I

Ana SpilUU, dr'., conf.univ., suport

sie

curs ,,INSTITUTII

Ff

NANCIAR-BANCAR^8"

CUPRINS

DE INSTITUTIE FINANCIAR.BAI\CARA, ACTTVITATE

BANCARA, SrS TDlr BANCAR.
1.1. Categorii de institufii financiar-bancare.
1.2. Rolul irstituliilor financiar-bancare in economie.
1. NOTII.]NEA

?.__T_4I_CA_TATrONALA A MOLDQVET PRINCIPALELE FtrNCTrr.

oBrEcrrvul, R0LUL

Er $r

2.1.AftibqiileqifuncliiledebazaaleBdnciiNafionaleaMordovei
2.2. Organaarea Bdpcii NaJionale a

Moldovei

........

4
5

.........7
.......... 9

3. BAZELE ORGANTZARtr $r FrrNCTroNARrr gANcrr COMERCrALE................

13

comerciale
13
3.2.ordneaarxoriz{rii, reorganudtiigilichiddriibdnciicorrprciale ......... 17
4. PRINCIPTI ORGAI\IZATORICE $I DIRECTII DE ACTIVITATE A BANCILOR
COMERCrALE.......
................ 20
4.1. Principiile org4nizafionale ale bincii comerciale
.......... 20
4.2.Bazc,le organiz{nii gi funcfiondrii: filialelor, reprezentanfelor, agen}iilor ..
23
3.1. Organnarea gi gondtrcerea b[ncii

5.

ORDINEA FORN{ARII RESURSELOR PROPRII ALE BANCtr CoMERCIALE..... 29

Resusele proprfli ale blncii conrerciale, importanfa 9i tipwile lor. . . .
29

5. 1 .

5.2. Capitalul bancat: capitalul aclionar, capitalul minim, capitalul normativ

total..

6. ROLT]L $I CARACTERISTICA PRINCIPALELOR TIPURI DE

3l

RESURSE

ATRASE DE CATRE BANCILE COMERCIALE

.......
6.1. Caracteristica ggneral5 a reswselor atase
..
6.2. Operaliunile de depozit ale bdncii
....
6.3.Resusele nondepozit ale bdncii
7. STRUCTITRA OPERATTIiNTLOR ACTTVE ALE BANCTT COMERCrALE..............
7.1. Esenla qi tipurilp operafiunilor active ale bdncii comerciale
, .....
7 .2. Activitatea gi politica investilionali a bdncii corrprciale.
.........

8. ACTIVITATEA OPERATIONALA

MOBILIARE...........

A BANCII COMERCIALE CU VALORILE

nnbiliare
mobiliare

8.1. Operaliunide e{nitere qiplasare a valorilor

8.2. Eftctuarea operpliunilor investifionale in valori

9.

......

43
43

46
51
51
60

ORGAI\IZAREA OPERATTUNILOR VALUTARE EFECTUATE DE nANCrr,n

COMERCIALE........
9.1. Esenla qi

tfurilp operafiunilor

valutare in Republica

Moldova
valutar

...............
..........

..

9.2. Determinarea cqndiliilor de activitate a unitdgilor de schimb

9.3. Pozilia valutard deschisd - ordinoa de

calcul

10. LTCHTDITATEA nANCrr COMERCTALE

COMERCIALE.....
11.1. Rezultatele objinute de banca comerciali.
1.2. Indicatori de apreciere a profitabilitSlii bdncii comerciale
11.3. Aprecierea calitd{ii unei bdnci conprciale de cdtre banca centald
BIBLIOGRAFrE..,....
11.

..,

...

66
66
69
73

ORDTNEA CALCULARTT gr

MENTTNERTT Er ........
10.1. Conceptul de lichiditate bancard qi de risc de lichiditate . . . . .
10.2. Reglementarep lichiditdfii bdncilor comerciale ln Republica Moldova
l0.3.Rezervele obligatorii qi ordinea reglementirii ....,

35

35
36
38

.............

REZJLTATUL FINANCIAR AL BAI\CU

76
76
78
82
85
85
86
89

....
.....
............... 91
.

..

| ,+"" spir.lu, dr., conf.univ., suport de cur-s ,,I$lsrITUTlI FINANCTAR-BANCARI,

1.

NqT IUIIEA

D E trN

SIITUT IE BINAN CIAR.BAIICARA AC TI VITATE

BANCARA, SISTEM BANCAR

1. Cate

1.

gprii de ins titufii financia

1.2. Rolul

r- ba nca re

institu{iilor fin4nciar-bancare in economie

Bib liograJfu recomandatd :

1.

2.

Grigorifn cornelia. Activitate bancar6. chigindu: cartier, 2005. 450 p.

I-egea inptituliilor financfiare nr. 550-KIr dn 2r.07.1995. Republicati in: Mo
Oficial an Republica Moldova nr.78-81i199 din 13.05.2011.

1.

l.Qate gorii de ins tit u{ii finan cia r- ba nca re

Institufia financiari - persoani juridicl ce accepti depozils sau echivalente ale

nefansferabile plin nici un insnugrent de plat5 gi care :d;ibzeazA total sau parlial aceste
penffu a acorda qredite sau a fice investifii pe propriul cont gi risc.

Institt{iile financiar bancare pot fi clasificate dupd urmdtoarele criterii

1.ln depelrdenfl

de statutpl

juridic:

tr

Inptitr{iifinanciarebancare(bdncicomerciale);

Inptitufii financiarg nebancare (de credit, de p1[1i, societdli de asigrnare, socie

de leasing socie6fi de fictoring).

2.ln dependenfi de apartenen{a nafionall:

Institufii financiare internpfionale.

Banca corlrerciali este ins(itu{ia furanciar6 care acceptd de la persoane frzice sau juri'Ci
depozite sau echivalente ale acestora, transferabile prin diferite instrumente de plati, gi

utltzead

aceste

pijloace total

sap

parlial penhu a acorda credite sau a face investi(ii pe propr

cont gi risc.

Institufia financiard nebpncard este o entitate, altra decdt institutiile

bancare,

desfigoari o activitate de creditaro cu titluprofesiona[ Ar conditriile stabilite de lege.

Institutiile financiare nepancare, pot desfigura,

activitif i de crcflitare

a) acordare de credite, inclupdnd,

credite de consunl

fird a se limita la:

in condifiile

legii, urmitoane

Ana SPINU, dr'., conf.univ., suport de curs ,,INSTITUTII FInIANCIAR-BANCAR$"

.
.
.
.
.

creditg fotecare,
creditg irnobiliare,
microoredite,

finanfprca tranzacliilor comerciale,

operaliuni de factoringn

sconEltre.

b) leasing finarrciar;
c) emitere de garanlii asufnare de angajanrnte de garantare, asumare de angajanente
finanlare;
d) acordaro de credite cu primire de bunuri in gaj, respectiv amanetare prin case de ama
e) ahe forrfie de finantare dp natura creditului.

InstitufiilQ financiare intepnafionale potficlasificate conform urmitoarelorcriterii:

. Scopul ppincipal:
- Gestionariea riscurilor sistgmice:FMI, BR[, BCE;

- Finantarea dezvoltdrii: Barrca Mondiala, BERD, bdnci regionale de dezvoltare

. Intinderg geogralici

Caracter global:

FMI, Grqpul Bdncii Mondiale, BRI

- Caracter regional: BCE, bEnci regionale de dezvoltare

. Inca drarlea in s iste mul o ryga niza
r inte rnalionale
fiilo

- In sistemirl ONU:institu;iile de la Bretton Woods (FMI, BM)

- IncadrulUE: BCE BEI, BERD
- In cadrun unor structuri {e cooperare regionala: Banca Inter-Americand de Dezvo

(BIAD), Banca Africand de Dezvoltare (BAFD), Banca Asiatici de Dezvoltare (BAD),

Islamicd de Dezyoltare (BID), lanca Carabeand de Dezvoltare (BCD), Banca de Dezvoltare

Consiliului Ernopei (BDCE), Banca penfru Connr! 9i Dezvohare la Marea Neagra (BDCMN)

L.2.Rolul

i ns

tituf iilo r fina nc ia r- ba nca re in

e co

no mie

Activitate bancari reprezinti activitatea de atragere de depozite sau alte

fondu

rambursabile de la public Ai acor{area de credite in cont propriu.

Sistemul bancareste

arlsamblul

instituliilor, relaliilor financiar-bancare. nornn

infrasffucturilor, tehnicilor ce in[eraclioneazd in rnod conple4 cu scopul de a mobiliza

fornrl

de

depozip gi de a disnibui sub fornri de credite, fondr:ri financiare, precum gi de a o

I tur SPINU, dr., conf.univ., suport de curs,,lNsrITuTII FINANCIAR,BANCARS"

ficilitdli, inclusiv

sisteme de platr, penfru divergi agenfi economici, financiari sau nefinancia

inclusiv persoanp f:uice.

Sistemul bancar este o coryponenti a sistemului financiar al unei
,tJri. Sistemul bancar
unei

firi crprindle:
- cadrul i4stitufional - forrnat din banca centrali, bincile conerciale.
- cadnul jqridic ' format din ansamblul reglementirilor ce gaverneazAactivitatea ba
Bdncile co[nerciale tn joacd un rol destul de important ffr economie. Astftl ele reprezinli:

oMijloc dg impbmentare apoliticilor monetare ale BNM;

r Sistem circulator al economiei nafionale;
r SocietSli comerciale in dqmeniul intermedierii financiare.
fancar al Republicii Moldova este inpdrfit in dou6 niveluri. La primul nivel
afl6 banca cenffplS (BNM), la cql de-al doilea nivel se afl6 bdncile cornerciale si alte insti
Sistetnrul

financiare.
Etapele evqluliei sistemuluitbancar au fost determinate de relagiile economice qipolitice a

tarii

?n

diferite pQrioade istorice.

inte anii

1944

1991 sisterrrul bancar al RM fEcea parte din cel al uRSS.

In anii 1944-1957 sistemul bancar avea srructura:

- Banca de stat a URSS;
- casele de economii ale URSS;
- Banaa de Constuclii

a URSS.

ln urma rgformei bancarq din 1987

sistemul bancar a URSS a fost structurat At:

- Banpa Cenhald de Stat;

- Banoa Sopiab gi a fondulqi locativ;
- Banoa Agroindustriali gi dre construclii;
- Banca de economii;
- Banqa de relafii qi cornerf pxtern
Noul sisterp bancar al RM e$te determinat de ob{inerea independenfei RM.
Perioada 1991-1995 arepreznntatperioada iniliaH de organizare a sistemului bancar
pe noile principii orientate spre economia de pia!5.

S-au descqntralizat resursele creditoare, s-a lichidat rnonopolul statului

in

operali

bancare, s-au diversificat bdncilg. Principiul de organuare ce std la baza sistemului ba

autohton este sistpmul clasic de dqui nivele.

I^

Ana SPINU, tlr., conf.univ., suport de curs ,,INSTITUTII FTNANCIAR-BANCARS'

2,, BANCA NATIONAI-,4 A ryTOLDOVEI . OBIECTIVUL, ROLUL EI

$I
PRINCIPALELE FTINCTU
Atribufiile qi funcliile de baza ale Bincii Nafionale
2.2. Organinrea BIncii Nafionale a Moldovei
2.1.

Bib

liolyafie

recom andat

l.Legera cu privire

la Banca Nalionald a Moldovei nr. 548-)ilI dn

Monitorul o ficial al Repub lica Mo ldo va

2.1.

a Moldovei

Atribufiile

qi

rc.S 6 - 57 / 624 d,in

2L07.1995.irn:

t2.L0.l9g 5 .

funcliile de bazd ale Bincii Nafionale

Moldovei

Banca Nafionali a Moldovei (BNM) este banca cenhali a Republicii Moldova. Banca
Na{ionall es,te o persoani juridicd publicd autonoml gi este responsabild fa\n de ltarlanrenl.

Nalionali nu este stpusd irreg;istrdrii in Registrul de stat al infeprinderilor qi in Regiritrul

de stat al otiganua(iilor. Banca Naficrnald poate sd deschidd filiale 9i rcprezentanle in
fard l;i in

Banca

sfdindtate unde corsiderd

nec esar.

Atriburfiile debari ale BNM:

a) stab.ileqte gi implementeazi politica rnonetard qi valutard in stat;

b) acficrneazd ca bancher gi agent fiscal al statului;

c)

intcrcrneqte analize economice

gi nnnetare gi in baza lor

adreseazd Guvernulu.i

propuneri, ad;uce rezultatele analizelor la cunogtinla publicului;

d) licenfiazd, srpravegheazA gi reglernenteazAactivitatea instituliilor financiare;

e) acordd credite

f)

b[ncilor;

supravegheazd sistemul de pl51i

in

republicd gi ficiliteazi funclionarea eficienld

ia

sistemului de pldli interbancare;

g) actiteazA ca organ unic de emisiune a monedei nafionale;

h) stabiilegte, prin consultiri cu Guvernu[ regimul cursului de schimb al nnnedei na{ionale;

i) plstr,eazd gi gestioneazdrezervele valutare ale statului;

j) in numele Republicii

Moldova igi asurni obligafii qi executi tlanzac(iile rezultate din

participarea Republicii Moldova la activitatea instituliilor publice internalionale tn donpniul

bancar, de credit qi rnonetar in confor;mitate cu condifiile acordruilor internalionale;

k) intocmeqtebahnlade pldti a statului;

l) efecfueazd reglementarea valutari pe teritoriul Republicii Moldova.

! ana sPiNU, tlr., conf.univ., sup$rt

Banca Nafional5

cre

a Moldovei este

curs ,,IN$TtruTIt FINANCTAR-BANCARE"

responsabild

penfu

autorizarca, reglenrcntarera gi

activitdlii instituliilor financiare. Aceste funclii se exerciti ludnd in conside,rafie

Principiile cLebazd ale Comitetului Basel pentru supravegherea bancarl efectivi. Autorizafiile,
stryravegherea

inclusiv pentu franzg,c[ii cu cote substanfiale din capitalul bdncilor, se elibereazd numai dacd
Banca Nalic,nal[ a Moldovei este pe deplin convinsi cd persoanele a$orizate vor avea o situalie

financiari sabil[ gi vor activa in conformitate cu cerinlele legale de prudenfi, inclusiv cerirlele
aferente calificdrii, e4perienlei, repulafiei administratorilor gi proprietarilor acestora.

Drpi

)ilI
as

aprobarea

Legii nr. 191-XVI din 30.06.2006 cu privire la modificarea

Irgii

nr. 54i3-

din 21.07.1995 cu privire la Banca Nalional5 a Moldovei obiectirul fundanrental esre

igr:rarea

g.i me

n{inere a stab il it61ii prefurilor.

