Nietzsche afirm n Aa grit-a Zarathustra c sunt asemenea cu
eroul su toi care-i dau singuri vrerea i se elibereaz de orice supunere. Astfel, omul puternic nucunoate evaluarea moral a aciunilor [proprii sau ale altora T.G.]. El este amoral. Astfel, concepia lui Nietzsche se aeaz, pe linia individualismului militant al lui Max Stirner, care vrea s elibereze individul din ctuele clieelor mentalitii mic-burgheze, care este i azi sortit, aa cum a fost ntotdeauna, s sufoce orice valoare i impuls propriu sau, mcar, s ncerce acest lucru. Referitor la aceast mentalitate, Nietzsche spune: i sunt i alii, care gndesc c pentru a fi virtuos este de-ajuns s zici: Virtutea-i trebuitoare. Dar n adncul lor nu cred dect c poliia-i trebuitoare. Deci, dup el, moralitatea ar trebui s izvorasc din interiorul fiecruia. Moralitatea burghez este rezultatul impunerii forate a unor reguli de comportament care s defineasc aciunea fiecruia. Steiner afirm despre Nietzsche c el nu i suport pe acei tirani care se manifest sub forma maximelor etice abstracte. Eu decid cum vreau s gndesc i s acionez. Nietzsche nu recunoate ca individuale imperativele raionale ale contiinei: n cazul acesta, omul ar cdea n robia maximelor unei moraliti a crei baz este constituit de una sau alta din concepiile care deosebesc binele de ru nu degeaba i-a intitulat o carte Dincolo de bine i de ru. Dup ce a luat contact cu filosofia nietzschean, Steiner afirma: Aceasta prevestete Nietzsche cu al su Zarathustra: individul suveran,p e care Nietzsche l numete Supraom, fcnd distincie astfel de omul obinuit, care ar fi cel care crede c este menit s serveasc un scop exterior siei. Steiner mai afirm c Nietzsche simte vocaia de a crea noi valori, dup ce a recunoscut originea vechilor valori i a descoperit c ele sunt valori omeneti i nu valori divine. Aici apare ideea c omul nsui este cel care creeaz ordinea moral. n acest sens putem cita afirmaia lui Nietzsche: Binele i rul, noiuni crezute de nestrmutat, nici nu exist.
Dup Steiner, Nietzsche vrea s strng n jurul lui oamenii
sntoi i s le prezinte o concepie care s-i reprezinte mai bine dect orice ideal ostil vieii.ntruct Nietzsche este un filosof binecunoscut n mediile academice.