Sunteți pe pagina 1din 49

t^

I Ana SPINU, tlr., ccnf.univ., suport dr

curs,,Il\srlruTll

FINANCIAR-EANCJI&a"

qi la menlinerea nivelului necesar de lichiditate, la adaptarea mai ugoard


la schimbdrile
conj unc:turii piele i.

in general, de tipul valorilor: motriliare


care circuld pe piala de capital al +flrii respective. in calitate de obiecte ale in.rzestiliilor
lStructura portofoliului inl'estilional depinde,

pot

diferite valori mobiliare, insd, conform standardelor internalionale


de conLtabilitate, toate valorile nnbiliare se impart in: a) valori mobiliaure investiilionale; b)
valori nrobiliare procurate penffu v6"nzare.
bancare

servi

financiard ponderea valorilor nrobiliare investilionale qi celor proourate spre


vdnzate in portofoliul investilional al bincii constituie 71Yo respectiv 30o/o. Valoril: mobilia.re
inLpractica.

investilionale reprezinli, acea

parl,e a

pe c0nd valorile rnobiliare procuriate

portofoliului

pentru

care asigurd cele

mai

importanle venituLri,

vdnzarc asigura lichiditatea acestuia.

Factorii care influenleazd formnrea portofotiulai: Strategia


Existenla unor
Expunerea le

I,a
venitwilor

pie,te secundare

risc;

globald a b[ncrii;

stzrbile; Lichiditatea valorilor rnobiliar,s: prolitabilitatea:

Impozilarea; Existenfa asigurdrii.

formarea portofoliului valorilor nrobiliare se

urmdregte

scopul

gi rninimizlrii riscrni.lor. Penffu bancd sarcina se mai complicd

rnaximizd.rii

cu ft4rtul

;i

ea

febuie sd rnmdreasci nu numai shuLctura cea mai eficienti a portofoliului valorilor mrrbiliare. ci
gi struct'ura activelor in generaL

A trcia

Portofoliul de credite, subinlelege valoanla tr-turcr


creditekrr qi leasingul financiar pind la sciderea mdrimii formate a fondului de ris;c.
Calitatea portofoliului creditebr se stabilegte drpi urmitoarele criterii: strructuni;
lichiditate (termen de scadenjd); gr:adul de utilizare; profitabilitate.
Dr"rpd

1)
persoanelor

categorie de active

strur:turt, portofoliul creditelor se desconpune in:


dryd tipul de debitori: credite acordate persoanelor fizice; credite

acordate

juidice;

2) dupd tipul de credit - (ipotecare, de consum), drrpd scopuri, determinanla


gadului de bonitate al fiecdrui. tip de credit pentru banc[. Din erperien{a anl]or
precedenti banca stabilegte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile gi pugin riscante

penfu

ea, penfru a stimula cregtereil volumului acestor credite in portofoliu.

3)

dupd

tipuri

de ramuri creditate

credite acordate persoanelor juridicr:, care

rje

impart tr subgrqre drpd ramuri (indrstriale, comer!, agricultwd). Se va deterrnina tipul. de credit
care este optim pentru

banci gi el va fi stimulat.

']'

nna srir,r

dr., conf'univ., suport de curs ,,IN$TITUTII FINANCIAR-BANCART"

Dupd

lichiditatea creditului presupune termenul de scaderrfd a lui qi


clauza,de

revocare.

Portofo
mediu (1

5);

Dacd
creditelor

pe

menline in
Creditele

pe

banca optead,

Dwd

maJorarea pro

pro

indeplinirea

decide s6 nrentind portofoliul creditelor lichid

rnEn

ea

va

I an); ter

majora pondepea

de majorare a lichidititii eie va


foliu intr-un volum mai mare creditele pe termen nediu gi lung.
npn lung sunt cele mai riscante pentu bancd, din aceste considerente
scurt. Dacd banca are alte posibilitdli

re o pondere majord pentru creditele pe termen scwt qi mediu

de

utilizare

se

presupune resurselor din

ponderii creditelor

care aceste credite sunt

in total active este beneficd pentru bancd cdci drrce la

ului ei
ilitate

rcznlvarea problerrri profitabilitdlii portofoliuluri de credite duce Ia

ului gestiuni i bancare.

ilitate

Drpd
(banca va

ncd

ul

finanfate. Maj

Dr4i

de credite se gnpeazd in tuei subgrupe: termen scurt (pAnI


la
n lung (5 qi mai mult).

portofoliul creditelor se ar:r,lueaza 9i drpr gadul de e4punere la r{sc


creditele in 5 subgrrpe mari): standarde, supravegheate, substandarde, dubioase,

di

compronuse.

A patra

categorie din portofoliul

de

active este prezentati de sldtliri, miiloacetrtxdtsi

Banca este in drept sd definl active rnateriale pe termen lung, achizi{iona.te


in

schimbul ra

in

care in

rs[rii creditelor, indecurs de l8 luni din


termenului

conercializate,

ternen lung

indicat

data achizitrionirii

acestora. in<>azul

aceste active materiale pe termen lung nu au fost

loarea lor se reflecti la pierderi Concomitent valoarea activelor materiale pe

ute la pierderi se reflectd la contul memorandum pentru evidenfa qi

conprcializarea ulterioard a acestora. Termenul de delinere a activelor materiale


pe termEn
lung achizilio te ln schimbul rambursrrii creditelor, se prelungegte numai o singurd
dati pe o
perioadi nu rna mare de 1 an. Activele material pe termen lung sunt folosits
de cltrc o band[

conprciali

m reglementdrilor gi normelor stabilite de B.N.M.

Stuc
sale. Totodatd

plan

si

fie

iunile de creditare (60%-70%), pe al doilea plan sd fie portofoliul investilicnpl

Q0Vo-30Yo), pe
patrulea plan

activelor permit bdncilor comerciale de a gestiona eficient gi corect actjve[e


ndinfa de structurd a activelor bancare frce ca in Republica Moldova pe prit'n

si

I teilea plan sr

se plaseze lichiditdfile (numerar, r2%), 9i,

situeze imobilizdrile in investilii capitale (6%).

45

in sfirgit, pe pl

I.

I Ana SpINt], dr'., conf.univ., sugr*:t

curs,,gru$TET{"}TEI Ff }JA$CEAXI-8Aru{:r{RX"

cEe

Determinrind ponderea fiecdrui corponent in structurd b[ncile


structura activelor

in

conformitale

cu

strategia

gi

iqi

EranJeaza

scopul urmdrit.

Fentru a-gi atinge scopul de max.imizare a profitului bdncile tind

si

majore:23 porlderea

activelor generertoare de profit in total active. Acest proces poate condiliona lipsuri temporare de

lichiditSli ce duc la cregterea che,ltuielilor prin procurarea urgenti a resurselor,


cliente.lei, deoarece se frce pe baza inchiderii

de filia1e sau refuzului de

rpi pierderea

moilerniz:arer a

mijloacelor fixer gi refelelor informa.tice existente.

Iractorii externi ce influenleq,zd structura activelor sunt nivelul de der'zoltare

i capar;ita.tea

pielei nnnetarre, dezvoltarca pielei capitalului, limitele impuse de c6tre actelie de


reglementare,precum gi starea generald

cle dezvoltar e a

lilrii;

Itactorii interni ce ffiuenlea:zd structura activelor sunt strategia de de:rvoltare il bincii,


diminuarea bancard qi a unitdlilor teritoriale, gi capitalul bancar

Necesitatrsa gestionirii activelor reiese dn amlua eficienlei acestora ce se ref: rd Ia:

- Structura activelor trebuie


se

sI

corespund[ legisla]iei in vigoare. Sub acest

va gestiorn corespunderea activelor

fali

de

nornple

de

asprect

lichiditate, pro'rizioaneltr

fald de risc, a necesitililor pentru a,;opelirea riscului ratei dobAnzii.

- Activeb trebuie
activele lichide

sd corespundii

in cantititi

cerinlelor de lichiditate a bdncii

estimate de ea

in

tranca iqi va nLenline

conformitate cu politica

gi

srtrate,gia de

dezvoltfare.

Activele trebuie sd fie prolitabil.e, cdci ele sunt unica sursd de profit a

b6ncii. F'rolitul

reprezint6 nu numai dorinla acfionarilor dar qi sursa de existen{d gi stabilitate a bincii.

- Activel: ffebuie

sd

fie

sigure

Scopul. managernrntului activelor este

sI

creqterea

profitabilitdlii duce

lla creqft:rea de risc.

se corelezn profittbllitatea active.krr

cu gradul

de risc

acceptat de banc6, banca nu se va implica in active mai riscante.

7.2.Acfivitatea gi prolitica investifionali a bincii comerciale

Ilanca

este o

institulie finarnciarii care

ab

acestora tarsferabile prin

sau echivalente

aceste mijloace, total sau par[ial

al'rage de

lapersoatrc frzice

r;au

juridft:e depozite

diferite irsfumente de platii, 9i care $ilize'arA


pentru a acorda credite sau a frce investifii pe propriul r:orrt gi

risc.

Maximizarea valorii investilieiproprietarilor inbancd repreztntd,obiectivul lirndarnerrtal


in jurul ciruia graviteazd toate deciziile managenrentului privind gestionzu'ea portofotului de
46

I nn* spiNu,, tir., conf.univ", supeirt

cte

curs ,,rrusrxruTxl FINANCIAR-$&]J{:r{Rfi,

investilii al bdncii. Respectarea tegalit[tii, sigwan{a investiliilor, asigunarea lir;hiditiililor,


profitabilitatea sunt principiile undamlntale care tau la baza eciziilor nnanageriale privind
investil,iile pe care banca le face in scopul atingerii obiectivului fundamental.

Creditple, participaliile la capitalul altor societdli, plasamentele lir titluri financiare


trebuie ana,hzate cu multi grijd 9i in deplind cunoqtinlS de cauzi privi:nd posfuititdlile de
rambursare
de risc ai

in

fir[

valoarea gi la termenele prevdzute in contracte. Fiecare barcd iqi asurnd urr grad

exceptie, fiecare barrcd trece prin experienla pierderii definitive a uno: active (in

la capitalul unei inkeprinderi sau a unor investilii linanciare riscante)


sau, mzri ales,
pierder.i caro

pa(iah a unor active (de la beneficiarii de, creclite),


printr-o arr,lizd preatabili a plasamentelor potenliale p,3 care

nlcuperarea inti'rzutti,

pot

fi

micgorate

gi

banca le-a1 putea face, precum qi urmdrirea modului de utilizare a banilor pe toilti durata
derulirii co4lractului pentru

preintdmpina eventualele pierderi.

Princi$alele tipuri de investifii bancare practicate de sistemele bancare

srnrt

rurnltoareh:

creditele de oric.e fe.i. acosdate


peremrelcrr fi zjcs 6i _i uridiee
pla*amrmi:e, pe piala
i*terbarca6

ptr

asarrlenter Xa titlt-rri

fir:aociare

Fig.l. Principalele tipuri de investifii bancare practicate

Bincilp
de

rcprezrnti

institufiib

financiare prin intermediul

de sbterneh ban,care

cdrora

se c,orstituie relaliiile

economisfre gi investire. in calirtate de internpdiar acestea pun in circula]ie activeJkr sale,

sporind astfel vcrlumul mijloacelor


generatoarelp

cle pla.t5 gi

respectiv de rnas6 monetard. Activele boncztrer surtt

senliale de profituri.

Fiecani institulie bancari


bazdndu-se pe unele

principii

?gi

formeazl in mod independent portofoliul cle investilii

generale:

47

I n"* spiNu, tlr., conf.univ., supoft de curs ,,INSrITUTII

FIFJANCIAIT-BAN(I&Rfi"

F-#*si#iegrns*.le;d*&m.qc*.aB.p$pfsllilps
jggggglicuale

+$rg4{q-rr,r

.piuderii ponofoliului cu

tri:'rbili,rv.st*oorl"'l
='f,F-- i

;;";-= -"-

Ftg.2. Principiile generale privind constituirea porlofoliului iinvestifional

inpractica bancari
practica acumuleLtd de
bancd poate

si

se

deoselbesc mai muhe

mu[i ani de zile

de

tipwi

cike instituliile

de portofolii investdicrnale. i{eegind din


bancare, in prezent

srfl

ajuns la aceea

ci

delin6 unportofoliu imvestilional forrnat din mai muhe portofoliiL indeperrdente, care

auunele caracteristiciaparte

tr

func!:ie de obiectivele r:rnrdrite de investitor, obiectele investifionale,

de preft:rinlele irrvestitorului etc.

in

literatura

de

specialitale, s-au

conflrat trei criterii de clasificare a portofoliuluri

investdional:

lnfuncYie de obiecte,le investilionale. Acest criteriu deosebegte urrndtoarele tipuri

de portofolii investilionale: Portofbliul de investilii reale; Portofoliul de investilii financiare;


Portofoliu de miLjloace circulante;Prcrtofoliul altor investilii financiare.

2,

in funcSie de preferinlele irwestitorului, deosebim: Portofoliu de creqtere; Porl,ofoliu

cu securitate nmxinrS; Portofoliu cu randament stabi[ Portofoliu prudenl;; Portoli,liu

clasic;

Portofoliu ofensiv; Portofoliu speculativ; Portofo liu specializat.

3.

InfurrcSie de obiectivttle urmdrite de investilor, avem:Portofoliu echilibrat; Portofoliu

neechilibrat.
Formarea portofoliului investil[ional, rcprezntL un proces destul de conplicat ce pre$rprne
calcularea a uneii serii de indicatori, rlar mai intdi banca febuie

valoare in care aceasta

?gi

si

ia decizii cu privire al titlwile de

va investii capitalul, la fel este indispensabil de determinat cantitalea de

titluri care va fi procurati gi termenul de investire. Aceqtia sunt doar o parte din indicartori pe care
banca va fi obligatd sd-i cunoasc[ pdrr5 a incepe forrrarea portofoliului
48

invest{ional

I^

I Ana SPINU, dr., conf.univ., sutrrurt de curs,,INsrlruTII


I)eosebim tnnrd toarele

etap e a.le

procesului investi!

io na

F{NANCIAR-BANCT{RS"

I:

Et:ap*.a psocestrtr.:i inv-esti,tional

l"{

:$

Fig;.3. Etapele proces ului inves

Bdncilor li

tifional

se inpune respectarea unor cerinle prudenfiale privind plasanerLtele, dirffe

acestea nrenfiondm: respectarea .nivelului minim

de

solvabilitate

de Ei% (norrna

Cook);

inprunnrturile a.cordate unui singur debitor nu pot depSgi 20% dn totalul frndurilor proprii
bdncii; respecta:ea nivelului minim de lichiditate determinat
angajannentelor

ale

in funcfie de scaLclenlele r:reanfelor

bincii; valoarea creditelor acordate persoanelor aflate in relalii srlleciale

personalului acesteia,

incluiv frmiliilor

ale

qi

ou banta sau

acestora nu pot depdgi 20% din valoarea fondu'ilor proprii

bdncii; partir:iparea r:nei bdnci la capitalul social al unei societili nebancare nupoat) depir;i cota

de 20%t din capitalul social al societi{ii respective qi l0% din fondurile propriiale bdnr;ii; valoarea
total5 a invest{iilor pe tenrren lung irr valori rnobiliare ale unei bdnci nu pot depiigi 50% djur fondrrile

proprii ale bdncii; valoarea totald a irLvestiliilor in valori mobiliare efectuate de o bancd nu pot rlepdgi
100% din fonduile proprii, cu exceplia titlurilor de stat; participarea unei biinci la cqcitalul altei

binci nu poate dep5gi 5% dn capitalul noii binci, cu condilia participdrii gi a a.ltei sociexdli bancrlre
persoarri juridicii stdind sau a unei irstitufii financiare internalionale.

