii te cinstim pre tine, cel ce vii s& te botezi. Irmosul Ceea ce pre Dumnezeu vad DOUA ZILE, oe »cel neincdput, in pantece |-ai »incdput si bucurie lumei ai »nascut, pre tine te laudim, »Ndscitoare de Dumnezeu »Fecioara. LA UTRENIE 4 Dumnezeu este Domaul Troparn! inainte praznuirii do 2 ori, Slava, al sfantului Silvestra, Si acum, al Inain Dup& intaia Stinologhie, Podobie; Morméntul tau. Tnbricandu-te Tisuse al meu intruamea saracie, me ai amestecandu-te cu robi si Botez cerand dela rob, iu- bitorule de oameni. Pentru ceasta vizandu-te loan, a stri- gat: Cum te voiu boteza pre tine cel ce nici cum nu ai spurciciune? Dumnezeule prea bune. Slavii, $i acum, asemenea: Merge mai ’nainte Hri- stos pentru bunatate la iz- voarele riului Jordanului, si va intru acelea s& lucreze cu Darul innoirea noastra. Dum- nezeescule Mergitorule ina- inte, priimeste-] pre dansul bucurandu-te; gi vrand el, in ape spala pre unul iubitorul de oameni. Dupa a doua Stihologhie, Sedealna glas 4. Podobie S ardcind cel bogat pen- tru milostivirea cea multa, vrand sa ne imbogateasca pre Degrab ne tntampin’. LUNA LUI JANUARIE noi, carii strdcisem oarecand. pentru neinfranare, vine sa in- tre in repejunile Iordanului, si dela [oan aratat si se bo- teze. Sa laudim credinciosii smerenia lui cea multa. Slava, $1 acum, asemenea Plinitu-s’a ast&zi glasul Isaiei_celui ce strigd: Gatiti calea Domnului, si cdrari fa- cefi, cA. a strigat precum zice: Trambita cea iubitoare de pu- stie, pre toti chemanduwi, Joan cel mare. Deci sa alergim im- preund, lucruri mirite sa ve- dem, CANOANELE. Al inainte praznuirii cu=Hmosul pe 8 si al | sfaintului pe: 4. CANONUL inainte praznuiri Racerea lui losif, Peasna I, glas 2, [mos elui ce marea cea neum- / blata si cu valuri, cu dum- whezeeasc& porunca sa 0 a u- Scat; gia trece pedestru prin »tr’insa, pre poporul Israilte- »nesc l-a povatuit; Domnului »sé-i cantém, ca cu slava s’a »prea miarit. Simtind venirea Domnu- lui, din pustie vine dumne- zeescul Merg&torul inainte, strigind Juminat: Apropia- | tu-s'a si s’a ardtat mantuirea, pocditi-va si cu api vi cu- rAtiti. Pre mine cel afundat in viforul pacatelor, Cuvinte cel impreuna fara inceput cu Ta- tal, cu totul ma curateste cu stropirea pocaintei. Cel ce da- ruesti pururea cu Botezul tau credinciosilor mantuire, pen- tru milostivirea cea nemasu- rata. Pamantul Zavulonului (precum scrie), vizand lumina cea neapusa, lumineaza-te, ci iat& a venit la riurile Iorda- nului; si pre Dumnezeu cel ce este preste toate, il lauda strigand: Domnului s&-i can- t&m, cd cu slavas’a prea marit. Pre tot poporul vazandul Mergitorul inainte viind ca- tre dansul le-a grait: Cine va aratat voud ca si fugiti de mania ce va sa fie? Fa- ceti roduri de pocdinta, cu Darul mantuindu-va. Alt CANON al terartuatui Al céruia Acrostih Ia Greci este acesta: Dimi feticite Dar, a te Huda pre tine eu eredinga Facerea tui Losi Peasna 1, ‘glas 8, Irmos: Cel theat, a Heat pre cea ne. q iul lui Dumnezeu Tati- lui te-ai facut (dupre Dar) Silvestre, iubind vieata cu- rata. Si cu straluciri dumne- zeesti faicandu-ti sufletul cu chip luminat, te-ai mutat cdtre lumina cea neinserati, stri- gand: Sa cantim Domnului, ca cu slava s’a prea marit. Gu mare infelepciune ai biruit patimile, si trupul prin nevointe postnicesti |-ai su- pus Duhului intelepte; si 14- . cag dumnezeesc facdndu-te Treimei aratat,ai pierdut du- | hurile viclenirei: Cantand Domnului, cd cu slava s’a prea miarit. { Dumnezeeste supuindu-te | ;, legeilui Dumnezeu, si infrum- | setindu-te cu cunostinga dum- | nezeestei Scripturi; pre inte- ( leptii Elinilor i-ai invatat a- devarul, a marturisi pre Hri- stos impreund cu Tatal si cu | Duhul, strigind: Domnului sd-i cdnt’m, cd cu marire s’a prea méarit. Slavs Propoveduitai fericite Sil- vestre pre Hristos cel intru- Ipostas, si a se intelege in doua voiri si in dou’ lucr’ carele a indumnezeit pre cei ce cu credinta striga lui: Dom- nului sa-i cantam ca cu slava s’a prea miarit. $i acum, a Nascatoarek Ca s& impreune pre cei de jos cu cei de sus, insugi Dumnezeul tuturor, a intrat bat; si aritandu-se intru a- sem&narea trupului, a stricat paretele cel din mijloc al vraj- bei, si a mijlocit pace, daru- pat, a se cunoaste intru un | in pantece neispitit de bar- | IN DOUA ZILE ind vieat&i, si dummezeeasc&d mantuire. Peasna 3, lemos: [ees pre noi intru tine Doamne, cela ce prin ylemn ai omorit pacatul, si africa ta o sadeste in inimile »noastre, celor ce te iudim »pre tine, Aratatu-s’a Hristos, stri- gi Mergatorul inainte, si la tiurile Iordanului merge; a’l ; intampina pre dansul sa sar- guim, cu ganduri curate fiind luminati. Cautanduma pre mine cel ratacit, intru cele fara cale Dumnezeul meu, intru sara- cia cea prea bogaté imbra- candu-te, stai de fati sa te botezi, Mantuirea tuturor. - Pamantul si Cerul acum si dintueasca; Facatorul de bine al tuturor se boteaza in ape, cufundind multimea gre- salelor noastre celor fara nu- mir. Alt Canon, Irmos: Frica ta Doamne. Castigand curatia gandu- lui, te-ai facut lerarh, priimind ungere sfinta. Pentru aceea te ldudim pre tine Parinte, purtatorule de Dumnezeu. Bre cel ce trupeste si-a intins palmele pre Cruce, Lai propoveduit Dumnezeu, cu wooUNA LULIANUARIE dovedirile tale cele cuvanta- toare, si semetia jidovilor o ai pierdut prea fericite. Slava: Foarte mare ficandutte in- tru minuni, duhurile gonesti si boalele celor ce se roaga cu credinfaé le curatesti, Silve- stre ganditorule de cele dum- nezeesti. Si acum, a Niscktoarei: Fecioara curata dupa na- stere ai ramasintru tot sfanta. Ca ai naiscut pre Dumnezeu Cuvantul, careles’a asemanat noua fara pacat. Irmosul Frica ta Doamne, 0 sa- deste in inimile robilor tai, »§i fii noua intarire, celor ce -,intru adevar te chemam pre ntine. CONDACUL inaintea praznuirei, glas, 4. Podobie: Aratatu-te astizi... La repejunile Iordanului, astizi viind Domnul, catre Joan a strigat: Nu te teme a ma boteza, ci am venit si mantuesc pre Adam cel in- taiu zidit. 1cos, Niu te silesc pre tine Bo- tezaitorule ca sa treci hota- rele; nu’ti zic tie spune-mi cele ce griesti celor fara lege, si vezi pre p&c&tosi, Numai ma boteaza ticand, si astep- tand cele din Botez, c& vei s& aibi pentru aceasta invred- nicire carea nu a fost inge- rilor. Ca decat proorocii mai mare te voiu face. Ca dintru aceeaniciunul aratat pre mine nu m’a vazut, ci intru inchi- puiri si in umbre si visuri; iar tu inaintea mea stand m’ai vazut, ch am venit s{ man- tuesc pre Adam cel intaiu zidit. Sedealna sfantului, glas 8. Podobie: Pre fnfelepeiunea... Riu al bunei credinte a- rdtandu-te Silvestre, tot pa- mantul l-ai adapat, cu riurile dogmelor tale, ca un Ierarh dumnezeesc, gi cu ploile mi- nunilor, ai spalat intinaciu- nile patimilor, si dupre vred- nicie ai mostenit paraele de- sfatarei; drept aceea adunan- du-ne astazi, cu cantari, du- pre cuviinfa te cinstim, si cu credinta strigim tie, dumne- zeescule lerarhe: Roaga-te lui Hristos Dumnezeu, iertare de gregale si ne daruiasca, ce- lor ce priznuim cu dragoste sfanta pomenirea ta. Slava, $i acum, a inainte priznuirei, glas 8. Podobie: Fluerile p&storesti... Dumnezeule cela ce esti nevazut, Cuvinte cel neajuns, carele te-ai ndscut din Tatal mai pre sus de fire si de cu- vant, si iardsi mai pre urma din Fecioara, neschimband IN_DOUA ZILE ceea ceai fost, mergi in curge- rile lordanului acum sa te bo- tezi cu trupul; cela ce bine ai voit a mantui ca un Dum- nezeu neamul omenesc. Peasna 4, Irmos Yar din Fecioara nu sol nici inger, ci tu in- su-fi Domnul te-ai intrupat, y$im’aimantuit pre mine toto- »mul. Pentru aceasta strig tie: Slava puterei tale Doamne, Minuneaza-se de venirea ta marele Mergatorul inainte lisuse, facdtorule de bine, si spadimantandu-se strigd citre tine: Foc fiind Stapane, s nu ma arzi pre mine, cela ce sunt iarbi Doamne. Vazandu-ma pre mine, stind acum de buna voie in apele acestea, apropie-te I- oane si ma boteazi, ca si fac Darul cel prin apa neamului omenesc. Soare ca in nigte nori, a- scuns in trup te-am cunoscut | Dumnezeul meu; dar cum esti pol acum cu apele fiind im- | racat, Ioan a strigat spai- mantandu-se, Lumineazi-se firea ome- neasc&, gi mantuire ia de in- tunerecul pacatului, gi de sus se imbracd cu dumnezeeasca imbracimintea nestricaciunei | golindu-ma eu. Alt Canon, Irmos. Auzit-am Doamne taina... Terarh cuprins de Dum- nezeu te-ai aratat Parinte Sil- vestre, ungand preofi prin Duh dumnezeesc, si noroade luminand prea sfintite. iu ajutorul Duhului go- nind boale, ai témaduil pa- timi nevindecate, intru tot fe- ricite, intorcind din ingela- ciune pre cei fara de minte. Izgonind ingelaciunea e- resurilor Silvestre, ai p&sto- ritturma la verdeata cunostin- tei de Dumnezeu, izvorind a- pele bunéi credinte. Slava Darul Duhului sfant, s’a varsat in buzele tale Parinte. Pentru aceea te-a uns Dum- nezeu preot norodului sau, prea fericite. $i acum, a Nascitoarei indec& zdruncinarile ini- mei mele Fecioara, si indrep- teaz4 miscarile sufletuluimeu catre voirile lui Dumnezeu Preacurata. Peasna 5, Irmos: D Atatorule delumind, si fi- 4 citorul veacurilor Dom- nul, intru lumina porunci- ylor tale povatueste-ne pre noi, cd afard de tine pre alt »Dumnezeu nu stim. i ocdifi-va, imparatia lui q ; t i q Pentruce mai lepidat 42 Dumnezeu s’a apropiat. Stri- | ga sfintitul Mergator inainte ces'a aratat din pustie, sine-a innoit pre noi cei pustiiti. Venit-a Hristos precarele legea de demult l-a numit si sfintité adunarea proorocilor, innoindu-ne cu dumnezeescul Botez, pre noi cei invechiti cu multe gresale. Streine si intricogate lu- cruri (a zis Ioan) vaz astazi. Acumizyorul nemurirei a ve- nit s& ceara dela o mica pi- catura dumnezeescul Botez. | Alt Canon, Irmos Cu impletirile cuvintelor tale Parinte, ai dezlegat toate legaturile cele degarte; si pre cei legati de ingelaciune, i-ai legat intru dumnezeeasca cre- dint’; deschizand cugetelelor cu descoperirea Scripturilor, lerarhe tericite. Thima ta Parintes’a ficut fir’ prihana intru indrepta- rile Stipanului tuturor, pre carele inbindu-l, trupul ti ]-ai biruit, gi imbogitindu-te cu Darul minunilor, vindeci boa- lele cele cumplite, sicele grele | zdruncinari ale sufletelor. Savi ‘Boala eresului celui cum- plit al lui Manent, cea uci- gatoare de suflet, carea cu a- LUNA, LUI TANUARIE mar manca inimile, incetan- du-o cu fucratoare leacuri ale cuvintelor tale, purtatorule de Dumnezeu, o ai vindecat ca un doftor, cu Darul cel dum- nezeesc al sfantului Duh. Si acum, a Nascatoarei; Bucur’-te ceea ce singura ai nascut pre cel cu putere nemarginita, carele a sdracit intrupandu-se, bucura-te in- dreptarea lumei celei cizute Preacurata. Bucura-te dezle- garea intristirei. Bucurd-te mantuirea credinciosilor. Bu- cura-te scaunul cel inalt al lui Dumnezev. Peasna 6 Irmos ( dancul cel mai de desubt I pacatelor m’a incunju- pat; ci ca pre proorocullona, »Doamne, Doamne, scoate ndin striciciune vieata mea. R oureaza dezlegarea paca- telor noastre, iubitorule de oameni, cela ce in curgerile Tordanului ai cutundat gre- salele pamantenilor, pentru mare mila ta. Noeanul dreptatei fiind Hristoase, mergi acum in riul Tordanului sa cufunzi pre ba- laur, sineascultarea lui Adam s& 0 Speli. zvorul nestricdciunei fi- | ind tu Hristoase cu adevarat, cum te yor incdpea pre tine curgerile riului?A strigatMer- gitorul inainte, slivind mult& milostivirea ta. Alt Canon, lrmos: Rugaciunea mea voiu varsa, Cu rugiciunile tale ai in- chis in paz vegnica gi nesca- pati pre cel viclean balaur, carele din pizma strica pre cei ce se apropiau de el feri- cite, puindu-i pecetea Crucei ca niste ugi, si ca nigte za- voare, Sunetul cuvintelor tale, celor