Totodati, fird prejudicierea ob,iectiwlui sdu fundamental, Banca Nalionald prornoveazd gi

men{ine un sistem financiar bazatpe principiile pielei gi sprijind politica economicd generald a
statului.

obiectiwlui fundamental Banca Nalionali a Moldovei utilaeazli tt>t

spectul de jinstrumente indirecte a politicii rnonetare gi valutare disponibile, inclusiv: vdnzreitPentruL realaarea

cumpdrarea HVS gi acordurile REPC) - revers;

frcilitilile

de lombard, rezervele obligatorii; r,atele

debazd ale BNM, emiterea Certificatelor BdnciiNafionale, acceptarea depozitelor de la bdnai gi

altele.

Banca Nafionald
stabileqte cursul

a Moldovei menfine regimul cursului de schimb valutar flotarrt gi

oficial al leului npldovenesc in raport cu dolarul SUA in baza cwsurilor

valutare preponderente pe piala valutard interni.

Din anul 1992 Republica Moldova a devenit membru al Fondului Monetar InternalrLonal
(FMI), asunndndu-gi obligaliunea sii prezinte sistematic c6fte FMI infornr,afii despre evolulria
economiei nafionale, prinne care qi documentele statistice aferente sectorului extern

inbara
ehboreazA

kgii

cu privire la Barpa Nalionald a Moldovei, Direcfia Balanla de

Ilalanfa de Plifi, care

este un cont macroeconomic ce

Pl[!i

a ENIvI

rezuni in mod sisternatizat

fanzac{iile rezident nerezident, pent'u o anumitd perioadd de timp.

Conlucrarea cu organele statului. Banca Nalionali conlucreazd cu Guvernul in reali:rarea

obiectivelor sale $i, conform preznnt<>i legi, intreprinde acfiunile necesare pentru a realiza o astfi:l
de conlucrare.

Banca

Nafionali furnizpazd organelor economice gi financiare ale Guvernului, la cererea

acestora, inlbrrnalii referitoare la piroblemele rnonetare

qi financiare. Organele men{ionatr:,

Jla

t^
I Ana SPINU, tlr., ccnf.univ., suport

cle

curs ,,INsriruTII FTNANCIAR-BANCA$.X"

rdndul lor, frrnizeazA Bdncii Nafionale, la cererea ei, inforrnalii referitoare la problenrele
macroeconomice, mo netare sau filanciare.
Orice proiect de act normativ al autoritililor publice care privegte donreniile in care Banca

NalionalS are ahibulii va fi adoptat drryd ce, in prealabil s-a solicitat avizttl Bdncii
Nationale.
Avizul va fi hansmis in termen de cel mult 30 de zile de la solicitare.

Conturile. Banca Nalionali poate sd deschidd conturi in registele sale numai in numele
statului qi al organelor statului, bdrrcilor licentiate de Banca Nafionali, blncilor in proces
dle
lichidare, Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar, persoanei juridice care definie
licenfa penffu activitate de depozitarr cenffal de valori rnobiliare ca activitate debazA, bancikrr
centale ale statelor shdine gi institu4iilor financiare publice internalionale. Banca Nafionali nu
deschide

conttri administrafiei pr:blice locale, intreprinderilor, inclusiv celor de

stat.

Aplicarea secheshului, smpendarea operaliunilor sau aplicarea altor misuri de asigurare

asrPra mijloacelor bdnegti aflate in conturile bdncilor deschise la Banca Nationald nu se admLt.
2.2. Organizarca Bincii Nafonale a Moldovei
Banca Nafionald este formatd clin departamente, direclii, servicii gi alte subdiviziuni gi este

condusl de Consiliul de administralier.

Consiliul de adminishalie este alcdtuit din cinci membri:

- Guvernatorul

Bdnc ii Naf io nale - pregedinte le Co

ns

iliulu i;

- primul-viceguvernator al Bdncii Nalionale - vicepregedinte al Consiliului;

- tei viceguvernatori ai Bincii Nalionale.
Guvernatorul Bincii Nalionale se numeqte de Parlanpnt,

b propunerea Pregedinrrelui

Parlanpntului.
Primul-viceguvernator gi vice6;uvernatorii Bincii Nalionale sunt numili de Parlament, la
propunerea Guvernatorului B[ncii Nalionale.

Un candidat poate fi propus Parlamentului pentru numke, in caz de respingere, nu

mult de doud

mai

ori

Candidali la funcfia de mernbm al Consiliului de adminisfafie pot fi persoanele care ilelin

cetSlenia Republicii Moldova, au

domiciliul in

1ax6, au

reputalie ireprogabil6 gi o experienlii de

muncd de 10 ani in domeniul financier gi nnnetar gipentru numirea in funclie nu au obstacolrlle.

Membrii Consiliului de adminisfalie se numesc pe termen de 7 ani cu condilia ca pe' cilit

posibil e4pirarea termenului fieciruia sd fie repartizati uniform pe parcursul perioadei de 7 anl

[^

I Ana spINU, dr., ccnf.univ., surport de curs ,,TNSTITUTII

FTruANCIAX.-BANCARE"

Mandatul membrilor Corrsiliului poate fi reinnoit cu condilia

ca ei sd nu aibd pentu numire in
funcfie obstacolele.
Pe durata rnandatului membriii Consiliului de administalie nu au dreptul

parti'Ce sau

sI fic[

partr: d1n

din formaliuni social-politice, si desfigoare activitEpi cu caracter politic or:i si

participe la ele, sd frcd agrtalie electorald in favoarea unui partid sau a unei
formafiuni socialpolitice.

Membrii Consiliului de administrafie delin functii de demnitate pubtici prin numire gi s,e
sWun prevederilor aplicabile ale legiislaliei cu privire la statutul persoanelor care exerciti
functii
de demnitate

public[.

La incadrarea in serviciu gi ulterior in fiecare an, membrii Consiliului de administralie sunt

obligafi sI depuni, in condiliile legii, declarafie cu privire la venituri gi proprietate.

Membrii Consiliului de adminishafie nu pot fi refinu!! arestali ori tragi la rdspundere

administrativd sau penald decdt la deciziaprocurorului General.
Competenfele GuvernatoruluLi. Guvernatorul este responsabil de formularea inifiatir,elor
in dorneniul politicii monetare gi valutare pentu a frprezentate Consiliului de administrafie qri de
executarea 1or. Guvernatorul organizeazil qi conduce activitatea Bdncii Nalionale, activeazd,

frr6

procur6, in numele acesteia, o reprezintd in relafiile cu orice persoani juridicd sau fiz.icd atitt in
Republica Moldova, cdt gi in afura e\ emite ordine 9i dispozilii obligatorii pentru salarialii Binciii

Nalionale, controleazd executarea lor, semneazA, d,kect sau prin persoane imputernicite de: eJl
acordr:rile gi alte acte incheiate de Banca Nalionald.

inputernicirile ce nu lin de cornpetenja Consiliului de administralie revin Guvernatonilui.

in cazul absenlei Guvernatorului sau in cazul imposbilitdfii de a-gi tndeplini atribugiile, acesta va
fi suplinit de primul-viceguvernator, iar in lipsa ultimului - de unul dintre viceguvernartorl

Guvernatorul poate transmite unele imputerniciri

ale sale

prim-viceguvernatorului,,

viceguvernatorilor qi conducdtorilor de subdiviziuni ale Bincii Nafionale.

Atribufiile Consiliului de adrninistrafie. Consiliul de administralie

funcfionare

Bdncii Nafionale.

examtneazd rapoarte

in

stabilegte rnodul drt

exercilarea ahibuliilor sale Consiliul de administafie

privind situalia economicd qi rnonetard

statului.

in

acest

scotr)

vicepregedintele Consiliului asiguri prezentarea periodici a rapoartelor de cdtre departanrente,

direclii qi secfii cu privire la:

a) administoarea gi executarea operafiunilor Bdncii Nafionale;

b) rcaluare a g i

re gle me ntarea p o lit ic

ii

mo ne tare ;

c) starea sistemului financiar, inclusiv a bdncilor;

10

I ena splruu,

tlr.n

conf"univ., suport tle curs,,tNsrl?uTII FINANCIAR-BA:\trCAR$,

d) situafia piefei financiare qi valutare;

e) alte rapoarte,

la deciziaConsiliului.

consiliul de adminisfafie are wmdtoarele imputerniciri:

a) stabileqte politica nronetard in stal inclusiv limitele ratelor dobAnzii
la inskumentele
politicii monetare, condiliile de acordare a crediteloa tipul gi nivelul rezervelor pe
car:e
institt4iile finanoiare sunt obligate sd le lini la Banca Nalionala;
b) stabileqte politica valutard 1m stal inclusiv metoda de determinare a cursului oficial
ill
leului moldovenesc fifn de valutele strdine;
c) adopti actele normative de apricare generalr ale Bdncii Nalionale;

d) aprobd rapoartele gi reconrandirile ce

wmeazA

a fr preznntate de Banca

Nafional6

Parlanpntului g i Guvernului;
e) adoptd decizii cu

privire

f) stabileqte valoarea

la participarea

Bdncii Nalionale la organinliile internalionale;

nominald, designul bancnotelor gi rnonedelor metalice. nndul de

punere fu gi condi{iile de reffagere a lor din circulafie;

g) aprobd cu votul a cel pulin 2/3

dn rnembrii Consiliului

acordare de credit sau folosirea altor instrurnente financiare

prezenli la qedinli fiecare

in favoarea unei bdnci sau irstituliii

financiare;
h) decide asrpra modului de eliberare a licenlelor, autorizaliilor, permisiunilor, aprob6rilor,
prevdzute de Legea

institufiilor finanoiare;

i) examineazi,
valutar, adopti

ho

drryd

caq

rezttl.ltatele controalelor efectuate la

tirArile a ferente

i) imnteazd' prop uneri

bdnci gi unitili de schimb

ace stora ;

v izdnd rnaj orare a cap ita

lului B6nc ii Nalio

na le ;

k) aprobi rapoartele anuale gi sJitua{iile financiare ale Bdncii Nalionale;

l) hotdriqte asrpra emiterii creanfelor Bdncii Nalionale, volumului gi condiliilor de emiterg

a lor;

m) determind carc creanfe sunt acceptabile pentru investiliile

Bincii Nalionale;

n) aprobd Statutul Bdncii Nafiornale gi determind modalitSlile de administrare gi funcfiorun:

a Bdncii

Nationale;

o) determind stuuctura Bdncii Nafionale;

p) determini modalitilile qi condigiile de angajare a personalului Bdncii Na{ionale;

11.

t^
I Ana SPINU, dr., conf.univ., suport de curs ,,INSTITUTII FaNANCIAR-$ANCARI"
r) inftnleaza qi lichideazd filiale gi reprezentanle ale Bdncii Nafionale;
s) aprobd devizul de cheltuieli al Bdncii Nalionale.

$edin{ele Consilirilui de administrafie sint prezidate de guvernator, nr in lipsa

de primul-viceguvernator. $edinfele

acesturia

Corsiliului de administrafie se convoacd de Guvernakrr cel

pulin o dati pe 1un5. $edinfele pot fi convocate gi la cererea in scris a 3 membri ai Consiliului.
Decizia privind convocarea gedinlelor Corsiliului de administralie se comunic5 tutunor

membrilor lui eu cel pulin

gedinlele pot

zlle lucrdtoare inainte cu exceplia situaliilor de wgenf6, cdnd

fi convocate urgent. lbtodatE se aduce la cunogtinla membrilor Consiliului data,

locul inffunirii gi ordine a de zL

Fiecare rnembru

al

Consiliultui de administualie are dreptul

deliberativd dacd

inc lus iv Guvernato

rul sau p rimul- vice guvernator.

la un vot. $edinla

este

ea sunt preznnli mai mult de jurnitate din membrii activi ai Consiliultri,

Auditttl intern

Banca Nafior:rald are un organ de audit intern constituit din speciatiqti cle

inaftI calificare, cu experienli de rnuncd in dorneniul contabilitilii, finanlelor gi tehnologiilor

informalionale care este condus de confolorul generaL

Contolorul general al Bdncii Nalionale se numegte de Consiliul de administafie pe rm

ternnn de 5 ani. Candidatul la aceastd funclie trebuie sd fie cetilean al Republicii Moldova gi sd
nu

aibi pentru numire obstacolele ardtate la articolul2T. Confolorul general poate fi numit pe un

nou ternEn

Confrolorul general se elibereaz[ din funcfie prin decizia Consiliului de administra!:ie in

nrma depistdrii obstacolelor aritate la articolul 27. Conttolorul general poate sd demisioneire eu

condilia notificirii Guvernatorului Bdncii Nafionale cutrei luni inainte.

Confrolorul general in comun r;u exper{ii organului de audit intern:
a) stabilesc procedurile de audit intern;

b) examineazA gi evalueazi procesele de activitate, inclusiv calitatea metodelor de control

qi de gestiune a riscurilor, sistemele informatice utilizate, examineazd, alte subiecte,

asiguirii respectdrii cerinlelor legisltaliei in vigoare

c)

examineazd corcctitudinea registrelor

in

sc;opul

gi ale norrrnlor interne;

gi procedurilor contabile, verificd situaliile

fmanciare gi documentele relevante, confirmdnd aceasta printr-un aviz;

d) prezintd Consiliului de adnrLinisfatie rapoarte gi recomanddri reniltate din activitatea de
audit.

72

I ana spiruu, tlr., conf.u*iv., suport de cur.s ,,INSTETUTII FTNANCIAR-8ANCARE"

3. BAZELE

oRGANrzAnu gt Fuf[cTIoNAR[ BANcrr coMERcTALE

3.1. Organizarca qi conducerea

3.2. Ordinea

autorizlrii, reorganizirii

Bib lio grafia r e c om andat

1.

2.
3.
4.
5.

blncii comerciale

gi

lichidirii bincii comerciale

Grigorild cornelia. Activitaterbancard. chigindu: cartier, 2005.450 p.