Pebazq restricliilor inpuse de legislalie, dar gi de Banca Nalionali, tinAncl cont de oonjunctura
econondcd qi de pozilia bdncii

in cadrul sistemului bancar, fiecare banci iqi

politici privind prlasamentele, credite

le,

financiare trebuie anahzate cu mul.ti

elaboreaud propriile

participaliile la capitalul altor societIli, prlasarrenrtr:le in titlluri

gii6 qi in deplind

cunogtinld

din cauua posfu ilitEli1or

de

rambursare in valoarea qi la termenel,e prevdzute in contracte.

de antreprenoriat poartd un caracter riscant. Operaliunil; bdncilor,


inclwirr operaliunile cu valori m,obiliare, de asemenea, sunt purtitoare de risc, aviind. gi
unele particular:itd1i de evaluare a lui.
Orice

activitate

49

t^
tu" sPINtl, dr., conf.univ., suport de curs,,INsrlruTltr FINANCIAR-BANCARE"
I

sume

Riscul llnei operafiuni bancare - este probabilitatea pierderii de c6tre banc[ a qnor
b6neqti i4r urma desfigurlrii acestei activitdli, precum gi pericolul pierderii imaginii gau

reputafiei

ln

Riscul

lumea de afaceri
pancar devine o problemd sociali majord, d,tn cauza aptului, cd bdncile riscd nu

numai cu mijlqace proprii sau ale aclionarilor (pe cum majoritatea agenlilor economici), doar gi

cu fondrnile pj:blice, economiile persoanelor frzice, mijloacele persoanelor juridice, plasate in


bancd in calitatB de depozite gi linute pe contwile bancare.

Deci hdncile

in activitatea sd urrreazd sd dirijeze corect riscrnile, iar organerle

s.praveghere tt'ebuie sd stabileascd cerinlele speciale penfu minimizarea


scopul

bancare in

evitirii lrnor consecinle economice negative in urma falimentului bdncilor.

Fiecare

opera{iune bancard

poarti un

contapunerea qu nivelul probabil de eficienli

de

riscurilor

de

luare

a deciziilor

financiare.

50

oarecare

nivel de risc, Evaluarea llui

acestei operafiuni constituie

qi

criteriul principal

!^
fi

Anal SPINU, dr., c*nf.univ., s;upurt de curs ,,rrusrtrTtiTll ffru"A$JCIA,trt-BANC,dRg"


8.

ACTIVITATEA OPER/{IONALA A BANCII COMERCIALE CU VA.LOIIILE


MOBILIARE

E.1.

Operafiuni de emitere

qii

plasare a valorilor motriliare

E.2. Efecttuarea opera{iunilo,r investifionale in

Bib

valori mobiliare

liografie recomandatd :

L Regulannent privind emiterea, circulalia girdscurrpdrarea Certificatelor BIncii Nalionrale


a Moldovei in: Monitorul oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. l(i.3-r67 .
2. Regulannent^ cu privire la delinerea de cdtre bdnci a cotelor in capitahrlt unitililor
economice. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, w.49.
3. Insftucfiunea privind particularitifile emisiunilor de acliuni qi obliga!:iuni aler bdncilor:
9i
rnodul de autorizare a lor dr: cdtre Banca Nalionald a Moldovei, nr.9:5 d:ri'30.04.2010 in:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.98-99/367 din 15.06 .2010,
4. Instrucliunea BNM cu priviire la plasarea, circulalia gi rdscunpdrareer valorilorr rrnbiliare
de stat in formd de inscris,uri in conturi in: Monitorul Oficial al Ilepublici:i Moldova,
2008, nr.160 -161.

8.1. Operafiuni de emitere gi plasare a valorilor mobiiliare

ln
este

hteratura $tiinlificd, acti'v'itatea investilional5

<lefinitd

iniliativl

in

rla

activitatea

de

plasare

a mijloacelor

scopul oblinerii unor venituri directe

gi

bdncii pe piala

din

valorilor

numele siu

gi

mobiliare

din propria

indirect.

Veniturile directe de la investilii in valori mobiliare sunt oblinute in forrnd de


dividende, dob6nzi sau in urre real:.z;drli lor la un pre! mai mare. Veniturile indirer:te se
forneazd

din

,contul

extinderii cotei

de piajd, controlate de banci

prin societdlilb afiliiater gi

dependente.

P'ortofoliul investifional

de cdte

banci

al

trdncii reprezintd o totalitate

penhu oblinereil venitwilor

gi

de

valori nobiliare, pror:urate

lichiditdfii plasamerrtului.
sd asigure un echilibru intre fondurile

Portofoliul de investilii al unei bdnci ffebuie


plasate pe ternpn scurt gi cele investite pe termen

asigurarea

mediu

qi

lung.

l\cest portofoliu toebuie s5 cuprindd o asemenea structurd a investiliilor lncdt, prin


acestea, sd se aibd in vedere: . gladulgi costul lichiditnlii;. riscul dinprurctulde vedere al
scadenlei

gi

caracterului investiliei

caracterul invesl.itiei

profitabilitatea, lindnd cont de termemr.f risr;ul qi

51

**

Spirqu, dr'., conf,univ,, s;uperrt de curs ,,trHsrgruTxi FgNANCxA,trt-gANC.{RK"

Ildncile intervin pe aceste piefe ca vdnzAtory comparatori sa.u ca


Intermedierea lfinancinra

in.termediari

e rnai pufin sistematica ca intermedierea bancara; ele aduc anumite

serviciiL, dar nu se constituie interfafa intre cererea qi oferta manifestate pe acr:ste pie{t:

In RM bdncile desfigoard urnndtoarele operafiuni pe piafa valorilor mobiliare:


- activitatea de brokeraj

v6,.nzarca-currpdrarea de valori mobiliare in numele qi pe contul

clientului inbaza confactului de mandat sau comision;


- activitatrea de dealer

vdnz:area-cumpdrarea de

valori rnobiliare in

nLumele rli

pe rlortul

propriural bdnci.i;
- activitatrla de underwriting- intermediere la emisiunea qi plasarea valorilor nnbiliare ale
clientu.lui;

- activitatr: de linere a regisfului aclionarilor- datele despre delinitorii de acliurLi;


- activitatea de depozitare

pistrarea valorilor mobiliare a clienfilor,

de administaret a investiliilor

- activitatrla

gestionarea portofoliului dr: invlstifii,

consultanfi;
- activitatea de administrare fiiduciard;
- consulting -referitor la emiterea gi circulalia valorilor mobiliare.
Pentru prlstarea serviciilor cle brokeraj gi de dealer bdncile

febuie sd detinii autorizatii

eliberate de CNPF.
Bdnc ile

nni

pre stea zA: alte

se

rvicii bancare a ferente p iele i financ iare :

B;uletine de informare ecornomica adresate de banca clienlilor lc,r, de obicei lunar,


cuprinzdnd noutdli privind conjunctura economica, noi produse bancare gi linanciar:, distrrozilii
legale gi fiscale de interes, etc.

Ingineria financiara se refera tn principal la evaluarea inheprinderilor qi

lia"

realizarca

montajului mai mult sau rnaipulin complex de a aduce capita\ aarcrya fuz:iuni sauLachiz;i1ii, a
frce posibile strccesiunile. Este un ajutor penffu intreprinderile ce nu sunt cotilte in bursa.

Finan(area proiectelor.

in

acest caz, banca poate face

ca

reahzarea proiectebr de

investilii sd se faci de cdtre o societate pe care o creead qia cdrei finanlare o asigura. Ca intr-o
operaliune de leasing infreprinderea se obliga sa- i currpere produclia societdlrli creatr, in condilii
de pref gi duratzr care sa-i asigure, rambursarea la termen
capitaluLl. intreprinderea creata special poate

fi

tuturor cheltuielilor cu,Cobdnda qi

absorbita de intreprinderea firiliatoare de proiect

sau Se proate dizolva.

Gestiuneer de tnrczorerie sau cash management pornita inilial de .[a o acc;elerare in


fansmiterea gi execufarea ordinelor de plata, pentru a reduce decalajul dintre thcas6ri
52

q;i

plagi, s-a

I a"* 5PIwU, tlr., cenf.univ., sup*$ rie curs,,gru$T;T{.JTEI FINANCIA,K-EAN0&RK"


dezvoltat ina ofericlienfilor, in fiecare z\pecalculator, situalia conturilor in moneda naJionald
gi in devize, nu numai in banca resipectiva ci in toata lumea, precum gi posibilitatea cle opera de

la sediiLle firnrelor respective, de a obfine infornralii privind schimburile valutare, rata dol>dnzii,
pie,tele de capiurl

di

Emfu;iunea

valorilor mobiliare proprii ale biincii

Banca poate emite:

oAcfiuni

valori mobiliare carc repreziirtd fracliuni dincapitaiul social al

unLei

societdli

pe acliuni o parte anumit5, fixd gi itinainte stabilitd, care oferd delindtorului dreptul si. prinreascd

dividende. valoarea nominali tebuLie sd se impartd la 1, exprimati in

lei

Y Ac:Siunile ordinare o Ferd dreptul la dividend, la eventualul

prodrs al lichidarii

societatii, precum gi un drept de vot in adunarea generala a aclionarilor, Ven1tul pe


care

il aduc este flucttnnt in funclie de profitul reahzat.

Y Acfiunile preferenliakz

oferd proprietarului ei drepturi (privileg;ii) suplimentar:e fali

de proprietarul acliunii ordinare referitor la ordinea

primirii dividendekrr

anunlate

gi la cuantumul dividendelor, precum qi la ordinea primirii unr;i pdrli din bunurile


societdlii care se distibuie incanil lichidlrii ei, dar nuoferd dreptul

parte de acliuni prefbrenliale

nu poate

dep69i 25Vo

lra

vot. Cota-

din oapitalul soci.al al

societSlii.

Acliunile preferenliale pot fi:

.,i.:l;,iii'*,a,ive
r

necumulative.

- cu dividend nefixat.

Obligafiuni

vdrsatd in

valori nrotriliare care confirmd dreptul proprietarului de a primi suma

contulachitirii obligafiurLii gi dobdnda in mirimea qi in termenul stabilit laemitere.

Obligatarii aupreferinle fa[d. de aclionari. Valoarea nominal5 trebuie


lei, erprrimatd inLlei termenulde circulalie - celpufin

Acfiunile

o
r

rgi

srd se

I an

obligafiunile bdnc,ilor se achitd integral cu mijloace bdneqti.

Cer{ifiicate de depozit (ve,zi tema 6).


Cambjii bancare (vezi tema 6).

Activitatea de emisiune a actiunilor


53

impartd la 100

*u

spitrtu, dr., cOnf.univ., sLrp$rt de curs ,,JN$TITUTiI FINANCIAR-BANCARfi,

Bincile emit acfiuni la constituirea

sau

Societdfi pe Acliuni de tip deschis, aclionari


tnsf d fuar ea

ac{rLuni

la majorarea capitalului social. Biirrcile pot fi

sunt mai mult de 50 persoane gi au drept

liLber la

lor.

Plasarea acfiunilor

la fondarea bdncii se efectueazAprn emisiune inchis6. P.rocedrna

de

emisiune a acliunilor include urnrdtoarele etape:


1) adoptarea de c6fre fondatori (fondator) a deciziei privind numdrul qi clase.te acfiunilor
plasate intre fondatori;

2) aprobarea preliminari de cdtre Banca Nationald a cererii privind eliberarea llicenlei de a


des fi gtua

activit6ti furanc iare

3) deschiderea unor conturi provizorii la Banca Nalionali pentu acumularea rnijloacelor


bdneqti;

4) intocmirea listei primilor: subscriitori,

acumularea mijloacelor trdneqti pre conturile

provizorii;
5) lnregisl.rarea de stat a bincii la Camera inregistrlrii de Stat;
6) eliberarea de c6fre Banca .Nalionali a Moldovei a licenfei de desfdgurare a activitdlilor
financiare:

7) autoraarea de citre Banca Nalionald a Moldovei a emisiunii efectuate;

8) inregistrarea de stat a acl;iunilor plasate la infiinlarea bdncii la Cjomisia .Nafiornli a


PiefeiFinanciare la preznnlarea avi:rului Bdncii Nalionale a Moldovei;

9) tarsferarea mijloacelor bdnegti, inregistrate la conturile provizorii deschisis la

lSanca

Nafional6 a Moldovei, in contul LORO al bdncii deschis la Banca Nationalii a Moldbvei sau in

contuile indicarte de banca emiternt6 (in ban certificatului inregistrdrii de stat a

vallorilor

rmbiliare eliberat de Comisia Nafionald);


10) includterea subscriitorilor care au achitat integral acfiunile in registrul delindtoriltor de

valori rrnbiliari: gi eliberarea acestora a certificatelor de acliuni (in cazul in

care, emisiunea

acfiunilor a fost efectuati fu forrnd nmteialaatd) sau a extraselor din regisfu (in cazrt emisiunii
nematerializate).

Pentru autorizarea emisiunii bance, in termen de 5 zile lucrdtoare de ,la data eliberd'rii de

cdtre Banca Nalionald


N a{ion ald urm dt o arele

a licenlel de a desfdSura activitdli financiare, prezintdi la ]\anca

do cum ent

1) cererea de inregistare a acfiunilor plasate la infiinfarea bdncii conform firrmulilrului


stabilit de Comisia Na{ionald;
54

n"u sPiNU,

th'., conf.univ., s;up*rt

c?e

curs ,,tr}{sriruTlx FINANCTAR-8&N0qRE,,

2) docunrentele de constitu.ire ale bdncii in original sau copiile

ar:estora autentificate

notarial sau de Camera inregistrdrrii de Stat, inclusiv procesul-verbal al arlunirii fbndator.llor


aute ntifi c at

in

co

nformitate

p re

vederile

le gis

lalie i;

3) copia certificatului de inrelgistrare la camera inregistrdrii de Stat;

4) specimLenele certificatelor de acliuni in trei exerrplare


e

mis iunea ac

liunilor

?n

pentru bdrrcile care efectueazd

formd nmter ializatd,;

5) lista srrbscriitorilor Ia acliuni (fondatorilor), in 3 exenplare. Aceasti list5 va include


numele (denumirea) gi datele de iclentificare ale subscriitorilor, numdrul de acfiuni subscrise gi
sumele depuse jh

contulachitirii lor;

6) copia conhactului privin,C linerea registrului aclionarilor

incheiert

cu un

regisrhator

independent, care dispune de licenlfa corespunzAtoare sau documentele pentru obfinr:t:ea licenlei
pentru {inerea de sine stit6tor a registrului;

7) confrrnarea Bdncii Nafionale a Moldovei privind

depunerea de cdhe subscriitori a

mijloacelor bdnegti in contul achitirii valorilor mobiliare; pentru mijloacele acumulate in valuti
strdind se indicii contravaloarea in IMDL la cursul oficial al Bdncii Nationaler a Moldovei

I;a,

data

depunerii mijloacelor binegti respective de citre subscriitori;

plati privind achitarea pldlii 9i a taxelor aferente thuegistriirii de stat a


acfiunilor in nr[rimea stabiliti de legislalia in vigoare.
8) copia ordinului de

Branca

Nafionali examineazi documentele indicate in termen de 10 ilile gi le prezintA b

Comisia Nalionald

penfu inregistrarea de stat a acliunilor.