curgatoare de miere, in tot pamantul a iesit prea fe- ricite, si lumina invataturilor tale, si razele minunilor, gi | aratarea cea dumnezeeascd a faptelor a stralucit la margi- nile Jumei. Slava Tzvorind vindeciri si da- ruri dumnezeesti din destul totdeauna, din ploile prea sfantului Duh carele lucreaza toate lerarhe prea fericite, vin- deci in Dar pre ceice vincatre | tine cu credinta curata. $i acum, a Nascatoarei: De Dumnezeu griitorii prooroci cunoscand adanci- mea tainei tale Fecioard; pro- oroceste oau vestit mai’nainte juminandu-se cu dumnezee- scul Duh. Si acum vazand noi acele aratari credem cu bu- curie, IN DOUA, ZILE 43. Irmosul: Rugiciunea mea voiu var- »sa ctre Domnul, si lui voiu »spune scarbele mele, cd s’a »umplut sufletul meu de rau- »tati, si vieata mea s’a apro- »piat de iad, si ca Iona ma »tog: Dumnezeule, din stri- ncaciune scoate-ma. CONDACUL Ierachuiui, glas 2 Podobie: Céutand cele de sus... De infelepciunea lui Dum- nezeu umplandu-ti gura ta, ne-ai descoperit noua cunos- tinta Treimei; si nedumne- zeirea tiranilor o ai surpat Silvestre, cu prastia cuvinte- lor tale. Drept aceea roagi-te Domnului pentru noi. 1COS. Tmbogatindu-te cu scaunul c&peteniei apostolilor, te-ai aratat slujitor lui Dumnezeu prea minunat, impodobind, intérind si marind Biserica cudogme dumnezeesti. Si lu- minandu-ocaostea luminoast cu lumina bunitiatilor, si in- vatandu-o s& creaza in Trei- me, ca intru o Dumnezeire nedespartita, ai gonit eresu- rile vrajmasilor, prea inte- lepte Silvestre. Pentru aceea roag’-te Domnului pentrunoi. Intru aceasta luna, in 2 zile, pomenirea celui intra sfingi, parintelut nostru Silvestra papa al Romi Stih: Inyigaa boul cel mort pre Zamvri vrai Jitorul ruginand, Silvestru papa Romei, carele viejueste si Silvestru dul, s! Ina doua zi a ‘acestei luni cu ai rat, Acest sfaint, pentra al Ini mult spor, si inaltare spre bunatati, a fost hiro- tonit episcop Romei celei vechi daca a murit Miltiad. Si fiind facator de multe minuni, si aducAnd pre marele Constan- tin imparatul la credinfa intru Hristos, si curafinda-] prin sfantul Botez, de pa timile trupului si ale sufletului, si ara- tandu-i din lege si din prooroci, cd Hr stos este mai 'nainte proorocit. Si in- viind taurul, pre carele il omorise ji dovul Zamvri fermecatorul cu fermece pre carele Zamvri nu La putut invia find mijlocitor la mulfi de mantuire, intru batranete adanci s’a mutat cdtre Domnul, Intru aceasté,zi, pomenirea sfantului sfin| tulli mucenic Teagbin. Stin: Teaghin intra in mijlocul marei aga, In carea de te vei si afunda, inlauntre rului te vei afta Acesta a fost episcop in cetatea Paria Elispontului, deci adus fiind’ te tril nal Zilichintie si marturisind pre He stos Dumnezeu, tara de crutare a fost batut cu toiege. Apoi a fost legat, si dupa acestea a fost aruncat in adancu- rile marei, unde gi-a savarsit calea ne- vointei. Intru aceastit zi maica st sfinjii Teopempt si Teodota, injilor celor farA de argint, in pace sa sivaryi Stin: Pre Teopempt ca sit d gitura trupeascd voind Venit-au ingeri tafocai, Dumnezeu tri- lege de lee Sih Ceea ce # ni neputinfelor. vieafa doaletor Teodot tre ut is pe vindecdtori Jntru aveastizi, prea cuviosul Marcu cu pace Sa shvargit Sti: Marcu pamantesti cuvinte cu adevarat, Si mai ‘nainte de a se muti dela pamant, uurechile dela cele: pamantesti gx ridicat aw Intru aceasta zi, pomenirea sfantului mucenic Vasilie, cel din Anghira Stih:: Strigarea, groapa, mugcarea hiarelor celor silbatece cu adevarat, Pre Vasilie cel prea blind nu ba initicogat, LUNA LUI TANUARIE Sfantul acesta mucenic Vasilie a fost pe vremea Ini fulian Paravatal, din ce- tatea Anghirei. Si fiindea credea tn Hri- stos a fost prins, $i ducdndu-l fafa la ighemonul Satornil, cu mare indrazneala a marturisit inaintea lui pre Hristos. Deci fiind spanzurat a fost sirvjit fara milo- stivire. Apoi a fost adus dela Anghira Ia Constantinopol, si acolo iarasi a fost strujit, Si atéta de tare a fost intins, in cAt i-a iegit inchieturile umerilor, gi a mainilor sale. Apoi a taiat curele, si a scos din trapul sau, si cu fiare in- focate i-a stripuns madularile; si toate aceste munci le-a suferit en barbafie. Pentru care a si priimit ajutorul dela Dumnezeu, Caci fiind aruncat in cuptor de foc aprins, 2 fost pazit nevatamat, prin rugdciunea sa. Dupa acestea |-a fntors legat Ix Chesarea, sia fost osin- dit de Doierul cet de acolo, ca sa se lupte cu hiarele. Deci facand rugaciune, si fiind lovit de o leoaica, s’a savarsit, gia luat cununa nevointel, lara sfintele Jui moaste, cu osardie adundndue ra- deniile si prietenii sai, si infagurandu-le cu mirezme si cu giulgiu, le-au ingropat ca cuvenita cinste, la loc tasernnat. lara mai in urma au zidit acolo gi o sfanta bisericd, intru numele sfintului acestuia. Intru accasti 23, sfantu sivargit Sth: Nu este cur putin fin minte a Se inchipui aritat, Cita bucurie Serghie tind-ise capul, a vea eu adevirat ferghie de sabie sa a se spune nici Intru aceast zi, sfintul Teopist, cu pietre flind batut s'a sAvargit Sti: Teopiste credinciosule te omaard pre tine cu pietre arditat, Mulfimes necredinciositor prin réul stat Intru_aceastit zi, pomenirea prea cuviosului intelui nostra Cosma arhiepiscopul Con stantinopolef, féc&torul de minuni, carele este in sfainta biseticd ce se chiama Sevasinia. Stihs Avand de sus Cosma Dar indoit, Mare podo.ba jnaltului scaun ai stitul Intru aceastit zi, sfantul noul mucenie Zora Giurgul carele in Mitilina marturisind prin sugrumare s'a savrgit.In anii uoa mie gapte sute saptezeci tin’ Zdrobeste-si bine m ta prin sugrumar cenice si mana Caci agi vei adrobl pre vrijmagul cel ce tea adrobit prin Iuptare Cu ale lor sfinte rmgaciuni, Doamne milueste-ne, si ne mantueste pre noi, Amin, Pensna 7, Inmos, hipul cel de aur in cim- pul Deira cinstinduse, cei »trei tineri au defaimat po- »tunca cea prea fara de Dum. phezeu, si fiind aruncati in »mijlocul focului, ricorindu- yse au cantat: Bine esti cu- »vantat Dumnezeul parinti- plor nostri. Cu hain& sfintit’ imbra- candu-ma Hristoase, pre mine cel golit, prin sfatul amagi- torului, gol ai venit ca s& intri in ape pentru bogatia bunatatei, laud milostivirea ta, si m& inchin minunatei randuelei tale. Ce este aceastii multa pur- | tare de grije a ta Hristoase pentru noi? Ce este aceasta negraita si mai pre sus de minte smerenie? Zis-a Ioan cand te-a vazut pre tine gol, si poruncindu-i lui ca sa te boteze. / prins-ai Hristoase ca o faclie cinstitul tau trup in mij- locul Jordanului, si ai cdutat chipul cel ingropat cu pati- mile si cu pacatul; gi aflan- du-l |-ai infrumsetat cu Bo- tezul tiu bunule. Pentru a- ceasta te ldudam pre tine. Alt Canon, Irmos: Tinerii cei din tudes, rept ca un finic in casa Domnului, ai inflorit Parinte rodurile dreptatei, din carele se hranesc cei ce te cinstesc cantand: Dumnezeul parinti- lor nostri bine egti cuvantat. Cu dovedirile cele tari ale cuvintelor tale, ai biruit pre cei cu minte desarta, carii boleau de necredinta, gi bucu- randu-te (prea ldudate Silve- stre) cAntai: Dumnezeul pa- rintilor nostri bine esti cu- vantat. Slava si pomenirea ta Pa- rinte petrece in veci, impre- und cu tofi dreptii, cu carii pomeneste-ne pre noi, cei ce cu credinta cantim: Dumne- zeul parintilor nostri bine esti cuvantat. | Slavik Terarhul cel stralucit lumi- nandu-se cu stralucirea Du- hului, a risipit intunerecul ra- utafei, sia luminat pre toti cei ce strigi: Dumnezeul pa- rintilor nostri, bine esti cu- vantat. $i acum, a Nascdtoarei ea minunat’ Fecioar&! Tu ai purtat in pantece pre cel mai ’nainte de veci, ase- manandu-se cu noi prin trup, pentru nemarginita sa milo- JN DOUA ZILE 45, LUNA LULIANUARIE stivire, ca si mantuiascd pre cei ce canta: Dumnezeul pa- rintilor nostri bine esti cu- vantat. Peasna, 8, [emos: : P re Dumnezeu carele s’a { pogorit in cuptorul cel cu »foc la tinerii evreesti, si va- »paia intru ricoreala 0 a pre- »ficut, ca pre Domnul lauda- »fi-l lucrurile, si-l prea inal- stati intru tofi vecii. Glasul celui ce strigd in pustie, aratat inainte a statut Joan, intorcand inimile cele ce se pociesc cu caldura, si ma- reasca pre Mantuitorul si Sta panul cel ce s’a ardtat in Ior- dan. T zvorul dulcetei esti, cela ce miarile si izvoarele ai fa- cut si cum in ape intri? Ce voesti s speli? Cela ce egti spalarea si curatirea tuturor celor ce te lauda pre tine Hri- stoase in veci. C autand si usuci curge- rile rautatei vrajmasului, si marile patimilor s& le poto- lesti, si credinciosilor cura- tire gi iertare sa le izvordsti St&pane, vii si te botezi in repejunile Iordanului. F acatorule al vremilor sial anilor, sub ani facandu-te pentru milostivire,cela ce fara de ani ai stralucit din Tatal cel prea fara inceput: Venit-ai sa speli grealele tuturor cele de preste ani, in repejunile fordanului. Alt Canon, Irmos: Cei ce s'au facut cu Darul... nyatand o fire a unei Dum- nezeiri, ce se infelege in trei fete, neincetat Parinte cantai: Bine cuvantati toate lucrurile pre Domnul, si-l prea inaltati intru tofi vecti. N umitu-te-ai Parinte ade- vérat invafitor adevarului. Pentru aceea ai defdimat in priveliste ingelaciunea rataci- rei celei cu nume mincinos, cantand: Binecuvantati toate fapturile pre Domnul, sil prea | indlfafi intru tofi vecii. A ratatu-te-ai cdpetenie a | sfintei adunari, de taine in- vatatorule. Si ai impodobit scaunul cipeteniei ucenicilor, strigand: Binecuvantati toate lucrurile preDomnul, gil prea inaltati intru tofi vecii. Binecuvantim pre Tata Cu bunati¢i dumnezeesti infrumsetindu-ti inima Pa- rinte, cu totul te-ai facut fru- mos, si te-ai impreunat cu cetele cele de sus, strigdnd: Binecuvantati toate lucrurile pre Domnul, si-l prea inaltati | intru tofi vecii. $i acum, a Nasedtoarei rmand graiurilor talece- | lor dumnezeesti, neamurile omenesti te fericim pre tine cea pururea fericita, gi cdn- tim: Binecuvantati toate lu- crurile pre Domnul, si-l prea indltati intru toti vecii. Si thudien bine si cuvantim. Cei ce s’au facut cu Da- ,rul t&u, biruitori tiranului, gi Vapaiei, tinerii cei ce au »pazit foarte poruncile tale, ,au strigat: Binecuvantatitoa- »te lucrurile Domnului pre »Domnul, si-] prea inaltati in- xtru toti vecii. Peasna 9, Irmos: reDumnezeu Cuvantul cel din Dumnezeu, carele cu shegraita intelepciune a ve- qnit si innoiascd pre Adam, | cel cizut rau prin mancare ,intru strictciune, din sfanta »Fecioard negrait intrupan- »du-se pentru noicredinciogii, cw un gand intru laude il »Shivim. YY azandu-te Ioan pre tine fécdtorul de bine, la sine vi- ind, si cerand cu smerenie de la dansul Botez, minunandu- se, S’a spdimantat, neindraz- nind nici cum a se atinge cu mana, de cel ce se atinge de munti si fumega. Ga o randunea prea cin- ceed DOUA, ZILE 4 stiti, vestind primavara cea intelegitoare, st&tut-a Bote- z&torul inaintea celor ce sunt in ijarna nemasuratelor gre- gale, si a celor ce rabd& pu- rurea viforul duhurilor celor protivnice prin prea cumplite patimi. Pre tine raza slavei Ta- tilui carele ai stralucit ce- lor ce sedeau intru intunere- cul rautatilor, Soarele cel ne- apus Doamne. Si ai venit s& luminezi pre toti cu sfintitul tiu Botez, ca pre un Dumne- zeu si Mantuitor cu cantari te slavim. Securea mortei lang’ ra- | dacin& zicand,ca pre un lemn te ingrozeste cu taierea, ne- rodirea ta vazindu-o. Deci nu ramanea neroditor suflete al meu, ci striga lui Dumne- zeu cu fierbinte pocainta, gre- sit-am tie, mantueste-ma. Glasul celui ce strigi, s’a auzit in inimile cele pustiite: Veseliti-va, inainte a statut Hristos, iertare tuturor daru- indu-le. Sfintiti-va toate: ma- rea siizvoarele, riurile si va- ile, luncile si toate cele de sub soare. Alt Canon, Irmos: Cu adevirat Nasc&toare de. Cu osardie te-ai jertfit pre sine-fi prea fericite, prin o- 48 LUNA LUI TANUARIE morirea desfatarilor, si te-ai facut jertfa bine priimita, ce- lui ce s’a omorit pentru noi. Ca o dumnezeeasc’ ci- petenie a sfintilor p&rinti, ai intarit dogma cea prea sfanta, oprind dogmeleereticilor cele fara de Dumnezeu. Cu cetele celor tira trup te-ai adunat, biruind pre vraj- masgii cei fara trup dumneze- escule lerarhe Silvestre. Slava Pomenirea ta a rasdrit in lume ca un soare strilucitor Ppovatuind Ja lumina, pre cei ce te lauda cu credinta, Pa- rinte Ierarhe. $i acum, & Niseitonrei Fecioar’ iubitoare de bu- natate, imbuneaza sufletul meu cel ranit de pacate, ceea ce ai nascut pre Dumnezeu | si Domnul. cel bun. Irmosut: Cu adevirat Nascatoare | »deDumnezeu, te marturisim | pre tine Fecioar’ Curata cei »mantuifi prin tine, cu cetele cele fara de trupuri, slavin- ydu-te pre tine, SVETILNA, Podobie: Femet ascuttat. Giasul celui ce striga gla- | sueste, si dealuri saltati, dan- fueste _neamul omenesc; pen- trucé Cuvantul cel fara ince- put trup luand ca un om, a venit si se boteze in lordan de mainile care le-a zidit, cu- tundand pacatul lumei. Slav, $1 acum, asemenea Gum te vor priimi curge- rile riului iubitorule de oa- meni? Pre tine cela ce ai fa- cut riurile si marea din cele ce n’au fost. Cum va indrazni Mergatorul inainte a’si pune mana Stipane pre crestetul tau cel preacurat? Laudam cu- tremurandu-ne Cuvinte inal- timea saraciei tale. LA HVALITE, Punem Stile pe 4, las 6: Podobie: tngersgtile puter ™uterileingeresti mergeti inainte, dela Vitleem la riu- rile lordanului. Mergi mai’na- inte [oane, lasand pustiul. Bu- cura-te riule si te gateste, si tot pamantul sa se veseleasca. Hristos vine si curateasca pa- catullui Adam, ca un milostiv. Cu guri curate, si cu su- flete curdtite, veniti in taina Vitleemul parasind, sila lor- dan cu Hristos mergand, s&-i cantim lui cu veselie, toate mostenirile pamantului,acum cu creding& zicdnd: Bine esti cuvantat cel ce vii, Dumne- zeul nostru slava tie. Mare si infricogat& taina este, cf Dumnezeu oamenilor s’a asemanat, si cela ce nici cum de pacat nu stie, ca un ; vinovat cere dela Ioan ase | boteza astazi in riul Iordanu- | lui. Bine esti cuvantat cel ce | te-ai aratat, Dumnezeul no- stru slava tie. | Floarea lui David rasa- tind din Fecioara, Hristos a 1 yenit la riurile lordanului, st spele pacatele stramogului cu ape. Dantueste Adame, vese- leste-te Evo! Cerul sa se bu- cure, noroade s& zicem: Bine ; esti cuvantat cel ce vii Dum- | ~nezeul nostru, slava tie. Slava, glasul si Podobie acceagi. | C utremuri-se cu mana te mandu-se a’si pune mana, bu- cura-se cu sufletul gandind Ioan cum bineai voit a'ti pleca crestetul tiu in chip de rob find imbracat, ca pre oameni sd-i scapi din robia vrajma- sului pre cei ce strigd: Bine esti cuvantat cel ce vii. Dum- nezeul nostru slava fie. Si acum, asemenea. i Tot pamantul cu taind sa | sebucure acumdupre prooro- | cie, si munfii si salteze. In- toarce-ti curgerile Iordane | precum scric, infricogazad-te | de fafa Stapanului.CaDumne- } zeu f4candu-se om, pre toti } oamenii a venit sd-i curatea- sci de pacatul lui Adam. LA STIHOAVNA. Stihirile pe 6, insusi glasul. Mai luminat de cat soa- w2N_DOUA ZILE | 49 rele a fost praznicul nasterei lui Hristos. Luminat si prea stralucit se araté si cel ce vine al dumnezeestei aratarei lui. Intru acela pastorii cu ingerii slivind, s’au inchinat Jui Dumnezeu, celui ce s’a fa- cut om. lara intru acesta Ioan de St&panul atingandu-se cu mana cea dreapta, cu cutre- mur a grait: Sfinteste-ma pre mine gi apele, insuti cela ce ai mare mila. Sth: Pentru aceasta imi voiu aduce aminte de tine din piimantul fordanului gi al Ermo- nului dia munte mic. Gateste-te lordane riule; ca iati vine Hristos Dum- | nezeu, s4 se boteze dela Joan, ca sa sférame cu dumnezei- rea capetele balaurilor cele nevazute in apele tale. Bucu- ra-te pustiul Iordanului. Mun- tilor saltati cu veselie, c& vine vegnica vieata si cheme pre Adam. Glasul vestitorului striga: O loane Mergatorule inainte: Gatiti cdile Domnului si cararile lui drepte sa le faceti. Stih: Vizutu-te-au apele Dumnezeule, vazu- tu-te-au apele gi sau spaimantat. i se veseleascd pustiul lordanului, sisdinfloreasca ca crinul, ca glasul celui ce stri- ga s’a auzit intr’insul, gatiti calea Domnului. Ca cela ce a pus muntii cu masura, si vailecu cumpina,cela ce toate 4 3 4 4 30. LUNA LUI JANUARIE le umple ca un Dumnezeu, se boteazi dela sluga. Ince- put-a a saraci, cel ce darue- ste daruri bogate. Auzit-a E- va, intru scarbe vei naste fii, iara acum a auzit Fecioara, bucura-te cea plini de Dar, Domnul este cu tine, cel ce are mare mila. Slava, $i acum, glas 8, a lui Anatolie. Toane Botezatorule, cel ce din pantece m’ai cunoscut pre mine Mieluselul, la riu fa-mi slujba, cu ingerii slujegte-mi, tinzandu-te atinge-te cu pal- ma de crestetul meu cel prea curat. Si cind vei vedea mun- tii cutremurandu-se, si lor- danul intorcanduse, sa strigi cu dansii: Cela ce te-ai intru- pat din Fecioara spre a noa- stra mantuire, Doamne slava tie. Si cata suit & Utreniei dupre randu- Otpustul INTRU ACEASTA LUNA IN 3 ZILE. Snainte priznuirea Botezutui Domaului, gi sfantul prooroé Malahia gi sfantul mucenic Gordie. La Doamne strigat-am, Stihirile pe 6, ale pro- ~ orocului 3, si ale mucenicului 3. Stihirile proorocului, glas 8, Posobie: Doamne, de ai gi stitut. § FED punlaglor sn 7, tau punrugator si mij- € ae locitor cXtre tine, Cu ale caruia rugaciuni gi mijlo- ciri indurate, dezleaga gresa- lele sufletului meu celui dez- nadajduit, ca un indurat ce ai bunatate din fiinta si din fire. Cauvintele limbei tale celei de Dumnezeu miscate, vazan- dule c& au iegit adevarate, pre tine te fericesc acum proo- roace, ldudandu-te intru ade- var; cd tu cu glas suptire, ai stribatut lumea ca un fulger, spuind mai ’nainte venirea | Domnului cea mantuitoare. Cu vieata ta cea asemenea ingerilor te-ai ardtat inger pre pimant. Si numire de in- ger intocma ai castigat, frum- setea sufletului alcdtuindu-o, impreuna cu frumsetea trupu- lui, Malahia prea fericite. Alte Stihiri ale mucenicului, glas acelas. Podobie:0 prea sliviti: minune Vizand negura ingelaciu- nei inaltandu-se, te-ai depar- tat cu fugirea, purtatorule de chinuri Gordie, asteptand pre Dumnezeu; gi in multe oste- neli deprinzandu-te, si cu po- stiri obisnuindu-te, simtind puterea lui ca un luptator de sine-ti chemat, ai n&valit asu- pra protivnicului. Foarte cu indrazneala ai a- juns la multimea vrajmasilor prea laudate Gordie, intru ni- mica socotind privelistea ce- lor faradelege. Si stand in mijloc propoveduitor de bu- na voie cu glas mare ai pro- poveduit pre Hristos Ziditor si Domn dimpreuni cu Tatal fara inceput, si cu sfantul Duh de o cinste, gi intocma vesnic, ‘Thindutise capul cu sabia, aratat te-ai mutat din vieati in vieata, dela cea muritoare, la cea nemuritoare, si din cea strictcioasa, cdtre cea nestri- cdcioasi, neasteptind moarte fireasca, ci de bun% voie ale- gind a muri. O cat sunt de minunate nevointele tale, pur- tatorule de chinuri Gordie, prin care ai m&rit(mucenice) pre Hristos cel unul milostiv, Slavé, $i acum, a inainte-précnuirli, glas 4, Idi Toan Monahul. O prea vlavit& minune, ce- la ce cu Duh sfant boteaza si cu toc, la Jordan vine s& se boteze dela Ioan, Dumnezeu fiind nu gol, nici om simplu, ci in doud firi, unul acelas Fi- ul cel unul nascut. Cerand adic Botez ca un om dela cel muritor, iar’ ca un Dum- | nezeu ridicand pacatul lumei, si dand tuturor mare mila. LA STIHOAVNA Stihirile, glas 6. Podobie: A treia zi ai inviat... Ata luminarea credincio- silor, iat& curatirea noastr4,va sd intre in curgerile riului, ca si spele intindciunea rau- tifei oamenilor, si sine inno- | IN TREE ZILE jascd pre noi cei sfaramati. Sth; Pentru aceasta imi voiu aduce aaunte de tine, din pamantut lordanului gi al Ermo- aului din munte mic. Dac& te-a vazut pre tine viind Mergatorul inainte Doamne si cerand ca si te bo- tezi dela dansul, cu fricd a strigat: Dumnezeule facato- rul meu, cum te voiu boteza pre tine cel nespurcat? Stih: Vazutu-te-au apele Dumnezeule, vizu- tucte-au apele si s'au spdimantat. ne adundm credincio- sii duhovniceste, la riurile lor- danului, ca si vedem ar&tat minune mare, c& Ziditorul tuturor s’a ardtat vazut, $i si se boteze a venit. Slava, $i acum, glas 5. riul Jordanului Hristos Dumnezeul nostru vine la Bo- tez, vrand s& ne curateascd pre noi de faridelegile noa- stre, cu ar&tarea sa, ca un sin- gur bun si de oameni iubitor. ‘Troparul proorocului, glas 2: Pomenirea proorocului tiu Malahia, Doamne praznuind, prin tr’insul te rugim, man- tueste sufletele noastre. Slav, a Mucenicului, glas 4. Mucenicul tin Doamne Gordie... Cauta la sfirgital carpe acum, al inainte praznuirii, glas 4: Cautii-l in 2 ile, LA PAVECERNITA Céntim ‘Tripezveful, al cdruia Stihul cel de pe margine este acesta Ia Greci Cei de a patra Peasna 3, glas 2, Irmos re piatra credinfei inta- P rindu-ma, largit-ai gura »Mea asupra vrajmasilor mei, »cd s’a veselit duhul meu a »canta; Nu este stant ca Dum- ynezeul nostru, si nu este »drept, afara de tine Doamne. £ndesert a fost gandul lui. Trod celui ce faridelege a ucis pre pruncii, carii vreau si dobandeasci ertare, ca Hristos Mantuitorul nostru, vieati nepierzdtoare tuturor darueste, botezandu-se. Cumplita sfatuirea lui I- rod, varsta cea tanara a prun- cilor, mai ’nainte 0 a omorit, Vitleemul umplandu-l desan- giuri. lara acum vine Hristos ca sa facd Bisericei fii multi prin Botez. Alt Tripeznet Peasna 5, glas 6, Irmos: i a tine manec, cela ce prin milostivire te-ai micgorat ypre tine, neschimbat pentru ycel cazut, si cu mand de rob yai voit a te boteza, Cuvinte yal lui Dumnezeu, pace da-mi »mie iubitorule de oameni. Curitindu-ne cugetele, gi mai ’nainte spalandu-ne cu impartasirea tainei intrict tei randueli, toti credincio si intam:pinam pre Hristos, cel ce vine in repejunile Ior- danului si ne curdteascd pre noi. V edeti prieteni glasul Cu- vantului, sfegnicul Soarelui, pre prietenul Mirelui, cel ce striga noroadelor, pocaiti-va. Si sarguifi a va curati, spre intampinarea Ziditorului. Peasna: 8, C uvantul ayer) pen- ) tru ca biruia, de sapte ori »cuptorul a fostars oarecand, »intru carele tinerii nu s’au »ars, porunca imparatului cal- y»cand, ci au strigat: Toate lu- yerurile Domnului pre Dom- nul laudati-l, si il prea in- »naltafi intru tofi vecii. * arsand izvoare de lacrimi credinciogii din ochi, si ne curatim toata spurcaciunea sufletului, si lumina cea in- treita in lumina si vedem, viind Hristos s& se boteze; caruia i-a marturisit Tatal din Cer, si venirea Duhului sfant a stralucit in chip de po- rumb, Toat& lacrima Hristos stergand dela toata fata, mer- ge boalele sufletelor cele cu multa durere, fara de durere in apa s& le potoleasca, si pre IN TRELZILE oamenii cei invechiti s4-i in- noeasc§ cu a doua nastere, pre cei ce cu cantari il ma- resc pre el in veci. Sintesou-se sufletele cu baea Botezului cea de Dum- nezeu data, si cu focul Du- hului cel ce curateste pati- mile, si arde toat& materia spurcatei rdutati, si da Dar a striga intru umilint’: Pre tine te prea inalfim Hristoa- se in veci. Alt Canon, Irmos Chipul rkutiqei Scuturand somnul rauti- tei dela ochii sufletesti, sa scoatem credinciogilor vicle- sugurile din inimile noastre, sicu lacrami fierbinti si ne spilim mintile, ca vazatori si ne aratim celui ce s’a a- ratat, marind pre Hristos in veci. Giant spurcat din gan- duri viclene sé nu scoatem, dumnezeesc cuvant gandind, cantari st aducem Cuvantu- lui celui ce s’a aratat cu trup pentru noi, si a luminat pre cei din