Sunteți pe pagina 1din 5

https://www.youtube.com/watch?

v=sEu4jhBnIAs pirif
https://www.youtube.com/watch?v=p1jo3puFDAU patrick
http://www.physio-pedia.com/Piriformis_Test piriform
https://www.youtube.com/watch?v=A0C0WBw4l4s ober test

ANATOMIA SOLDULUI
Elemente componete:
cavitatea acetabular a osului coxal;
capul femural.
Mijloacele de unire:
capsul articular;
ligamentul iliofemural;
ligamentul pubofemural;
ligamentul ischiofemural;
ligamentul capului femural.

Examenul obiectiv

al oldului se face mpreun cu examinarea pelvisului

i a coloanei vertebrale.
Inspecia n ortostatism:
se studiaz spinile iliace postero-superioare, care trebuie s fie orizontale,
atat in statiune bipodala, cat si n staiune unipodal.
se observ dac exist inegaliti ale membrelor inferioare sau atitudini
vicioase: coxa vara, coxa valga, coaps n flexum.
Inspecia n decubit dorsal:
pacientul este aezat n decubit dorsal pe un plan dur, cu coloana lombar
n repaus i cu membrele inferioare ntinse i apropiate;
la omul normal, n aceast poziie, membrele inferioare sunt simetrice;
fa de aceast linie vertical medio-sagital, liniile orizontale care unesc
proeminenele osoase simetrice - biiliac superioar, bitrohanterian,
birotulian, bilmaleolar - sunt perpendiculare, iar ntre ele sunt paralele;
tot la inspecie se pot observa eventualele hipotrofii musculare: glutei,
cvadriceps.
Palparea
prin palpare se caut punctele dureroase anterioare, posterioare i laterale
fa de articulaie i eventuala iradiere a acestora.

se palpeaza esutul celular subcutanat i masele musculare periarticulare


i ale coapsei, notnd grupele hopotone, hipertone, coarda adductorilor,
tendina la retracturi musculare.
Msurtorile care se efectueaz n afeciuni ale oldului sunt urmtoarele:
distana spino-maleolar;
distana spino-trohanterian;
lungimea femurului;
lungimea real a membrului inferior;
circumferina oldului;
circumferina coapsei (la 10 cm deasupra bazei rotulei).
Msurtorile se fac comparativ.

Mobilitatea activ i pasiv

se apreciz prin efectuare bilanului


articular i determinarea coeficientului funcional de mobilitate.
n timpul micrilor se mai nregisteaz nafara amplitudinii de micare, i
durerea provocat, prezena cracmentelor, a blocajelor, senzaia de resort.

Bilanul muscular

ncheie examenul obiectiv al oldului.

Se testeaz fora muscular a muchilor glutei (mare, mijlociu i mic), adductori,


iliopsoas i a dreptului femural (component a muschiului cvadriceps femural).
Flexia
Extensia
Abductia
Adductia
Rotatie interna si externa
Testul PATRICK
Testeaza articulatia soldului si articulatia sacro-iliaca.
Soldurile i genunchii flectai la 90, piciorul examinat este asezat peste
genunchiul opus, iar examinatorul apasa usor pe genunchiul urmarit. Acest
test mai este cunoscut si ca semnul f.a.b.r.e. (flexie, abductie, rotatie
externa).
Daca durerea apare pe partea anterioara a membrului pe care se
efectueaza testul, atunci exista o problema a articulatiei coxofemurale, iar
daca durerea apare pe partea posterioara pe partea membrului opus,
aceasta se produce din cauza unei disfunctii a articulatiei sacroiliace.
Testul PIRIFORMULUI
Acest test este efectuat pentru a determina o disfunctionalitate la nivelul
nervului sciatic, care trece anterior si posterior de muschiul piriform.

Testul se poate efectua din dou poziii:


1. Decubit heterolateral - odul este in flexie 60- 90, iar genunchiul n flexie
de 90. Examinatorul stabilizeaz pelvisul cu o mn, iar cu cealalt apas
pe partea lateral a genunchiului, pn apare o durere sau un disconfort.
2. Aezat - oldurile i genunchii sunt n flexie de 90. Examinatorul pune o
mn pe partea lateral a genunchiului, subiectul face o abducie
orizontal, n timp ce kinetoterapeutul opune rezisten.
Testul mai este denumit si F.A.I.R. (flexie, adducie, rotaie intern).
Testul OBER
Testul este efectuat pentru a identifica dac exist o disfuncie la nivelul
benzii iliotibiale.
Pacientul in decubit lateral, oldul este flexat i apoi abductat, ct mai mult
posibil, n timp ce pelvisul este stabilizat. n continuare, oldul este adus in
extensie si membrul este eliberat. Membrul va rmne abductat dac
exist afectarea benzii iliotibiale.
Testul TRENDELENBURG
Testul este efectuat pentru a determina existenta unei probleme la nivelul
nervului gluteu superior, care inerveaza muschiul gluteu mijlociu, care,
fiind pozitiv, determina aparitia semnului Trendelenburg.
Testul se realizeaza in mers. Este pozitiv daca la sprijin unipodal, pe partea
afectata, apare inclinarea bazinului de partea opusa. Pacientul nu poate
realiza abductia pe partea afectata, deoarece forta musculara de aceasta
parte este scazuta. Mai apare in cazul pacientilor cu radiculopatie la nivelul
vertebrei L5 sau cu leziuni tendinoase ale muschilor abductori aparute
post-operator. Pacientul nu reuseste sa mentina centrul de greutate al
corpului la nivelul membrului de sprijin, astfel subiectul va compensa
printr-o inclinare laterala exagerata a trunchiului de partea membrului de
sprijin.
In afectarea bilaterala, bazinul pacientul cade lateral, la fiecare pas apare
un mers leganat.
Actiunea muschilor abductor ai soldului sustin 2/3 din greutatea corpului.
Testul THOMAS
Se testeaza prezenta sau nu a unei contracturi la nivelul muschilor flexori
ai articulatiei soldului: iliopsoas si drept femural.
Pacientul, in decubit dorsal, realizeaza flexia maxima a coapsei pe trunchi,
ajutandu-se de brate, iar zona lombara trebuie sa ramana in contact cu
masa de examinare. Cand este afectat doar iliopsoasul, pacientul nu
reuseste sa mentina zona lombara si sacrul in contact cu masa de
examinare, iar coapsa se ridica de la nivelul masei.
Daca este afectat dreptul femural, apare extensia genunchiului, iar in
cazul in care ambele grupe musculare sunt afectate, apar toate cele trei

semne: zona lombara, sacrul si coapsa nu mai iau contact cu masa de


examinare si genunchiul face extensie.
Greseli frecvente: flexie exagerata a coapsei si a genunchiului.
Testul ELY
Testeaza prezenta sau nu a unei contractii la nivelul dreptului femural.
Pacientul in decubit ventral, se executa pasiv flexia gambei pe coapsa.
Este pozitiv atunci cand pe parcursul miscarii de flexie a gambei pe coapsa
(60-90), bazinul se ridica de pe masa de examinare, iar subiectul nu
reuseste sa mentina spina iliaca antero-superioara in contact cu masa.
Se testeaza pe ambele parti.
Testul Craig
Se examineaz retroversia/anteversia femurului.
Pacientul in decubit ventral, gamba membrului care urmeaz s fie testat
este fectat la 90 de ctre examinator.
Acesta realizeaz rotaii interne i externe ale oldului, n timp ce palpeaz
zona trohanterului mare pentru a gsi punctul n care acesta este cel mai
proieminet.
Dup aceasta se utilizeaz un goniometru pentru a msura gradul de
anteversie sau retroversie. Braul fix rmne paralel cu suprafaa de
sprijin, iar cel mobil urmrete linia tibial.
Valori normale 8-15, peste 15- anteversie, sub 8- retroversie.
Testul STINCHFIELD
Subiectul n decubit dorsal, flecteaz oldul cu genunchiul extins pn la
30, mpotriva unei rezistene opuse de examinator. Durerea aprut n
zona inghinal sau la nivelul oldului, semnaleaz probleme la nivel
lombar, al articulaiei sacroiliace sau la nivelul oldului.
Testul CONTRACTURII FESIERILOR
Subiectul n decubit dorsal, examinatorul face e flexie a membrului inferior
cu genunchiul extins (ca i la semnul Lesegue). Cnd micarea nu mai este
posibil, se flecteaz genunchiul i se observ dac micarea se poate
continua.
Dac nici aa micarea nu se mai poate efectua nseamn c problema
este la nivelul fesierilor sau a oldului, nu la nivelul ischiogambierilor sau a
nervului sciatic.
Cauze posibile ale unei contracturi a fesierilor: bursita ischiadic,
neoplasm, patologie coxo-femural.
Linia lui NELATON

Este o linie imaginar, care unete tuberozitatea ischiadic i SIAS de


aceai parte. Dac marele trohanter e palpat cu mult deasupra acestei
linii, faptul este indicativ pentru coxavara sau o dislocare a oldului.

S-ar putea să vă placă și