Procedura de emisiune a acliurnilor include urmdtoarele etape:

l)

clfe organul imputernicit al bdncii emitente a hotdrdrii privind emisiunea


dr: acfiuni, in caz de necesitate - qi a hotdrdrii privind anularea acfiunilor

adoptarea de

suplimentard

inre gistrate anterio r;

2) publicarea hotdrdrii privind emisiunea valorilor mobiliare;


3) pregltirea gi aprobarea de cdtre bancd a prospectului ofertei publice a acliunilor - pentru

blncile emitenter care vor efectua ernisiunea publicd a acliunilor;

4) perfectarea de cdtre emiternt qi underwriter a contractului de preslare a serviciilor


underwriting

th cazul

de

plaslrii valorilor mobiliare prin intermediul underwritr:rului;

5) perfectarea de cdtre emitent gi registratorul independent a contractului rCe linere


regisftu.lui acfio.narilor - in cazurile rstipulate de legislalie;

6) inregistrarea clasei de acliuni la Bursa de Valori - in cazurile stipulate de legislalie;


55

t^
I Ana SPINU, dr'., conf.univ., r;ugr*r de curs ,,grusrtrT{JT:I F{NANCIA,R-BAzuc&RH"

7)

atfioriz:area ofertei publice de cdtre Banca Nationald, ce include avizarea prospectului

ofertei publice la Banca Nalional6 gi primirea autorizaliei ofertei publ.ice- penfu bdncile
emitente care vrtr efectua emisiunea
8i) informarea

publici a acfiunilor;

Bincii Nalionale despre luarea hotdrdrii privind emisiunea acliunilor -

penfru

bdncile care vol: efectua emisiunea inchisd a acfiunilor;


9') inregisfarea la Comisia lrlalionald a prospectului ofertei publice a acliunilor

bdncile care vor efectua emisiunea publicd

- penhu

acliunilor (la preznrrtarea avizului llancii

Nafionale);
10) deschiderea la Banca Nalional5 a corfurilor provizorii

- pentru acumularea mijloacelor

- in cazul

binegti obfinute in procesul plasiirii publice a acliunilor sau in banca rtmitentd


emisiunii inchisre;

11) imprimarea certificatelcrr de acfiuni penffu bdncile care emit acliuni


mater ializati", prrec

um g i multip licarca prospe ctului o ferte i p ub lice

in

fornrd

12) dezvlluirea informaliei ce se conline in prospectul ofertei publice -- pentru bincile care
vor efeotua ernisiunea publicd a acfiunilor;
13) primirea de cdtre subscriitorii care vor deline o cotd substan{iald

ilin capitrrlul biincii

permisiunii scrise a Bdncii Nalionale a Moldovei;


1

4)

p lasarea

acliuni lor e mis iunii

up lime ntare ;

15) aprotrarea de cdtue banca-emitentil a dirii de seami privind reailtatele ermisiunii de


acliuni gi calificarea emisiunii ca elbctuati sau neefectuat[;
16) afiorizarea (prin eliberarea unui aviz) de citre Banca Nalionah a l\4oldoveiLa emlsiunii
efectuate;

17) inregistrarea

acliuni

Comisia Nafionald a ddrii de seamd privind renrltatele errnisiunii de

la prez:entarea avizului lldncii

Nafionale, inffoducerea datelor rlespre emisiune in

Registul de stat al valorilor mobil.iare, rar incaz de necesitate

- anularea acliunilor

lnregistrate

anterior;

18) inregiistrareala Camera i.nregistrarii de Stat a modificdrilor gi completirilor la statut,


determinate de rezultatele emisiunii

19) tnchicterea conturilor pro,'rizorii deschise la Banca Nalionali a Moldovei gi kansf:rarea

mijloacelor de pe aceste conturi in contul LORO al bincii deschis la Banca Nafio,rrali sau in

contuile indicate

de banca emitentil; inchiderea conturilor

provizorii deschiso in banca emit.entd;

20) includerea subscriitorilor care au achitat integral acliunile in registrul delirLdtorilor de

valori rnobiliare gi eliberarea acestora a certificatelor de acliuni (?n cazul in carc emisiiunea
56

t^

I Ana SPINU, dr., conf.u*iv,, sup*rt de curs,,IN$T;T{JT:i

FaNANCIA,}t-ts4&lc,&Ril"

acliunilor a fost efectuatd in formil mater:r,lizatA) sau a exfaselor din registru (in cazul in care
emisiunea a fost efectuatd in fornd denraterializati).

Miiloacele blneqti primite pe parcusul plasdrii publice a acfiunilol se irnegis rie,ad in


contwile proviz:orii deschise la BarLca Nalionald a Moldovei

Mijloacele bdnegti ?nregistate la conturile provizorii deschise la Banca l\Iational5

Moldoveipot ti:
1) transferate in contul LOI|O al bdncii deschis la Banca Nationald a Molckrvei saur in

conturile indicate de banca emitenti drpd inregisfarea rezultatelor emisiunii de ac{iruni la


Comisia Na{ionah (conform certificatului inregistrdrii de stat a valorilor nrcbiliare in copie
autentificati cu gtanpila bEncii);
2) restituite investitorilor
a) banca

?n

emitenti a calificat omisiunea ca neefectuati;

b,) Bancet Nationali nu


suplimentare a'valorilor rrnbiliare

c) Comislia
sirp

limentare

cazul in care:

der

eliberat aviztl privind aprobarea rezaltatelor emisiunii

Naliona16 nu a. inregistrat darea de seand privind rerul+aitale emisiunii

acliuni;

3) restituite persoanelor care anterior au introdus mijloace bdnegti caplati perrffu a,cfiuni

prin ordinul de platd al bdncii emitr:nte - in cazul desfacerii contractului de srubscriere, in tr;rmen
de 5 zilc lucrdtoare de la data depunerii cererii la banca emitentS;

4)util:zate de cdtre banca emitentd numai incaniacorddrii de cdfe o illtd banciiattctruatA

din Republica Moldova a unei cau{iuni sau garantiri a obligafiilor bdnr:ii emitente.
Nationald poate respinge caufiunea sau garanln

in

cazul

.Banca

in care starea financiard a garantului

este nestabil[ siau valoarea activelor nete ale acestuia nu depigegte costurl total

er].

acfiunilor

emisiunii garantate.

Ilentru oblinerea de la Banca Nalionald a a,$orizaliei ofertei publice a acliuni.lor pe piaJa


prirnard banca emitentd preztnti la Banca Nalionald urrnitoarele documente:
1) cererea conform formularu.lui stabilit de Comisia Nalionald

- in 2 ex;nplare;

2) copiile documentelor de constituire a bdncii autentificate notarial


gi

conpletirile

c;u

toate nrodificir:ile

la acestea;

3) copia certificatului de iruegistrare la Camera inregisfdrii de litat gi extrasul rlin


Registul de stat al persoanelor juriclice;

57

[^

I Ana splNU, dr., conf.uxriv., sup*rt


4)

specinnenele certificatelor

obligatorii, prevd,z$nde legisla{ie)

sie

curs ,,:ru$TlruTIX FIr{AFtct*,R-BAN{:,4Rfi"

de acfiuni in trei exemplare (cu indicarea tuturor

claterlor

pentru emitenlii care efectue azAprimaemisiune a acliuniilor

mateialuate care aparfin clasei respective;

5) procesul-verbal al

a aclionarilor la care a fosti adoptatii

adundrrii generale

hotdrdrea

privind emisiunea acliunilor (cu anr:xele respective), intocmit in 2 exemplare;


6,) hotErArea

privind emisiunea acliunilor

?n

kei exerrplare (in cazul in c&r

{inerea

regishului se efbctueazd de registrator - in patu exemplare);

7) copb,conhactului incheiat cu registratorul independent, care delirre licenfrl respectivd


sau copia licernlei privind linerea registului delinitorilor de valori nnbiliar,l (conform
legisla!iei);
8) copia ordinului de platd prrivind plata taxei de inregistrare a ofertei publice rn minimea
stabilit6;

9) prospectul ofertei pr:blioe a acliunilor aprobat de c6tre Consiliul blncii tn trei


exemptrare;

10) confinutul avizului despr,e oferta publicd a acliunilor, pe care banoa intenfionea:d sd-l

publice ln orgarrul de pres5, in trei exemplare;


11) copia contractului de prestare a serviciilor de underwriting gi confrmarea obligaliilor
asumate de cdtre underwriter in scopul asigurdrii rezultatelor emisiunii (?n cazul plasd.r'ii va lorilor

mobiliare
respo nsab

prin

intermediul underwriterului

gi

prestdrii serviciilor conform principiurlui

ilitdlii ferme).

Documenfele pentru autorizarea ofertei publice se prezintd nu rniai iArziu de 6 luni

,Cin

nnmentul adoptdrii de citre banca r:mitentd a hotirdrii privind efectuarea emisiunii.


Prospectul ofertei pr:blice se aprobd de Consiliul bdncii gi se semneazd, de preqedlintele

consiliului, contabilul-qef gi comisia de cenzori a bincii. Paginile prospecttrlui se nrumeroteazi,


se gnwuiesc Ai se sigileazd cu

gtanpila bincii.

Bancapoarti rdspundere pentru informalia care se conline inprospect,ul ofertei publice, gi


in ahe documente preznntate.
Eanca Nafional[ a Moldovei e,xamjneazd documentele prezentate penffu autortzuea ofertei

publice in termen de 20 de zile dini datapreznntdrii documentelor.

in cazul th care, in urma examindrii documentelor prezertate pentru


publice, se constatd
gi/sau

ci

autoraarea ofertei

acestea au fost intocmite cuabateri de la prevederile J.egislaliei in vigoinre

au fost prezentate incorrpl,et, documentele se restituie bdncii penlru reperlbctare, iar

58

I n"* spiruu, tlr., conf.uwiv.,

s;upcx cle cur:r

,,IrusrITtJTII FSNANCIAR-BANfi&Rfi"

termenul de examinare se cabuleazA repetat de

la daa preznnlilrii trrturor documernterlor

reperfectate.

I'entru tnregistrarea ofertei publice de ac{iuni Banca Nalionala pueznti la Cornisia


Nalional5 autnrizalia ofertei publice, precum gi documentele prevdzute. Plasarea acliunilor
emisiunii suplimentare cu efectr:area ofertei publice incepe numai dup5. irregistrarea ei la
Comisia Naliorrald qi nu mai dewerme decdt peste 15 zile calendaristice dqpd asigurilrea pentru

toli investitorii potenliali a accesului la inforrnafia crprinsd in prospectul ofertei pr:blice.

(contopirii s au a bs orbfiei) blncikl


Itn cazul :reorganizlyii

prin fi.ziune (contopire sau absorblie), bincile 4ntrenate in procesul

de reorganizare sunt obligate sd oblind permisiunea scrisd a Bdncii Na{iLonale gi autor:izafia


C

omis

ie

i Naf

io rra

le privind reor gan izarea soc

tdfii.

ie

Fentru oblinerea avizului Bdncii Nafionale privind rezultatele emisiunii de ac{iuni, banca

nou infiinlatd, (h, contopire) sau banca absorbantd (la fuziunea prin absorblie,) prezinti.
documentele necesare lnregistrdrii emisiunii de acliuni plasate la lnfiinfarea bdncii gi, resp,ectliv,
documentele pentru inregisfrarea ddrii de seanrd privind rezultatele emisiurnii supl.irnentire de

acliuni efectuate in scopul convertirii acliunilor de{inute de aclionarii bdncii absorbir.e co.nform
regle me ntirilo r Co mis ie i Na lio na le g i

i Instruc tiuni.

p re ze nte

in termen de 15 zile Si, ?n cazul


legislaliei in vigoare, le prcznti la Comisia Nfalionald cu

Banca Na{iona16 ev'amineazii documentele prezentate

corespunderii acestora prevederilorr


avizul respectiv.

Actiitaea

de emisiune a

obligaliunilor

in scopul atragerii de mijloace bdneqti in conformitate cu legislafia in ,vigoare gi in rnorlul


revdz:rt de statuLt, banca poate emite obligaliuni nominative, asigurate prin

pjul

burrurilor sille

proprii qi/sau brmurilor persoanelor terle gi/sau cu garanfia bancard, qilsau prin fidejrxriune, qi/sau

prin polija de asigurare, cu excepf ia canxilor emiterii obligaliunilor convertibile in acliurri


intrunirii

co nco mite nte a urmdtoare

lor

co nd

ilii

1) banca desf6qoard activitate financiar[


re

zukat financ iar po zitiv

srau

tirrp de cel pufin un ar!

care

a fost incheiat cu

2) pe du'ata a 3 ani anterior adoptirii hotdr6rii de emitere a obligaJiunilcx:, banca. a


respectat intocmai prevederile legislaliei privind dezviluirea informafiei gi dreptwile
def

initorilor de valori

mob

iliare;
59

t^

I A*n SPINU, tlr., conf.univ., suport de curs ,,IN$TIT{JTII FINANCIAR-BA}ICARE"

obligatiilor sale

fili

de

definitorii

Banca are dreptul

si

de obligaliuni plasate anterior.

plaseze obligafiuni de clase diferite, inclusiv puutitoare cle dobdndS

gi/sau cu scont precum gi convertitrile in acliuni nurnrai prin ofertd public6.

Hotirdrea privind emisiunea obligaliunilor convertibile se aprobd de citrre


generald a acfionarilor, iar hotirdrea privind emisiunea altor obligaliuni poate

adi.rnarea

fi aprobat). gi de

consiliul bdncii,
Emisiunea poate

publicd

fi
c6nd au accesul un numdr mare de investitori.

particulard

c0nd au accesul un numir reshdns de investitori sau nu

sunt

negociater la

brnsd.

Elementele ce caracterizeazA un imprumut obligatar sunt: suma, drnata, valoare,a nonrinald,


rata dobdnzii, p.retul e mis iunii, co nd i1 iile rdsc umpdrdrii.

Diferenfa dintre prelul emisiunii gi cel de rambursare se numegte primd de ,,ambutrsare.


Rambursarea se fice o

singwi datila scadenji sau fracfionat.

8.2. Efectuarea opem(iunilor investifionale tn

valori mobiliare

a) )lnvestilii tn vulori mobiliure de std.

Valorile rnobilinre de stat (VMS)

- sunt instumente

titlu financiar negociabil. Emiterea valorilor mobiliare


efectueaz[

de

cdtre stat

in

ale datoriei de

de

stat

ale

persoana Ministerului finanlelor sub

skt, emise in fornrd de

Republicii l\{oldo.ra se

forml dernaterializati prin

inscrieri in conturi in lei rnoldoveneqti qi reprezintd o creanld cu un anumit termen

Ministerul finanfelor emite divenie tipuri de valori rnobiliare de stat cunl

d.e

sunt:

circulatie.

obligaliuni,

bonuri de trezorerie. BNM emite Cr:rtificatele Bdncii Nalionale (CBN).

- bonuri de trezorerie

sunt valori mobiliare de stat emise cu scont gi rdscunplnte h,

valoarea lor norninald la scadenli,


Acestea au

c,u

termenul de circulaf ie de 28, 97, 182,2'73,364

zr,tle.

o profitabilitatr mai mici, dar asigurd un grad inalt de lichiditate cu risc

minimaL

'

obligaliuni de stat - sunt valori mobiliare de stat emise pe un ternpn mai mare de rm

an,

la o raIA a dobdnzii stabiliti, dobdinda fiind pldtitn periodic, fiind rdscumpdrate la scaden!5 la
valoarea lor norninal5.

Obligaliunea este untitlu de recunoagtere a datoriei care reprezntd,o c:reanli financiar[, pe


care defin6torul o are asrpra emiterrtului (debitorul), sau
60

altfel sprs, este o promisiunr: scrisd de a

I Ana SPINU, dr., conf.univ., sup*rt


pldti

o sunr[

convenite.

clc

curs,,lNSTlTUTtt FINANCIS,R'BAN{:ARA"

de bani la o dati stabiliti. Delindtorul incaseazA, de regul6, period:ic dot,Anrzile

Ele

au o scadenli de la un anpdni la zece

ani. Profitul

titluri il corstittuie

acestor

prfuna sau/gi dobdnda pldtitd in fiecare lund.

- Certificatele Bdncii Nalionale - inskumente negociabile


obligalii ale Bbncii Nalionale fr1a

cle

de datorie alo BNM ce reprezrinti

definatorii acestor instrumente.

Certificatele sdnt instrumente ale pielei monetare gi se emit in scopul realizdrii poliricii
'

monetare gi valutare a BNM.

Certificatele BNM se emit

irL moneda

nafionali, in formd dernaterializati cu

scxrden{,1 pdnd

la un an Cumpdrdtorii potenliali ai Certificatelor BNM pot fi bdncile gi Fondul de garantale


depozitelor, care au incheiat

cu BNM Acordul privind fanzz'c[iile cu Certificatele

Birncii

Nafionale a Mo,ldovei.

Certificatele se vdnd cu scont gi sunt rdscurrpirate la scadenli la valoarea norninal5.


Diferenta dinne prelul de vdnzare qi valoarea nominald reprezinti dobdnda phtitn delinitorului
la scadenfd.
Avantajele principale ale plas5rii fondurilor bincilor

. riscul rredus (acestea f,ind considemte

in

valori rncbilizue de

ca investilii aproape firii

start:

risc);

. lichiditrtea ridicati, pialtt obligaliunilor guvernamentale fiind o piafd ce asigprS


fluiditate tranzac[iilor, intrucdt permanent existd cunpdritori gi vdnzdtori;

. o gamd

larg6 de

titluri emise, investitorii

guvernanrcntale, cu scadenle diferite (pe termen

punctul

de

vedere al termenului pentru care

putAnd

gasi diferitB

tiptu'i

scurt, mediu qi/ sau lung), care

ii

de

titluri

satisfac din

sunt plasate fondurile.