Legea cu privire la Banca Nalionald a Moldovei nr. 548-)OII dn 21.07.1995. in:
Monitorul o fic ial al Rep ub lic ii Mo ldo va nr.5 6 - 5j / 624 dn 12.10. 1 995.
Le,gea institufiilor financiar,e nr. 550-XIII din 21.07.1995. in: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr.78- 8 1/1 99 din 1 3.05.20 1 1.
I-egeaprivind societilile pe a,c{iuni nr. I 134-XtrI dn2 aprilie 1997 . in: Monitorul Oficial
alRepubliciiMoldova nr. 38-39 d:rr.t} iunie 1997.
Regulamentul BNM cu privire la- contopirea sau absorblia bdncilor din Republica
Moldova 23.08.2012, HCA m.l9l. in: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.23'l 241 dlr;r16.11.2012.
3.1. Organizarea gi conducerea

b[ncii comerciale

Banca este institu{ia financiard ce-Si axeazA activitatea

pe afagerea depozitelor

gi

acordarea de credite, acceptarea de depuneri de la populatie, firme sau alte bdnci, operafiurri

valutare pentu persoanele fizice gi jwidice, plasamentul fondurilor, finanlarea sc.himbuLrilor

conerciale. Conform

kgii

cu privire la instituliile frnanciare, noliunea de banci este tratati in

felul urrnitor: "Banca este o institul;ie financiard care ahage de la perso ane f:zice sau juridic,e
depozite sau echivalente ale acestojfa, transferabile prin diferite instrumente de plati, gi car:e
utilizeazA aceste mijloace integral sau par{ial

pentu a acorda credite sau a face investilJi

pe

propriul cont qi risc". O B.Com poate furniza un gir de servicii: pdsfarea depozitelor, acordarera

creditelor, efectuarea operaliunilor de schimb valutar,

a operaliunilor de plafi irr

nunrcrar

clienfilor, decontdri nafionale gi interrnalionale, emiterea instrumentelor de plati etc. Denunrirera

de bancd corrprciald provine de la activitatea sd comerciala:cunpdrd gi vinde resurse. O bancd

"cun4rdrd" bani, prin atragerea depozitelor clienfilor. Prelul penftu banii atragi sub formri de
depozite corstituie dobdnda pe care o plitegte banca clienlilor.
reglementat6 in

princ[al prin

in RM

funclionarea B.Com este

Legea instituliilor financiare. Obiectivul respectivei legi consti ih

protejarea intereselor deponenlilor,pilskarea secretului depozitelor, neadmiterea riscului excesiv

in sistemul financiar, promovarea unui sector financiar influent qi competitiv acliunii fo4elor de
pialn in prestarea serviciilor financiale.

Stuctura organizatorici a bdncii comerciale se determind prin urmdtoarele:

13

I *u spiluu, dr., e onf.u*iv., suport de curu ,,INSTITUTII

FIF{ANCIAR,BANCARE"

l.Stabilirpa ory?nelor dg condupere. Organele de conducere sunt stabilite prin sftrtutul

bdncii conrerciale gi eventualele rnoriificdri in structura acestora trebuie consemnate
si in s&rtutul
bancii.

2.Aprobarea competentelor organelor

conducere este

de

conducere. Conpeten{a orqanelo.r

rJe

stabiliti prin lege gi este consemnatd in statut. Pentu fiecare persoand numjti in

funcfia de adminisffator sunt stabilite competenlele 9i obligaliile funcliei definute.

3.Nivelul de rcsponsabilitate in efectuarea operafiunilor. Fiecare sfuctur[ organizaioriod,

rdspunde de tmputernicirile stipulate in statut. in canil incdlcdrii normelor, persoanele respe,lti\/e
sunt

tase

Ia rdspundere.

In calitate de

administratori ai bincii pot fi:

l.Membrii Consiliului b6ncii gi ai Comisiei de cenzori;

2.Pregedintele, vicepregedinfii, contabilul-gef precum qi organului executiv;

3.Directorul filialei sau conducdtorul ahui sediu secund, inputernicit

juridice in numele bdncii;

In scopul desfrgudrii activitilii

bincii, ffebuie

sd aibd

si incheie acte

bancare rentabile, precum deponen{ilor, administra,torii

studii universitare in dorneniul economic-financiar. sd nu afud antececlente

penale.
Fiecare Bancd Cornerciald are urrndtoarele organe de administrare:

l.organul supremde conducere - Adunarea general[ a aclionarilor

2.organul de conducere - Corsiliul bdncii;
3.organul de confol - Comisia de cenzori;
4.organul executiv.

Adunarea generali a acfionarilor este organul suprem de conducere al bincii cu nrl

deliberativ. Aceasta reznlvd problerre le generale privind activitatea bincii. Adunarea generalld
este reprezentati de

tofi aclionarii blincii gi la ea participd repreznntanlii persoanelor juridice, ai

statului, gi persoane fizice defindtoare de actiuni. Banca convoacd

Generala a aclionarilor, indiferent de alte

anuale nu kebuie

si

depdgeascd

llj

aduniri

o dati pe an Adurarera

Perioada de convocare a

luni. Adundrile convocate

Adunirii

generalle

in afura de cea anuali,

sunt

extraordinare. Adun[rile extraordinare sunt convocate de cdtre Consiliul bdncii, Comisia

dle

cenznrisau aclionarii care delin celpuy:rl'l0% din acliunile cudrept de vot.

De corrpetenfa
I . aprobarea

Adunirii

generule a aclionarilor este:

i e ft c tuare a rnod i.ficlrilor s tatutului bdnc ii;

2.aprobarea regulamentelor interne ale Consiliului bdncii

L4

gi ale Comisiei de cenrcri,

I^
I Ana SPINU, dr., ccnf.univ., suport tle curs ,,INSTITUTII F'rNAtsctrAn-BANCARH"

imputernicirilor lor;
determinare a g i modifi carea nrbrimii

3.

c ap

italului s tatutar;

4.determinarea numdrului, tipurlui gi valorii nominale a acliunilor

emise de bancd:
5.determinare a structurii o r gania,torice a bdnc ii;
6.determinarea direcfiilor principale de activitate ale b6nci
7.

extinderea refe

8.

adoptarea dec iziei privind

9.

adoptarea dec tzie i privind inc hide rea bdnc ii;

le

i bancarc ;
d

istrib uirea pro fi tulu

i;

Consiliul bincii este organul de conducere al bdncii in intervalul dintre Adundrile generale
gi este responsabil cu privire la activitatea efectuati in fala Adunirii generale
a acfionrarilor.
Consiliul bincii este ales de cdtre Adunarea generah a aclionarilor gi este forrnat dinn-un
numiir
impar de rnembri, cel pulin hei. Membrii Consiliului sunt alegi pe un termen de p6n6
la 4 ant
Adunarea general5 a aclionarilor poate fixa remun erarea membrilor Consiliului. Menobrii

Consiliului blncii sunt aclionari sau repreznntanli ai actionarilor bdncii qi trebuie sd aib6 o e>rperienld de munci in posturi de qonducere in sfera de activitate economicd gi financiarti.
$edinfele ordinare ale Consiliului bdncii sunt convocate

o dati pe trimest.:, iar cele

exfraordinare la necesilate, fiind convocate de cdtre acfionarii ce delin mai mult de 10% din
actiunile cu drept de vot, pregedintele bdncii sau comisia de cenzori. Principalele atribu{ii
Consiliului bdncii sunt:

'determin[ structura organizatoricS, imputernicirile gi funcfiile, competenlele

al,e

organ,uluri

executiv;

'determind conpetenfele administratorilor departamentelor qi funclionarilor bancari;

'alege pregedintele gi vicepreqedintele

bincii

gi strabileqte imputernicirile

lor;

'aprobi acordarea creditelor de conso(iu, creditelor "mari", creditelor acordate persoanelor

afiliate qi funcfionarilor bdncii;
'ia decizii privind emiterea valorilor mobiliare srplimentare (volumul, valoarea nominal);
'convoacd gedinlele extraordinare ale Adundrii generale a ac{ionarilor.

Comisia de cenzori (sau de re'vizie) este organul de control intern albdncii.

Adunarea generall a aclionarilor numegte membrii Comisiei de cenzori intr-un numdr
impar (cel pufin 3 membri) pe o perioadd de pdni la 4 anl
cenzsri poate

fi ales un acfionar al b,Incii

sau o persoani neaclionard,

contolului. Membrii Comisiei de cenrcri hebuie

evidenlei

"onlaf

in funclia de rrpmbru al Comisiei

si arbi experienld

fiind

de

angajatd in scopul

de muncd in donre:niul

ile gi de control gi actele normative bancare. Comisia de cenzori are urrndtoarek:

L)

[ .ana SpiruU, dr., ccnf.u*iv., sup*rt tle curs ,,INSTITUTII FINANCIAA-BANCARS"

T

imputerniciri:

gi de confrol contabil in terrpiLul

regulamentelor B[ncii Nafionale, srpravegheazi respectarca lor, controleazd conturile qi
Lstabilegte pentru bancd procedwa de eviden![

documentele bdncii;

2.confroleazA respectarea legilor

Consiliului bincii rapoartele respective

$i a

regulamentelor aplicabile bdncii

gi

prezirLti

De competenla organului exe,cutiv sunt toate chestiunile de conducere a activitdlii clnerrte

a societ6!ii, cu exceplia problemelor ce sunt de corrpetenta Adundrii generale a ac{ionarilor sau

ale Consiliului bdncii. Organul e>cecutiv al bdncii asiguri indeplinirea hotirArilor Adundrii
generale, a deciziilor Consiliului bdnci qi se subordoneazd aceslora.

Organul executiv al

bincii

poarte

fi organuat

sub doud forme:

l.unipersonal - pregedinte (director general) al bdncii;

2.cobg:r'l- comitet de conducore/de direcfie.

Membrii organului executiv sunt alegi de Consiliul bincii. Organul executiv este ales
perioadd de

4 ani,

per o

prezentdnd relzultatele financiare anuale ale bdncii Adundrii generale a

acfionarilor. $edinlele ordinare ale Comitetului de conducere au loc cel pulin o dati in doui. luni,
iar cele e6raordinare,la necesitate. Organul executiv se ocupd cu gestionarea activitilii bincii

conprciale in conformitate cu legislafia in vigoare gi cu normele gi ordinele elaborate

Adunarea generald a actionarilor gi de Consiliul bdncii Preqedintele bincii r[spunde

de
de

desfigr:rarea in condilii optime gi cit rnai profitabile a intregii activitdli a bdncii. Vicepregedinfii
coordoneazd qi

confoleazi direcliile din cenhald, filiale, agenlii sau reprezentanle cale le-au fost

repartizate, iau mdsuri gi rdspund de activitatea acestora. Pregedintele qi vicepreqedinlii, plecum

gi

si delini studii superioare in donreniul

ani experien{5 de muncd in sectorul financiar-bancar.

a[i membri ai organului executiv al blncii

economico-frnanciar gi minimum ,cinci

trebuie

Directorii departanrentelor din centald (frliald) organizeazl gi rdspund de intreaga activitate a

departamentului

pe care il conduc, in conformitate cu normele, regulamentele,

ordinerle,

insfucfiunile gi hotirarile organekrr de conducere ale bdncii; rdspund de folosirea ralionalii

forlei de muncd, de calitatea muncii, de disciplina gi comportanentul salariafilor. Direrctorul

filialei sau conducitorul altei unritlfi bancare secundare otganizsazA qi rlspund de intreaga

activitate

a unitilii

subordonate. Acesta trebuie

si

aibd studii universitare

in

dorrprriul

economico- financnr gi minimum trei ani de experienli de munci in sistemul financiar-bancar.

Menrbrii acestor comitete sgnt alegi de c6tre Consiliul bdncii gi imputernicirile 1or sunt stlbilite

in statgtul aprobat de Adunarea generald a aclionarilor. Asemenea comitete pot fi: Comite'tul de
1.6

! Ana SPINU, dr., conf.univ., suport de curs ,,INsrtrTUTl[ Fgl{ANCIAR-BAhlcqRa"

adminisfiare a activelor gi pasivelor, Comitetul de credit, Comitetul de gestionare a riscurilor

3.2. Ordinea

autorizirii

9i

et,c.

lichidirii bincii conrerciale

In RM Bdncile Comerciale sunt organuate cu statut de societEfi pe acliuni

legislaliei referitoare la societ5lile pe acfiuni. BNM este investitd cu dreptul exclusiv

cle

conifor.m

a elibera

autorizalii Bdncilor Comerciale. Ea. are dreptul de a stabili gi de a modifica capitalul rrLinim
reglementat pentu bdncile care se infiin{eaz[ gi cota rnaximd a fiecdrui acfionar. BNM a stabilit

capitalul minim necesar in valoare de 100 milioane lei. Pentru a obfine o autoriza{ie bancard,

fondatorii solicitanli depun la BNM o cerere, anex6nd un set de documente. Documerrtele,

inclusiv cererea, se perfecteazd
mdtoare le documente

in

limba oficiald a Republicii Moldova. Acest set confine

urr-

i informaf ii:

'Cererea se intocmegte de c6tre fondatorii bdncii gi se prezinti Guvernatorului IINIM

?mpreund cu setul de documente.

'Procesul,verbal aladundrii de constituire a fondatorilor privind organizarcablncii, la care

participi in mod obligatoriu guverna.torul BNM, include nunple aclionarilor preznn[ila adrmare
gi numele celor invitafi Ordinea de zi a adundrii trebuie sd crprind[ infornrralii cu privire la
organizarea bdncii; cu

privire la miirimea capitalului ce se preconizBazA de subscris, nundnrl

valoarea qi tipul actiunilor preconizate

penfu emisiune.

'Statulul se prezintd in tuei exenplare, fiind aprobat de Adunarea de constituire a

acfionarilor gi semnat de Pregedintele Consiliului bincii. Statutul se elaboreaz6 conform
nrodelului stabilit de BNM qi con!.ine informalii despre: titulatura qi adresa juridicd a biincii;

fornn juridici de organizare; capitalul bdncii, valorile mobiliare ale bdncii; drepturile

qi

obligaliile ac{ionarilor; nndul de majorare sau de reducere a capitalului statutar; operaliunile

bdncii;structwa organiatoricd a bdncii; secretul comercial gi obligaliunile fiduciare; incetarea

activitilii b[ncii.
. Regulamentele interne sunt aprobate de Consiliul bdncii

?n

conformitate cu statutul bdncii

gi stabilesc: structura organizatorir;d gi funcliile bincii, rnodul de formare gi competenla

organelor de administrare gi de control funcliile unitSlilor din sffuctura bincii, ale
administratorilor g i ale funclionarilc,r bdncii.

.Contractul de constituire privnd organizarea bdncii reflecti caracterul bincii, indir:6

mdrimea capitalului ce se precon'.'ueazd

a fr

v6rsat, tipurile de acfiuni; conline datele de

identificare ale tutrnor aclionarilotfondatori cu indicarea cotei de participare, anunfatld in

procente gi in

bani Confactul de constituire trebuie sd fie autentificat notarial gi semnat de toli

17

I nna splrou, rir., conf.univ., suport de curs,,INSTITUTII

ac{ionarii

FgNAIgcIAR-BAl,trcARg"

blncii.