intunerec. Pre carele toaté fiptura bine-1 cuvin- teazd, slivindu-] in veci. ‘dancul intelepciunei, taina cea ascuns4, acum se arat’ oamenilor, noeanul ju- decatilorlui Dumnezeu.Acum ee Dumnezeu cu trup se desco- pere credinciosilor pre pa- mant aratandu-se, spre inno- irea neamului omenesc. Pre carele toat& faptura bine] cu- vinteaza, slivindu-l in veci. lepezi loane a face de- | graba plecandu-te mie. Deci Jas& acum, c& asa este cu cu- viinfa noua a plini cu adeva- rat toata dreptatea, (slugei a zis Stipanul); pre carele toa- t& faptura bine-l cuvinteazd slivindu-l in veci. hmosul St laydim bine sk cuvantio, Chiput rautatei_ cumpli- ytulai Irod, tofi batjocorin- »du-l, la Jordan veniti s4 mer- »gem credinciogi, ca s& ve- ydem pre Mantuitorul bote- »2andu-se cu trupul de Mer- »gatorul inainte in repejuni. »Precarele toata faptura bine sil cuvinteaz’, m&rindu-l in »veci. Peasna 9, Inmos suflete curate, sicu buze /nespurcate, veniti si ma- »tim pre cea nespurcata gi »prea curaté Maica lui Em- »manuil, printr’aceasta adu- ycand rugaciuni celui ce s’a »nascut dintru dansa. Milo- »Stiveste-te spre sufletele noa- »stre Hristoase Dumnezeule, »$i ne mantueste pre noi. intelegator gi spre Hri- 54 stos nemulfimitor, nimenea si nu fie, indelunga rabdarea asteptarei lui si a bunatatei, defaimandu-o sa nu o hulea- sci. Ci cu fric& si cu bucu- rie sa-i slujim lui, cantind: Milostiveste-te spre sufletele noastre Hristoase Dumneze- Grieste noroadelor celor neplecate Mergitorul inainte, cine v'a aratat voud casa fugiti de mania ce va sa fie? Pui de naparci. Deci roduri de po- c&inti vrednice ardtafi, stri- gand: Milostiveste-te spre su- fletelenoastreHristoase Dum. nezeule, si ne mantueste pre noi. U indraznirea oarbei ne- cunostinte; c&’ pre Hristos, cdruia cei de alt neam, ca u- nui Mantuitor s’au inchinat, cu daruri cinstindu-l, cei de casa (aratandu-se e!) cauta ne- buneste sa-I ucida. Milostive- ste-te spre sufletele noastre Hristoase Dumnezeule gi ne mantuegte pre noi. Alt Canon, irmos: Ceea ce esti mai cinstité... C Aderealui Adamcea cu to. tul-pierzitoare, acum indrep- tandu-o, s’a aritat Adam cel nou, slobozire nasterei cei de a doua dand aeve prin Botez. L egea si proorocii plinind si dreptatea sivarsind Man- ule, gi ne mantueste pre noi. | LUNA LUI IANUARIE tuitorul tuturor, acum sub palma robului se supune, din robia vrajmagsului scofand pre om. Lumina mare a stralucit neamurilor, celor intunecati Je-aluminat dumnezeeasca ra- za; si celor ce sedeau de de- multin umbra morfei, Soarele cel strilucit Hristos le-a ra- sarit. : : Tncunjurat-au ostile inge- resti, pre Mantuitorul, cand s’a botezat in Jordan, si cu cutremur acea taind mare a ldudat, a smereniei lui cei ne- graite. Irmosul: Ceea ce esti mai cinstita »decat Heruvimii, si mai sla- »Vit& fara de asema&nare de »cat Serafimii, carea fara stri- »caciune“pre Dumnezeu Cu- »Vantul ai nascut, pre tine cea you adevarat Nascatoare de »Dumnezeu, te marim. $i cealalti slujbi a Pavecernifel cet mici dupre 1% gi Otpuste’ db debcbsbchath: LA UTRENIE La Dumnezeu este Domnut, Troparal inainte priznuirei gi al proorocului. Slavl, al mus cenicului, $i acam, al inainte préznuirei. Dupa intaia Sthologhic, Sedeatna, glas 3. Podobie: De frumsefea fecioriei tale... ela ce este necuprins du- pre Dumnezeire, si cuprins cu materia trupului, va si vie a IN TRET ZiLE 55, se boteza in curgerile Iorda- nului. Pre acesta cu curatia gandului sa-l priimim, ca tu- turor va si faca innoire. Ca- tre carele sa strigdm cu fricd, slava Hristoase aratarei tale, Slavl, Gi acum, asemenea: ratandu-te tu in lordan Mantuitorule ca s& te botezi in ape cu trupul, ostile in- geresti s'au spaimantat va- zand pre Stépanul tapturei stand inaintea slugei. De sus te-a propoveduit pre tine Ta- tal cel fara inceput; pentru a- ceasta cu veselie strigim tie, slavi Hristoase aratirei tale. Dupi a doua Stihologhie, Sedeaina, glas 5. Podobie: Cuvantul cel impreund. Pre Cuvantul cel intoc- ma cinstit cu Tatal si cu Du- hul, carele s’a intrupat pen- tru milostivire si s’a botezat. Ceteleingeresti vazanduls'au cutremurat, si riul Jordanului cucerindu-se gi temandu-ses'a intors inapoi, ridicandu-ne la indltimea mantuirei, pre noi cei stricati cu patimile. Slavi, $i acum, asemenea. Cuvantul cel impreuna fara inceput cu Tatal si cu Duhul, cel ces’a inchipuit pen- tru milostivire acum in chip strein, vine sd se boteze pen- tru noi. Sa-l intampinam pre el cu gand curat, bine esti cu- yantat, strigind, Hristoase MAntuitorule, fic&torule de bine cel ce vii sd ne sfintesti pre noi. Psalmul 50 CANOANELE Tre: al inainte priznuirei, cu lemosul pe 6, al proorocului pe 4 si al'mucenicului pe 4: Canonul ‘inainte pritznuirei. Facerea Ii losif. + Peasnal, glas 4, Irmos \eschide-voiu gura mea, A/'si se va umplea de Duh, »$i Cuvant voiu raspunde im- »paratesei Maicei, si ma voiu ,arata luminat praznuind si yvoi canta minunile ei bucu- »randu-ma. Cela ce adancurile cu po- runca ta le-ai facut iubitorule de oameni, si pimantul pe ape l-ai spanzurat Doamne, smerindu-te vii si te botezi in curgerileapelor, spalandu-ma pre mine de intindciunea pa- timilor. De buna voie ai s&ricit, pre mine cel sdracit de voie, prin addogirile rautatilor, imbogatindu-ma Hristoase, si la apele fordanului mergi Bo- tez cerand, cel ce esti fara de pacat. Lumea cea invechita cu gresaleleinnoindu-o, iubitoru- le de oameni, streind nastere de a doua vii sa faci oame- nilor, prin apa si prin Duh. Pentru aceasta slavim arata rea fa. LUNA LULIANUARIE Mavid cu dumnezeescul Dub mai ‘nainte strigand a zis: Ce’ti este mare ci ai fu- git acum? Si tie Iordane ca te-ai intors, pre Hristos va- zand gol stand intru tine? + Alt CANON al proorocului Al ciruia acrosti Ia Greci este acesta: Lauda lui Malahia si se mareasca. Facerea lui Teofan. Peasna 1, glas 8, Imos Cel tliat a tHiat pre cea ne. impreund cu ceata cea de us bucurandu-te, si cu aceea impreund dantuind si vesclindu-te. $i dupre vred- | nicie fiind plin de lumina dumnezeeasci, de Dumnezeu insuflate. Rugandu-te pazeste pre cei ce cu credinta praz- nuesc cinstiti pomenirea ta, canténd Domnnlui. Hind impodobit cu frum- setea sufletului cea in chip de inger, asemenea si cu po- doaba trupului, de Dumnezeu graitorule; luminat ai priimit lumina cea de sus, a dumne- zeestei straluciri, si cu bucu- rie strigai: Sd cantam Dom- nului, cd cu slavd s’a prea- marit. u bund socotinta stvar- sindu-ti vieata, si fiind impo- dobit cu frumsetea obiceiu- rilor, si cu obisnuiri bune, prea fericite fiind infrumse- fat; te-ai aritat prooroc cu bund credinga adevarului, stri- gand: Sa cantam Domnului, cA cu slava s’a prea miarit. A Nasodtoarel Prea curati Maica lui Dumnezeu atottiitorului, ce- ea ce egti din neam imparda- tesc, Stipana carea numai tu singura ai odraslit pre Dum- nezeu Impiratul tuturor, na- scandu-l mai pre sus de fire cu trup, mantueste-md de pri- mejdii, ca sf cant Fiului tau: C& cu slava s’a proslavit. Alt CANON al mucenicului Al ciruia acrostit [a Greci este acesta Fee mucenioul Gordie eu céntiri de aude miairese, Facerea lui Teofan. Peasna 1, glas 8 Irmos: S@ cantim Domaalui... inoscandu-te cd esti mar- jturie adevarului, Gordie prea fericite, darueste-mi Har luminator din Cer, cu ruga- ciunile tale. Si cantim Domnului ce- lui ce a intarit pre muceni- cul improtiva vrajmasilor, si l-a impodobit cu cunund de biruinga. Slava: u puterea gi cu intrar- marea Imparatului tuturor in- trarmandu-te, ai surpat ne- bunia tiranilor prea slavite Gordie. $i acum, « Nascatoarel Aritatu-teai licas apei cei * jgvoritoare de nemurire,carea izvoraste tuturor oamenilor vieati, Mireas& a lui Dum- nezeu, Peasna 3, Irmos Pr ai ti cantareti Nasca- toare de Dumnezeu. Ceea ) ce esti izvor viu si indestu- ylat, carii s’au impreunat cea- ta duhovniceasca intareste-i, y$i intru dumnezeeasca slava ! ,ta, cununilor slavei invred- phiceste-i. IN. TREI ZILE i | Veseleste-te pustie inse- | { tata, firea omeneasc& toata, } jatd apa vietei se araté ada- ‘ pandute pre tine cu Darul de prisosit, Hristos innoirea tu- \ turor, \ Ca si ma cauti pre mine } cel rétaécit cu mintea, mergi la ape Hristoase intru care in- | i trand cufunzi gresalele mele, { si m& scoti pre mine dintru | adancul a toaté rautatea, ca ; un milostiv. Soarele nevrand s& te vaza pre tine gol Cuvinte, igi as- | cunde razele, cd pre mine cel | golit prin inselaciunea sarpe- lui, cu Botezul tau vii s& ma | imbraci in haind de mantuire. Ali Canon, Irmos. Tu esti intivirea ! e bucuri acum vazind | ca aiegit proorociile tale la sa- varsire, fericite Malahie; cu- prinsule de Dumnezeu. oarele dreptatei cel inte- legator, carele are vindecare in aripi, ne-a rasdrit acum, precum ai proorocit de Dum- nezeu insuflate. A Nascitoarei. Toata nddejdea mea spre tine o pun Preacurata, tot su- fletul si cugetul c&tre tine imi intinz, bucuraéndu-ma. Alt Canon, Irmos: ‘Nu este sfint ca Domnul... ocotind nestatornicia ce- lor trecdtoare, Mucenice prea liudate,si aducdndu-i aminte destarea celor statornice, fara temere ai intrat intru nevo- inta muceniei. Lepidatai desertaciunea cea vremelnicd, gi ti-ai pus gandul la cele ce ram4n pu- rurea, prea fericite. Si fugind dela oameni, te-ai facut im- preuna lacuitor cu ingerii, ca un cugetitor de cele dumne- zeesti. Slava: Cugetirile cele paman- testi le-ai parasit, afland vie- fuire cereascd Mucenice, ca ne- suferind a vedea trufia inge- laciunei, te-ai departat in pu- stiu. $i acum, a Nascitoarei: Nu este fara prihan’ ni- menea ca tine Stdpana, si nu este nimenea curat afar’ de tine Preacurata. Ca ai incd- put in pantece pre Ziditorul tuturor, pre unul cel mult mi- lostiv. Trmosul, Nu este sfant ca Domnul »§i nu este drept ca Dumne- »zeul nostru, pre carele il la- nuda toaté faptura, sinu este »drept, afara de tine Doamne. CONDACUL inainte pr&znuirii, glas 4. Podobie: Aratatu-te-ai astizi. _ La repejunile Jordanului ast4zi viind Domnul, catre loan a strigat: Nu te teme a ma boteza, cl am venit s& mantuesc pre Adam cel in- tain zidit. 