Procesul plasdrii gi riscunpdrdrii VMS parcurge rnai multe etape:

Etapa L. Ministerul Finanlelor preznti Bdncii Nafionale, nu mai ldrziu de :i zih de


data desfdgur[r:ii licitafiei, dispozilia privind desfigurarea
lansare

licitaliei gi Comunicatul ofir;ial

a valorilor rnobiliare de stat. Banca Nafionala, primind dispoziliile

respectiLve cu

inainte de desfilgurarea licitagie\ eryediazd bdncilor comerciale Comunicatul

oficbl

la

de

ztle

cle latsa:re a

licitaliei

In scopul desfigurdrii licitarliilor de vdnzarc a valorilor mobiliare de stat se creeazA


Comisia de licitagie, care include trei funclionari ai Bdncii Nalionale (plim-viceguvernatorul
BNM, directorul Departamentului de credite gi operaliuni de piala, seful D.irecfiei

operalrLuni de

piala a Bdncii Nafionale) 9i doi repreznntanli imputernicili ai Ministemlui FinaLnfelor: (\/ice


ministrul finarrfelor, seful Direc!.iei angajanente interne ale statului din cadrul Ministerului
Finanlelor.

6t

I Ana SPINU, dr., ccnf.univ., r;uport de curs ,,INSrITIJTII

FIruAI{CI.A,R.-BANCARE,,

Iltapa 2. Blncile preznti cererea-tip, in care pot menliona trei tipwi de solicitiiri:

. solicitarea din contul bdncii - cereri competitive;

'
'

sotcitarea la insdrcinarea Si din contul investitorilor - cereri competit:ive;


solicitarea la inslrcinarea gi din contul investitorilor - cereri necompetitive.

Cererile r:orrpetitive sunt cereri depuse din partea bdncilor sau din partea investitorilor,
care sunt adjudt:cate utilizdnd una <lin urmdtoarele metode:

- rretoda preturilor multiple (in cazul licitagiilor de vdruare a valorilor rrpbiliarr: de


stat cu dobdnda

fou), - cererile

se satisfrc la preturile propuse de

- netoda prelului unic (in cazul licitaliilor de


flotanta)- cereri.le se satisfrc la

tmla

ciffe depundtori;

vdnzare a obligaliunilor de stat cu dobd:nda

maximd, propusd de depundtori,care nupoate ctepdgi nxrja

maxima anunlati in Comitetul oficial de lansare a VMS pdnd, la comercializarea volrumului total
propus de Ministerul Finanlelor.

Cererile necompetitive pot

fi depuse numai din partea

investitorilor

fird indicarea

prelului/marjei gi sunt satisficute in cazul licitaliilor la preturi multiple la prelul mecliu ponderat

al cererilor corrpetitive satisficuter la licitagie, iar in cazul licitaliilor la p.re! unic

- la nrzrja

maxima acceptata. Cererea necorrgretitiva depusa din partea unui investitor nu poate, depd;i ii00
de mii de lei la valoarea nominala prortru fiecare numir de ISIN al valorii mobiliare

Ltapa 3. Cererile depuse qi acceptate se trec in lista preliminara


cererilor

in

gernerala

d,e

stat.

a inregistrilrii

orrlinea descresc6nda a pretwilor propme. in baza acestei liste se intocmegte

Programul determindrii rezultatelo:r licitagiei de vdnzarc a valorilor rrnbiliilre de

s1iat. Corer:ile

bdncilor conerciale se sorteazd in ordine descrescdnda, incep6nd cu preful rnaxim gi ternLinind


cu

prelul minimpropus. Satisfrcenla cererilor tnaintate de b[nci

se efectuea:zd inba:at, pret.uriLlor

propuse pentru currpdrarea valorilor rncbiliare de stat. in cazul in care suma cererilor depuse, la

licita;ier la pre! minim este mai marr:, satisfacerea lor se face conform distriburirii proporfiorrale,.

Etapa 4. Drpd incheierea licitaliei, Banca Nalionald expediazA participanlilorr la

lir:ita.gie

avuele electonLice de cumpdrare qi comunicatul oficial despre rcntltzteb licitaliei, A doua zi

pdr'dla orele 1!!.00 bdncile cornerciale sunt obligate sd asigure contul Loro cu disponibilitdl;ile
bdnegti necesare pentru cunpirarea valorilor rrnbiliare de stat. BNM printr-o dispozilie 1ncaso
percepe in nrod incontestabil plata

pentu valorile imobiliare de stat de pe conturile bdncilor

gii le

ffansfera in contul Trezoreriei Centrale. Data hansferdrii mijloacelor bdnegti Ia Miniisterul


Finanfelor se considera data a cunlrdrdrii valorilor mobiliare de stat qi incepe calcululperioarlei
de maturitate a

lor. incaz de neinrleplinire a transferdrii mijloacelor b6negti, bdncile pl5tesc


62

I Axra sPlN{JL dr., conf.univ., supor"t de curs ,,INsrtrTUTII FINANCIiIR.-BANIIARH"


anpnda in valoare de 0,5Vo din surna acestora incompleta pentru plata cererilor satislicute penlru
fiecare zi expirata.

Etapa 5. Riscumpdrarea va.lorilor mobiliare de stat silsau achitarea dob0nzilor a:brente


obligaliunilor ile stat

se efectueazi de cdtre

Ministerul Finanfelor.

b) Investilii tn valori mobiliare corporative

in

Republica Moldova biincile comerciale achizilioneazA

investilii g i pentru

hirtii de valoare

pentru

co rnerc ia lizare.

Bincile r:omerciale

pot

procua valorilor mobiliare corporative pe pa'p bursierd

sau

extrabwsierd.

Principalele valori mobiliare corporative in care investesc bdncile conrerciale

:hr

Reprublica

Moldova in scopul primirii profitului sunt acliunile gi obligaliunile emise de societSl;ile pe


acfiuni,.

BNM impune reskiclii privind delinerea cotelor substantiale in calritalul

urnei societ6{i

econornice.
Banca comerciald nu poate droline

firi

permisiunea BNM:

o coti strbstanlialS in capritalul unei unitSli

economice (cu excepfia bdr:rcilor de pe

teritoriul RM), qi o cotl care depdq,rqte 15% din CNT albdncii


- valoareer curenti totald" a unrcr cote ce depSgesc 50% din CNT

albincii.

Pentru a obline permisiuneer scrisa a Bdncii Nalionale a Moldovei, Consiliul institu.fiei


bancare prezn.ti urmitoarea informalie cu privire

la delinerea cotei in capitalul

unitlSlii

economice:
l.) cerere de solicitare a permisiunii;

2) procesul-verbal la care s-a luat decuia de cdfe organul imputernicit privirrd del.inerea
cotei irr capitahrl unitnlii economice;
3) denumirea gi adresa unit5f ii economice;

4) mirimea capitalului unitdf ii economice;


5) cota de participare (in lei giinVo) preconizata spre procurare;

6) Tncazde procurare a acliunilor:


a) numdnrl total de

acliuni ernise de cdte unitatea economica;

b) numln'rl acliunilor cu drep,t de vot emise de cdke unitatea economica;


c) valoarea nominala (fixata) a uneiacfiuni;
d) numdrul acliunilor preconizate spre procurare;
63

T^

Ana SPINU, dr., conf.univ., suport de curs ,,INSTITUTII FIFTANCIA,R-BAN("ARI"


e)

prelul

rCe

procurare a acfiunilor;

f) caracteristica acfiunilor procurate (ordinare sau preferenliale etc.);


l

7) raportul cotei de participare (conform valorii nominale/fixate) la capirtrrlul uni,tfdtii


econorruce;

8) raportul cotei de participare in capitalul unitetii economice ('conforrn valcrii

de

procurare) la capitalul normativ total al bdncii;

9) raportul valorii totale a cotelor in capitalul unitdlilor economice rJelinute de ba.nclr la


capitalul normartiv total al bdncii;
1

0) scop ul

(p entou vdnzare saru p

enfru inves tifii)

11) copia arr'lu:ei financiare (operafiunile unitdlii

econonaice, rr:ntabilitEtea,

profitabilitatea, solvabilitatea etc.) efectuate de citre banca carc a servit clrept nntiv perntru a
procum cota derparticipare in capitalul

unitilii

economice.

Banca Nalionala poate solir:ita prezentarea informaliei suplimentare, daca r:onsiderdr ca

informalia del>aza este insuficientapenfua lua decizia definitiva asupra cererii, gi indecut'Si de

!5 ztle de lucru din ziua primirii setului de docurrpnte,


cererea gi

Banca Nalionala aproba rsaurespinge

trytilnleazd in scris consiliul bdncii despre decizia

sa.

Nu este necesara autorizarea Bdncii Nalionale pentru coteb de participare la capilalul


unitdfilor econlmice, achizilionate de cdtre batrca in schimbul rambursdrii credituhri acorrdrit de
ea. Conversiunea creditelor gi a dobAnzilor aferente

in acliuni ale societililor pe ac!;iuni proa|te fi

efectuata in cazul cdnd suma oblinrrtd prin executarea

modalitililor de asiigurare

a. rarnb,

creditului este insuficienta penffu achitarea datoriei fi;ta de banca. La inrergistarea contabila a

valorii acliunil.or achizigionate in schimbul rambursdrii creditelor se refler:ta valoarea crla mal
mica: suma cr:editului sau valoarea de piala a acliunilor achizifionate. in scopul
rambursdrii creditului au fost puse drept gaj acliuni ale societdlii pe acliuniL. Banca este in rept
sd delind

acliunile in decurs de llZ luni de la dala procrndrii 1or. in cazul cr6nd in

dlecurs ul

t2

luni aceste acliuni nu au fost corrprcaluate de banca, valoarea lor se reflecta la pi


Concomitent, valoarea acliunilor trecute la pierderi se reflecta in contul npmorandum
evidenta gi cor:nerciahzuea ulterioara a acestora.

insa in cazr.ri exceplionale

banca conerciala,

in termen de cel pulin 30 de zile p6

expirarea termenului de comerciahzare a acfiunilor, poate sd se adreseze la BNMI cu o

privind prelungirea termenului

der

delinere a acfiunilor. in aceasti cerere ea ffebuie

sd

temeiurile reale,juridice gi econonnice. in acestcaz BNM poate prelungi termenul rle de!:i
64

rce

?a

II et

Spiftu, dr., conf.univ., suport

"

sle

curs ,,INSTITUTII FINANCtrA,Ii.-BANCARE"

acfiunilor,achizlifionate ln schimbul rambursdrii creditelor, o singura data,


mare de

lan
si

o perioada nu

in acest scop banca comerciala fuebuie s[ prezinte:

. un plan referitor
kebuie

pre

la acfiunile achizilionate in schimbul rambursirii creditului. Acer;t lan

conl;ind detalii privind rnodul de cornerciahzare a acliunilor pr: parcursul unu

&1,

perioada de delinere a acfiunilor, ,ovaluarea condiliilor de pia1a, efectuata de citre banca,

ice

costui sau cotiLzalii ce se refera la achizilionarea qi delinerea acfiunilor; acliunile

ing

penfu

dle

obline un pre! rnaxim de vdnzare gi orice currpirdtori interesali cunoscufi;


documentalia cu privire la cererile gi ofertele din partea potenlizrlilor cunpdrdto

acliunilor (in cazul disponibilitdlii de date);

docunrcntalia cu privire Ia acliunile gi metodele folosite in scop

penfu vdnnre

der

reclamil sau

acliunilor societdfilor pe acfiuni;

docunrentalia cu privire la evaluiri sau calcule ale valorii de pia1a, determinate d,r

pro fes io nigtii indepe ndenfi;

evaluarea

condiliilor

de piaga, efectuata de banca.

Luna4 biincile sunt obligate sd prezinte Bdncii Nafionale a Moldovei rapcrtul pri ind
cotele de partic:fuare in capitalul u.nitdlilor economice, intocmit in conformitate cu instruc!i

Bdncii Nalionale a Moldovei cu privire la modul de intocmire gi prezentare a ra


financiare.

65

i.lo
uv

lor

t^

I Ana SpINUl, dr., cunf"univ.,

saegrort r?e cuvs ,,fNSTtrTUTI{ FEN&&IilXfIK-BANTIARS"

9. ORGANIZA,REA OPEITATIUNILOR

VALUTARE EFECTU/ITE DE I}AI\,CI|LE

COMERCIALE

9.1. Eserrfa gi

tipurile operafiunilor valutare in Republica Moldova

9.2. Determinarea conditiilor de activitate a


9.3. Pozifia

unitfl{ilor de schimb vnlutar

valutarl deschisi - ordinea de calcul

lTib li o gr a:"/ie r e c o m an d at

ll.Irgea nr.62-XVI din 21.03.2008 privind reglenentarea valutard, in vigoare din


18.01.2009. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.l27-130 din 18.07.2008.
2.Regularmentul cu privire la unitSlile de schimb valutar, aprobat p{n IJotirdreil Con;ilftrlui
de adrninistra{ie al Bdncii Naliorurle a Moldovei nr.53 din 5.03.2009. In: Monitorul Oficial al
Repub licii Moldova nr.62-64 din 27 .03.2009.
!1. Regularrentul cu privire la pozila valutard deschisi a bdncii, apr,obat pr.hr Ho'tdrlirea
Consiliului de administratie al lldncii Nationale a Moldovei nr. 126 clin 28.11.I99t7. in:
Monitorul Oficial al Republicii \4oldova, 1999, nr. ll2-1I4, ct nndificdrile gi completdrile

ulterioare.
9.1. Esen{a qi tipurile operafiunilor valutare in Republical Moldorya

Operaliurrile valutare se divu',eazd, in operaliuni valutare care se efectueraz[ inff<l

- rezidenli qi nerezidenfi,

- reziden!i,
- nerezidenli,

-precum gioperafiuni valutare care se efectueazd in nrod unilateral

der

c6tre rezidenli sau

nereziclenfi

Operafiunile valutare dintre rezidenli gi nerezidenli se divizeazA


curenter gi operarliuni valutare de
1..