'Business'iplanulpeprimii trei ani de activitate permite BNM

sd sesizeze obiectivele banoii

gi viitoare le operafiuni efectuate.

'Informafii arrple despre persoanele fizice

sau

juridice care inten!iorrcad, sd detinl 10%

sau mai mult ditrr acfiunile cu drept de bdncii.

'Informafii privind experienfa administatorilor bdncii, activitatea profesionala in ultinLii

10 ani (figa personah, declaralia despre venituri). Administatorii bancii sunt rrprnbrii
Consiliului bdncii, ai comisiei de cerrzori, preqedintele bincii, vicepregedintele, contabil.
In termen de 3 luni de la datra depunerii cererii BNM o aprobd preliminar sau o respingg,
comunicdnd in Ecris solicitantului decizia luat6, Refuzulde a elibera o autorizatie trebuie

sI fie

nptivat. BNM acordd preliminar aftorlz:;lir- de activitate pe o perioadd de un an Aprobdrrd

preliminar cere[ea BNM, stabilegte urnrdtoarele cerin{e fr!6 de bancd pentru acorclarea
autorizaliei:
'depunerep capitalului inifial, care nu trebuie sd fie nr,ai mic decdt cel minim necesar:
. angajar e4de sp ec ia liq

ti;

.incheiere4 unui contract cu o ljrmd de audit;

'inchirierep sau currpdrarea de echipamente pentru efectuarea operaliunilor bancare r;i cle
edifrcii bancare.
Cererea dp eliberare

a licenfe{ pentuu fiLalele gi sucursalele unei bdnci strdine se depurLe

de c6ffe aceasta [n modul stabilit

prin regulamentele BNM. in termen de 3 luni de la data prlnirii

cererii, BNM o aprobd preliminar sau o respinge, aducdnd in scris la cunogtinJa solicitantuhri
declz;ia sa. Refugul de

poate servi gi faptul

a elibera licenJi trebuie sd fie rmtivat. Ca nrotiv de respingere a cererii

ci informalia

deprnd este insuficientd.

Banca Na![onald elibereazi licen!6 numai dacd este pe deplin convinsd cd:
a) banca sg va conforma

condiliilor prezentei legi;

b)calificar9a, experienla qi integitatea nmrald a administratorilor qi aclionarilor cu

co1,e

substanfiale corespund business-planului gi activit5lilor financiare pentru care banca va prinri

licenfi; c) situalia financiari

bdncii va fi satisfrcdtoare.

Dupd aprpbarea preliminard a cererii, Banca Nalionald stabilegte urmdtoarele

pentuu primirea licenfei:

cer:inle

a) depunerea capitalului inilial, care nu trebuie s5 fie mai mic dleciit

capitalul minim necesar; b) angajarea de specialiqti; c) incheierea de contract cu o firmd de audit;

d)inchirierea saq cumpdrarea de utilaj pentru efectuarea operafiunilor bancare gi de edificii

bancare.

Daci [n decursul unui an banca nu indeplinegte cerinlele enumerate, aprobarea

18

I a"* spiNu, tlr,, sonf.univ., sup*rt

*te

curs ,,INsrIT{JTt[ FINANCIAR-BANCARfi"

preliminard a cererii se anuleazd. lDacd cerinlele

enurprate sunt satisficute, BNM elbereaz;
licenfa in termon de o lun6. BNM nu eliberead, licenli, in canilcand
capitalul bdncii ,le se
constituie nu corespunde cuantumulri capitalului minim necesar plus
cheltuielile necesare prlntru
constituirea bdncii. Licenfa se elibereazA pe un termen nedeterminat gi este
netransferzrbild.
Pentru fiecare filiaH sau o altd subdiviziune separatd a bdncii in care
se va desfigua activitatr:a
pebaq licenfei, b[ncii i se elibereazd copii atrtorizate de pe aceasta. Taxa penfu
eliberanra

licentei se stabilegte la valoarea de :50000 de

lei

Taxapentueliberarea copiei autofizatnde pe

licenfd, penhu reperfectarea licen[et/copiei autorizate de pe aceasta, precum gi

cea penfu
eliberarea drplioatului licenleilcopiei autorizate de pe aceasta se stabilesc
la valoarea de 450 leri
in cazul retragerii licenleibdncii ca wmare a constatirii a urmdtoarelor situali:dacd
se constatd cd
banca, proprietarii sau adminishatorii ei au incdlc at preznnta lege, actele normative
ale BNIv{,
condiliile de licenfiere, obligafiile fi,Cuciare ori s-au angajat in operaliuni riscante sau dubi'as,e,
nu au raportat au raportat cu int6rziere,

a,u

raportat date eronate privind indicatorii de prudenrp

bancard sau alte exigenle prevdzute in ar:tele normative ale BNM,nu au respectat mdsurile

remediere stabilite de BNM, atunci

BNM

Lichidatorul se numegte in termen de

nunregte

zile de

dle

un lichidator pentru lichidarea bincii.

d,ata

constatirii incdlcarilor. De la dala

retagerii licenlei bincii, BNM irchide conturile bdncii respective gi deschide un nou cor.t cu

'banci ?n proces de lichidare", b care vor fi virate sunrele de bani existente la ace,a
dati in conturile bdncii 9i prin internrediul cdruia lichidatorul va efectua toate operatiunile cu
mentiunea

banca ce se lichideazi,. Lichidatorul nu are dreptul sd divulge informalia ce corstituie se:cret

bancar, conprcial sau un ah secret protejat de lege decdt
exercitarea

in mdsura in

afibufiilor sale. Lichidatorul afrgeazi, in terrnen de 3

care este necesard jh

zile de la data numirii sall, la

fiecare subdiviziune separati a bdncii urL anun! despre retagerea licenlei bdncii qi inceputul

lichiddrii acesteia, indicdnd nunrle qiprenumele lichidatorulu\ data gi locul la care el inh6 in
gestiunea bdncii;publicd anunlul dat tn

M0

in ziarele de circulafie

generald, precum gi in

ziarcle din localit5lile in care banca are subdiviziuni separate; transmite

BNM, in ternen rle 3

al RM,

zile de la purblicarea anunfurilor, copii de pe acestea.

t9

Ana SPiNUf th'., ctxf.univ,, suport de curs ,,INSTITUTII FINANCIAR-BANCARI"

4.PRINCIPII ORGANIZATORICE $I DIRECTII DE ACTIVITATE A BAN
COMERCIALE

4.1.

Pringipiile organizationale ale bincii conrcrciale

4.2. B aznle organizi

rii i func{io ni rii : filiale lo r,

g

Bib lio grafie reco m andat

1. Grigorili

2.
3.

re p re ze

ntan{e lor,

a ge

n{iilo

Cornelia. Activitate bancard. Chigin[u: Cartier, 2005. 450 p.

I-ngea pu privire la Banca Na{ionalS a Moldovei rn. 548-XII din 21.07.191)5

Monito{ul O fic ial al Rep ub lica Mo ldo va nr.5 6- 57 / 624 dn 12.10. 1 995.
I-egea institufiilor finarrciare nr. 550-KII din 2t.07.1995. Republicat in: Moni

4.L.

Principiile organiza{ionale ale bdncii comerrciale

Banca Cf mercialil activgazA

in limita anumitor principii:

- de profifabi]itate;
- lichidit4te;
- risc;
- Banca Qomercial[ rdspurrde in fala acfionarilor gi clienlilor sdi;
- actweaVA in limita resurselor disponibile;
- Bdncile Corrprciale sunt srpravegheate prin metode indirecte qi directe.

Functiilf Bincilo r

- interngdiar

Co merciale :

in activititile de creditare, decontare qi operaliuni cu hirtii de valoare;

- stimuleazd formarea acurmuldrilor din cadrul economiei na{ionale.

Infrastrlrctura BInc
1.

ilo

Co me rc iale poate

fi

carcctnrizati pt in:-

Infras\ructura interioard :

- regularyente proprii;
- organifurea contabilitdlii, ddrilor de seamd gi asigurarea cu tehnologii moderne;
- managqment eficient.
2. Infrastructura externd:

- asigurapea cu informafiq, de cadre, de inovalii;

- legislaf[a in dorneniul.
Principiile de organizarp

ale bdncilor comerciale:

20

I ena srir,r
- tunc!

dr., conf.univi, suport de curs ,,INSTITUTII FTNANCIAR-BANCARE"

t;

- ierarhic
cu informalii suficiente

- coo

ii deciziilor:

- raliona
-

conffolului;

as1

ii scopurilor propuse.

institufia financbrd ce-gi axeazd activitatea pe ahagerea depozitekrr

ite, acceptarea de depuneri de la populatie, fnme sau alte bdnci, operali

Banca

acordarea de

valutare pentru persoanele fizioe gi juridice, plasanrentul fondurilor, finanfarea schimb

conerciab. Fi
bancd conprciald are elaborati o organigramd.

Bancd

merciald poate frnniza un gir de servicii: pdsharea depozitelor, aco

creditelor. efec uarea operaliunilor de schimb valutar, a operafiunilor de plrfi in

clienfilor, deco
i nalionale gi internafionale, emiterea instrumentelor de plati etc. Denumi
de bancd co

ialS provine de la activitatea

s[ comerciala:cunpird

qi vinde resurse.

"cunp[r5" bani prin atragerea depozitelor clienfilor. Preful pentuu banii afragi sub formd
depozite consti ie dobanda pe care o pl5tegte banca clienfilor. in RM funclionarea B6nci
Corrprciale

es

reglementati

in

principal prin r-egea instituliilor financiare. obiecti

respectivei legi constE in protejarea intereselor deponenfilor,pdsfarea secretului depozite

neadmiterea

conpetitiv acfi
Bdncile Connrc

lui excesiv in sistemul financiar, promovarea unui sector financiar influent

ii forfelor de piaga in prestarea serviciilor financiare. in baa acestei le
des

fi goard urnrdtoare le activitdti financ iare :

l.accepti

zite (la vedere sau in termen) cu sau

2. acordd

ite (de consum, fictoring cu sau

firI

firi

dobdndS;

drept de reges), fimn[eazd

ta

corrrrciale etc.;
J.

td, cumpird

ori vdnd pe cont propriu

sau din contul

clien!ilor:

ale pielei furanciare (cecuri, cambii, certificate de depozit erc.);

- irstrume

privind rata de schimb gi rata dob6nzii;

- titluri de
4.acordd
5.emit gi

ministreazd insfumente de plati (c54i de credit cecuri de cilStorie, cambii);

6.cumpdrd i vdnd bani, inclusiv

T.leasing

raluti stdini (schimb

nclar;

2l

valutar);

Ana $PiN

dr., ccnf.univ., suport de curs ,,INSTITUTII FINANCIAR-BANCARE"

8.acordd I ervic

ii aferente

red

itului;

9.opera!ir ni in valutd skdrnd (deschid conturi in valut6, acorda credite

in valut6, preste

servicii de deco rtiri 9i incasdri tn valuti);

lO.acordd servicii fiduciaro (investirea gi gestionarea fondurilor) pdstreazd gi
administre

valori mobiliare gi alte valori;

servicii de gestionare a portofoliului de investifii: privind investiliite

I l.acordd

$1

consultafii privi rd investiliile;

12.subscr n giplaseazd

fipur

titlrui de valoare.

de strucfuri organizatorice

lncd cu un singur sediu;

lncd cu mai multe sedii: cenhald gi un numdr de sucursale, filiale, agenfii;

oldingul bancar.
Particular:

ilile

de acliune ale diferitor structuri organizatorice sunt:

l.Banca c L un singur sediu

toate serviciile sunt prestate inft-un singur loc.

Pozitiv

r Este mult

Negativ
ma

rapid circuitul informaliei

r Numdrul limitat de clienfi datoriti arealul

ce

bvorizead, clie tul.

mic pe care- I deserveqte banca.
o Concentrarea administrafiei bancare gi a r Banca nu are diversificarea riscului
sec{iilor comeK ale ale bdncii in acelagi local teritoriu fiind foarte dependentd de sitLr,al
presrpune veril carea sticti a personalului
- economic6 a unei regiuni.
optimizarca acti itdlii lui.
r Economisirea cheltuielilor de intrefinere a
administratiei
2.Banca cu mai multe sedii presirpune o stucturd complexi
@

.l
n
A

sucursale, filiale agenlii

Pozitiv
o Apropierea

bi

rcii de clienteli - majordndugi numirul clien lor.

o Posibilit6file c : diversificare a riscurilor pe
teritoriu.
r Posibilitatea dr a ldrgi sfera de activitate prin
impbmentarea u nr servicii pe teritoriu dat.

3. Holdin5 il bancar presrpune

mari ( nu existi

u[

cd,

r Limitarea sferei decizionale

activitilii fi liale lo r.
o corrponenu@

legislativa). Existi trei tipwi:

cuo bancd care are filiale:

- Holdingu i cu mai multe bdnci.

22

ln

cadr I

filialelor - pierderea clientelei

+,
o Indepdrtarea in teritoriu a administafi
bancare de sfera comerciali ineficien

banca este

- Holdingu i cu o singurd bancd;

- Holdingu i

Negativ
o Cheltuieli duble de adminisfrare.
o Durata operatiunilor este mai mare.

| tun SPINU, dr., conf,univ., suport *e curs ,,II{STITUTII FINANCIAR-BANCARa"

r Posibilitatea

de

diversificare

pe

pt f"

Asumarea de citre bancd a tduror riscw

financiare inclusiv acelora din sfera

financiari a serti'ciilor.
r Posibilitatea de a apela la capitalul firnei

o Conplicarea evaludrii corecte a capita

la un rrpment dat - are loc eroarea

nebancare la negesitate.

rii

o Posibilitatea a
servicii unui gi 4celuiagi

unui l4rg spectru de

client in acelasi loc.

4.2. B aznle organizfl rii gi func{io

nd

coeficienfii de performanp a bdncii.

rii: filiale

lo

r,

re pre

zentanfe lor, age nfiilo

bancd ir| RM poate avea urmrtoarele tipuri de unitdfi teritoriale:

FiIialI

slubdiviziune separatd, juridic dependenti de banc6, ce desfigoari toate tipurile

activitifi financiare sau unele din ele;

Reprezrnfan{I
de banc[, care

- subdiviziune separatd, situatd inahrasediului

bdncii, juridic depende

rqprezinti qi apdrd interesele ei;

Oficiu segundar

subdiviziune structurald internl a filialei bdncii, sub form6 de agen

punct de scfrimb valutar, situati in afara sediului filialei bdncii, care nu are bilan! sepalat
care desfigoard activit5lile determinate de bancd in conformitate cu prezentul regulament
sau

legislalia in vigqare.