1coOs, Nu te silesc pre tine Bo- tezaitorule ca sa treci hota- rele. Nu’ti zic tie: Spune-mi cele ce graesti celor farade- lege, si vezi pre pacdtogi, nu- | mai ma boteaza tacand, si a- gteptand cele din Botez; cd vei s& aibi pentru aceasta invred- nicire carea nu a fost inge- tilor. Ca decat proorocii mai mare te voiu face. Ca dintru aceia nici unul aratat pre mine nu m’a vazut, ci intru inchi- | puiri gi in umbre si visuri; | lar tu inaintea mea stand m’ai vazut. Ca am venit si mantu- esc pre Adam celintaiu zidit. __-LUNA_LULIANUARIE CONDACUL proorocului, glas 4. Podobie: Aritetu-te-ai astéai... Cu Darul proorocieiimbo- gatindu-te prooroace Malahie, venirea lui Hristos mai ’na- inte aratat o ai vestit, i man- tuirea lumei. Cu a cdruia stra- lucire lumea s’a luminat. CONDACUL mucenicutui, glas 8. Podobie: Ca niste parga a fire Alle tale sudori prea ldu- date tot pamantul au adapat si cu cinstitele sangiuri Gor- die toata lumea ai veselit. Cu rugdciunile tale de Dumnezeu inteleptite, mantueste pre toti cei ce’ti canta tie cu credinfa si te fericesc, si-ti strigad can- tare vrednicd prea liudate, ca un mult pitimitor. Sedeaina proorocului, glas 8. Podobie : Pre injelepciunea. Tmbogatindu-te cu Darul proorociei, te-ai invagat prin Duhul cu cuviinf’ dumneze- eascd cunostinta celor ce vor si fie Malahia de Dumnezeu | insuflate. Si tuturor ai spus mai ‘nainte venirea lui Hri- stos, si chemarea limbilor cea dumnezeeasci, fericite. Pen- tru aceasta praznuim cinstitd pomenirea ta, gicu dragostete liudam, gi cu credinta te teri- cim prea ldudate, strigand ca- tre tine: Roagi-te lui Hri- | stos Dumnezeu,iertare de gre- \ sale s& darueasci, celor ce \ praznuesc cu dragoste sfanti pomenirea ta. Slavi a mucenicului. Infocat fiind de drago- stea lui Iisus, prin sfat de si- ne-fi mucenice infelepte, cu osardie la moarte pre sine-ti | te-ai dat, si in mijlocul pri- velistei de sine-ti chemat ai stitut, strigand tiranilor: lata eu de fata sunt. Pentru acea- sta gi inselaciunea aratat mu- strandu-o, de sabie capul tiu a fost tdiat fericite, si citre vieata cea fara de sfarsit te-ai mutat prea liudate; roagi-te lui Hristos Dumnezeu, ier- tare de gregale si daruiasca, celor ce cu dragoste praiznu- esc sfanti pomenirea ta. $i acum a inainte priznuirei, gles 8 Pododie: Fluerite cete pastoresti. Ceata prooroceasca se bu- cura acum,"careaa propove- duit Botezul lui Hristos, cel ce izvoraste vieata. Strigt I- saia, scoateti apa curatitoare. Scrie dumnezeescul P&rinte, cum fuge marea dela fata lui Dumnezeu celui ce bine a vo- it, cu milostivire, a mantui neamul omenesc. Peasna 4, irmos: mnezeescul sfat cel ne- ‘urmat, al celui prea inalt, yalintruparei tale cei din Fe- ncioar’, proorocul Avvacum IN TREL_ZILE yintelegandu-la strigat: Slava »puterei tale Doamne. » Cu spaim& se cuprinde Cerul, si ostile ingeregti va- zandu-te pre tine Hristoase in chip de rob mergand la sluga ta, si cerand Botez. _oane salteazi,c&i vine Dom- nul cel ce mantueste pre toti saiseplece sub mana tacusme- renie; ca pre mine cel sme- rit si m& inalte cu dumne- zeescul Botez. Plecand cerurile te-ai po- gorit in Fecioara iubitorule de oameni; gsi lui Ioan ti-ai plecat crestetul cerand Botez, slava milostivirei tale celei multe. Dezlegand legaturile cele nemasurate ale pacatelormele Cuvinte, la apele Iordanului sarguesti a veni si a te bo- teza Stipane; slava milosti- virei tale celei multe. Alt canon, Irmos: Auzit-am Doamne taina. Facandu-te prooroc buna- titei celei dumnezeesti feri- cite, tuturor limbilor ai pro- poveduit mantuirea, carea s’a facut, Tavagandu-te prin Duhul cea negraitd taind a intrupa- rei Cuvantului, cea mai pre sus de fire. O ai propoveduit mai ‘nainte Malahia fericite. LUNA LUI JANUARIE A Nascétoares tine imi pun toata na- dejdea mantuirei mele, si chi- verniseala vietei Maicd Fe- cioara cea plina de Daruri. Alt Canon, trmos Din munte umbrit cultand prea fericite graiurile lui Hristos, cu bu- curie ai parasit ostisia cea stricicioasa, si te-ai facut o- stag Imparatului ceresc, pur- titorule de cununa mucenice Gordie. Zarobitu-s’au mucenice muntii tiranilor, si s’au topit magurile idolilor, lovindu-se de chinuirea ta cea tare, si de indrazneala, purtatorule de cununa. i Slava: toata mania tiranuluicea neoprita, o ai pornit asupra ta, cugetatorulede Dumnezeu infelepte, spaimantandu-se prea fericite de inaltimea su- fletului si a gandului tau. Si acum a Nascitoarei. Vireast a lui Dumnezeu Marie, Nasc&itoare de Dum- nezeu, mantueste-ma de cum- plite gregale si de primejdii; si cu rugaciunile tale ma po- vatueste catre limanul linistei si al mantuirei. Peasna 6, Irmos: ‘piimantatu-s’au toate de »tuFecioara neispitit’ de nun- ta, ai avut in pantece pre |, Dumnezen cel preste toate, ni ai ndscut Fiu pre cel fara »de ani, tuturor celor ce te ylauda pre tine pace daruin- »du-le. Typarte de Dumnezeu o- | menirea fiind, Cuvantul lui. Dumnezeu milostivindu-se spre dansa om s’a aritat. Si | cu Botezul cel de Dumnezeu lucrat la sine o a adus cu dumnezeeasca cuviinta, si la vrednicia chipului celui din- taiu o a ridicat. Pre noi cei ce eram morti pentru calcarile de porunca, vii Datatorule de vieafa cu totul indurate, si ne inviezi in curgerile lordanului. Pen- tru aceasta slavim acum cu credinta aratarea ta, si mila cea nemasurata. M7nuneaza-se tot sufletul |. gandind laa tainfricosata ran- duiala Cuvinte. Cum ‘vrand s& innoesti pre toti, vii si in- triin curgerile riului gol, cel ce te imbraci cu lumina. Alt Canon, Irmos: Cel ce din noapiea ne Ziua cea infricogatt a ve- nirei lui Hristos, o ai vestit ee : mai ’nainte Malahie, cugeta- torule de Dumnezeu luminan- \Jdumnezeeasca slava ta;c | du-te de dumnezeescul Duh. t i 1 umnezeu cel ce curate- ste intindciunea sufletelor, si o spala cu Darul, ca cei ce spala pre iarba verde, aseme- nea te-a slavit pre tine cuge- tatorule de Dumnezeu. A Nascatoarei Cu nasterea ta cea purta- toare de vieafd, Prea sfanta Fecioara, ai stricat stipani- rea mortei si ai izvorit vieata veselitoare, Fecioara. Alt Canon, [rmos acelag. - Alergand citre priveliste ca un leu vitejaste, si fara te- mere fericite, ai socotit pre acei nebuni, ca pre niste pie- | tre fara suflet. nvafandu-te mucenice Gordie invafaturile Scriptu- rei celei de Dumnezeu insu- flate, toate le-ai aflat indem- natoare spre mantuire. Shavit Cu cercarea pricepand ti- ranul improtivirea ta cea sta- tornica, cugetitorule de Dum- nezeu, a plesnit ca nigte va- luri de taria ta. $i acum, @ Niscitoarei Cel ce s’a intrupat mai pre sus de fire din pantecele tiu prea curata Fecioara, a luminat lumea cu stralucirea cunostintei de Dumnezeu. IN TREI ZILE Peasna 6, Irmos. uget&torilor de Dumnezeu / sivargind acest praznic »dumnezeesc gi cu totul cin- »Stit al Maicei lui Dumnezeu, »Veniti si plesnim cu mainile ySlivind pre Hristos, cel ce »S’a ndscut dintru dansa. Cei ce sedeti intru intu- nerec de demult, v&zand lu- mina viind, de bucurie va um- pleti. lata s’a aratat Domnul imbracat cu repejunile [or- danului. Cum te va veded viind Mergitorul inainte pre tine Mantuitorule, si cerand dum- nezeescul Botez? Cum te vor sprijini apele lordanului pre tine, cel ce egti izvorul ier- tarei? Sx stropeasca norii vese- lindu-se, bucurie intelegatoa- re; iat’ a venit Domnul s& se boteze, risipind norii ini- milor noastre. Alt Canon, Irmos: Rugiiciunea mea voitt virsi Luminandu-se cugetul ttu cel intelept, de insdsi stra- lucirea cea dummnezeeasca, si departandu-se de lucrurile cele pamantesti, s’a invredni- cit cunostintei celor viitoare, c& ai proorocit chiemarealim- bilor si incetarea legei. Cu adevirat a venit Dom- 6. LLUNASLULIANUARIE nul (pre carele noi cu bucu- rie il cdut&im) in lacagul ca- rele insugi cuintelepciune sia zidit din Fecioar& binecuvan- tata, precum a zis Malahia méaritul, fiind luminat de Dum- nezeu. A Nascstosrei Cel fara inceput, unul na- scut al Tatalui, acelasi unul nascut, s’a nascut din Fecioa- ra intrupandu-se negrait. Si pre ceea ce l-a nascut 0 a pa- zit Fecioara. Dumnezeu find adevarat, macar de a si Iuat fire omeneasca, Ait Canon, Irmos: Precum ai mAntuit... Se jertfeste Gordie jertfa gi se aduce tie Dar priimit Stapane, stropit cu sange, rav- nind patimei tale celei de bu- nd voie. Tiranul cel trufas la minte iti fagdduia oarecare mirire stric&cioas Gordie tie, carele erai plin de marire nestric&- cioasa, gi aveai comoara vi- eafa cea nemuritoare. Slava: Avand nadejdile tale in- tinse drept citre Dumnezeu, ai defdimat nestatornicia vie- fei, si tdindu-te cu sabia, teai mutat citre litimea cea des- fatata. Gi acum, a Nascdtoarei: Findu-mi gandul omorit | de intreitele valuri ale pati- ) milor, inviaza-l ca ceea ce ai nascut pre Hristos vieata cea vesnica, carele darueste tu- turor timaduiri. irmosul: Precum ai mantuit pre »proorocul dintruadancul cel »mai de desubt Hristoase »Dumnezeule, si pre mine m4 »scapa de pacatele mele, ca yun tubitor de oameni, gi in- »drepteaz’ vieata mea ro- »gu-ma. CONDACUL proorocului, gles 8. Podobie: Focioara astizi Find tu mare prooroace Malahia plin de intelepciunea cea prea inteleapti si dum- nezeeascd, ca un prooroc ai aratat pre cel ce este din veac intelepciunea lui Dumnezeu, cA este si se amestece cu tofi cei de jos. Pentru aceca te cinstim savarsind cu credinta dumnezeeasci pomenirea ta. Alt Condac al mucenicului, glas 2. Podobie:Pre Nascitoarea de Dumnezeu... | Tofi sa laudam pre incu- nunatul Gordie, cel nebiruit ostas in chinuri, si in munci neinfrant; carele ne-a stralu- cit cu adevarat dela rasirit, ca o stea mare; dumnezeea- sci podoaba. mucenicilor lui Hristos. 1COS. . Pre Cuvantul cel dim- preund cu Tatal fara inceput, pre intelepciunea cea adeva- rata, pre izvorul cuvantirei, pre adancimea cunostinfei, pre mai marele nevointelor mucenicilor, pre marturia a- devarului, pre Stapanul a toa- t& suflarea, il chem s4-mi dea mie putere de lauda, ca sa | pot lauda cum se cade dupre vrednicie, vitejiile mucenicu- lui, carele a stralucit dela ra. sarit, si a infruntat nebunia tiranilor, dumnezeeascd po- doaba mucenicilor lui Hri- stos. Intra aceasti lund, in 8 zile, sfantul prooroc Malabia, St: Malahia cet ce se lauda cu a inge- || Se laudi inst mai vértos cu « ingerilor impreund gedere ‘Aouraiea sulletel 1 ziua a treia Din midulérile lui Malabia Acesta dupé intoarcerea jidovilor din robie, s'a nascut intr'un sat ce se | chiama Sofes, din semingia Ini Levi, ca- |) rele inca tanar fiind, a avut vieafa buna || si slants, si s’a numit Malahia, ce se talcueste inger, pentru doua pricini.Una, || caci era la fafa frumos gi vesel. Si alta, caci cite proorocea el, indata se sia | deverea prin mijlocirea ingerului, carele ile spunea. Tara glasul ingeruluj auzeau | numai cei nevrednici, iara cei vrednici, fl vedeau precum era. Si a proorocit pe vremea lui Esdra. Apucand cu patru sute de ani mai‘nainte de nasterea lui Hri- stos, si murind La ingropat cn paringit fui fa satul acela, Siva fost precum se ice tn tinereyele sale frumos la fafa, cu obrazul rotund, cu paral cref si pu- finel plesuy, ca capul lungaref. Inu aceastf #3, sfantal mucenie Gordie, ih:$i cine pre inarmatul Gordie fl va IN TRELZILE trece cu vederea, eee ee Pre cel impotriva infricogatei arme a sabiei barbat prea tare Acest sfint mucenic Gordie, a fost din Chesaria Capadochiei, tn zilele tm- paratului Lichinie, si a fost comit cu randuiala, preste 0 suté de ostagi im- plritesti. Si neputind ribda sa vada indraznirea pagdnilor, si hula asupra lai Hristos, a fagit departe, si a petrecat in munfi cu hiarele. Dupa aceea aprin- zanda-se cu dragostea carea avea intra Hristos si lund indraznire improtiva in- seliiciunei, a alergat ca un le din pustie, la cetate, cautind sa sférame pre vi- cleanul incepator al acelei ingelaciuni. Si intrand in mijlocul adundrei poporului, cu indrizneala a propoveduit pre Hri- stos. Si prin aratarea sa intoreénd pre tot poporul cu fata spre sine, atita cat s'a speriat staptaitorul din scaun carele sedea on boierii sai.Si pentru aceia por- nindu-se stapanitorul acela ca turbata manie asupra sfintului, i-a tiat capul; si asa a luat sfarsit sféntul mucenie Gor- die; pre acesta cu cuvinte de landa Fa cinstit marele Vasilic. Intra aceasté zi, pomenirea cuviosului patin- telui nostra Peiru (purlatorul de semne), ct rele La pus tn sfanta Bisericd a sfintului Za nariei, in Atroa, Ait Petru intdiu ales Petru s'a ari tat Bind, ‘Semne nenumarate precum si acela fcdind. Intru aceasta 25, sfinfii mucenici, Mica, cu doi fii, de foe s'au sivarsit, Stih: Maica arzdndu-se, gi copii citre pari Ciripind ca nigte pui de’ pasdii alearga iar, Pentrualetor sfinte mgaciuni, Doamne milueste-ne, gi ne mantueste, pre noi, Amin, Peasna 7, Irmos : ‘au slujit fapturei cuge- AMaAtorii de Dumnezeu, fara »numai Fac&torului; ci in- »grozirea focului barbateste ycilcandu-o, se bucurau can- »tand: Prea laudate Domnul oparingilor, si Dumnezeule »bine esti cuvantat, cS nw UNA LU! JANUARIE Pre mine cel sfiramat cu gregalele si carele ziceam in- tru intunerecul neascultirei; Doamne milostivindu-te, m’ai miluit pentru bunitate, si in apele Jordanului Doamne vii sd te botezi. Ce vedere infricogata este aceasta? Strigat-au cetele in- geresti: Cel ce a facut izvoa- rele si riurile cu porunca, in repejunile lordanului merge s& se imbrace, c& cu