Ope
-

rafiuni'yalutare curente

inL

operaliuni valumre

capital
:

pldfi eft:ctuate in cadrul conrerlului internalional cu mdrfuri gi servicii, inclusiv lucrdri,

precum gi

pHli gi nansferuri

?n cadrul

frcilitSlilor bancare de creditare aferente come(ului

internafional (acreditive, credite orrerdraft, overnight, carduri de credit), cu termenele iniliale de


rambu'sare ce nu dep5gesc un an;
-

pldti care reprezintd dobdnda la imprumuturilcredite gi venitul net din alte investilii

- pl6ti

in 'vederea rambr:rsdrii imprumuturilor/creditelor sau amortizArli investiliiilor directe;

- tansferul de mijloace bdneqti destirnte cheltuielilor pentru intrelinerea frmilieri.;


66

t^
I tu* splNu, dr., cc*f.univ., sutrlort de cr^cr$ ,,I)\lsrITtlTII
-

Alte pldli: legate de

F&VANC:A,R-8ANC&RS,,

achitarea tratamentelor medicale, cheltuielilor

de

cdliitorie,

cheltuielilor de studii; pl6!i legate de irrpozite gi taxe, cu exceplia impozitelor gi taxi:lor albrente

pllti

nngtenLirilor; arrenzi;

legate de cheltuieli de judecatl,: pldtigi transferuli in cadrul asiriterrlei

tehnice; pldli aferente asigurdrilor sociale, inclusiv pensii; plata cotizatiilor de mernbru al
otganaatiilor internalionale, obgtegti, religioase sau al altor organua{ii necomerciale.
2. Operalfiuni de capital:
- operatiuni aferente investil:lilor directe

operaliuni ce lin de efectuarea inrn:stilillor in

scopul stabiliriri sau menlinerii legiturilor economice durabile

infe persoana care

inve,ste$te

capitahrl (invesrtitor) gi unitatea de drept in care se investegte acest capital precum qi operal;iunile
ce fin de

lichidarea/vdrnrea investiliilor directe;

- operafiu:ni cu

bunwi imobile

se efectueazA

in

vederea construirii de cldctiri sau ellte

bunwi imobile, procurdrii de terenuri, clddiri sau alte bunuri imobile in scop de cdgtig

r;au

folosin{5 persorala, precum gi operaliuni ce fin de vdnzarea acestor bunuri imobile;


- operaliurni

cu

instrumente financiare (certificate de depozit, insth'umente; financilre

derivate);
- imprumtttrni/credite comerciale

execufie sau

(pliti in avans, plali in rate penfu

pl[!i la solicitarea furnizorilor

etape intennediare de

de rnirfi;rilservicii, precum qi pldti la un anumit

terrrpn de Ia livrarea mrrfurilor/prestarea serviciilor, operaliuni de frctoring);


- imprumuturi/credite

financiare

(imp rumuturile/c redite le

ipotlcare,

imprunrutwile/creditele de consum, precum qi leasingul financiar);

- Garanlii

modalitili gi instrumente prin care se

garanteazi., inclu.siv de

cdte terfi,

indeplinirea obligatiilor contractuale ale debitorului fi{a de creditor gi includ: garafiliabancarl,


fideiusiunea, avillul, depozitul de garanlie, dreptul de gaj etc.;

-'Operatiuni in conturi curente gi in conturi de depozit la institulii financiare - deschiderea

conturilor ctnenLte gi de depozit in valuti sau in moneda nafionah la bdnci gi la altte institulii
financiare (care au dreptul de a atrage depozite la vedere gi/sau la termen sau echivalenr.e ale
acestora gi de a <lesfigura alte activitdli financiare) gi derularea operafiunilor prin acester conr;wi;

- operafiuni aferente asigurlrrii

de viald, reprezinlA operaliuni

legate de incheierea

contractelor de asigurare de via!5, precum gi derularea acestora prin efectuar:a trarsferuilor ce

lin de plata primelor de asigurare qi a sumelor asigurate;


- operafiuni

cu caracter persr:nal (tmprumutwi; donalii sub diferiter fornrel mogteniri;

achitarea de cdtre imigranfi a datoriilor


sau regerdinla; transferuri

inlara in care aceqtia au avut stabilit anterior,iomicilj.ul

in sfiindtate ale economiilor nerezidenfilor in pe,r'ioada do gedere


67

t^
I Ana spINU, dr,, conf.univ., sup$$
acestora

cie

curs ,,INSTITUTII FINANCXs,ft.-gArucaffg,,

in Republica Moldova; transferuri in

strdindtate efectuate de c6tre persoanele fuice

rezidente care se stabilesc cu domiciliul in striindtate;


- ahe operaliuni de capital (irnpozite qi taxe aferente nngtenirilor; despirgubiri
rczultzrte din

operafiunile vallutare de capital; restituiri de sume ?n cazul anul[rii ori rezili.erii contractetrf,r
sau
restituiri de sume nesolicitate spre plat5, care decurg din operaliunile valutare 4le cppital;
ffansnaiterea/cesionarea drepturilor asupra invenfiilor, desenelor sau modelelor
indus,triale,

asr4ra rnlrcilor: qi astpra altor obiecte de proprietate intelectt;r,ll in sfera qtiintei qi


in6virii;

ciqtiguri din jocuri de noroc; fra.nsfenni de mijloace bdnegti necesare pentru prrestarea

de

rservicii).

irn dependenfi de caractenLrl operafiunilor valutare efectuate de bincile comerciale

clasifici im :

ele se

- opera{iuni de deservire u conturilor in valuta

din aceasta categprie fac parte toate

operaliunile ce l;in de evidenta conturilor in valuti:


a) deschiderea

conturilor

b) inscrieri in cont;
c) eliberarea extraselor de con,t;
d) calcular:ea dobdnzilor la sold;
e) overdraft-ul contului;

f) inchiderea conturilor.
Bdncile arttotizate deschid pe,rsoanelor fizice rezid,ente conturi in vallrta strdi'a pentru

inregisfl:a:

:taluta strdina, (nurnerar $i,cecuri de cdldtorie) provenientp cdreia rCelin5tolrl poarte


o
confirma, prezerttilnd la banca atftor:zata:

- declaralia vamald ce confirmd introducerea acestei valute strdine in Moldova;

permisiunea de a scoate valuta str[ina peste hotare, eliberata de

o |anca attorizata

\4oldovei

Ia

in contul clientului banca autorizata retine dr: la client


declaralb vatmld, permisiunea de a scoate valuta sftdina peste hotare
$i le arr,:xe az,i la
depunerea valutei strdine

documentele z:del Daci suma valute,i strdine indicatd in declaralia vamald sau in pernrisiunr:a
de
a scoat'e valuta sttrdina peste hotare depdgegte suma pe care clientul doregte sii o
depun6

in cont,

d'ocumentele me;nfionate, de asemenea se relin, iar pentru suma diferentei se eliber<>itzi,


o altd
permisiuLne de a scoate valuta strdina peste hotare.

valuta striiina, trarsferatd de preste hotare pe numele posesorului de conl;


68

I Ana SPINU, dr., cunf.univ,, s;uport de curs ,,iNsrxruTll

FINANCIA,K-BAI{C,{RE''

valuta strilina ce wmeazA a fipldtitL conform cecurilor emise de citre bdncile sffdin.e:

y' sumele dobdnzilor aferente rlonturilor


deschise in valuti;

r'

vahttaslrdina procurata pe priala valutarl internd a Republicii Moldova;

alti. valuLti strdini care nu are provenienfi

- Operaliuni cu caracter necomerctial

sfiini.

- din aceasta categorie

fac parte:

a) eliberarrea gi deservirea cecurilor de cdldtorie;

b) operaliuni legate de carduri;


c) incasarea diferitor pl6!i in numele clientului gi in nume propriu.
d) stabilirea leg[turilor de corcspondent infe

binci

Bdncile crare au legdtwi de corespondent sunt numite ,,bdnci cores;ponden1le". Bdncile


corespondente deschicl de obicei conturi reciproce. Aceste conturi corespondente

pot

fl

do 2

tipuri:
1. Contul NOSTRO

contul care se reflecta in activul bdncii care il deschide

rgi

ln pasivul

bdncii corespondente;
2. Contul I-ORO - contul care) se reflecta activul bdncii corespondente.

- Operaliuni

dle schimb

valutar

operaliuni de schimb a unei valute slrdine contra valutei

nafionale. Acestea se clasificd in:

a) operaliuni today

schimtrul unei valute pe alta, in care data inchrlierii contract,llui $i

data executdrii contractului coincid

b)

opera!:iuni tomorow

krcheierea lui ('lf+l)

clata executdrii contractului se realizeaiA

a doua zi drpi

c) operaliuni spot

operaliurre corsiderata la vedere, a cdrui terrnen de execulie nu hebuie

sd dep$eascd 48 de ore;

d) operaliluni forward
,dep[gegte

operafiune la ternen la care ternenul de exenulie a contra,cturlui

48 o're. Din aceasta categorie fac parte contractele futures, options, sw'ap

(irceste

rcperaliuni sunt de hedjare sau de acoperire a riscului valutar).

- Operaliuni legile de creditare Si depozite tn valuld.

9.2. Derbrminarea condifiiilor de activitate a

uniti{ilor

de schimb'yalutar (caselor de

schimb valutar, bincilor, punctelor de pe lffngfl hoteluri):

Unit5lile de schimb valutar efecttrcazi" operaliuni de schimb valutar in numeral in m,cnedd


nafionald gi in valrfd stdind, precum gi cu cecuri de cdldtorie
1trzice.
69

in valutd srtrdini, crll porSoafle

t^

! Ana sPlivu, dr., conf.univ,, r;uport de curs ,,IN$TITUTII FINANCIAR-BANCARI"


Pe teritoriul Republicii Moldova au dreptul de a efectua operafiuni de schirnb vahrtar: in

numerar cu persoane fizice urmitoarele categorii de rezidenfi:

a) banca licen{iati care efectueazl operafiuni de schimb valutar in nLumerar cu pelsoilne

fizice prin internpdiul punctelor sale de schimb valutar;

b)

casa cle schirnb valutar

-- persoani juridicl rezidenti constituiti confonrr legrslaliei

Republicii MolCova, av6nd ca gen unic de activitate efectuarea pe teritoriul Republi,cii Moldova
a

operaliunilor

,Ce

schimb valutar

irL

numerar cu percoane f:zice;

c) persoarna jurid.icd reziden1d.i ce presteazA servicii hoteliere, care efectueazi opreraliuni de


cumpdrare a numerarului in

valutl striini/cecurilor de cdldtorie in valuti str[in5 de la per:so:lne

fizice prin internediul propriului punct de schimb valutar.


Casa de schimb valutar poate deschide filiale pe teritoriul Republicii Mklldova.

Bdncile licenliate sunt obligate s6 ingtiinleze Banca NafionalS


deschiderea punctelor sale de schimb valutar gi

Mold<lvei despre

sI prezinte programul de lucru il[

respectiv. Modul qi termenele de ingtiinlare se stabilesc de Banca Nafionald

a.

purrctului

Moldorrci.

Pentru desfigwarea activitdfi.i de schimb valutar, casa de schimb vahutaq filiata ac,:steia,

punctul de schimb lalutar al bdncii licenfiate sau punctul de schimb valutar al hotelului wtneit'd"

si dispund de cel putin:


a) rnaqind de cas[ gicontrol (rentru fiecare ghigeu);

b) indrumLarul valutelor strdine;


c) aparat pentru verificarea autenticitlfii bancnotelor (pentru fiecare ghiqeu);

d) formul.arele documentelor stabilite de Banca Nafionald a Moldovei pentru efectu,area


operaliunilor de schimb valutar in numerar cu persoane fizice.

in

inc6perea unitdlii de schimb valutar in care se efectueazd nemijlocit oporalirmi de

schimb valutar

in numerar cu

pejrsoane

fizice (denumiti in continuare irc5perea uniti.lii

schimb valutar) wmeari a fi afiqater la loc vizibil pentrupersoanele

faice:

a) copia dle pe licenld (in cazul filialei casei de schimb valutar


licenfa)

inban

de

- a copiei autorizate de pe

cdreia se efectueazii activitatea de schimb valutar. Copia resperctivd se autenti{icd

de cdfre administratorul

unitdlii de schimb valutar sau persoana imputerniciti de citre acestr4

b) prograrnul de lucru al unitiilii de schimb valutar;

c) infornurfb privind phlile obligatorii percepute conform actelor legisllative;


d) cursul.ralutar.

Ia primirea valutei

strdine sau a monedei nafionale, casierul unitdlii de schimb valutar este

obligat sd verifice autenticitatea gi caracterul pldtibil al valutei strdine sau al rncnedei nat ionnle
70

I nna SPINU, tlr', ccnf.univ., :;utrl*nt de curs ,,INSTITUTII FINANCtxilt.in numerar qi alLcecurilor de cildtorie in valuti
strdind prezentate.

[a

efectuarea operaliunilor de schinrb valutar in


numerar cupersoane frzic;e,unititlle de s;hinrb

valutar nu vor admite restricfii privind nominalul


bancnotelor in rnonedi na.lionalj 1;i in valuti
stdini gi/sauprivind arnul de emitere a acestora dacd acestea se
afld in circularfie.
Unit5lile de schimb valutar nu sunt in drept s6 refuze bancnotele
corside
pliitib ile
r:onformcriteriilor stabilite de Banca Nalionali
a Moldovei Aceste criterii wneazi 1i afigate
ih
ihcdperea unitdfii de schimb valutar la loc vizibilpenfupersoanele
fizice.

In cazul ih care unitatea de schirnb valutar intenlioneazi sd-qi


suspends

perioardd

propria activitatr: gi/saur activitatea lilialei casei de schimb


valular, a p'nctuluri de sc irnb vllutar
al bincii licenfiirte sau a punctului de schimb valutar
al hotelului, aceasta esrte obli td", ptin| la
suspendarea activitilii, sd informezer in scris Banca
Nalionali a Moldovei despre ace hpt.
inainte de reluarea activitdlii, unitatea de schimb valutar
este obligat[ sii info
Ilanca Nafionald a Moldovei despre acest fapl indicdnd
data relu[rii

ize m sclns

activititii,

rn canil in care unitatea cle schirnb valutar a decis sd-gi

incete ze d,eft
activitate qilsau activitatea firialei ,casei d.e schimb valutar, punctului
a
de sch
bdncii licenliate rsau a p unctului de schimb valutar al hotelului,
aceasta este ob ligatd
in scris Banca l{afionald a Moldovei despre acest fapt. odata
cu incetare a activi
srlhimb valutar, a filialei casei de schimb valutar, a punctului
de schimb valgtar al
Eanca Nationali a Mold"ovei se depuLne licen{a/copi a autoruatide
pe licenld.

cursurile de curnpirare gi vanzare qi comisioanele unitifilor dr: schi


Pentru operafiuni:le de schimb valutar efectuate prin intermediul
punctului s6u de sch
banca licenliati stabilegte cursuri de cumpdrare gi vanzare
unice pentru toate p,orsoa

in cazul in

care banca licenliati are mai multe puncte de schimb valutar.

itiv propria
valular al
inforime:ze

fii

casoi de

telului, la

valutar.
b valuta.r,
frzice.
poalle

stabifi curswi de cunpdrare qi vdnzarre diferite pentru fiecare punct


de schimb valutar.

Unit5lile de schimb valutar nu au dreptul sd rmdifice in decursul prograrnLului


crrsurile de currqrdrare gi vdnzare stabilite pentru operaliunile de schimb
valutar in
percoane faice. in cazult in care unitSlile de schimb valutar
efectueazA opera!;iunile
de ore zilnic, ace:stea su.nt in drept srd-gi stabileascd doud perioade
egale de gctivita

unitilile de schimb valutar pot s tabili cursrni de cumplrare gi vanzare


perrioadd, care nupot fi noodificate pe parcursulperioadei
respective.
ca'z'

difc:rrite pe

UmerArr CU

cauzii 24

In acest
fiecare

U'nitdfile de schimb valutar sunt obJLigate sd informeze Banca Nalionald


a Mgldoveil ln modurl
ptevd"zd' de aceasta, despre cursurile de cumpdrare gi
vdnzare a valutelor strdi'e stabi ite pentru
efi:ctuarea operafiunilor de schimb valutar in numerar cupersoane
fuice.

7I

t-

I Ana SPIN{J, dr., cenf"univ., srxport c{r curs ,,Ihrsr{T{JTni

(:a&,8"

$ENANCIAiK-

Pentru eftctu,area operafiunil'r de schimb valutar


in numerar cupersoa.ne

unitifile

de

schimb valutar pot percepe comisioane.

Ia afrgarea pe panoul de reclamd a informaliei privind

curswile de cumpdra

stabilite de cdtre unitatea de schimlb valutar penfu efectuarea


operaliunilor rle schi
numefar cupersioane fizice urmeazi a firespectate urmStoarele
condrtii:

$r vilnzare

valutar in

a) consecutivitatea afigdrii valutelor strdine: primul gup de valute


shdine dolar SLIA,
euro), al doilea. gw de valute str:dine (rubla ruseascd, leul
rom6nesc. ln1vna
ineani), al
tueilea gUp de valute strdine (alte valute strdine);

b) afigarea crnsurilor de cumpdrare gi a cursurilor de vdnzare in


coloane

de cumpirare

in coloana din partea stdngS, iar cursurile de vdnzare

inL

: cursrx'ile

coloa

din lrartea

dreapt6.

i.nformafia priv.ind comisioanele se afigea zd


caractere ca qi

lar

pe panoul de reclamd, utiliidnd

de

informatia privind cursurile de cumpirare gi vdnzare.

suma minimd a aportwilor b[neqti in capitalul social al casei de schimb va


constitui mijloacele bdneqti circularnte destinate efectudrii operaliunilor der schi
numerar cu persrlane fizice se stabil:gte la valoarea de 500 000 lei (pentru fiecare
Suma minimd a mijloacelor bdnegti carc urmeazd a

fi asiguratd de cdte

carc \/or

valutar in

fili

casa cle schi

liD.

valutar la

inceputul qi in timpul programului de lucru se stabileqte la echivalentul a 4100 000 lei.