Banca pofte deschide filiale, repreznntanle numai cu aprobarea prealabil1

p;ii

Nalionale a Mol@ovei.

oficii secundare drpl notificarea Bdncii Nafionale.

Banca poafe deschide

Modul de organizare gi funcfionare a filialei, reprezentanfei se stabilegte in regulanr,

filialei, reprezentantei, iar pentru oficiul secundar - in regularnentul filialei in cadrul cdreia a fo t
deschis ofioiul spcundar, in regulanrentul oficiului secundar respectiv sau in regulamentul-t:ip I

oficiului secund4r, ce reglementeazd activitatea tuturor oficiilor secundare aprobat de Consili I

bdncii.

Denumireal filialei, reprezontanlei trebuie sd includd indicarea faptului cd este filia

respectiv, rgp re zipntanfa bI

nc

ii

cat e a desc his - o.

Denumirea oficiului secundar trebuie sd conlin5 indicarea tipului acestuia (agenlie, pu

de schimb valutap) gi apartenenfa la

Banca
ianuarie

filiala concretE in cadrul cdre:r. a fost deschis.

pte4ntf la Banca Nafionald, pe suport h6rtie, ant;r,l,

dqd anpl gestionar inforrnalia privind filialele,

Pentru

cel. tilrziu

repreznntanfele gi

a deschide filiali, banca trebuie sd corespundd la

pdni la data der I

oficiile

secundare.

data depunerii

ce

urmitoarelor cerin{e:
a) sd pose(e capitalul de gradul

qi coeficientul suficienlei capitalului ponderat la risc

23

t^

fu"

SPINUI dr., ccnf.univ., suport de curs ,,INSTITUTII FTNANCIAR-BANCARE"

conformitate cq cerin,tele stabilite in Regulamentul cu privire la suficienla capitalului po

risc.

b) sd acliveze, cel pu{in un an dryd obtrinerea licenfei de desfigurare a activitd

financiare gi cel pulin o dati sd fie sr.pusi controlului complex pe teren de cdfe Ba
Nalionala;

c) sd resfecte in perioada ultimelor 6 luni limitele indicatorilor

de

pruden{i confo

actelor normatiVe ale Bdncii Na{ionale elaborate in conformitate cu art. 23 din legea institulii
financiare

d) sd nu f,e aplicate sancfiuni qi nrisuri de remediere in decrnsul ultimelor douispre

luni pdni la dat{ depunerii cererii.
Pentru

descfride reprezent4nfd, banca tebuie sd corespundd

data depunerii ce

cerinlelor menlipnate la literele a), c) qid).

Pentru oglinerea aprobdrili prealabile privind deschiderea filialei, reprezentanfei

depune la Banc4 Nafionald o cerere.

Cererea p]entru oblinerea aprobirii prealabile privind deschiderea

trebuie

si

filialei, rcprezerrta

fie iritocmitd in limba de stat gi semnatd de cdhe pregedintele consiliului bincii.

cerere se apexe{zi wmltoarele documente intocmite in limba de stat:

a) effasql din procesul-verbal al organului de conducere al bincii la care a fost

decuia priivind deschiderea

filialei

reprezentanlei qi privind aprobarea regulanentului

filia

reprezentanfsi;

b) regula$entul filialeg rEpreznntznlei, aprobat de consiliul bincii, care va confine,

pufin, denumirqa, sediul, lista activitililor permise filialei, repreznntatlei, in doul exefip
cusute 9i slampifate;

c) i4forrnflia cu privire la sediul filialei,

rcpreznntanlei, telefonul de contact sau fa

(daci existp);
d) cgpiile confirmate de bancd ale documentelor ce confrml dreptul de proprietate sau
locafiune 4swr4 incdperii in cane filiala, reprezentanla va avea sediu sau extrasul din regi
bunrnilor ifnobile ce confirrni inpgistrarea drepturilor respective;
e) inforn4fia cu privire la numele/prenumele persoanei inaintate ln funclia de conduci
al filialei, reprezentanfe!

f) in pazul]deschiderii filialei - setul de docurrpnte

necesar pentru confirmarea in func{ie

conducdto{ al filialei,
g) arpumefrtarea economicd privind deschiderea filialei, rcprezenlanfei, care va confine,
24

II' Ana SPINU1 dr., ccnf.univ., sup*rt de curg ,,iNSTITUTII FINANCIAR-tsANCAR$"

nu se va limit+ la urmdtoarele informa{ii gi date: scopul gi oportunitatea deschiderii filia
repreznntan[ei; coordonarea indicatorilor preconizati
prevederile buginess-planului

ai activitdfii filialei

rcpreznntan[ei

i
u

bfncii; activit[lile preconizate $i volumul acestora, rentabilita

etc.

Banca efte obligati

la

si oblind av:zul Bdncii Nationale privind rnodificdrile (conpletir

regularrnntulifilialei, reprezerfianfei (sauprivind redacfia nou[ a acestuia.

Cererea pentru oblinerea avizului

privind rnodificdrile (corrpletirile) la

regulanrc

filialei, reprezeptantei (sau privind redac{ia noui a acestuia) trebuie sI fie intocmiti ln limba
stat gi semnatd de cdtre condwitorul organului executiv. La cerere se anexeazd rnrnd
documente:

a) extrasql din procesul-verbal al consiliului bdncii, la care a fost luati decizia priv
nrodificarea (cqfip letarea) re gubmentului filialei, reprezentanlei (sau aprob area redacliei
acestuia);

b) rTpdiflcirile (completirile) la regulamentul filialei, reprezentanfei (sau redactia n

acestuia) aprobpte de consiliul bdncii, in doud exemplare, custie qi qtanpilate;

c) itr ca?ul schimbdrii sediului filialei, reprezentan\ei sau oficiului

secundar

ale documgntelor ce confirmd dreptul de proprietate sau de localiune as

ra

incdperii tr carg filiala, reprezentanfa sau oficiul secundar va avea sediu sau exfasul din regi

u1

confirmate de

lanci

ce confirmd i4registrarea drepturilor respective.

fmobile
Banpa noltificd Banca Natflonal[ privind deschiderea oficiului secundar prin cererea pe

bunurilor

privind rnodificdrile (conpletirile) la regulamentul filialei (sau pr:i

ui p acestuia) in legiturl cu deschiderea oficiului secundar respectiv, la carc

obtinerea aviz+rlui

redacfia

uprentele . Cererea pentru oblinerea avizului privind modificdrile (completirile la

anexeazd

I fllialei (sau privind redaclia noud a acestuia) in legaturd cu deschiderea ofici

sE fie intocmiti in limba de stat gi semnatl de cdtre conducdtorul orgr

regu
secundar

executiv
anexeazd
1)

fa$ul din procesul.verbal sau decuia organului de conducere al bdncii pri

b car.e a

filialei (sau aprobarea

aprobate

mdtoarele documente intocmite in limba de stat:

luat5 dec ia privind modificarpa (corrpletarea) regulamentului

2)

sd conlind referinla la oficiul secundar respectiv. La scrisoarea de notificare

a oflciului secundar qi exffasul din procesul-verbal al consiliului bdncii,

nol

se

iflc[rile (conpletdrile) la regulanentul filialei (sau redacfia noui a ac

de consiliul bdncii, in doui exemplare, cusute qi gtarrpilate, care vor c14)
25

rst

iei

Ana

dr'.,

urm6toa

rrnalii referitoarp la oficiul secundar respectiv:

tipului oficiulpi secundar;

a)

b)

oficiului secundar, care va confine indicarea tipului $i a apartenenlei

concreti
c)

I cdreia se deschide:

iul ficiului secundar:

d)

gan

in cazul

care

gi func{ionarea oficiului secundar, inc lusiv specificarea activitdtilor

ficiul secundar va activa ?nbazaregulamentului filialei;

in care oficiul secundar va activa inban regulamentului oficiului secundar

3)

inbaza,
secundare

conf'univ,, suport de curs ,,INSTITUTII FINANCIAR-BAi{CAR$"

lament-tip al oficiului secundar ce reglerrrcnteazA activitatea tuturor oficii

ie autorizata de bancd a regularrnntului respectiv, care conline pre

-o

referitor

nizarea

gi funofionarea oficiului secundar, inclusiv specificarea activiti!

permise;

iile

firmate de banc[ ale documentelor ce confirm[ dreptur de proprietate

sa

inciperii in care oficiul secundar ya avea sediu sau exffasul din ree
ce co nfirrnI ?npe gistrarea drepturilor re spective.

localiune

bunurilor

ional5 are dreptul sd solicite prezentarea documentelor

gi informa{ii

srplime

cazul in care docunpntele qi informaliile prezerfiate sunt insuficiente

lua o deci

ivind aprobarea prealabilI a deschiderii filialei, repreznntan\ei sau elibera

avizului

modificdrile

(co mp

letdrile) la re gularrentul

fi

lialei, reprezentanfei (sau

noua a

In

u rnai mare de 30 zile lucrdtoare - in cazul filialelor, reprezenlanf,elor gi 20

zul oficiilor secundere din data primirii documentelor qi informaliilor conp

lucrdtoare

ionali eliberead,

drry6,

cal

aprobarea prealabild

privind deschiderea filia

reprezenta

lri vizul privind rno.dificdrile (conpletdrile) la regulamentul filialei, repreznnta

(sau redac

no

sa, cu

a acestuia) sau respinge cererea, aducdnd in scris la cunogtinfa bEncii deci

indi

ivelor respingerii.

itifile desfiqurate de citre filiali, reprezentan{i gi oficiul secundar

ii poate desfigrna toate sau unele activitdgi financiare prevdzute de lice

Ac

Fllia
eliberati

bd

oii

aclionead, in limitele imputernicirilor acordate de bancd prin regulann

filiabi.
Re
exceplb c

nfa bincii nu are dreptul si desfdqoare activitdli financiare qi alte activititi

informare, reprezentare gi apdrare a intereselor bdncii.
te des frgura urrnitoarele aativitdli organizatorico-tehnice
26

I**

dr., conf.univ., suport de curs ,,INSTITUTII FINANCIAR-BANCARE"

1)

a depozitelor (plStibile la vedere sau la termen etc.), cu sau fir6 dobdnrld,

baza eo

incheiate gi/sau gestionate de filiald, receplionarea gi prelucrarea documerte

gi a date

nte deschiderii oontului de depozit;

certificaklor de depozit;

2)

serviciilor de incaslri

3)

4)o

i de schimb valutar:

s)

i cu cecuri de cdldtorie:

?n baza contractelor incheiate qi/sau gestionate

serviciilor de pdstrare in siguraqtd a bunurilor;

6)

t)

serviciilor aferente kansferului de credit: recepfionarea,

preluc

platd, incasarea mijloacelor binegti in cazul in care clientul nu are deschis

docume
bancar gi

ttrturor datelor spre executare cdtre filiald sau sediul central al b[ncii;

8)

de deservite a defindtorilor de cardr:ri bancare prin intermediul

terminale

late la sediul agenfiei: eliberarea numerarului, srplinirea contului cu nunre

aslgurarea

ilitelii de efectuare a plalilor prin intermediul cardurilor, recepfionarea

prelucra

ntelor gi a datelor aferente deschiderii contului de card;

serviciilor aferente ffansfennilor binegti prin intermediul sistemelor

ional de mijloace bdnegti, in baza contractelor incheiate gilsau gestio nate

e)

hansfer

oanca cu s

le de tansferuri internationale;

serviciilor de

10)

t2)

co

nsultanfi financ iar[;

iuni de recepfiqnare, prelucrare gi eliberare a documentelor gi informafii

acordarea

necesare

gi

supravegherea creditelor, realizarea actiunilor

in vede

rdrii) creditelor gi a altor creanle ale bdncii, precum gi pentru efectuarea a

ta

n!ii

operafiuni

itifilor

Lis
in regula

ntul oficiului secundar sau in regulanrent-tip al oficiului secundar ce reglementea

oficiilor secundare aprobat de Corsiliul bdncii.

- orice persoana juridica ln care o alta persoana juridici sau un grup

activitatea

aclionAnd

concrete permise agenliei se stabilegte de bancd tn regulamentul filia

co

de persoa

defin: - echivalentul de 50 la suta sau mai mult de acliuni cu drept de

ld care permite acestei alte persoane jwidice sau gnp de persoane sd exercil.e

o cota s

conkol rea as
a

managementului sucursalei gi activitdlii

ei

deschidere a Sucursalei:

rerii.

Cererea se ?ntocmegte de cdtre pregedintele corsiliului bdncii

27

stii

Ana

dr., conf.univ., suport de curs ,,INSTITUTII FINANCIAR-BANCARE"

Cererea

I gi pachetul de docunrente se prezint[ Guvernatorului BNM in limba de

RM gi

notariaL

se

tr.

rroana imputernicitl. Banca striini solicitantl

nunregte

scrN

va r Wrezanta interesele ei.

m.
1.

rmafia neceqari pentru prezentarea cererii:

tras

hotdrdrea cu

in procesul-verbal al adundrii aclionarilor sau consiliului, la care a fost adopt

ivire la deschiderea sucursalei pe teritoriul RM, care trebuie sd cuprl

[ie: a. cu privire

wmdtoa

crearea sucursalei, b. cu privire la rnirimea capitalu

zd de introdus gi numirul acliunilo r, preconizate pentru emisiune, c. cu p

cale se p

tutului gi regplanrentelor interne ale sucrnsalei, d. cu privire la

la

consiliulu

lei, e. cu privire la alegerea comisiei de cenzori a sucursabi, f. cu privire

alegerea o gan
2.

3.i

VE

lui executiv al srircursalei

cd sucursala se va deschide avdnd statut de persoanl juridicd.

in care banoa strdini solicitanti detine mai pufin de l00Yo din acli

ca

tul de constituire privind organizarea sucursalei, in caz dacd deline

sucursalei

ietate in care se reflecti caracterul sucursalei, se indicd mdrimea capitalului. c

declarafia

de intodus, tipurile de acliuni, datele de identificare a tutwor acfionari

SE

fondatori

alege

1cu

icarea cotelor de participare anunlate in procente gi sumd, responsabili

pdrfilor pelnku

linirea hotirdrilor adoptate gi organele care solu{ioneazA conflictele apir

ntractul dat.
, semnati de pregedintele consiliului bdncii strdine, care doregte sd desc

riul RM, precum cd phta pentu actiuni va fi efectuati

zia

sc isd a

Bdnoii Cenfale a+Srii, in care se afli oficiul central al blncii sfi'd

m[

luri

r mbursabile,

a. solicitantul are autaria[n penffu activititi de ahagere a depozite

b. solicitantul are minimum doi ani e4perie4i de lucnr,

ninti o banci cu o reprxalie

nuv

linsr

nurnai din m{

bund gi in prezent

fild

de acesta nu se aplicd sa

fi aplicate misuri de const6ngere din partea supravegherii bancare.

is al Bdncii Centrale a

)rea s ucursalei pe

tirii,

in care se afld oficiul central al bincii sb'di

teritoriul RM.