acestea a innoit pre Adam. | naltime nespus’, si adane nemasurat este Stipane ran- duiala ta,carea covarseste toa- ta ajungerea mintei; cum cu apa, si cu prea sfantul Duh pre oameni curatesti. Alt Canon, Irmos: ‘Tinetii evreesti in. cuptor... wai proorocit venirea cea cinstita a Stapaaului tuturor, prooroace Malahia fericite strigind: Bine esti cuvantat Doamne Dumnezeule in veci. Priimeste indurate pre pu- rurea pomenitul prooroc Ma- lahia, carele se roag& pentru cei ce te lauda cu credintd, si strigd: Bine esti cuvantat Doamne Dumnezeule in veci. A Nascitoarei a Imbracandu-te intru mine indurate; din cinstita Fecioara tot cu totul te-ai unit cu mine | dupre Ipostasul ttu (fara a- | mestecare), Cuvinte al lui Dumnezeu. Bine esti cuvan- tat Doamne Dumnezeule in veci. Alt Canon, Irmos: Cel ce ai ricorit pre tineri. C Astigand lauda muce- niet Gordie, si purtand cu- nuna, daintuesti impreuna cu ingerii,strigand c&tre Hristos: Bine esti cuvantat Doamne _ Dumnezeul parintilor nostri. Ca unul ce ai avut in- dr&zneala bunei credinte, in privcliste infruntai pre pagani cantand cu glas mare: Bine esti cuvantat Doamne Dum- | nezeul parintilor nostri. Slava R oaga-te acum sd se man- tuiascd de gresale, cei ce la- ud& cu credinfi pomenirea ta, strigand citre Hristos: Bine esti cuvantat Doamne Dumnezeul parintilor nostri. $i acum, a Nascitoarei Spinii picatului cei otra- vitori tampeste-i cu varsarea tamaduirilor tale, Nascdtoare de Dumnezeu, binecuvantata Preacurata, ceea ce ai na- scut pre Dumnezeu fara sa- manta. Pp ‘¢ tinerii cei binecredin- X ciosi in cuptor, nasterea nNasc&toarei de Dumnezeu Peasna 8 Irmos: yi-amantuit. Atuncea fiind in- ychipuita, iara acum lucrata, pre toata lumea ridicd sa-ti »cante tie: Pre Domnul lu- ycrurile laudati-|, si-| prea in- »haltati intru toti vecii. Glasul Tatalui din inal- time, pre tine Fiul cel de o fiinfé te-a miarturisit, carele ai intrat in ape, si binecuvan- } tarea ta acestora ai trimis bi- necuvantatule Hristoase, gi Duhul sfant pre tine tuturor te-a propoveduit Dumnezeu intrupat. Dantueste faptura vazand sfanti aratarea lui Dumnezeu, ingeri cAntafi, mare vesele- ste-te, iazere gi izvoare sal- tati si riuri in tain&a ludati cu cantiri, cl sta de fata Hri- stos cu binecuvantare lumi- nandu-va pre voi. Sa cantim Domnului in- } tru laud& celui ce s’a aratat in ape, si staramarea noastra cu acestea 0 a innoit, si a sfa- ramat capetele nevazutilor vrajmasi, gi sd strigim: La- udati toate lucrurile, sil prea inaltati intru toti vecii. Cum Dumnezeul nostru, cel } ce este mai pre sus de toa- ! ta faptura, s’a zidit si s’a fa- cut din Maica lui Dumnezeu. Si ne innoeste de buna voe, iN TREL_ZiLE 7 eee | O minunea minunilor! si iarisi ne zidegte pre noi prin apa si prin Duh, zidire prea minunata, insusi Faca- torul de bine. Alt Canon, Irmos Biruitori tiranului.. Instreinandu-te de toatt nalucirea cea materialnica, a- ratatorule de cele sfinte, te-ai ardtat oglind’ neintinata ra- zei celei dumnezeesti, cn- tand: Binecuvantati toate fap- turile pre Domnul, liudati-l si-l1 prea indltati intru toti vecii. . Mitirei celei negraite tu te-ai facut vazator, si ai fost propoveduitor tainelor celor ceresti fericite, cantand nein-* cetat: Bincoacs toate fap- turile pre Domnul, laudafi-1 si-l prea indltafi intra tofi vecii. A Niscitonrei; ! Cunoscandu-te pre tine Maic& vietei, si Nasc&toare de Dumnezeu, tofi te fericim | Maica Fecioara, cu credinta | ortodox’. Binecuvantand dimpreuna nasterea ta Prea- curata, si prea indltandu-te Curata intru tofi vecii. Alt Canon, irmos: Tinerii cei graitori dew. Darul carele iti urma tie nevazut, luminandu-te muce- | nice Gordie, te-a umplut de | buna vitejie, carele strigai: 08, Binecuvantati toate lucrurile | Domnului pre Domnul, si-l prea inaltati intru toti vecii. De calatorie grabnict a- pucandu-te purtadtorule de chinuri, ai ajuns la sfarsitul cel dorit al imparatiei, stri- gand: Binecuvantati lucrurile Domnului pre Domnul, si-l | prea indltati intru toti vecii. Binecuvantim pre Tatil n veacuri nesfarsite pe- trece slava mucenicilor tai si fericirea cea nemuritoare. Bi- ne te cuvantim toate faptu- rile pre tine Doamne, gi te prea inalfim intru tofi vecii. $i acum, a Naseitoare Zamislind intrupat pre Cu: | vantul cel mai ‘nainte neia- trupat, ai stricat blestemul cel de demult al Evei, Fecioa- ra, nascdad lumei binecuvan- tarea. Irmosul: Sa Mudiim, bine si cuvantim... inerii cei graitori de »Dumnezeu, in cuptor cal- | ycind vapaia cea de foc, au yeantat: Binecuvantatilucru- tile Domnului pre Domnul. Peasna 9, Irmos T: neamul pamantesc, s& 4 salteze cu Duhul fiind lu- »minat, si s{ praznueasca fi- »rea mintilor celor fara de LUNA_LUI IANUARIE »trup, cinstind sfintita priz- pnuire a Maicei lui Dumne- »zeu, si sd strige: Bucurd-te »prea fericita, Nascitoare de »Dummezeu, curatd pururea »Fecioara. Tata Mielugelul cel ce ri- dica gresalele omenirei a ve- nit, gi este de fat. Si cerand dela slugi Botez, in chip de rob st& inainte, ciutand sa | he mantuiasca pre noi cei ro- biti de amagitorul, si carii am pierdut frumsetea cea dintaiu. ratatu-s’a adevarat Dum- nezeu intrupat pentru buna- tate, si merge sd se imbrace in apele Iordanului, cel ce imbraca Cerul cu nori ade- varat. Toti acum cu bucurie mai ‘nainte préznuim cinstita lui aratare. Satteazi cu bucurie, gi mai ‘nainte te gateste o Iordane! Ca sa iei apa ceea ce curge spre vieata de veci. Riuri dan- tuiti vazand acum pre izvo- rul desfatarei, intrand in re- pejunile lordanului si izvo- rul riutatei uscand. Strilucit-a ziua cea de mantuire noua celor ce dor- mim totdeatina in noaptea pa- timilor, pentruca a venit Hri- stos Domnul de fata, cel ce este Soarele dreptatei cel in- telegator, ca sa-si plece capul stu la rob, si cu trupul s& se | boteze de buna voie. Spaimanteaza- -se Heruvi- mii, si toatd firea cereasca, ceea ce esti cu totul ara pri- hana, de cinstité nagterea cea mai pre sus de cuprindere, acelui ce s’a asemanat noua, pentru milostivirea cea ne- graitt si s’a botezat cu tru- | pul, a céruia dumnezeeasca aratare, tofi o praznuim bu- curandu-ne. Alt Canon, Irmos: Spaimantatu-s'a tot auzul. Sosit-a ‘praznicul cel de Dumnezeu luminat si cin- stit al proorocului Malahia, luminand cu strdaluciri pro- orocesti pre cei ce cu credin- {4 s’au adunat de canta: Iz- vorand tuturor tamaduiri de suflete, si luminand curat pre cei cugetiitori de Dumnezeu. Pazeste mult milostive, Bi- serica ta, cu dreapta ta cea tare gi stapanitoare de vieata, pentru rugaciunile slugei tale, celui ce ne-a spus noua mai ’nainte intruparea ta, prin ca- rea a rasdrit mantuire si sca- pare credinciosilor. A Nascitoarei. Vi ieaf&i ajunsd la vreme cu- leg, neficandu-mi-se stricd- ciune de lemnul cunostintei, C& tu Preacurata, ai odraslit lemnul vietei, pre Hristos, cel ce a ardtat tuturor intrarile viefei. Drept aceea Preacura- al TREL ZL, ta, te vestim credinciogii Na- scdtoare de Dumnezeu. Alt Canon, Irmos: Nasterea pururea Fecioaréi... Roagi-te Stapanului sa fie milostiv celor ce cu credinta te cinstesc, gi sdvarsesc lumi- nata si cinstit& praznuirea ta Gordie, podoaba mucenicilor. Tndestulandu-te acum, de desfatarea cea netrecatoare, si de privirea Dumnezeirei si de lumina cea neinserata, in lacagurile cele vegnice, cu- legi acum rodurile chinuriJor tale Gordie.- Slava. Aceast’ zi a vazut pati- ma ta, carea nu o a intune- cat vremea, nu 0 a intunecat uitarea, ci pururea rdsare ca soarele, celor ce te laud’ cu credinfé mucenice Gordie. ‘Si acum, a Nascatoarei: Ca cei ce ne-am mantuit de blestemul cel mai dinainte Fecioara, prin nasterea ta cea dumnezeeasca, toti dupre vrednicie te ldudim, céntand cu mulfamita: Bucura-te Na- scitoare de Dumnezeu, na- dejdea noastra. frmosul Nasterea pururea Fecioa- pei, ceea ce s’a ardtat mai »nainte puitorului de legé »in munte prin foc gsi prin Tug, spre mantuirea noastra LUNA _LULIANUARIE »a credinciosilor, cu cantari pheincetat o marim. SVETILNA sfantului Gordie. Podabiie A ceasti zis’a aratata praz- | nicului lui Gordie, cugetato- ruluideDumnezeu,si prea ma- ritul mucenic, pe care acum luminat s&-] sdvargim, cci s’a nevoit pentru Hristos, Deci toti iubitorii de mucenici si | ne indemndm cu osardie, spre buna rodirea bunatafilor. Slava, $i actim, a inainte préanuiti, Podobie: Cu Duhul in Biserica. Vitleemul parisind, mi- | nunea cea prea noua, la Ior- dan s& alergam din suflet fier- binte, si acolo si vedem in- fricogatd taind; ci cu dum- nezeeasca cuviinta a statut de fafa, gol fiind Hristosul meu, | imbracandu-ma in haina ce- restei imparatii. LA LAUDE (Hvalie) Stihivile pe 4, ghas 6. Podobie: Ingerestile puter. Cela ce are scaun Cerul, St&panul a venit pre pamant Femei ascultati.. Si la lordan stand de fata, curatirea tuturor cere dela Ioan, mostenirile a tot pa- mantul. Acestuia s&-i cantam: Bine esti cuvantat cel ce te-ai aratat, Dumnezeul nostru ma- rire tie. Venit-a Hristos la curge- rile lordanului, Botez cerand cel ce curateste pacatele. Tot pamantul sa salteze. Cerurile sd se veseleasci. Bucura-te Biserica cea din pagani. Im- paratului mireasa facandu-te, si cu credinta strigi: Bine esti cuvantat cel ce te-ai ara. tat, Dumnezeul nostru sla- va fie. M unfii dulceafat de veselie sd pice, cu mainile in taind acum plesnifi neamuri. Pu- stiul si infloreasca. Jordane sprijineste, vino Botezatorule de slujaste tainei Mantuito- rului bucurandu-te. Noroade $4 cantam: Bine esti cuvantat cel ce te-ai aratat, Dumne- zeul nostru slava tie. Lumina ceea ce din Iu- min a stralucit mai ‘nainte de ani, celor ce sedeau in noapte s’a aratat, si intune- recul pacatului curatind a lu- minat. Diinfueste Adame, ve- seleste-te Evo! Hristos Man- tuitorul a venit, Davidestriga: t A | Bine esti cuvantat cel ce te- intrupandu-se din Fecioara. | ai aratat, Dumnezeul nostru slava tie. Slavii, glasu si Podobie aveiasi, teaua din Iacov a rasa- rit lumei, gi pacatul oamenilor cel ca vapaia luand, il in- groapa in apele Iordanului, stralucind cu raza Dumneze- | irei, si luminarea cunostintei de Dumnezeu dand neamu- rilor. Bine esti cuvantat cel nostru slava fie. $i acum, avemenca Piinitor legei dupre trup ; fiind Hristos, a venit la Ior- {| dan, incep&tura mantuirei s& 0 saivarseasca ca un indurat, si Botezatoruluiisi pleaca cre- stetul, celui ce strigd cu cre- dinté: Noroade sa strigam: Bine esti cuvantat cel ce te-ai aratat, Dumnezeul nostru sla- va fie. LA STIHOAVNA Stibirile, glas 2: Podobie: Casa Eufratului Dela Vitleem, si ne mu- tam la Jordan, c& acolo ce- lor din intuneric, iaté incepe lumina a straluci. Sun: Pentru aceasta imi voiu aduce aminte de tine, din pamantul fordanului gi al Ermo- nului din munte mic. Pamantul Zavulonului, cei ce sunteti de ceea parte de Iordan, auziti, se apropie Hristos Mantuirea, lumina si izbavirea. Sue ¥ aur apele Dumnezeule, viru apele, sf Sau splimantat i Giteste- -ti si tu Iordane curgerea ca cel ce boteazi cu foc, se apropie, si innoiasca | zidirea cea sfaramata. Slava, $i Avitatu-s’a raza slavei | Tatalui, in curgerile lordanu- um, asemenea, JN PATRU 2LE { fs { ce te-aj araitat, Dumnezeul 69. | lui cu Botezul curatind, in- | tindciunea sufletelor noastre. $i cealaté stujba a Utreniel dupre randuialé i Otpustul INTRU ACEASTA LUNA IN 4 ZILE. Inainte priznuirea Botezului Domnului gi So- borul sfintilor celor gaptezeci de apostoli. $i cuviosul parintele nostru Teoetist egumentl cel ‘ucumia Siciliei LaDoamne strigat-am, Stihirile pe 6 ale apo- siolilor 5, gi sle Cuviosului 3 Stihirile apostolilor, glas 4. Sec Dat-aj semn... ; vou Cleopa si pre An- y dronic, pre Siluan si a5 pre Agav, pre Ana- nia si pre Filip, pre Prohor si pre Nicanor, pre Ruf si