Aceeaqi
sumd wmeaza a fr asigurati gi pentru fiecare filiald a casei de schimb valutar.

Pe o adresd banca licenliatd p,oate deschide un singur punct de schimb valutar cu untrl sau
mai multe ghigee.
Surna mijloacelorbinegti ce vrnrearl a fi asigurati de cdtre banca licerr{iati la iirceputul gi

in timpul programului de lucru penffu efectuarea operaliunilor de schimb valutar in nlmer,ar (lu

prin internpdiul purrctelor sale de schimb valutar va constitui echiv lentul a c,el
pu{in 100 000 de lei pentru fiecare punct de schimb valutar. in timpul programului ,Ce lucru al
persoane fizice

punctului de sr:himb valutar

al bdncii licenliate,

mijloacele bdnegti

dtestina

efectfuftrii

operafiunilor de schimb valutar in numerar cu persoane fizice nu pot fi utilizalr: pen

electuarea

ahor operaliuni.

Licenta pe.ntu activitatea de s,ohimb valutar in numerar cu peffioane fzj.ce se


un ternpn de 5

pe

ani

Taxa penffu licenla pentru activital'r,a de schimb valutar in numerar cu


trnrsoa
se elibereazd unitdlilor dle schimb valutar este de 3250 lei.

72

lizice care

ena spitrtu; dr'", conf.univ., :rup*rt rie curs ,,grusrg?{,rTxi FINANCIAIR-gAro{:Afi,g,,

pentru eliberarea licenfei, taxa pentru eliberarea


licenlei constituie 50 la sutd itin taxa stabilitd.
Taxa penffu eliberarea copiei autorizate de pe licen!5, pentru
reperfeotarea licrgnleilcopiei
autorizate de pe aceasta este de 325 de lei, iar cea pentru
eliberarea drplicatului lice;nfei/copiei
autorizate de pe aceasta de 5g5 de lei.
-

in vederea asigurdrii integitrilii mijloacelor bdnegti gi a altor valori,

in care se
efectueazi nemijlocit operatiuni de schimb valutar in numerar
cu persoale fizjce rrmeazd si
corespundd urrn,Stoarelcr cerinle minime :

incdperea wnteazA

sd,

irrcdperea

fie ualatd de alte lncdperi de serviciu gi auxiliare

giL

si aibd nu

maipulin de2 rnpdtralipentru fiecare ghigeu.


2' Ugile, perefii, planqeurile incdperii wmeazA sI fie suficient de drnab,ile pentru
a rezista
ihcdrcitinii la ftrrta apliicati de orrl precum gi la incercarea de a le distruge (derschide)
0u aj utorul

unor instrunpnte simple,

3. Fiecare ghigeu pentru erlectuarea operaliunilor cu perso ane f',icte urme*zd s6 fie
anretnjat

as

tfe

l, incdt

a) clientul. sd aibd posfoilitatr:a de a urmlri liber procesul renumirdrii de cdhe


casier a
rnijloacelor bdnegtiprinnite de la acestra;
b) clientul

sE

abd un loc comod pentru efectuarea de sine stdtdtor

renrunirdrii nriiloacelor

bdnegtiprinrite dle la casier (de exemph4 o bard Ia nivelul ghiqeului, un suport),


+. ln Ap ghigeului urrtreazli sd existe un spaliu ingrddit cu o razii de doi metri
indicatorii restrictivi de acces, in scopul deservirii fir6 pericol a clientului

9.3. Pozifia valutard a

siau

b[ncii

Pozilia valutara repreznti, soldurile mijloacelor in valuta shdina (care formeaz,i aclivele
9i obligafiunile bilanliere ale bdncii in valutele respective, precum gi obligaliunile exh.*bilarrfiere

la tranzacliile legate de cumpirarca/v|"nzarea

(conversiunea) valutei strdi:ne), cure

cre:ea:d"

posibilitatea ob!.inerii veniturilor sau riscul cheltuielilor suplimentare la morlificarea


cursuril:r
valutare.

Activele b,ikmliere

(Ab) in valutd: numerarul in valutd strdind, rrrijloace in contul

N.OSTRO in valruti at6t in bdncile din RM, cdt gi de peste hotare, plasamente

in

valhrt6

inL

alte

bdnci, valori mob,iliare in valut5, creclite acordate in valuti, leasing in valutd.

Obligafiun,ile bilanliere (Ob)

1Ln

valut6: mijloace in contul LORO in valuti at6t

zr

bdncilor

din RM, cdt 9i cle peste hotare, credite primite in valut[, plasamente a altor bdnci in valuti"
73

I enu spiNu, tir" canf.u*iv., l;up*re

*ie curs ,,31\isrtrTUTII FIT,JANCIA,R-BANCAftA"

depozite ale clienfilot. obtigafiunile extrabilanliere


de cumpdrare (oecfcr.umpdrdri rie valutii la
operaliuni curente qi la terme4 pro(lurarea valorilor

mobiliare. tn valuti.

obligaliunile extrabilanfiere clevdnzare (oev)


la terme4 vdnzrrea valorilor mobiliare in valutd.

vinzaride valutd la operaliuni.[a ve<lere si

Pozilia valutari se considr;ra deschisd, daca activele bilanliere


in,tr-o anuLrnita valuta
shdina, precum qi obligaliunile extrabilanliere la tranzacliile
legate de procuLrarea acgstei yalute,

llu sunt egale cu

obligaliunile bilanliere

exkab ilanf i ere lit tranzac

liile

le

tn

valuta respectiva, precum

gi

otrliga!:iulile

gate de vdnzarea ac este i va lute.

(Ab)+ (oec)l (Ob)+ (oev)

Poziyn valutard deschisd

estct lungd., daca suma

strdind, precum gi a obligaliunilor extrabilanliere

ralute,

activelor bilanliere inffi-o anunnita .rah:td

la tranmclile legate de procuauea

acestei

obligaliunilor bilanliere in valuta respectiva, precum gi a obligalignilor


exkabilanfierc la tranzacliile legate de vdnzareaacestei valute.
depagegtre surna

(Ab)+ (Oec)> (Ob)+ (Oev)

Pozila valutard deschisd este scurtd, daca suma obligaliunilor bilan!.iere inft.o anumiti
valuti strdini, precum 9i a obligafiunilor extrabilanliere la tranncliile legate cle vdnztreaar:esrtei
valute, depigegle suma activelor bilanliere ?n valuta respectiva, precum gi a
obligalignilor
extrab ilanli er e la. tranzac

liile

le gate de p roc ura rea ace s te i va lute.

(Ab)+ (Oec)< (Ob)+ (Oev)

Pozilia valutar6 se conside,rd inchisd, daca activele bilanfiere int.r-o anurnitd

shdind, precum 9i obligaliunile extirbilanliere

h tranzaclile

laluLtd

legate de procurarea acestei valule,

sunt egale cu obligaliunile bilanliers in valuta respectivd, precum gi obligaliuurile


exh.zrbilarrliere

la ff anzaclile

le

gate de vdnzarea aces

te

i valute.

(Ab)+ (Oec)=(Ob)+ (Oev)


Raportul poziliei valutare des'chise reprezntA raportul procentual dinte mdrimea pozigiei
valutare deschise (recalculatd in le:i moldovenegtf gi nrnrimea capitalului normatir total al
bdncii.

Limitele poziliei valutare deschise repreztnti plafoanele poziliei valutare deschisrer, stabilite
de c6ffe BNM, care urmeazd sd fie rerspgstaL de cdfe bdnci.
Raportul pozifiei valutare deschise lungi pentu fiecare valutd nu tretruie sd d,lpdge,ascd
+ljVo.
Raportul poziliei valutare deschise scurte pentru fiecare valuti nu trebuie s6 fie rnai mjc
-I0Vo.
74

dle

SPiN

, dr., cunf.univ., sup*rt

tle curs ,,II$STITUTII FINANCIAR

urilor poziiliilor valutare deschise lungi ta toate

f;ARg"

va

trebui

SA

poziliilor valutare deschise scurte la utate valutele

nu

sa

asqp

nc

bila

nu

nor

total
ile,

dinne suma activelor valutare bilanliere gi suma obrigaliunilor


'+25yo" sau sd fie mai mic de *-25oA-. Limita
la care at6t suma activelor valutare bilanliere cOt gi
suma obri

au filiale gi alte subdiviziuni separate, stabilesc desines

lul astpra respectdrii acestor sublimite. Stabilirea sublimitelor


ca po iliile valutare deschise in total pe banca si nu
depdgeascd limite
co

zigia

fiecdrei zile lucritoare banca este obligati

si

intocmeascd un

la poz

a4cile

:ainr

liunirlor

va.

capita

tor subli

le

nate ale

ii,

efbctuea
indicate.

cument ln

lutard deschisd.

poziliei valutare deschise a bdncii, se calculeazd


)r, va.
- slI
tza

nu se rds

depdgi, separat perntru fiecare din acestea, 10


la s'ta din
imitele sunt stabilil;e pentru fiecare zi lrcrdtoare.

valu re deschise pentru sediur central gi pentru subdiviziunile


me

fine

lutane bila.n!

deschise separat

pentu fiecare valuta str6ina. De

le 9i
aseme

total la toate valutele strdine: separat la pozigiile valutare


valutare deschise scurte.

ztntf rapoarte zillice. in cazul depdgirii blncile sunt ob


rca zi; -

sd

prezinte BNM explicalie.

75

calculrul

schise lurLgi

a^

I Ana SPINU, dr., conf.univ.,


10.

s;upol"t de curs

LICHIDI TATEA B,\N CII

,,lrosrlruTll FI$IANCIAR-BANC&ftfi,,

OMERCIALE . ORDINEA C,4,LCUL./IRII SI


MENTINERII EI
C

10.1. conLceptul de lichiditarte bancard gi de risc de lichiditate

10.2. Regbmentarea lichiditifii blncilor comerciale in Republica lVloldova


L0.3. Rezervele obligatorii gi ordinea reglementlrii

Bib lio gra1le rec om and at d :

l.Regulanlentul r:uprivire la lichiditatea bdncii, aprobat de Consiliul de adminisfar{ie


3l
din 8 augus t Igg7. it1 tvtonito.'.l ofi<rial al

lBdncii Nalionale a Moldovei, proces - verbal nr. 28


JRepublicii Moldlova, 1997, w.64-65 din 02.10.1997

2.Regulament cu privire kr regimul rezervelor obligatorii, aprobat prin Hot?irdr:ea


Consiliului de a.dministrafie al BN.M nr.85 din 15.04.2004. in: MonitorulOficial alt Rep'blicii
Moldova, 2004, nr.67-72, cumodificdrile gi completdrile ufterioare
3. Legea qrivind garantarea clepozitelor persoanelor fizice in sistemul bancar :nr. 575-XV
dn26.12.2003' tn: Monitorul Oficiafal Republicii Moldova nr.30-34/I6g dnz0.0z.2(t04
10.1. Conceptul de lichiditate bancari gi de risc de lichirlitate

Lichiditat'e4 este: capacitatea. activelor de a se kansforma in bani. Cu cat un acl:iv

se

transforma mai ugor in bani cu atdt este mai lichid. Cele mai lichide active: resursele morrct*e
definute in conturi cuente gi casierie. Lichiditatea bancard se poate defini ca fiind c,apacital:ea
unei bdnci de a efectue6 in orice ffoment, pl6!i din contr:rile pe care titularii le au deschise la
banc6, la solicitarea acestora. in aoest sens, bdncile febuie sd dispuni de rezerve suficiente,
tez9rve care

in esenld nu sunt altce'va decdt active ce pot fi utilizate ca mijloc de platfl sau ca.re

pot fi tansformarte operativ in astfel de mijloace.

Infe lichiclitate giprofitabilitaile exista unraport invers proporlional Cu cat banr;il define

la

un rmment dat rnai multe active lichide frrd, a le investi pentru un rezultat financiar ulteri6r, 0u
at6t profitabilitatea este mai redtsa.

Raportul intre liclhiditate gi profitabilitate este arbitrat de risc. Cu cat lichiditatea este

nLa.i

mare, cu at6t pro fitabilitatea scade, dar riscul de a nu rambursa la timp datoriile curento ester mai

mic (risc de lichiditate redus). Invers, daca lichiditatea este redusa, profitabilitatea poate fi mare
dar riscul de lichiditate <;reste.

Adminisfrauea corecta a activerlor gi pasivelor unei societ6!ibancare consta in gi.sirea urLei


so

lulii adecvate pentru ecualia : Lichiditate,

pro fitab ilitate, Risc.

76

I^

tu" $PINUI

dr., c:onf.u*iv., rsuport

cle

curs ,,INsTrrurII FrF{ANCTATR-BANrcaRr,,

Riscwl de lichiditate constd in probabili


tatea cd,banca sd nu-qi poat6 onora p1ittile
rh1d, de
clienfi ca urmre a devierii proporfiei dintre
structwa pasivelor qi structura activ,olor atat in
scadenli, c0t gi in valo.ri

Problema lipsei de lichiditate nu se pune

Iichiditdli ci

irL sensul

prefului lor, a costului

in

sensul

de oblinere

cd n-ar fi posibild

o,trfinerea rle

a acestor lichiditdfi gi

a. incredr:rii

clienfilor in bancd.
Bdncile trebuie sd studieze permanent gradul de lichiditate,
sd-gi asigure pernrilnent sta.rea
lor de lichiditater.

Riscul de lichiditate exprimd eventualitatea dificultifilor,


temporare sa.u imporrante, de a
accede la surse rje fonduri pentru a fuce fafi nevoilor.
Lichiditate a aratd in acest caz ,capac,itatea

instituliei de a mdri capitalurile Ia un cos rezonabil in permanenld.


.Aceasti

capaci&rle

depinde, in realitate, de doi factori distincli: lichiditatea


pielei gi lichiditatea irx;tituliei

Lichiditaten pielei. Astfel, in perioada unei tensiuni conjuncturale,


oblinerea de flondrni ile
pe aceste piele devine dificil5
9i costisitoare; lichiditatea pielei afecteaza di'ect capacitatea r1l
mirire a capitalului unei institu{ii bancare.

Lichiditate'a institufiei. Facilitatea accesului

la

capital depinde, de asen*nea,

rce

caracteristicile p:roprii ale irlstitufiei: nevoile sale de capital gi


regularitatea lor legate de calitatea

semndturii sale, care relevd riscul de contrapartidd gi


aftele de nevoile de lichidiitate. Dar;ii
semnitura unei institu{ii nu inspird incredere, atunci finanldrile
sale sunt mai costisitoarr:.
Riscul de ltichiditate corstd in probabilitatea ca banca sr
nu-qi poatd on.ora pl6{ile frp
<1:

clienfi, ca urmare a devierii propo(iei dintre creditele pe terrnen


lung gi creditele pe ter.men scurt
qi a necoreldrii cu sfructura pasivelor
bdncii.
Plasanrentele pe termen lung siunt

in general mai mari decdt resursele pe terrnen

lun15 a1e

bdncii, din aceastd catza.bdncile se confruntd cu doud situalii


delicate:

1.
2'

sI nu-gi poatji onora angajamentele pe termen scurt;


sd aibii resurse cu scadenli[

mic[, in tinp

ce plasanrentele au scadenle mare.

Gestiunea riscului de lichiditate

in mod practic, gestiunea riscului de lichiditate al unei bdnci


constd in:

cedarea, fuotecarea sau gajarea tithnilor de creantS din portofoliul


bdncii frrd a sufeli
pierderi excesive;

g[sirea unor resurse noi cu costui marginale inferioare randamentului


rnedig al

investiliilo r bdnc

iii.

77

I^

An* $plNU, dr'., cCInf.univ., :lu31rlrt

c{e

c*rs,,{r{isr$T{.ITff FatrANCIAK-gAN{:&&.ff,,

Factorul osenfial al gestiunea riscului de lichiditate


pe ternren lung sau r;curt estt: ace.la cile a
gasi cdi de acces pentru banca pe diferite pie!e,
care sd-i permitd o ajustare rapidd a
lyaficglui cJe
scadenfe active-pasive cu minimum de cheltuieii.