Itime i diri de seamd a contro lului bdncii-

so

licitante

sfline.

Itimu lui aviz gi raport al firmei de audit independente pe banca-solicitantd strd

28

lll

I Ana
5.

OROdWA FORMARII RESI]RSELOR PROPRII ALE BANCII COMERCI

5.1. Resqrsele pruprii ale

blncii comerciale, importanfa qi tipurile lor

5.2. Capitalul bancar: capitalul acfionar, capitalul mininr, capitalul normativ total

Bib lio grafie recomandat

1.

Regularpentul cu privire la suficienfa capitalului ponderat la risc, aprobat prin Hoti.r

Consiliului de administralie al Bdncii Nafionale a Moldovei r-r.269 dn 17.10.200]t.

Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.130, art.310 (cu rncdificdrile

np le thrile ulterioare ).
Grrgorltp Cornelia. Activitate bancard,. Chiginiu: Cartier, 2005. 450 p.
co

2.

5.1. Resursele proprii ale

bincii comerciale, importanfa

gi

tipurile lor

Banca cotmerciala, ca oricare alta institulie financiara , activeazd inbaza legii care- i per

atagerea mijlo4celor

bine;ti, temporar disponibile, din economia nafionald

g.i

investirea aces

in ramurile economiei in care este necesar. Deoarece societitile bancare fac afucen
cu mijloacele bdnegti ale depuniitorilor, este indispensabil ca aceste

institulii

sd aibd un grad

de lichiditate, adic6 sd poatd acoperi cererea solicitangilor care au depus banii la prima cerinfd.
acest scop

b[ncile trebuie

Resurselq

proprii

sd dispund de

capital propriu

ale b6noii comerciale sunt constituite din capitalul s'ubscris de aclio

qi din beneficii[e distribuite 9i inglobate in diferite fonduri de rezerva sau de risc. Deti

capitalului propriu contribuie igr mare nrdsur[ Ia asigurarea stabilitdlii bdncii qi a eficie

activitilii ei E!

are

o inportantB deosebita mai ales in faza iniliald de activitate

a bdncii, cd

fondatorii suporta mari cheltuieli, investind atAt in emisiunea acliunilor, cit qi in mijloacer
cum sunt imobilele, mcbila, seifurile, programele bancare etc. Formarea gi rnajorarea capitrr
duce la hrgirea activit6;ii financiare a blncii.

Dinpunctulde vedere al gradului de stabilitate, resrnsele proprii cuprincl:

resurse stubile, care pot fi plasate pe terrren lung, constituite din capitalul social,

derezerva, prirneb legate de capitalul social;

y'

resursq temporare, care pot

h plasate pe termen foarte scurt, constituite din rezer

pentu pierderi la credite, dividendele de plata, fondwi gi rezerve constituite tenporar etc.

Capitalul bancar joaca un rol important pe parcursul activitdlii bdncii,la constitu

in

perioada de fuqcfionare gi la lichidare. Datorita acestui rol semnificativ capitalul este puLnc ul
esenlial al managementului bancar.
29

I n"" SpittU, tlr., conf.univ., sup*rt de curs,,INSTiTUTiI

FI

Capitalul propriu tndeplinegte

NAI\ICIAII.BANCARE"

protec!ie, operativa

reglementare.

caz de frlimentare a bdncii, din acest fond sunt achitate toate obliga;iunile
fata de deponenli

creditori; se nnnfine solvabilitatea pe parcursul activitilii bdncii indiferent

de aparilia u
cheltuieli neprevdzute. Aceasta este funclia debazaa capitalului statutar.

Functia operativd rezida in asigurarea b[ncii cu mijloarle financiare

constituie ban" activitLlii bancare. Resursele fundamentale pentru efectuarea operaliunilor
acti
sunt resursele atrase. ?n cadrul acestei funclii a capitalului propriu al bdncii:
se asigura o
adecvata de cregtere a operaliunilor active de menlinere

a cuacterului opera.fiunilor

bancare

confurmitate cu sarcinile bdncii.

populaliei gi al altor clienli ai bdncii pentru o funcfionare cu succes a bdncii, la

legile gi nornre
in vigoare care ii permit Bdncii Nationale a Moldovei de a efectua confroluLl aslpra activitd

bdncilor comerciale. Aceste reguli presupun nrnlinerea capitalului propriu minimal,

permite bdncii sd oblini autorizala pentru activitatea bancara; si existe o limita privind
valoa
creditelor acordate unui creditor; sd existe

o suficienta a capitalului

raportat la

actjLve

ponderate la risc etc.

Dinpunct de vedere teoretic, capitalulbancar indeplinegte wmitoarele funcfii:

o

proteje azi depo ne nf

ii in e ve ntua litatea

inso lvab

ilitdlii 9 i lichid

itd

lii

bdnc ii;

oabsoarbe pierderile neprevSzute penffu a nrenline increderea ca in conclitii de sffes

igi va putea continua activitatea;

. servegte Ia achizilionarea de chdiri gi echipamente pentru desfbgurarea activitigii;

.serve$te ca o

limiti

impusd pentru expansiunea nejustificatd a activelor.

Funcfia esenfiali a capitalului bancar este de a asigura stabilitatea bdncii.

Menlinerea mdrimii adecvate a capitalului gi achizifionarea de capital sunt subiec:te

esenliale de care sunt preocupali managerii bdncilor.

in

vederea satisfacerii nevoilor de capita

managerrentul bancar trebuie sd ia in consideralie rnmdtoarele elemente:

r regle me ntdrile b ancare p r ivind cap ita lul bdnc

ii;

rposbilit[gile bdncii de creqtere a capitalului.

5.2. Capitalul bancar: capitalul ac{ionar, capitalul
30

mini4 capitalul normativ totll

Ana SPINU; tlr., ccnf.univ", suport

cle

curs ,,INSTITUTII FIhIANCIAR-BANCARS"

Modul dq constitute a capitalului este reglementat at6t prin Legea instituliilor financialre,
cit gi prin regul4mentele emise de BNM.

Capitatult,propriu oI bdncii este constituit din capital social, surplus rle capital (capitalul
suplimentar), ppofitul nedistribuit (profitul nerepafiizat), capitalul de rezervat, precum gi

diLn {rle

fonduri de rerefva ale bdncii.

Capitalul social se constituie din valoarea aporturilor primite de la aclionari in conltul

achitirii acliunfior gi va

fi

egal cu produsul valorii nominale a ac]iunilor plasate 9i nunri]rul

acestora.

Toate acfiunile oferi drepturi qi obligalii aclionarilor ln funclie se tipul acfiunilor delinlte.

Delindtorii de acgiuni ordinare au dreptul de a participa la Adunarea generala a aclionarilor qi de

a-si da votul {n scopul aprobdrii diferitelor instucfiuni, ordine ce sunt de competenfir l]tr.
Defindtorii de 4cliuni preferenliale au dreptul de a primi dividende fxate
fiecdrui

an Capitalul aclionar poate fi majorat

sau micgorat inbaza

saru

nefixate la .fin(:le

hotirdrii Adunirii general{:

acfionarilor. Mpjorarea capitalului se va produce prin emiterea de noi acliuni sau prin virsa!'ea

mijloacelor b{negti in scopul majordrii valorii nominale a acliunilor ex.istente. Micgc,rai'ea

capitalului aclipnar se va efectpainbaza diminudrii valorii nominale a actiunilor sau in b{za
rdscunpdrdrii dp citre banca a acliunilor de la aclionari in vederea lichiddrii.

Surplusul de capital este format din contul diferenlei de preturi in urrrra plas6rii acliuni]tor
qi a

valorii nominale atAtlaprima ernisiune, cit gi la celelalte emisiuni srplimentare.

Profitul lterepartizat rcprcztnt[ profitul acumulat pe parcursul anultri de

impozitaro gi p[ata dividendelor.

La

gestiune drlpi

sfirgitul anului de gestiune, repartizarea profitului se va

aproba prin rnrpjoritatea voturilor Adunirii generale a acfionrarilor. Profitul poate fi disribuit in

scopul largirii relelei bancare prin deschiderea de filiale, reprezentanb; penfu achitaiea
dividendelor aqfionarilor ce de]in ac]iuni ordinare; ca investilii in noi tehnolrcgii bancare; trrenlfu
extinderea

oper[liunilor

gi servioiilor bancare etc.

Fondurilg proprii de reze,ma ale b[ncii sunt de rnai multe tipuri: fond de reznwa, fcn(lul
de risc, fondul

[e reevaluare

a urijloacelor

fxe, fondul

de stimulare economico-tnteriala qli allte

fonduri cu destinalie speciald. Fondrnile proprii au ca obiectiv asigurarea solvabilitd]lii,

lichiditnlii 9i plotejirii impofriva riscului de credit qi a ratei dob0nzii, riscului valutar gi a al]tor
riscuri.

Fondul (e rezewd trebrrie sd constituie nu mai pulin de

l5%o

dn

valoarea capitalu]lui

social al bincii, fiind format prin defalc[rile anuale din profitul net pdni la atingerea miirir]nii

prevdnrte

in Etatutul bincii.

Volumul defrlc[rilor se stabilegte de Aclunarea generala

31

I .+na Spifllu, dr., ccnf.univ., srxpsrt rie curs ,,lf\iSTlT{JTII

FINATCIA:R.-BAr{CARX"

aclionarilor gi tebuie sd constituie nu rnai pulin de 5% dn profitul net al societifii ban)are."

Capitalul de rezerva este plasat de bdnci ?n active cu lichiditate inalt6, care asigru:a fokrsilea

in orice nnnpnt. Capitalul. de rezewa este folosit nurnai in cazul insuficientei de prc,fit
gi se repartizead. penfu acoperirear pierderilor bdncii si/sauplata dobdnzii sau a altor venituri
acestora

aferente obligaliunilor plasate de ea'

Autoritilile bancare impun bdncilor o serie de norme privind capitalul

necesar

p,en1tru

constituirea, funclionarea bdncilor gi respectarea cotei normative a capitalului.

Banca Nalionala a Moldovei reglementeazi, bdncile prin Regulanpntul cu privire la

sufi.cienta capitalului ponderat Ia risc

privitor la rrenlinerea gi formarea unui anurnit nisel al

capitalului normativ total, capitaluluLi minim gi suficientei capitalului ponderat la risc.

Actualmente, toate bincile comerciale ce activeazi pe teritoriul tarii trebuie sa-si folmerze
capitalul normativ total drpd cum ulmeazi:

Capitalul normativ total include:

Suma totala a urmdtoarelor:

Capitalul de gradul tntdi

Capitalul de gradul doi
Minus:

Cotele de participare

in

calritalul altor bdnci, care delin licenla .Bdncii Nalionale

Moldovei
In calculul capitalului normativ total se includ acliunile

bincii aflate in circulalie.

Capitalul de gradul tntdi este componenta de baza a capitalului normativ total,

care

include:
Surna totala a urmdtoarelor:
a)

Acliuni ordinare;

b) Acfiuni preferenliale cu dir"idende nefixate gi acliuni preferenliale

crn

dividende fixater

necumulative emise cu ternpn nelimitat:

c) Surplus de capital (mijloac,e bdnegti oblinute de la cornercnhzarea ar;liunilor peste
valoarea nominala (fixata), inrluse

irn

punctele a) gib);

d) Profitul nedistribuit gi rezervele oblinute sau majorate ca rezultat al distribuirii

profitului;
minus suma totala a urnritoarelor:
e)

Mirimea necompletata

a reducerilor pentru

pierderi la angajamente condilionale

32

pierderi la active gi provjzioanelor pentru

I Ana SPINU, dr", cunf.univ., s{:port

cxrs ,,IN$TIT{JTII FEruANCIA]R-BANC.AEE,,

sle

f) Innbilizdri necorporale nete.

Capitalul de gradul doi

este>

corr4lonenta suplimentard

a capitalului normativ total gi

include:

- Acliuni preferenliale cumulartive gi parlial cumulative cu scadenta nefiixata.

- Surplusul de capital atribuit acliunilor preferenliale cumulative qi parlial cumulative

inclusiv

acfiunilor preferenliale con\ertibile

in acliuni

ordinare sau

in alte clase rJe acfiurni

preferenfiale.

-Datoriile subordonate cu scadlenta nefixata, cu condilia cd corespund urm[toarelor

ce:rin]ge:

a) sunt neasigurate gi corrplet achitate;

b) nu sunt recuperabile la cererea delindtorului;

c) rambursarea datoriei este solicitata de cdfe defindtor peste un termen nu mai mic de 5

ani de la data apariliei acesteia gi cu condilia oblinerii permisiunii prealabile dr: la llartca
Nalionala,;
d) pot

fi

disponibile pentru a acoperipierderile frrd ca banca sd fie nevoita

si

inceteze

activitatea;

e) in cazul lichiddrii datoria se achita dup6 onorarea cerinlelor tuturor creditorilor biincii,
dar ina intea satis fi

f)

ce

rii

cerinle

lo

ac

lio narilor

contractul sd nu stipule:ze clauze care ar putea anula caracteristicile datoriil.or

subordonate.