pre Sosten, pre Lin si pre Stahie, pre Stefan, pre Timon gi pre Erman, pre Flegonta si pre Marco, pre Luca, pre Sosipa- tru, pre Iason si pre Cae, pre Tihic si pre Filimon, cu can- Narcis § si Trofim, Kesar, Zina si Aristarh, Marco, Sila si Cae, Ermi si “Asincrit, A- polos si Chifa, Climent si lust, Quart, Erast si Luca, Onisi- | for, Carp si Evod, Matia si i Iacov, Urvano si Aristovul, Tihic si Aristarh, dupre vred- nicie sa se cinsteasca. Pud gi Irodion, pre Ar- 70, teman si pre Filolog, Olim- pan si Rodion, Apelli si pre Amplia,Patrovan si Tit, Ter- tie si Tadeu, pre Epeneton cel minunat, pre Ahaic, Aquila, pre Luchie si pre Var- nava, pre Furtunat, si pre A- polo pururea pomenitul, pre Crisc si pre-Marco, sai cin- stim, pre propoveduitorii lui Dumnezeu. Alte Stibiri ale Cuviosului, glas 2 Podobie:Cand de pre lemn.. Cana fis’a ranit sufletul de dumnezeeasca dragoste, prea fericite cu bucurie ai Iuat a- supra-tiCrucea ta, si ai urmat lui Hristos, si omorindu-ti cugetul trupului, cu infrana- rea, ai priimit lucrarea Duhu- lui cea vie, ca sd risipesti vi- forul boalelor, cu caldura ru- eos celor bine priimite. entru care cu un glas te fe- ricim, Cand ti-ai curatit Parinte ochiul sufletului, cu rugiciuni neincetate, licas te-ai facut Dumnezeirei celei in trei stra- luciri. Si priimind ungerea preotiei cea dumnezeeasca si sfanta, ai intrat inlauntru ce- lor neumblate, jertfind pre cel ce s’a jertfit pentru tine, prin pogorirea sa cea negraita. A ritandu-te cu nerduta- tea mintei, bland si rabdator de cele rele, parinte Teoctiste, LUNA LULIANUARIE ai mostenit deplin cu adeva- rat pamantul celor blanzi. Si prin impartisire indumneze- indu-te, te indestulezi de de- sfatare gi de veselie, si de bu- curie adevarata. Unde nu in- ceta a pomeni pre cei ce te cinstesc curat, si savargesc a ta dumnezeeasca adormire. Slavi, $i acum, glas 3 Stralucit a fost praznicul cel ce a trecut, slivita este si ziua de acum. Intru acela maghii s’au inchinat Mantui- torului, iaré intru aceasta pre St&panul sluga cea marita la botezat. Acolo pastorii flue- randlau vazut si s’au minu- nat; iara aicea glasul Parin- telui, pre Fiul unul nascut l-a propoveduit. LA STIHOAVNA. Stibiile, glas 8. Podobie: Mucenicii tdi Doamne.. * Foc nesuferit fiind tu Hri- stosul meu, eu fiind tirana si umbri, ce-mi pleci mie sfant capul tiu? De carele se cu- tremurad multimea ingerilor, zis.a loan catre facdtorul cand avenits& se boteze. Mare este pogorirea ta la noi milostive datatorule de vieata. Stin: Pentru aceasta imi voiu aduce aminte de tine din paméntul lordanului si al Ermo- aului din munte mic. Tata luminarea noastr3, sciparca si mantuirea, de voe vine mai nainte la Iordan gol ariitat, cel ce se imbracad cu apele ca cu un vesmdant, im- bracand goliciunea tuturor, ceea ce se golise prin statul improtivnicului garpe. Sti: Vazutu-te-au apele Dumnezeule, vazu- tucte-au apete $i s‘au spaimantat, oc nesuferit cu adeva- rat, mai ’nainte vine de voe la Jordan, curatindu-ma pre mine cel sfaramat de cel vi- clean, prin calcarea poruncei, Ca o ploaie cereasca se pri- imeste prin mijlocul apei, cea spurcaté de multe gresalele mele, ca un bun si mult mi- lostiv. Slav, $i acum, las 6, Vine la lordan Hristos adevarul, sd se boteze dela loan, si acela zice citre din- sul: Mie’mi trebueste si ma botez dela tine, si tu vii la mine. Nu indraznesc iarba fi- ind, s& ma ating de foc. Tu ma sfinteste Stapane, cu dum- nezeeasci ardtarea - Troparul apostolilor, Sfintilor apostoli, ‘rugati pre milostivul Dumnezeu, ca si dea ertare de gregale su- fletelor noastre. Siav Cu curgerile lacramilor tale... I Cuviosului, glas 8 Cauts le sfrgitul cdfei. $i acum, al inainte’ préznuizei IN PATRU ZILE a LA PAVECERNITA Céntim Canonul Al céruia Acrostihul ta Greci este acesta Toei celei lungi, Iungi leuda Hi cant Peasna 1, Glas 6, Irmos; Ci t&ere s’a tieat marea J Rosie, si adancul cel hra- »hit cu valuri s’a uscat, ace- | »easi impreund facandu-se, ycelor fara de arme trecuta »$i celor prea intrarmati mor- »mant. Si cantare lui Dum- »hezeu cuvioasd s’a cantat; c& | ,cu slava s’a proslavit Hri- »stos Dumnezeul nostru. Gea a tot pricinuitoare gi datitoare de vieata, intelep- ; ciunea lui Dumnezeu cea ne- masurata si-a zidit eisi casi din Curata Maica, ceea ce n’a stiut de barbat. Iara acum merge la riurile lordanului, cerand botez spre innoirea oamenilor. Taine invatand intelepciu- nealui Dumnezeu, chiama pre toti cei din pagani la lumina, pre cei ce ziceau mai ’nainte intru intunerecul neluminatei necunostinte, la cunostinta a- devarului; scofandu-i la lu- mina prin Botezul cel ce cu- rateste inimile, gi zidegte prin Duhul. S3& auzim acum glasurile proorocesti, cele plinite prin oe 72 Duhul. Caci cel ce boteaza cu Duhul si cu toc Hristos, mer- ge la Iordan. Veniti la dansul si va luminati, ca fetele voa- stre nu se vor rusind. Peasna 3, Irmos: : mn fiind a toate, si Zi- Mditor, Dumnezeule cel fi nti de patimd, zidire tie ti punit siracind, si riurile la care ai voit a veni insu-ti fi yind, popoarelor ai strigat: »Apa_vietei scoateti, gi cu ,oredinta va intariti. Darul Botezului cel dez- legitor, sufletelor impreund si trupurilor, Mantuitorule vii si-l daruesti. Pentru acea- sta ne dai acum noua si Dar in loc de dar, strigand: Apa vietei scoateti si cu credinta va intariti. Birbatul nebun, cel ce nu cunoaste pre Dumnezeu, sa stric’a. Ca pentru izvodirile cele netrebnice, se lipseste de tot binele, si cade din toata mantuirea, de a cdruia parte, toti cei ce cunoastem pre Hri- stos, si ne mantuim. Peasna, 4 lrmos: Me ’nainte vazind proo- 4#2rocul taina ta cea negra- nit’ Hristoase, a strigat: Pus- »ai Darul Botezului cel tare ytuturor, celor ce cu credin- »f&il priimesc pre el, spre er- ntarea gresalelor noastre. LUNA LULIANUARI Mergand la Botezul cel ce izvoraste celor muritori ierta- re, chemi pre toti cei ins&r- cinafi cu rele gregale, carii rau vietuesc intru necuratie, sufleteasci. odihna sa le dai lor, ca un indurat fagdduin- du-te. Gla ce te-ai impartasit cu trupul meu, ca sa-mi dai mie Dumnezeirea ta, cd chi- pul Parintelui tau neschimbat fiind, incapi sub miinile zi- direi tale Mantuitorule, fara pacat om aratandu-te, cu cel asemenea, curatind Cuvinte pre cel asemenea. Bautura si ungere si Duh sunt cunostintele pecetei tale Mantuitorule, si darurile cele de taind, si lucrurile dumne- zeestilor daruri cele vrednice de iubire; ca pre tine unul | nascut, curafire in lume, Ta- tail te-a trimis. Peasna 5, Inmos. legitura temerei fiind L/cuprins acum Mergitorul | ,inainte se leapadd a boteza »pre Hristos, vazandu-l cu »cucernicie stand gol la ape, »pre cela ce acopere cu ape ycele mai pre deasupra. @eea ce tine apa cea ne- finuta si mai pre sus in viz- duh, infelepciunea lui Dum- nezeu, carea opreste adancu- va . | tile, si marile infraneaza, vine || la Jordan, si Botez ia din mai- nile slugei. Tnchipuindu-se in Adam cel dintaiu Hristos, vine sa-l curateasci cu Botezul, cel ce infasura Cerul cu nori, si se imbrac& cu lumina, gol se vede in repejunile Jordanu- lui, si cu mana se cuprinde cel ce poarta toate. Peasna 6, Irmos [| dancul cel mai de jos al pacatelor m’aincunjurat, »§i viforul ne mai rabdandu-l, ca Iona strig citre tine Sta- »panul: Din stricdciune scoa- »te-ma. Domn stiindute pre tine cerurile, spus-au marirea ta Mantuitorule intru nasterea ta; iara acum Tatal te mar- turiseste fiu inbit, pre tine cel ce te-ai botezat. Tot cel ce poart’ intind- ciune, si o curadteascad, cu curgeri de lacrami, si la Hri- stos cu cutremur sa vie, ca- rele merge s& curateascd cu foc, si cu dumnezeescul Duh firea noastra. Peasna 7, trmos: Tet in Vavilon, de va- X paia cuptorului nu s’au »Spiimantat, ci in mijlocul yvapdei aruncdndu-se, fiind vwaJN PATRU_ZILE »Tourati, au cantat: Bine esti cd ,cuvantat Doamne Dumne- »zeul parintilor nostri. Clatinand cu capul spre vrajba, nimenea cu ingelaciu- ne si nu se miste, celui de aproape cu rau sa-i raspla- teascd, rdu pentru rau gan- dind. Ci intru dragoste pre Domnul cel ce s’a aratat si-1 cinstim. Noi ca niste prieteni ai lui Hristos, putin rau sai pa- timim impreund, cu cel ce s’a inchipuit, si s’a aratat ca si noi, si vine s4 ia Botez spre curatirea chipului. Cu mine impreund de se va pogori cineva, si impre- | und se va ingropa prin Bo- tez, cu mine se va desfata, intru slava gi intru inviere. Hristos acum vesteste, pre carele cu credinta sil intam- pinim, Peasna 8 Irmos: entru legile parintesti, feri- citii tineri in Vavilon mai » Nainte nevoie patimind, au »scuipat porunca cea nebu- »neascd a celui ce imparatia. »9i impreunandu-se cu tocul yeu carele nu s'au ars, celui ye stipaneste, vrednic& can- tare i-au cantat: Pre Domnul »laudati-l lucrurile, si-l prea pindltati intru toti vecii. Oaspetii dumnezeestei hra- 4 LUNA LULIANUARIE ne, cei ce in Vitleem cu cu- yantul ne-am hranit, si cu in- gerii am proslavit, si cu pa- | storii si cu filozofii pre cel ce s’a intrupat, si mergem acum in taind la Iordan, si vedem taina cea mare, pre carea Hri- stos vine sd 0 sdvarsasca. Pre carele il prea inalfim intru toti vecii. Capul legei si al prooro- cilor paizind, si cu dragoste intdrindu-ne, urmatori sa fim lui Hristos, celui ce pentru dragostea cea desavarsit, trup a luat si prin Botez pre noi cu Tata] ne-a impiacat, sinea invatat a canta: Pre Domnul ldudatil lucrurile, gil prea in- naltafi intru tofi vecii. Priimit-a pre cela ce a ve- nit s& curateasca pacatele lu- mei cu ape; dar nu i-a inga- duit lui fiind cuprins de frica. Mie imi trebueste sd ma bo- tez dela tine, Mirelui impro- tiva a zis prietenul, si Cu- vantului glasul, si Soarelui stesnicul; pre carele il prea inaltim intru tofi vecii. Peasna 9, Irmos in osp&tul Stapanului, si din masa cea nemuritoa- »Te, cei ce ne-am indulcit in »pestera cea saraci, acum Ja »lordan sa alergam, si vedem »taind strain’, carea soleste »Spre strdlucirea cea de sus. Mergeti dela Vitleem cei ce v’ati indulcit cu minunile spre partea Iordanului, si a- colo vefi vedea lucruri cutai- | na savargite, si pre Hristos viind prin Botez sa innoiasca pre Adam pentruca s’a in- trupat. Ziditorul nascAndu-se din Tatal mai ’nainte de veci, s’a nascut mai pre urma neschim- bat, intrupandu-se din Curata Fecioara dumnezeeasca Fiica, indoit ramaind, Dumnezeu si om, ca s& innoiascd pre Adam prin Botez. Ca un om dupre fire, iara nu dupre nalucire, ai venit in mijlocul tuturor, cerand Bo- tez, insuti fiind din fire ne- vinovat, ca ai venit si ingropi vinovatiile oamenilor, in ape botezandu-te. $i cealaltil slujba a Pavecernifei celei mici, dupre randuiala si Otpustul Sebi dibdeb tadstbichdidy LA UTRENIE Ju Dumnezeu este Domnul: Troparul inain= te praznuirei si al apostolilor. Slava, al. Cu- Viosului, $i acum iar al inainte.préznuitel ie, Sedealna glas 4 jegrab ne intdmpind Tat’ vine la lordan Hri- stos, si chiama pre Mergito- rul inainte: Vino de ma bo- teazd pre mine, cel ce cura- fesc tot pacatul lumei cu a- pele riului! Tinde-ti mana ta | IN PATRU ZILE spre dumnezeescul meu cre- stet; ci am venit sa vindec gresalele manei. Slava, $i acum, glas acelas. Podobie: Cel ce te-ai inaljat.. Tmparatul tuturor si Sta- panul, la Botez cu dumneze- easoa cuviinti viind, credin- | ciosii vizandu-l sa-l liudim. Cararile inimilor noastre s& le gatim cu dragoste, spaland intindciunile cumplitelor gre- sale, ci iat’ vine si mantuia- sc& neamul omenese, in riu- rile Iordanului. Dupi 2 doua Stihologhie, Sedeaina glas 8. Podobie: Inviat-ai din mormant. Botezatorule cel mare al Domnului bucurd-te, cd a ve- nit Hristos si se boteze de la tine. Tremuri ca o slugi, caci Stipanul isi pleac& tie capul. Atinge-te de dumneze- escul