Gestiuneu lichiditdlii corstl

in

asigurarea cd nevoile

de finanfare sunt zx:operite in

permanenld

10.i!. Reglementarea Uchidit5{ii

bincilor comerciale in Republica Moldova


Pentru limitarea riscului de lichiditate banca centrald impune propriile
reglementiiri. iin
cele mai multe state, acestea se srprapun peste cerin[ele vizAnd
rezervele minime
obligstorii,

lblosite,

in princfual, ca un irmtrument de politicd rnonetard, in

funclie de, evolutii].e

conjuncturale.

in resg problema lichiditdlii gi nndul de asigurare sunt probleme de managerne:nt


b:rncar.
Banca centrali nmnito'rizeazd insd indicatorii de lichiditate bancard
de care se lure cont in
acordarea calific:atiwlui general al bdncii. Acegti indicatori de lichiditate
sunt calcula\ipebaza
rapoafielor financiare ptezentate periodic bdncii cenfale sar.t' in cazul
inspecfiilor qi, in fi1nc{ie
de valoarea lor, se pot fhce recomanddri de cdtre personalul de
specialitate al b6ncii centrale,
Aga cum am udtat, problema lichiditSlii bancare este mai importantii pentru
derllarea
politicii monetare 9i nrai pulin sernnificativd din punct de vedere prudenfial, frrd
a exista o
arrnonizare la nivel international a indicatorilor folosilipentruaprecierea lichiditdlii

in Republica Moldova bincile comerciale sunt obligate

sd respecte mai multe cerirr{e in

scopul minimizlrii riscului de lichiditate, printre care:

- principiile lichiditnlii;
- asigurarea depozitelor persoarnelor ftzice:
- constitunearezervelor obliga.torii.
F in Republica Moldova se calculeazA indicatorii de lichiditate drp6 princpiul I

qi

principiul tI.
Regulamerrtul cu privire la lichiditatea bdncii comerciale este elaborat de BNM1 in
scopul

prorncvdrii unui sector financiar pulernic ai competitiv, neadmiterii riscului excesiv jhr
sistr:mul
financiar, protejinii intereselor deponenlilor qi menfinerii de cdhe institufiile financiare a
unui
nivel adecvat de .lichiditate.

Lichiditateet este capacitatea bdncii

de a asigura in orice

angajanente1or sille.

78

rnonnent irxleplinirea

I^

I Ana SPINU, dr., conf.un!v.,


Principitil
mai mult de

s;utrrr:rt sie

curii,,rrusrrruTu Fri\IANCIAft.-BAN(){RE"

al lichiditilii prevede, ca suma activelor bancii cu ternrcnul de


r:ambursare

anisd nu depdgeascd suma reswselor ei financiare.

Suma actl,velor

bdnciiin fornra de:

1. credite acordate bdncilor cu termenul rdmas pam h"rambursare

ani qimai nrult;

2' credite gipHfi cu avans acc,rdate clienlilor cu termenul rdmas palr- larambursilre
2 ani gi
mai mult;
3. leasing financiar cu termenul rdmas

patnla rambursare 2 ani qi mai mult;

4. cote de participare in capita.lul agenlilor economici (inclusiv

bincilor);

5. hartii de valoare investilionale cu termenul rdmas pamh,scadenta


2 ani gi mar. mull;
6. mijloace fixe;

minus mijloacele rezerYate

in fondul de risc; anmtizarea mijloacelorr fixe

qri rezrrvele

pentru reevaluare a activelor rrrnlionate mai sus,

nu trebuiet sd depdseascd sum:a urmdtoarelor resurse


financiare:
1. capitalul normativ total, <leterminat in conformitate cu Regulamentul cu privire

Ia

suficienta capita.lului pc,nderat la risc;


2. pasivele obginute de la bdnli gi pasivele obginute de la clienli (excluzand depozitele
economii ale persoanelor fizice) cu termenul rdmas par:r. larambr:rsare 2 ani gi mai
mrrlt;

3. 50vo ale pasivelor oblinute de la bdnci qi ale pasivelor ob;inute de la clienli


depozit'ele de economii ale persoanelor fizice) cu termenul

laZ

rCe

(excluLzdrncl

rimas parn Iarambursare de la

1 pa.na

aru:,

4.lU%o ale pasivelor la vedere obtinute de la clienli (excluzdnd depozitele de economii


persoanelor fizice);

ale:

5. depozite,le de economii ale persoanelor fizice cu termenul rdmas parn h rarnbursare


ani gi mai mult;

6. 607o ab depozitelor de economii ale persoanelor fzice cu termenul r5m6s pary


rambursare de la I pana la 2 an\

2.

la

7.30% ale depozitelor de eco.nomii ale persoanelor fizice la vedere gi cu ternr:rrul rilmas
pana la rambursare de pana la 1 an;

8' obligaliuni in circulalie gi alte hertii de valoare emise de banca cu termenul nlmas
la scadenta 2 ani qi mai rnult;

parm.

9.50Vo ale obtgaliunilor in circulafie qi altor hArtii de valoare emise de banca cu termenul
rduras pana la scadenta d.e pana

la2 a.ni;

10. 60Vo ab rezervelor pentru prensiile lucrItorilor bdncii.


79

*"r

spirqu,

Principiut

t1:'.,

cc*f.univ., s;up*r-t *{e curs ,,INsrlruTll

II

(Jlichiditatea curentd)

FIFIANCTAI{-BANC,{Rfi,,

al lichiditdlii prevede, ca lichiditatea cur:nti

binci, elprimatd ca coeficient al a,ctivelor lichide\ la activele totale, nu kebuie s6 fir:


decdt rata procentuall stabiliti.

'

unei

ma.L mic:d

Coeficientul expr:imat ca procentaj dintre:


1) suma a,ttivelor unei bdnci,

in forma de:

a. numerar gi melale prelioase,

b. depozite la Banca Nalionala a Moldovei


c. hArtii de valoare lichide,

d. credite qi imprumuturi interbancare nete* cu termenul rdmas pana hramburrs,are pana.

lla

luna,

2) 9i suma activelor totale ab bilanfului (excluzdnd rezervele in fondul de ris,c) nic ioda{d
nu trebuie sd fie mai mic de 20Yo.

Bdncile raporteazd lunar Bdrrcii Nalionale a Moldovei in conformitarte cu irnfrucliunea


B6ncii Nalionale a M.oldovei cu privire la rncdul de tntocmire gi prezerrtare a rapoartelcr,r
hnanciare.

Incepind cu 31 decembrie 1998 qi in continuare bdncile trebuie sd atinga qi

si

dent.ina

coeficientul licbiditSlii curente (prirrcipiul II) de cel pulin20Vo.

Y Asigurarea deytozitelor

ba:.ncare. Salvarea

bdncilor

in situalii ex.ceplionale este,o

preocrpare primordial sociali, deoarece frlimentul unei binci inseamnd prdbuqirea r:r:latiilor de
credit gi pierderea unei pdrfi importante a clienfilor, a deponen{ilor in special, care nu-rgi pot

reclpera integrarl sumele depuse. irr scopul limitdrii riscului de lichiditate pot fi cornsiderate

reglementirile 'bincilor centrale privind asigurarea depozitelor bancare. Pentru

q;i

asigrrareia

depozitelor banrcare sunt obligate sd contribuie la constituirea unui forrd de :rsigurirre

depozitelor. Dispare teanm din rAndul publicului privind urmlrile falimentului bancar, deponerrliLi
av6nd certitudinea cd depozitele vor putea
de fonduri care ar putea
genera o situalie a

fi

antrenat de o

fi recuperate prevenindu-se astfel retragerile nnsive

inrlutilire a imaginii instituliei bancare qi cae ar pul,era

lichiditSlii extrenre.

Dacd binc;ile sunt incadrate pe scard largd


dispare teama

in sistemul de asigurare, in rdnduJlpublicului

privind urmirile frlimentului bancar.

Pe de ah6 parte, asigurarea determind un climat tensionat


1b15

pentrub[nciprivind

de risc. Av6.nd certitudinea satisficerii depozitelor, bdncile se

1[or

pot avdnta in operalii riscante,

abordAnd o atitudine agresivd in creriitare in vederea creqterii profiturilor.

80

pr,ecau!;ia

I^
Ana spINU, dr'., ccnf.univ., s;uport de curs ,,trNsrtrTt
TII FINANCTAR-BAru{:&Rfi,,
I

ln acelaqi timp, bdncile

se siimt mai

pulin

angajate la cregterea gradului de ,;api1112u,r.

pentu c6, fdrd a avea un capital mare, banca are lichiditate in orice perspectiv6.

ln bglttrd cu acest fenomen de relaxare

apare problerna cregterii

a acliunii de control, pe,nfu a preint6mpina intersifi

bancate,

intensitilii sr4rravergherii

carea relay,ilrii deter:minate

dle

in rnonedi nalionald gi in valutd straind rletinute

dle

asigrnare.

in RM Fondul

garanteazA depozitele

rezidenfi gi nerezidenfi persoane fizice in bdncile atftonzate.


- Nu sunl; garantate urmdtoar,ele depozite:
a) depozit,ele administrato rilo r bdnc ii;

b) depozitele persoanelo

fizi<:e acfionari ai

bdncii care delin minimum 5% dncapitalul

r:ri;

c) depozittele solilor gi rudelor de gradul int6i gi al doilea ale persoanelor coinsemn ate

']a

literele a) 9i b);

d) depozit:ele persoanelor

fuiLce terle care activeazA Ar numele persoanelor cornsemnate lh

literele a) qi b);

e) depozilele persoanelor fizjice ce delin, in intreprinderi afiliate qi societili rlepenrlerte,

funclii similare r;elor enumente la literele a) qib);

f)

depozitele persoanelor fu:ice care au obfinut de la aceeagi bancdi dob6rrzi sau ahe

avantaje fina

nc

iare in

co nd

ilii

pre fere n! ia le ;

g) depozitele persoanelor fizir;e in Banca de Economii S.A. la situalia din 2 iarnnrie


at6t cele

in vigoare,

c6rt

|9il,

gi cele reperfectate b data de 29 iulie 1994, ludndu-se ca t,azd soklul

acestora conform situ,afiei conturikrr

din 2 ianuarre 1992, care sunt deja garantate

rJe stat p.rin

Lageaprivind irLdexarea depunerilorr bdnegti ale cetSfenilor tr Banca de Economii;


ir)

titluile

de creanJi la purtdtor;

1) depozitele declarate iliciite prin hotdrdre judecdtoreascd. Fondul suspendd plal;a


depozitelor persoanelor f:zice cdrora li s-a intentat acliune in instan1i privind legalitartea
depunerilor, iar hotdrdrea judecitoreascl nu a devenit definitivi;

j) toate

insihumenLtele care intrd in noliunea de capital reglementat

Banca deprune in Fond o

albdncii.

contribufie inifiali unici in mdrime de 0,1% dn capitalul inilial

al acesteia.

Banca licenfiati depune in Fond o contribu{ie trimestriali de 0,25oA din sunna totalit a
depozitelor garantate

in

carul insuficienlei mijloacelor Fondului pentru

garantate de acetsta, b[ncile pl6tesc o

contribufie speciali.
81

compensare

a, a pld1li depozitellor

t^
I fu* SPINU, dr., conf.univ., r;uport

cle

curs ,,INSTITUTIi FlNANCIAR-BANC&RE"

contribulia speciali pldtitd ihtr-un trimestru nu poate fi


mai mare de dublpl contibu(iei
fimestriale plil:ite in acel fimestru.

ln cazul in

care Fondul a acumulat, pentru plata depozitelor garantate,


[oi.ylou.,, .r,.
echivaleazd' cuTYo din totalul depozitelor ganntate irnegistuate
in sistemul bancar la ultima darti
gestionar5, Consiliul de adminishalie poate decide suspendarea
pldlii contributiilor ffimestrierl:.
Dacd mijloacele Fondului au scd"zrt sub nivelul prevdnfi, plata
contributiilor friinestriale

erste

reluatd.

- in cazul in care banca nu pldtegte conkibuliile in intervalul

de

tinp

sqbuitiq Fon6ul

incasead" in rnod incontestabil din contul ei sumele datorate.

10.3. Rezervele obligatorii qi ordinea reglementirii

In

RepubJtica

Moldova societilile bancare sunt obligate

s[

constituie rezet'v:le mmirne

obligatorii in conturi la B.N.M., in firnclie de nivelul depozitelor afase.

Nivelul prevd'zut al rezervelo,r minime obligatorii se determind ca produs inr[e baza

d,o

calcul gi rata rezervelor obligatorii (14%).

Ban' de cabul o constituie nivelul mediq pe perioada de observare, a mijloafelor binegti;


in lei sau valutS, atrase de societdlile bancare de la persoanele fizice sau juridice (cilre nu. sunt
obligate sd consl;ituierezlrve obligatorii), sub formd de depozite sau instrumente negcrciabile
sau
nenegociabile, pldtite la vedere sau la termerl inclusiv sumele in1.1anzitinfte sediilp societililor
bancare.

unt e xcep tate dep o zite le guvernarne ntale.

Bazt de calcul in RM o r;onstituie soldul mediu zilnic pe perioada dq wmdrire

mijloacelor affase din conturile de depozit gi afte pasive similare supuse reznrvdril4in clasa Ilt

"Obligafiuni" din bilanlurile bincii ih lei moldovenegti, in valute neconvertibile gi id.nllute liber
convertbile, Soldul nrediu zilnic pe perioada de urnrdrire se determind luand in calcul nurnlrul
de zile calendaristice din perioada de urmdrire.

Dnbaza de calcul areze,tvelot: obligatorii

se excepteazl:

a) mijloacerle bdnegti oblinute de la Banca Nalionala a Moldovei;

b) mijloacele bdnegti atrase de la bdncile rezidente;

c) mijloacele proprii ale bdncilor care sunt reflectate tn bilanlurile contabile ln conturiler
din clasa

II

,,ObliLgafiuni".

Se aplica o norlna a rezervelor obligatorii de

atrase:
82

0 Vo wmatoarelor categorii de mijloace,

I Ana SPINU, dr., conf.univ., s$pcrt dr curx,,rrusTgruril FINANCIAR-&&NC&R8,,


a) depozite la termen cu durata mai mare
de

an\ care intrunesc urmdtoarele caracter.istici:

depozite la ternpn cu un termen convenit de nnnlinere


mai mare de
drept de comphtare in perioada nnnlinerii depozitului,
care nuprevid

2 ani, cu sau jErd

restiturirea sumolor clepuse

inainte de termernul convenit;

depozite la termen cu un terrnen convenit de rrenfinere


mai mare de 2 an\ condigii.te
cdrora nuprevid conpletiri, dar prevdd restituirea sumelor
inperioada men!.inerii depozituluii lla
ternpne prestabilite, drpd o perioada de menlinere
mai mare de 2 ani.
b) depozite

garanlii gi imprumuturi care au o scadenta (termen convenit)


mai mare de 2

ani.

Ia

suma depozitelor-garanlii gi a imprumuturilor a cdror rambursare


conform condiliilor
conhactuale se efectueazi e;alonat se aplica norma rezervelor
obligatorii egala cu ze.ro lapaflea
de depozit-gararrfie gi laparreade irrprumut cu scadenta
rnai nure
de

2 ani;

c) valori mobiliare emise de crife binci cu o scadenta iniliald mai


rnare de 2 an:scon<liqiile
de emitere ale cii:rora nu previd rdscumpirarea inainte
de termen
a acestora.

Se stabilesc urrndtoarele perioade de urmirire a mijloacelor atrase gi termenLe


de
conpletare a contului Rezervelor obligatorii ar valuti striinr pdsfrate
la BNM:
- penfu perioada de trmdrire 6-20 a lunii curente, termenul de corrpletare nu; mai
lirz:i*

de27 a lunii curente:

de data

penlru prerioada de trmdrire

conpletare - nu mai tArziu de data

in
poate

d<>

2I a

12 a

lunii curente -5 a lunii urrnlt<lare, termenul

de;

lunii urmdtoare.

cazal in care nivelul prevdzut al rezervelor obligatorii este rnai mic dtecdt
cel prevdztt,

fi luati ih considerare, in completarea

numerarului

afla1r

rezewelor minime obligatorii, gi

parte

er

in casieriile socieG.lilor bancare.