Datorii subordonate cu scadenta qi acliunile preferenliale, rdscurrpirarea si/s,au

convertirea cirora este prevdzuta prin decizia de emitere a lor, recrperabile cu termen limitat rlu

condi;ia cI indeplinesc wmitoarele condilii:

a) sunt neasigwate gi conplet achitabile;

b) au un termen minimal fix pilna la scadenta nu mai mic de cinci ani;

c) nu sunt recuperabile pana

la.

scadenta la cererea detindtorului;

d) in cazul lichidlrii datoria se achita dupd onorarea cerinlelor tuturor creditorilor bilncii,
dar ina intea satis fi

ce

rii

cerin

ge

lo

r aclio narilor

e) confractul sd nu stipuleze clauze care ar putea anula caracteristicile

datoriilor

subordonate;

f) in ultimii cinci ani pana la sr:adenta

a

se va aplica in fiecare an o amort;izare de'.L}Vo penl:rt

reflecta descregterea valorii acestor instrumente;

33

t^
I Ana spINU, dr., cc:rf.ueiv., smg:$rt cle curs,,ErusrgrqjTEE F{NANCIAIR-BANCARE"

g) surna totala a datoriei

subordonate qi

a acliunilor

rdscumpdrareer si/sau convertirea

c[rora este prevIzuta prin decizia de emitere a lor, cu ternpn limitat inc]use in capitalul de
gradul

II

trebuie limitata la50Vo din suma capiralului de gadul I;

Minus:
Mirimea capitalului de gr. II

Capitalul minim necesar

o defini gi

si o menfind, pentru

capitalut social

c:are depdgegte

rnirimea capitalului de gra<lul L

suma minima a capitalului de gadul

a eft:ctua

I pe care bancil trebuie sI

activitdli financiare,

- suma valorii nominale (fixate) a acliunilor plasatre.

Activele ponderate Ia risc sunt activele b[ncii gi unele conturi condilionale (ce repre,zirLti
un risc pentru banca) care se clasifica in categorii cu anumite ponderi ale riscului. Ponrler,ea
riscului atribuita unui anumit activ sau unui cont condilional determina pro(centul activuluLi dat
care se sumeaz[ cu toate celelahe active ponderate la risc pentru a deterrnina surna totlla a
activelor ponderate la risc ale bincii,

Astpra conturilor exhabilanfi,ore (care reprezntd, un risc penffu banca), anterior apticir:ii
ponderii riscului se aplica fictorrul de kansformare creditar[

qi apoi fiecare

categorie

ffarsformata este afribuita unei gslg,gorii de ponderare la risc in conformitate cu tipul activelor
sau cu

tipul partenerului cu care se efecfircazAtranzaclia.

Coeficientul suficientei capitalului

servegte la evaluarea suficientei capitalului ponder.at

la risc, unde capitalul normativ t<ttal reprezintd nunrlrdtorul iar activele ponderate la
r

epr e ztnti" numito rul

risc

Czlpitahrl aorrr atir,"

Total a.ctirze pcrr:.cler:ate La risc

x.

I OO : strf*rcierr"ta sapitalului

Incepand cu 31 decembrie 2012 cwntumul capitalului minim necesar se stabilegte in

mdrime de 200 mil. lei. Banca deline gi menline capitalul de gadul

I in rn[rime nu mai mi,la

decdt cuantumul capitalului minim necesar stabilit.

Blncile trebuie sd defind qi sil nrnfind coeficientul suficientei capitalului ponderat

in mdrime de

celpulin

16.07o.

34

Ia rirsc

I nna spimu, tlr., ccnf.univ., suport de curs ,,InlsrITUTII

6.

FINANCIAII"-BANCARN,

ROLUL $I CARACTERISTICA PRINCIPALELOR

TIPURI DE RESURSE
ATRASE DE cArRr gANcrr,E coMERCTALE

6.1. Caractpristica generald a resurselor atrase

6.2. Opera$unile de depozif ale
6.3. Resursple nondepozit sle

blncii

bincii

6.3.1. Crtditele interbanca re

6.3.2. Emisiunea valorilo

r mobiliare

Bib lio grafie recomandqt

1'

Regulanlent privind facilitdlile permanente de creditare acordate bdncilor

de c6te Banba
Nalionafu a Moldovei, aprobat prin hotirdrea Consiliului de adminishafie al
Bdnlii
a Moldovei nr.70 dn 23.03.2006, in vigoare dn zt.04.ztl06. in: Monitor]ut
I$i9ytu
Oficial al Republicii Moldova nr.51-54/188 din 31.03.2006, cu ttodiddrii;;;

2'

Regular4ent cu privire la condiliile, rrndul de emisiune gi circulalie a certificatellrr

bancare de depozit gi a cambiilor bancare, aprobat prin Hotdrdrea Consifi"fri
ili"
administralie al Bdncii Nalionale a Moldovei nr.94 din :i.O:.ZOOS. in: Monitorul
Oticilal
Repubilicii Moldova, 2005, nr.67-68, cu modificlrile gi corrpletirile ulterioare.
3l
Regular4ent cu privire la operaliunile de piald deschisf ale Bincii Na]fionale a
Moldovioi
cy
rnobiliare de stat, aprobat la gedinla Consiliului de administratie al giindii
-valo$
Nationalo
a Moldovei, proces-verbal nr.33 din 11.09.1997. in: Monitorul Oficizrl ]al
Moldova,1997,
nr.62, cu modificdrile gi corrpletirile ulterioare
fenublic[i

3.
.

4.

corplet{rile

ulterioare

'-

6.1. Caracteristica generali a resurselor atrase

Bincile caft tind spre o dezvoltare rapida febuie sd ia in considerare lactorii esengia[ jn
cregterea depoziltelor, factori care pot fi controlali (efectul de pronnvare, serviciile oferiti:,
dobdnzile bonifigate) qi factorii care nupot fi controlali, de natura economica.
Toate bdngile au posibilitatea sa-si conholeze depozitele

prin intermediul ratei

dob6rnzili.

Nivelul depoziklor frebuie corelat irsa cu posibilitdgile privind plasamentele profitabile

$i
oportunitSlile dg investilii, precurn gi cu situafia economica a tarii. inL scopul atrager]ii
depozitelor, binqile frc apel la servicii de marketing la bonificarea unor dobdgzipromilitoare
$i
la oferta certificatelor de depozit gi de economii.

De obicei resursele afrase de banca constituie aproximativ 80Vo-90Vo dlin resursele tc,tale

ale b[ncii Acqste resurse bdnegti sunt necesare penffu reahzarea operaliunilor

activi,.

Mobilizarea pe r[rr termen anumit a mijloacelor bdnegti tenporar disponibih de Ia persoanel]r

E^
f;

Ana SP{NU, tlr., canf.uwiv., s,ug:*}rt

fizice gi juridice

ii

cte

curs,,!&IST{TUTII FIftJANCIAIR-SANCIIRS"

permite bdnciii sd foloseascd aceste mijloace pentru creditarea agenlilor

economici.

In funclie de caracteristicile resurselor afrase, ele pot fi gupate in:

'

resurse depozit, pe care banca le poate avea in portofoliul ei. Dintre acesteia. fac parte:

contuile de disponibilitifi ale aE;enlilor economici, ale persoanelor fizice, ale instituliilor
financiare gi publice, ale blncilor gi Trezoreriei statului; depozitele la vedere qi la rcrmen ale
persoanelor fizice gi juridice; cer:tificatele de depozit; depozite ale instituliilor finarrciare

b[nlii;

internafionale; depozitele coresponclente ale altor blnci; sumele intranzit intre unitilile

'

fi

resurse nondepozit, pe care banca le poate procua ?n situafii dificile, cum ar

lichiditdfi Dinfe acestea fac parte: imprumuturi de la Banca Nalionala

liprsa de

Molclovei;

imprumuturile de pe pia,ta interbancara de la ahe bdnci; vdnzarea temporara a bc,nu'ilcr de

treznrerie gi a altor titluri de stat sau a valorilor rnobiliare corporative pe care le are
e

in. porto

foliul

i; emiterea ob hga liunilor, camb iilo r bancare.

6.2. Operafiunile de depozit ale

bincii

Depozitul repreztntA o valoarerdati spre pdstrare, deosebim:

1. in dependenld de categoria deponenlilor:

- persoane ftzice - persoane juridice,.

2. tn dependenld de condi1iile contractuale:- la vedere

Depozitul la vedere

- are wrmdtoarele

caracteristici:

retrase frrd" preaviz 2. pe baza acestor conturi pot

1-.

la termen

- de ,economii,

mijloacele pot fi

depusrer

fi eliberate cec-uri 3. pot fi

in cont gi

reffasie atlit sub

fornrd de numerar cdt gi prin virament 4. delindtorul contului va pl5ti un co.mision irr sumd fiixd
lunar sau penfu fiecare cec emis 5, banca conrerciald este obligatd sd menlind Ia banca centrald

rezBrve mai mari pentru depozitrlle

la vedere fali de cele la termen

(rezervelle minime

obligatorii).

Din cdegoria depozitelor la vedere fac parte:

- conturi deschise de persoano fizice cu menliunea depozit lavedere;
- conturi cwente (de decontare) deschise de unitd1ile economice;
- contriri corespondente desch.ise in BNM gi alte bdnci conrerciale.

Din categoria depozitelor la vedere mai fac parte conturile hibrid, sau mixt -' este o
sntezA intre contul de decontare gi contul de imprumut. Clientului de cdtre banci

se deschi.de

'banca
un singur cont in care sunt reflectat,s toate operaliunile. Daci soldul contului ob{ine credit,

are mijloace

proprii, dacd in debit, inseamni ci banca a imprumutat clientul (ia acornlat cr:edit).

36

t*
I Ana SPINU, dr., ccnf,.univ., srup*$

eie

curs ,,Ii{ST1TUTII FITANCiAIR-BAIUC.d1RE"

in ambele cazwibanca cabuleazd, dob6rnz\ in cazul in care dobdnzile se calculeaza in crgditul

contului sunt mai mici decdt dobdnzile calculate pe debit.

Overdraft

- cont analogic

cu contul curent, ins[ nu este cont sintetic, adici pe el ntL srnt

reflectate toate operaliunile clientuhri, particularitatea acestui cont este cd pe contul

de, deco;rtare,

clientului i se acceptd uneori si aitrd sold debitor, aceasta qi reprezintd overdraft-u! adicil sold
debitor pe cont de decontare. Deosebirea dintre cont curent gi overdraft constd in faptul

ci

dac6

soldul pe debit la contul curent este permanent, atunci la overdraft sunt intdnryldtoare. Exist6 un
contract incheiat intre bancd gi clierrt, in ceea ce privegte mdrimea overdraft-ului gi termenLul de
lichidare.

Conturile Now

constau in posibilitatea de a achita instrumente d,o plati (!;ec-uri) in

folosul persoanelor terfe. Aceste conturi de obicei se deschid persoanelor fu:ice sau institr4iilor
non-profiL
Depozitele la Termen: 1. aceste conturi nu sunt destinate pentru efectuarea decontdrilor gi

in baza lor nu se elibereazl cec-wi 2. mijloacele pe aceste conturi circuld foarte incet 3.
mijloacele de pe aceste conturipot ii retrase doar drpl preaviz4. rata dobirudi e mai miare dec;dt
la depozitele la vedere gi de multe

ori Banca Centrali stabilegte limita maxim[

ratei dob0rzii 5.

penfu acest tip de depozite, norrn rezervelor obligatorii este mai micd conparativ curdepo:ziterle
la vedere.
Depozitele la ternrn pot

fi

de 2

tipuri:

1. depozite la terrnen propriru-zise - se depun bani in cont pe un anumit termen prestabilit

qi

dupi expirarea termenului, depozjitul se considerd la vedere

2.

depozite

la termen cu preaviz -

se depun mijloace

in cont, gi dupii expirarea

contractului se consideri contractul reperfectat, de aceea in canil in care clientul doregte sd

retrag[

anii,

trebuie sd ir4 tiinlezo banc a.

Depozitele de Economii: 1. mijloacele pot fi refase fdrdpreava2.rata dobrinzii e mai

mare fa15 de depozitele la vedere dar e mai micd ca dobdnda depozitelor la termen 3.

liri

in

multe

existd limitd maximd.

Cea rrrai populard formi de depozit de economii

a fost livretul de economii. Ele sunt

connde deoarece inscriu la sfirsitul oerioadei automat in livret.

37

T^
Ana sFINU, dr., conf.un!v., sruport
$
6.31.

cle

curs,,lrusrETu?"ll $g*{ANCIAIR-BArucaftg"

Resursele nondepozit ale bdncii

6.3.1. Creditele interbancane)

O susa importanta,

utilizata de banca comerciala pentru nenlinerea lichiditilii

9i

corrpletarea resurselor financiare necesare, repteztntd, creditele interbancare.

Creditele interbancare sutx centralizate atunci cAnd Banca Nalionald a Mold<lvei

a,lorda
credite bdncilor connrciale, iar cred'itele interbancare descentralizate sunt in
cazul c6.rrd o banca
conprciala sau alta institulie financiara acorda credite bdncii comerciale.

Creditele interbanca re centralizate

Banca Nalionala a Moldovei poate oferi bdncilor comerciale urmltoarele tipuli de cred1te
interbancare:
L. credite directe;

2. credtte overnight;
3. credite de lombard;

4. facilitate sub forma acorduriLlor REPO.

Creditele interbancare centahzate repreztntil in esenld un mijloc de realizarc a politicii

rnonetare creditare a Bdncii Nalionale a Moldovei gi un mijloc de administrare a lichiditdrtii

b[ncii.

Creditele directe sunt acordate de Banca Na!:ionala

lMoldovei bdnailor

conerciale pentru ca acestea ulterbr sd le acorde cooperativelor de construclie a locuinl:elor,

pentu complexul agroindustrial gi in alte scopuri in economie. Aceste credite sunt acordate
bdncilor la o rata debaza a dobdnzii stabilita de Banca Nalionala a Moldovei, echivalernta cu rata
debaza la creditele pe termen lung in vigoare la data acorddrii. Ca surse de asigurare alcreditelor

acordate bdncilor comerciale servesc mijloacele

din contul coresponderf Inro,

rezervele

obligatorii qi valorile mobiliare de strat disponibile din portofoliile proprii ale bincilor.

'/

a Moldovei per;te nc)apte

bincilor comerciale in scopul efectudrii plalilor acestora, precum gi in scopul menlinelii
rezervelor obligatorii. BNM acordd credite overnight, in lei moldovenegti, cu termen cle
Creditul overnight se acorda de Banca Nafiona.la

rambursare in prima sesiune de decontare a urmdtoareizile operalionale qi astfel aceg: creclit

considera credit cu termende o zi. Pentru
treb uie sd indep

a avea acces la acest

t[

se

de credite, bdncile comer,liale

lineasc[ urmdtoare le c erin,te :

. sa incheie un conffact privind prestarea acestor operafiuni cu BNM;

'

sa nu aibd restante la creditr:le contractate anterior gi aflate

operaliuni de piafa deschisd in ultimele 2 luni;

38

in gestiune de lkrmbard

gi

t^

I Ana SPINU, dr., ccnf.univ., sup*ffi $e curs ,,lNsrE?tITII

FF&IANCIATR.-BANCAR*"

Dupd incheierea contractulu.i privind acordarea creditului overnight

banca comerciala,
pentru oblinerea creditului respectiv, c<>mpleteazd cererea pe
un formular-tip, acces6nd posta
electronica, gi o fransmite la Banca Nalionala a Moldovei p6rrd b orele 18.00-20.00.
Ce,rerile
corrpletate cu erori sau care sunt transmise mai tilrziu cle ora stabilita nu sunt acceptate.
Dupd

afnhza cererilor Banca Nalionala

a Moldovei

transmite a,vizul privind acceptarea

sau

in baza avizr:lui de accept, Banca Nalionala a Moldovei iru:egistreazd

creditului overnight in corLtul Loro al bdncii gi dispune blocarea hArtiilor depuie ca

neacceptarea cererii.
sumele

garanlie de banca.