cregstet al celui ce fine cu mana toate, si Dumnezeu- luiceluice mantuestecu buna vointé neamul omenesc. Slava, $i acum, iar aceasta CANOANELE. Al Inainte préiznuitii_ cu irmosul pe 6 si al Apostolilor pe 4, si al Cuviosului pe 4 NONUL Inainte préznuirii Aicaruia acrostih la Greci este dupre Alfa Vite, Facerea lui losit. Peasna 1, glas 6, Irmos. a pre uscat umbland Israil cu urmele prin adanc, pre »gonaciul Faraon vazandu-l »innecat, a strigat: Lui Dum- shezeu cantare de biruinta »Sa-i cantém. Sase bucure faiptura, mo- §tenirile neamurilor s4 cante. lisus Imp&ratul a tot paman- tul, merge in riurile [ordanu- lui, sd facd a noastra curatire. Inhaind rosicimparateasca, din sangele fecioresc Doamne imbracandu-te cu trupul, la curgerile apei vii gol, ca sd imbraci a mea goliciune. Fiul Tatalui celui fara in- ceput tu fiind, la fiul Zaha- riei, milostive cu umilinta vii’ cerand Botez, cacu Darul, fii lui Dumnezeu sa ne faci pre noi. Alt Cangn, al, Apostolilor Al ciruia atrostih la Greci este acesta Pre ucenicii lui Hristos cei al doilea voiu Thuda. Facerea lui Tosif. Peasna 1, gles 4, Irmos: Deschide-voiu gura mea.. 4candu-va ucenici lui Hri- stos, carele pentru noi s’a ardtatin trupmaterialnic,prea ldudatilor, a{i luminat toata lumea cu razele bunei cre- dinte, risipind intunerecul ne- dumnezeirei. Parasind firea cea strici- cioas& gi nestatornica a celor trecitoare, au urmat lui Hri- stos: Crisc, Prohor, Andro- nic, Tadeu si Nicanor, facdn- du-se luminatori cu chip dum- nezeesc. Puterea vrijmasului o afi LUNA. LUI IANUARIE biruit slavitilor, cu puterea | Duhului, si pre cei de tot sla- | banogiti de nebunia nedum- nezeirei, i-ati umplut de pu- | tere side cunostint’ dumne- | zeeasca, Awplia si Stahie si Filip, au propoveduit pre Domnul, | carele s’a aritat cu adevarat | in trup, ca niste Apostoli, ca niste lerarhi dumnezeesti, si | ca niste slujitori lucrurilor celor mai pre sus de cuget. Al Nasc&toarei, Sicinstim palatul celdum- nezeesc al Impiratului, intru carele a licuit precum a voit. Sa slivim pre cea neispitita de barbat, si una Nascitoa- rea de Dumnezeu, prin carea ne-am indumnezeit. Alt CANON al Cuviosului, Peasna 1, ylas 2, Iemos Intra adine au asternut Re desfxtirei Hristos, vi- | Ane sa se spele la apele Jor- danului ca un rob, munti sal- tati, maguri incingeti-va cu bucurie, cei spurcati gatiti-va catre dumnezeeasca curatire. Pomenireatacealuminata astazi a stralucit noua Teoc- tiste, raze de soare ale fap- telor tale, gonind posomora- rea patimilor noastre, care po- menire stivarsindu-o, cu cre- dint& si cu dragoste te feri- cim. Tntraripandu-te cu drago- | stea lui Hristos, te-ai inaltat departandu-te de turburarea cea lumeascd. Drept aceea ai alergat c&tre nevointele cele ostenitoare ale postniciei, si prin infranare ca un inger ai vietuit. Si acum, a Nascitoarel Veniti s% fericim cu gand curat pre cea Curata, pre fru- musefea lui acov, carea ale- gandu-o o a iubit Dumnezeu intru carea s’a si sdlasluit; s4 o laudim ca pre un cort de sfintenie, ca pre una mai cin- stita decat toate fapturile. Peasna 3, Irmos: Nw este sfant precum tu Doamne Dumnezeul meu, »carele ai inaltat cornul cre- »dinciosilor tai Bunule, si ne- yai int&rit pre noi pe piatra »marturisirei tale. Cela ce stipanesti toate ca un Dumnezeu, porti chip de sluga, si la slugd indurate vii trupeste, prin Botezul cel de Dumnezeu lucrat, din ro- bia vrajmasului scotandu-ne pre noi. Pentruce ai venit la riu? Ce fel de curatire voesti! Ce intinaciune cauti sa speli Bu- nule? Laud Cuvinte cea mai | pre sus de minte micgorarea ta, cea pentru milostivire. Cautand Hristoase oaia carea o a sfiramat lupul cel ) salbateccu ingelaciune, in cur- ) gerile [ordanului ai statut, strigand Mergatorului ina- inte: Vino de ma boteaz& tu. Alt Canon, Irmos Pre ai tii cdntiref. Ca pre niste riuri v’a tri- mis pre voi Cuvantul in tot pamantul, ca si-] umpleti pre lui Duh si cu Darul sa stin- geti vapaea nedumnezeirei prea inteleptilor. Siluan, gi cu credinta si ma- rim pre Kpeneton cel slavit; | pre Urban si pre Agav, pre } adevaratii propoveduitori ai ) lui Hristos. 1 , } } Facandu-va acum fericiti, ati facut pre cei mai ’nainte ticalosi, partagi fericirei celei dumnezeesti; ca cei ce afi a- vut invatitor pre Dumnezeu cel cu adevirat fericit. A Niiscdtoarei, Curata mai ‘nainte de na- stere, si intru nastere, si dupa nastere te-ai aritat adevarat maica Fecioar’.Ca pre Dum- nezeu l-ai niscut, pre carele aratat la propoveduit sobo- rul apostolilor. iN PATRU _ZILE elcu adaparile dumnezeescu- | Sa lgudim pre dumneze- | escul Timon, pre Sila si pre | Alt Canon, Irmos: Pre piatra credinpei. C elce a ficut adancurile apelor cu porunca, cel ce a copere cu ape cerurile, vine la ape si se boteze. Suflete priveghiaz’, curateste-te de patimi, aducand odraslele bu- natatilor. Dulce la miros ca tran- dafirul, ai odraslit Teoctiste mirosire in gradina postniciei, cu lucrarea Duhului, umpland totdeauna de bund mireazma, pre cei ce canti lui Dumne- zeu.Nu este sfantafara de tine Doamne. Stevi Ca un maslin roditor ai odraslit in casa Domnului Teoctiste. Cu untul de lemn al ostenelelor tale, veselind fe- tele noastre Cuvioase, ale ce- lor ce cantim: Nu este sfant afara de tine Doamne. $i acum, a Nascitoarei: Multi sunt cei ce se lupta cu mine din vazduh. Intru du- reri mi-a lipsit vieata, cufun- datu-m’am in prapastia gre- salelor. Mantueste-ma Stapa- nd, nu ma trece cu vederea, c4 pre tine te am ajutdtoare nebiruita. Irmosul Pre piatra credinfei inta- »tindu-mi, largit-ai gura mea q ,asupra vrajmasilor mei, cd »s'a veselit duhul mena canta: »Nu este sfant ca Dumnezeul »hostru, si nu este drept, a- fara de tine Doamne, Condacul gi Ieosul, Inainte. pragnuirii. Cau- tile in 3 ile, Sedealna apostolilor, glas 3. Podobie: Dumnezeestei credinte.. Stalpi nechitifi Bisericei, si ii bunei credinte fiind u- Dumnezeului nostru, paziti-o pre ea nevatamata, go- nind smintelele celui viclean, gi rugind pre Hristos Dum- nezeul nostru totdeauna, si ne daruiascd noua mare mila. | Slava, a Cuviosutui,. glas 1 Podobie: Piatra find pecettuitt. Pastorind cu dumneze- easca plaicere turma Domnu- lui cu flueral Cuvantului,pur- tatorule de Dumnezeu Teoc- tiste, la pagunea nepatimirei si a vietei, mantuitd o ai a- dus Jui Dumnezeu, si la dan- sul mutandu-te plata ostene- lelor cea vrednica ai luat. Sla- va celui ce ti-a dat fie pu- tere. Slava celui ce te-a in- cununat. Slava celui ce lu- creazi prin tine tuturor ta- maduiri. $i acum, a indinte priznuirii. Podobie ase- menea Jisus nascandu-se din Fe- cioara Maria, si in Iordan bo- tezandu-se dela loan, Duhul s’a pogorit preste dinsul va- zut in chip de porumb, Pen- tru aceasta proorocul cu inge- tii a grait, strigind: Slava venirei tale Hristoase. Slava imparatiei tale. Slava randu- elei tale, unule iubitorule de oameni. Peasna, 4 Irmos: he: este puterea mea, ML Dumnezeu si Domnul, »cinstita Biserica cu dumne- pzeeasca cuviinta canta, stri- »gand: Din cuget curat intru »Domnul praznuind. Cand te-a vazut pre tine apa Iordanului Doamne, s’a intors, si firea noastré cea | Spurcata de multe patimi, la ceruri s’a intors, inchinandu- se fie. S paimanteaza-se soarele vazandu-te pre tine Soare go- lindu-te trupeste, gi in taina luminand toata firea cea in- tunecata ce s’a golit pentru neascultare Stapane. / ~< Tata curatirea, iat’ man- tuirea si innoirea tuturor, si luminarea a venit la ai sai. Deci sa ne lipim de dansul prin curatia viefei. Alt Canon, Irmos: Statul cel rieurmat, Marea piganilor o a tur- burat intrand intr’insa prea infelepfii ca niste cai, uceni- cii Mantuitorului, gi pre cre- 4 i i ) q i IN dinciosi i-a mantuit cu apa sfanta si cu Duh. Stralucit-au ca soarele pre pamant, Pud, Apelie si Fi- lolog gi Irodion, Ruf si Pa- trova, si pre credinciogi i-au luminat, scipandu-i din in- tunerecul necunostintei. Incordandu-va v’a trimis pre voi cel milostiv.ca pre niste sAgeti ascutite, ca sd zdrobiti sagetile vrajmasului, si pre cei raniti cumplit ma- ritilor, cu Darul Jui Dumne- zeu sa-i vindecati. Landa sa aducem Man- tuitorului cu cAntari, marind pre Rodion de Dumnezeu gra- itorul, si pre ldudatul Ermie, pre inteleptul Asingrit, pre dumnezeescul Lin si pre Caie. A Nitscitoarel Pre tine prea fericita, cea- ta proorocilor de demult prin Duhul, cu dumnezeesti gra- iurisfintite, cu dumnezeeascad cuviinfa te-a numit Preacu- raté, usd si munte umbrit. Alt Canon, irmos: Venit-ai din Fecioara.. Picat-a dulceata sudorile ostenelelor tale, pierzind a- miar&ciunea dracilor prea fe- ricite, departand umezelele cele sarate ale boalelor,'vred- nicule de lauda. PATRU ZILE ae 2... Indumnezeindu-te cu cura. firi neincetate Cuvioase, te-ai facut luminator prea luminat postnicilor gi izvor iscusit, si indreptitor gi turn nemiscat. Slav: Despartit-ai miarile cele sarate ale patimilor Teoctiste, cu toiagul credintei, gi ai in- necat P&arinte pre Faraon cel nevazut, ajungand la paman- tul fagaduintei, Cuvioase. $i acum, « Nascitoarei Striga-voiu ziua si noap- tea citre tine Preacurata, si ma voiu mantui. Si voiu trece preste zidul desfatarilor, si voiu scipa de bantuelele dra- cilor cu mijlocirea ta. Peasna 5, Irmos C: dumnezeeasca straluci- /rea ta bunule, sufletele ce- lor ce maneca la tine cu dra- »goste, ma rog lumineaza-le, »ca si te vazi Cuvinte al lui »Dumnezeu, pre tine adeva- »ratul Dumnezeu, pre cela ce »chiemi din negura gresalelor. R oada si aducem lui Hri- stos, vieafa curata, c& vine cu- ratind spurcdciunea pacatelor prin ape cu Darul, unul fa- c&torul de bine si cel fara Ppacate. Norodule cel ce sedeai de demult intru intunerecul ne- cazurilor, lumina cea neapus& LUNA LUI IANUARIE s’a ardtat tie, vezi si cu dum- nezeestile raze te lumineaza, si laud& Darul celui ce s’a a- ratat. Mare tains savargind, la marele Mergitorul tau ina- inte vii, o datatorule de lu- cruri mari Doamne! firea o- Meneasca cea micgorata, ne- grait mirindu-o prin Botez. Alt Canon, trmos Spiimantatu-s'au toate. Luand voi putere, ca niste apostoli, a lega gi a dezlega prea laudatilor, pre cei legati cu legatura relei credinte i-ati dezlegat. Pentru aceasta po- menirea voastra praznuim cu credint& dantuind. Cu dumnezeesti cAntiri Aristarlsa se cinsteasca, Ter- tie, Iason si Sosten, Kesar si Marco, Luca, Sosipatru, Quart si dumnezeescul Ape- lie, Clim, Epafrodit si prea infeleptul Erast. Pre voi ca si pre cei doi- sprezece v’a trimis Domnul, ca sa desridacinati toata ne- dumnezeirea, intre toti oame- nii sddind ardtat dumneze- easca cunostinta, maritilor a- postoli, cei rugatori pentru sufletele noastre. A Niseitoarel: Lumineazi-mi ochii ini- mei mele Fecioara; strdluce- gte-mi raza pocdinfei, de in- tunerecul cel vesnic mi sca- pa, ceea ce esti usa luminei, si sciparea tuturor crestinilor, celor ce cu credinta te lauda pre tine. Alt Canon, Irmos; Lumina celor din intuneree. Ou plugul rugaciunilor, o- gorind pamantul inimei, ai sa- manat intr’insul smanta Cu- vantului, Parinte cugetatorule de cele dumnezeesti, si ai cu- les roada buna din destul, ca- rea hraneste sufletele tuturor credinciogsilor celor ce te lauda. Aducand totdeauna gand priveghelnic Parinte, cugeta- torule de cele dumnezeesti, ai adormit patimile cele per- z&toare de suflet, grabindu-te a ajunge la zorile cele dum- nezeesti, cdtre stralucirea lu- minei celei neapuse, unde este lacagul celor ce se veselesc. Slava: Ca un luminat de Dum- nezeu, si purtator de lumina, plin fiind de Darurile dum- nezeescului Duh Parinte, a- ratand firea cea curata a ne- rautafei, descoperind tuturor ca ai viefuit in trup ca un inger. ; Si acum, « Nscitioarei Aratatu-te-ai Preacurata uga rasaritului celui ce s’a