'/

Facilitatea de lombard repreztntd cunpdrarea de cdtre BNM il activelor eligib.ile

vdndute de cdffe o banca comerciala la un pre! determinat, urrnata de recunpdrarea
aceloral;i
active de cdte banca comerciala de la .Banca Nalionala a Mold.ovei la un pre! determinat

rCe

recunpdrare, in timp de maximum cinci zile. in alli termeni, Banca Naliorrala a Moldovli, in
scopul administririi

lichiditdlii bdnr:ii comerciale, acorda un creclit pe un termen de maximum

cinci zile, asigurat cu active eligibile.

Activele eligibile repreztntd. valori mobiliare de stat, dematerialaate, emise de Minis;terul

Finanlelor in rnoneda nafionala. Activele se considerd eligibile nu:maidacaprev6d data scadentei

dupi data recumpdrdrii de banca comerciala gi au termen de circulalie de

data cunpdrdrii lor.

p6,pE

h,91 cle zil,l din

Bdncile comercble care vor fulosi facilitatea de lombard trerbuie sd incheie un o,cntract cu
Banca Nalionald

a Moldovei, pe o penioada nelimitata de timp, care stipuleazl

t:ond,ig.iile,

inclusiv terrnenul de cumpdrare gi recumpdrare a valorilor mobiliarre de stat conform ftrcilitarrii

lombard. De asenpnea, pentru orice solicitare de folosire

a facilitagii

<te

rJe lomb,ird b&nc&

conprciala va prezenta la Banca Nalionali a Moldovei o cerere care conline toate condiliile

solicitdrii Cererile care nu sunt perlbctate conform indicaliilor Biincii Naliorrald a Moldov,:i nu
sunt examinate gi sunt declarate nule. Cererile sunt aprobate timp dte 2 ore de la dataprimirii lor.

'/

Operaliunea REPO reprcztntd operaliuni de vdnzare a valorilor mobili.zre de stat

cu rdscumpdrarea ulterioara a acelcrragi valori

h o dafa anumita sau la verdere gi la un pr,e!

anumit, stabilit la data vdnzdrjl..

BNM poate fi atit cunpdritorul ini;ial al valorilor mobiliare de stat (RE,PO de cumpirare,),

cit gi v6nzdtor inilial (REPO de vdnmre). Prin operaliunea REPO de

cumpdra,re

ban<>a

conprciala aftage resurse financiare temporare in scopul rrrnlinerii lichiditdlii ei. in sc:opul
alimentarii bdncilor cu lichiditili este util:zata operaliunea de cumpdrare a hdrtiilor de valoare
stat. Deci, in scopul

creditiriibdncikrr comerciale BNM llilizeazAacordul

39

cle

REIPO de crunpirare,

I ena spinu,

dr'.,

ccnf"univ., sup$rt

cie

curs,,INsrgrurrl

F,INANC{A,R"-EANC,&Rfi,

Operaliunile REpO de cumpdrare sunt de

doua tipuri:

'

operaliuni REPO de currpdrare la rata variabila,

unde cererile sunt satisfdcute la ratele
REPO propue de cdtre b6nci;

'operaliuni REPO de cumpdrare larata fixata, unde cererile acceptate se satisfrc ktrata
anuntati de BNM.

In scopul efectudrii

respecti'u'elor operaliuni sunt folosite valorile nobiliare

r1e stat

rcu

ternpnul de la data franzaclieipdni la data scadentei de p6ni

la 1g0 de zile. La efectuarea
tanzaclbi REPO ternrenul de la data rdscumpirdrii p6nd la
scadenta valoribr mobiliare dr: stat
nu poate fi mai mic de trei zile lucritoare.
Operaliunile de piala deschisa se efectuea zA prn intermediul licitagiilor
desl6gurarre 6e
BNM' BNM declara tipul, termenele gi volumul operaliunii sau r,ata
REpo prinff-un comunicat
cel pufin cu o zi pdnd la desfbgurarea licitagiei.

Licitalia se desfigoard inbazr cererilor depuse de bdnci la BNM. perffu

fieca:e dara
scadenta atranzacliei REPO de cunrpdrare (cu exceplia tranzacliai
REpo de cumpdrare
la

de

ratra

fixata) un participant poate propune maximum cinci variante de preturi.

Dtpi

determinarea rezultatelcrr

avizele de incheiere

licitafiei in

aceeagi

a ffanzacliei ItEPo. Conform

zi, BNM expeilazd participargilor

rezultatelor .licitaliei, Comisia 6e licitagie

intocmegte programul de stabilire a preturilor de rdscunpdrarc a valorilor

nnbiliare de

stlt

in

cadrul fanzacliei REPO de cumpirarre $i rapoartele de bilan! al licitafiei. in,bazadoc,umentelor

respective la efectuarea operaliunLilor de cunpdrare gi REPO de cunp6rare,
trans

brul

mijloacelor bdnegti in conturile Loro ale bdncilor cornerciale de cdtre BNM se efectueazd
mrmai
dupd fansferul valorilor mobiliare der stat in contul BNM.

Creditele interbanca re descentralizate

Pe linga creditele interbancare centralaate, bincile comerciale prct obline

credile

interbancare descenfalizate de la bin,cile comerciale.

Creditul interbancar descentralizat reprezinti acordarea creditelor de c[tre o bancd

cornerciala altei bdnci, prin care se reahzeazi. funclia de atragere qi repartizare de c6ffe
brinci
inre ele a resurselor bdnegti tenporar disponfuile pentru administrarea lichidit[lii gi oblinerea de
profit.

La etapa stabilizdrii oricdrui sistem bancar, principala sursa de formare a

resurselor

bancare, pentru majoritatea bdncilor rcprezintd nu atragerea depozitelor, cum. se obfnuiegte

in

societatea dezvoltata
res

din punct de vedere economic, ci utilizarea creditelo,r

urse tenporar dispo nib ile.

40

interbancare ca

I^

Ana SFINU, tit'., conf.unlv,, suSr#rt *e curs,,lNsTgTa'l?'ll FSNANCIAjR-EAI{CARtrj"

Un frctor important pentru

desfigurarea operaliunilor de credit r:eprezinti existernta

contului corespondent, relaliile co.respondente cu banca debitoare,

reputaJ:ia sau locul b6ncii
debitoare pe pielele nronetare gi ftnanciare, situagia financiara
a acestora, clientela,
re{eaua de
corespondenta gi releaua de filiale. Alegerea b6nci debitoare
este dictata gi cle specificul b[noii,
de gama de operaliuni efectuate de aceasta gi de serviciile prestate.

Posibilitatea acorddrii creditelor interbancare depinde de permanenta gi

siguranla relarlii1or
corespondente dintre bdnci, de stilrrl

gi nndelul de lucru al bdncii. Mdrimea creditu.lui acorilat

depinde de volumul incasdrilor bdru:gti ale bdncii debitoare, de operaliunile

efectuate, precum qi
de starea fiaanciara a debitorului.

Creditele interbancare sunt acordate inbaza contactelor incheiate intre b6nci

Contact,ul
de creditare se incheie inbazaconvenfiilor generale ale bdncilor privind
colatrorarea klr pe piala.
Contractul de credit frebuie sd prevarld urmdtoarele:
o

pdrlile participante la conhact: banca debitoare gi banca cre ditoare;

'suma

creditului acordat, termenul acorddrii, destinalia, modalitdlile

d.e rambupsare gi <le

achitare a dobdnzii;

r asigurarea creditului;

odrepturile 9i obligaliile pdrliklrprivind indeplinirea condigirtlor contractului;

oternpnul de valabilitate al contractului gi alte condigii.

Pentru obginerea unui credit interbancar, banca debitoare preztnti, bancii
urmdtoare le do currpnte

l.
2.
3.

credir:oarre

statutul bdncii;

autoraaliaprivindefectuareaoperaliunilorfinanciare;

bilanlul contabil al lb[ncii pentru perioada de gpstiune gi pentru perioadele

anterioare:
A
a.

informalii privind

5.

fisa cu specimenele semnitrnilor gi cu amprenta starnpilei bdncii;

6.

exfasul privind credlitele interbancare oblinute

me nf inerea no rmative

lor lic hid itd f ii;

qi acordate de cdtre bsnca

respectiva;
7.

ahe documente solicitate de banca creditoare.

6.3.2. Emisiunea valorilor rnobiliare

in scopul atragerii resurselor

barnca comerciald poate emite

nnbiliare:

4t

urnritoarele tipgri de valori

I e"* Spirgu,

dr'.,

ccrtf.univ., srup$rt

cie

curs ,,trftlsTITUTII FlrsA&iclA]a-tsAruc.plRg,

Certificatul bancar de depozit;

Cambia bancafi,;

Oblig;atiuneabancard.

Certificatul Bancar- este o 'valoare mobiliard care

int-o banci

atestd depunerea mijloacelor binergti

gi dreptul delin[torului certificatului de primire, la expirarea termenului stabilit, a

sumei depunerii gi a dobdnzii aferente.

Tipuri de certificate de depozit:

1'

Certificat bancar de depodit cu scont este un certificat bancar de depozit

?n

care nu este

stipulati condilia de calculare a dobdnzii, care se vinde inilial la un pre! mai mk: deciit
valoarea nominald gi se rdscurrpird la scadenli la valoarea nominali.

2. Certificat bancar de depoziit cu dobindl este un certificat bancar de depozit

in

car,o

este stipulatd conditia de cabulare a dobinzii la valoarea ncrminald.

Termenul de circulafie a certificatelor de depozit nu poate depdgi 1 an

Cambia bancari este un titlu emis de banc5 in care banca iqi ia angajamentul de a
rambursa suma plus dobdnda. Cambiile bancare se emit nurniai in forrra materializatd r:u
me

nliunea'bamb ie b ancari ".

Diferenfe intre certificatul de depozit gi cambia bancard:

1.
2.

certificatele de depoz;it se emit numai Ia termen;

iniliativa emisiunii unei cambii bancare apfrne bdncii, in cazul certificatului

iniliativa aparfine clientului;

3.
4.

certificatele se emit

inL

sumi

fxi

pe cdnd cambiile in sumd arbitrard;

in cazul certificatelor ele pot fi delinute pdnd la scadenld gi

inLcasatd dobdnda, in

cel mai bun caz pot fi vAndute pe piafa secundarS dacd ea ester dezvoltatd, pe
cambiei ea poate servi drept instrum,ent de plati penfu achitarea

mirfirilor

cdnLd

in

cazul

gi serviciilor.

Obligafiunea bancard este un titlu de credit qi are practic aceleagi caracteristici oa gi

creditul bancar.

in scopul affagerii de mijloacer bdnegti tr conformitate cu legislafia in vigoare gi in nLodul

prevdzut de statut banca poate emite

obligafiuni nominative.

Banca are dreptul sd plaseze obliga{iuni de clase diferite, inclusiv purtdtoare de dobdndi
gi/sau cu scon! precum qi convertibile in acfiuni.

Aprobarea claselor gi numdrului de obligaliuni autorizate spre plasare fine de competenfa

exclusivi a adunirii generale a acfionarilor. Statutul bdncii trebuie si contini date despre rrLodul
de emitere a

obligaliunilor autorizate spre plasare.

42

I u"" spirou, tlr., conf.univ., srxport *e curs,,INsTIyuTtt F{NANCIAII-BANC.aRfi"

7. STRUCTURA OPERATI{.INILOR ACTTVE AT,N

NANCII COIVIERCIA,LE

7.l.Esenfa gi tipurile operafiunilor active ale bincii comertiare

7.2. Activitatea gi politica investifional[ a bincii comerciale

Bib lio

rafie

re

om an d at d :

Regulamentul cu pri,rire la investiliile bdncilor in irnobilizdri corporale, aprobat

1
prin Hotirdrea Consiliului de adnrinistralie al Bdncii Nalionale a Moldovei rrr.384 Ain :Zg
decembrie 1999. in: Monitorul ofic jial al Republicii Moldova, 2000, w.r-4,
7.1. Esenfa pi

tipurile operafiunilor active ale blncii comrerciale

Activele bancare reprezinti totalitatea disponbilitdfilor bdncii care

genereazd profit

qi asiguri

realtzarea scopului general al managementului bancar, totod.atd activele r;unt

cele care genereazi cel mai mare risc penffu bancd de aceea gestionarea lor necesiti a fi
prudentd.

Conform arnl:zei bilanlului contabil, portofoliul activelor a unei bdrrci conrerciale este
structwat in

pafu categorii mari: Numerar in banc6; Portofoliul investifional; Portofoliul

rle

credite; Chdiri, mijloace fixe 9i alte imobilizdri

pe

Prima categorie care se numegte " numerar in bancd " se forrrcaza

mijloacelor bdnegti aflate

in

cas6, rsafeu,

cont

corespondent

la

Banca Cenfald

sau

bua
la

alter

bdnci.

A doua categorie

al

de active retpreztntd, porto.foliul investitionaL

Portofoliu irwestilional

cu drept rle proprietate de

joac6 un rol imporl;ant in gestiornr:a

unei bdncii reprezinti totzlitatea titlurilor de valoare delinute

bancd la un morrent dat de timp. Valorile mobiliare

activului bdnc ii deoarece

1.

ele permit b[ncii

2.

pot

sd"

utihzeze toate fondurile de care ea dispurLe la

un

morrenll

dat;

care

ajuta

banca cu resurse lichide

corespund cerinlelor
3. contribuie

la

de

lichiditate

prin

achizilionarea

de valori

rmobiliarer

bdncii;

diversificarea portofoliului

de active gi deci la

p,rotejarea

bdncii impotriva riscurilor financiare.

Activitatea bdncilor pe piafa valorilor rnobiliare contribuie direr:t

bazei

de

venitr:ri

din contul

diviilendelor

qi

dobdnzilor obfinute, diferenleri

43

la
de

e.rtinderea
curs, precum