Nivelul efe,ctiv al rezervelor rninime obligatorii este purtdtor de dobandd, pdrfr la


nivelul
prevdzut al rezptrvelor obligatorii e.xcept6nd numerarul inclus in nivelul
efectiv al rezprvel<.r
minime obligatorii. Excedentul de rezerve (ceea ce depigeqte nivelul previzut) nu
este purtdtpr
de dobdndi.
Banca Na{ionald a Moldovei plitegte dobdndl (0,5%) la cota din rerervele obli;gatorii
ce
depdgegte 5 la suti din pasivele inbaa cdrora se calculeazl aceste rez1rye. plata
penfr rezewele

obligatorii menlinute in lei se cab,uleazd,gi

se

achiti bdncilor in lei moldovenegti.

Plata penkrtrezprvele obligatorii menlinute ln USD gi EUR se calculeaz[


in USD gi

respectiv gi se

lig1t
achiti bEincilor recaloulati in MDL la cwsul oficial al BNM la d.ata r:fectu5rii

calculului pHfii.
83

t^

I Ana SPINU, t!r'., c*nf.univ., r;uport de curs ,,iNsrITUTI{

FINAIvCIAR,B&N{r.aRs,,

Pentru deficitul de reznwe (dacd este


cazul) se calculeazd

qi se percelDe

dobdrncld

pernlizatoare speciald pe dwata unei luni calendaristice.

Ratele rezervelor minime obligatorii, ratele dobdnzilor bonificate


pentru aceilsta, ratele
dobdnzilor perntlizatoare sunt stabi.tite de bdncile centrale, in
conformitate cu obiectiv.ele sale cle
politic[ monetari. Astfe[ ratele dobdnzilor penalzatoarc txmeazd, general,
tr
rataclobdlzii La
creditele lombard (foarte ridicati), ceea ce determind o gestionare
atentd a rezervelor din partera
bdncilor' in situalia tn care o bancd a inregistat un deficit de rererve,
Banca Nationald, va irylica
o arnendd pe toa.ti perioada c6t dweazd acesta.
La calcularea anrenzii, at6t pentru deficitul de rezerve tn lei cAt
;i in VLC, BNIVI va apl1ca
o rati egald cu rata debazA (rata dobdnzii de politicd monetard) a
Bdncii

Na{ionale a MotrCorrei

pe ziplus 0,2oA. Arnenda pentru detticitul de rererve in lei moldovenegti


qi in VLC se percepe

cdtre BNM incontestabil din conttrl [,oro al bdncii la BNM,


bugetul statului.

fdri preaviz, gi se rhansferd in

in anumite perioade, rala rezervelor pentru valuti poate


penfu lei decurgAnd dinpolitica de reducere a posbilitdlilor

d,e

fi

mult mai rid,icatii decdt ce3

de creditare in

valuti.

De asemenea' baza de calcul poate suferi rnodificiri in decursul timpului. Aceasta poatrl
ctprinde in prezrnt gi sumele in tt,:anzit intre sediile bdncii, rnisrni luat[ de bdncj.le centra,k:
pentru intirirea discip line i financ iare.

in RM Norrna rezervelor obligatorii se stabileqte gi se modificd de ,c6tre Consiligl 61:


adminiskalie al Bdncii Nalionale a Moldovei,
lindnd cont de obiectivele politicii nnonetare $i
valutare a Bdnciii Nalionale a Moldo vei
Bdncile constituie RO de hbaza de calcul, la norma stabiliti de Consiliul de adrninishatie:

alB[ncii Nafionale

'

Moldovei pentruperioada respectivd separat:

De Ia mijloacele affase in lei nnldovenegti gi in valute neconvertfuile rezervarea

ser

efectueazd in lei rnoldorrene$ti;

' De la mijloacele

atrase in valute liber convertibilereznrvarea se efectueaz'

?n

IJSD si/sau

EUR.

Asigurarea lichiditnfii este o sarcina permanenta gi de sensibila variafie penfu o,rice banca.
gi tebuie sd constituie un obiectiv curent al controlului organelor de srpraveghere
bancara.

84

t^

tu"

sPINU, dr., conf.u*iv., $ug:errt

cle

cur,s,,lrusTITUTll FINANCIAiT-FANil{Rg"

11. R.EZULTATUL FINANCIAR

AL BANCil COMERCIALE

11.1. Rezultatele ob,tinute de banca comerciall

Indi.catori de apreciere a profitabilitrfii bincii comerciale


11.3. Aprecierea calitifii unei [[nsl cornerciale de citre banca centrali
11..2.

Bib lio gnzfie re c om and at d :

1.

Grigori!5 cornelia. Activitate bancari. chigindu: cartier, 2005. 450 p.

11.1. Rezultatele obfinute de banca comerciali


Pentru aanalua rezultatele

Veniturile

bincii comerciale atnlizdmveniturile gicheltuielile.

valorile care sunt incasate sau trebuie sd fie incasate de obicei dilr dobiinzil,e
aferente creditelor gi alttor investilii. La ar:r,ltza rezultatului se rnai adund
sunple pr,ovenite

dllirn

vdnarca

ac

tive lor,

iminuarea s au a nularea

p ro

vizioa

ne lo

r.

Veniturile pot fi:

procentuale

(dn dobdnzi)- provenite de la investiliile in valorilor rnobitiare., dli;n

creditele acordate, din operaliunile de leasing, frctoring cambii...

- neprocentuale

- comisioanele primite

pentru serviciile prestate: de asigurare, de brolieraj,

de trust, emisiunea garanfiilor, dr:linerea conturilor clien{ilor, consulting, comisrioanele h


operafiunile de creditare, cardwi.

alte venituri

..

- dn vdnzatea valorilor

nnbiliare, reevaluarea valutelor gi vaktrilorr

mobiliare, conrercializarea metalelor prelioase, vdnzarea imobilizdrilor, incasarea amenzilor,


penalitifilor...
Cheltuielile bancare

sumele pldtite sau care trebuie sd se pldteasci pentru imprrumuriruilc:

primite gi resursele atrase, serviciile primite, materialele consumate, remunerarea


che

ltuie

li

persona.Lului,,

excepfi,o na le.

Cheltuielile pot fi:


- procentuole

sumele de bani

plitite clientilor sub formi de dobdnzi fixate sau'irariabile :

la depozite, imprumuturi interbancare, la certificatele de depozit, alte valori mobiliare.

neprocentuale

'-

sub forma comisioanelor gi altor pldfi: cheltuieli de anx>rtuare

a.

cl5dirilor, utilaj,ului,mi.jloace. de transport, cheltuieli de remunerare a muncii, defa.lcdrji


obligatorii, chelrtuieli afrrente imc,bilului (incdlzire, intrefinere...), perfeclionarea cadrelor,
deplasdri de serviciu, reclarni ...
85

t^
I tun

Spf NU,

dr., ccnf.univ., supor-t

arte chertuieri

sle

*i:r.s ,,INSTITUTIi Fr$ANCIAR-BAN{:&RN,,

amenz\ penalitdli prdtite, chehuieli exceplionale


taxelor, chekuieli pen0:u reduceripr:ntu pierderi
la active.
Rezultatele obfinute = venituri

- cheltuieli

- Impozitul

prata impoz:itekrr,

venit

pre

Cota inpozitului pe venit pl5rlit de bincile comerciale


este de

l2%. Bdncile gi or:gani zalile


de microfinanlare sunt scutite de irnpozitul pe venitwile obfinute
din creditele qi iqprumtrtru,i.te
acordate pe un ternren de peste 3 ani gi inproporlie
de 50o/o- pe venitul o'blinut dlin creditete
acordate pe un termen <Ie h2la 3 arni.

ll.2.Indicatori

cle

apreciere a prolitabilitifii blncii comerciale

in cadrul stategiilor gi politicilor

bancare, profitabilitatea este factorul deterrninanl

conditrioneazi evolulia viitoare, dezxoharea gi consolidar


ea pozilieibdncii
trancar'

Prffiul brut este indicatorul

ce reflecti eficienla

integii activitdli,

ir:r

cadrul

calre

sisternulluLi

sintetiz6nrct influerrla

tutrnor fictorilor: cantitativi gi calitativi care actioneazd d,trectsau


indirect asupra verrituri.lor gi
cheltuielilor.
Profitabilitatea este un concept managerial ce are ca obiect evaluarea
rezultatelor actiyitdlii
bdncii din punc't de vedere al efiicientei at6t pe ansamblu, c6t gi pe
difbrite conporrentt:
manageriale' Privitd conceptual, profitabilitatea rcprezintd modalitatea
de realuare a scolrului
firndamental al activitSlii bdncii, de rnaximizare a profiturilor in
condigiile de mirnim
riscurilor.

inre

Profitabilitatea bincii este in llond o rezuhant| a insumdrii non-algebrice


a prolitabilitdlpii
srrbunit5{ilor sale teritoriale ori a profitabilitdlii clienlilor sau a profitabilitdlii
prc,rluselrr gi
serviciilor promo vate de bancd.

in cazul bincilor - similar cu infeprinderile, acestea


$i constituie capitall fix din ilporturile,
acfionarilor, akag resurse de la depundtori, pe care le fructific[ frcdnd plasamente
in direrse

tilruri de investifii,

in urma c[rora oblin venituri din care srport[ salarii,

Iaxe,

impozit<t,

arrnrtizarea capi'talului, bonificd dolb6nzi, rimAn6ndu-1e un profit a cdrui mdrime


depinde
efic ienfa investiliilor fic ute.

dle

Obiectivul fundarnental urmiirit de managementul bdncii este maximizarroa valorii


investif

ie i

prop rie tdlilo r, ad icd

Profit
= fflaxlm
Capital propriu

86

Ana SPINU, dr., canf.univ., s;uport de curs


,,INsrITUTil FTNANCIAR.BAN{]ARE,,

in cazul bdncilor

in.dicatorul este denumit

RoE (Return of Equity), ca,e este


indicatorul randamentului capit:rlului (sau Rata
rentabititalii Jinanciare) sau a fonclurilor
proprii gi se exprimd prin:
ROE =

Venit net
x 100
Fonduri propriitotale

Calculat ca procent, acest indicator nrisoard randamentul


procentual al fiec,drei unitdli
'nnnetare de fonduri proprii,
9i, aratri pentru aclionari efectul angajdrii lor in activitateil bancard.
Maximizarea ROE este consecinla utilizdrii eficiente
a tuturor resr:rselor b[ncii (proprii gi
atrase) prinreahzarca unor investilii de calitate.
spre deosebire de intreprinder:i, bdncile nu fac investilii
mari in active fixe, iar frctorul de
producfie principal este constituit cu precddere
din resursele atrase qi o parte din capitaltul
acfionaribr, cash gi alte fonduri

2'

ROA (Return Of hssets)

rentabilitdfii economice)
ROA

- -E*!

se

indicatorul randamentului activelor (sau rata

exprim[ prin:

nt-

Activetotale "

1gg

Indicatorul reflectd efortul czrpacitilii manageriale de a utiliza resursele


fineurciare ale
bdncii pentru a genera profit. Se apreciazd cd, ratz rentabilitifii
economice este cea mai bunii
m[snrd a eficienlei bancare, intrucdt exprimd direct rezultatu\ in
funcfie de managem:ntul
specific intermedierii bancare, de optimizare a opera{iunilor active, in
functie de un volurn

cle

resurse date.

Acest indicator mdsoard venitu.l net generat de fiecare unitate monetard


de active.
Dacd acegtii indicatori sunt mai mari decdt cei ai unor blnci similare,bancarespectiv6

este

o bancd performa.nti.

3.

Randanpntul fondur.ilor proprii este legat


multiplicatorul fondurilor proprii r@M Equity Muftiplier)

de randanpntul actirelor prin

EM=

Active totale
x 100
Total fonduri proprii

Multiplicatorul fondwilor EM compari activele cu fondwile proprii astfel cd o valoare


mare a acestui indicator arati un grad mare de indatorare finanor;rd. El reprezint5
atAt o mdsu.rd a
profitului, cAt gi a riscului.
87

I e"" sPiNU,

4'

dr'.,

conf.univ., s;up*rt de curs,,tHsrr?urll FTNANCIAR-BAi\I(HRE,,

profitului (Rpr). Midrimea acestui indicator depinde in primul


r6nd de raporrul
dinfe veniturile qi cheltuielile bancare gi in al doilea rdnd
de structura veniturilor r'.i cosr;u'lor
bancare' Acesta tepreztnti' princlpalul indicator de
atrrlizd, in cazul in care se urmdregte
Rata

reducerea co sturilor bancare.

Profit net
Kpr=--x100

veruturl totale

5'

Gradul de utilizare al activelor (GUA). Mdrimea acestui indicator


depinde ile rndrimea
ratei dobdnzii pe pia!6 9i de structura activelor bancare. Maximizarea
indicatorului
s<t rcalizea.zA

penfru un nivel dat

al dobdnzii pe piali prin

cregterea ponderii activelor ce aduc celle maj rnari

venituri (cele mai rentabile). Aceste active sunt gi cele mai riscante:
cregterea ponderii
implicl qi o cregtere a nivelului de risc bancar.
GUA =

Veni_nri totale

Active totale

1or

,. rOO

Amliza eficienlei gi deci qi a rentabilitdfii presryune evaluarea performan{elor


actuale ale
bdncii, constituind primul pas necesar in planificarea pe termen scrr! mediu gi
lung.
Calculul indicatorilor de rentabilitate este necesar qi din urmdtoarele motive:

epermite compararea indicatorilor aferenli perioadei precedente


planificate de cdtre managerulbdncii, precum gi stabilirea abaterilor;

oajuti

managementul

cu valorile

bdncii sd stabileascd obiectivele privind

obie:ctiv-

dimensiunea

conpromiswilor intre risc qi profit la care banca poate fi rentabild;


rconpar6nd tentltatele oblinu.te cu rezultatele unor bdnci asemdndtoare, ajuti la stab ilirea
punctelor tari 9i punctelor slabe ale bdncii Prin bdnci asemdndtoare se in,telege acele trdnci care
au aceeaqi mdrime (active) gi care activeazA pe piele corrparabile, degi este un criteliu ge:u de
aplicat.

Concluzii:
Rentabilitatea capitalului
sa de

GOll) oferd o imagine a rentabilitdlii b[ncii comparativ cuban

capital. Garra tipicd de variafie:a acestui indicator este de lO-20%. Bdncile care se baz,earA

foarte mult pe inrprumuturi spre a-gi constitui activele vor avea un ROE mai mare. Un indir:ator

ROE care este prea mare poate iniica fiptul cd baza de capital a bdncii este prea micd gi
capacitatea sd de a se imprumuta este limitatd.

88

I^

tur

SPINU' dr., conf.univ., sup*rt decurs,,INsrtrTUTII


FINANCIAR-BANQqRX,

profitului reprezinti efcrrtul depus pentru maximizarea


venitr:rilor in strjctd c.relare
cu minimizarea cheltuielilor. La un nivel oblinut al
veniturilor de plasarnente eferctuate;, rata
profitului va fi cu atit nni mare cu cat cheltuielile
sunt corespunzdtor dimensionate at6t in ce
privegte cheltuielile cu operafiunile bancare c6,t
, nmiales a celorcu funcfioniarea bdnc1i.
Rentabilitatea activelor (RoA) oferd o imagine generald
asupra profitabilit;d1ii
Rata

bdncii.

Indicatorul tipic se situeazd inhe 0,5-1,6%o. Bdncile rnari


se situeazd in mod n<rrrnal citre
valoarealminimd a acestui indicatrtr, pe cdnd cele mici
cdtre valore rnaximd. o rrendinld de
scddere a acestui indicator aratE thptul cd banca are problerne
cu veniturile. o rlendinld
de

creqtere este in general un semn pozitiv, dar poate


indica gi o asurnare excesivd de risc.

11.3. Aprecierea

calitli{ii unei binci comerciale de cltre banca centrald

calitilii unei bdnci de cdke banca centrald nu se poate fice in rrncl disparal
prin wmdrirea separati a rrndului de incadrare in limitele stabilite de
autoritate,a barrcard.
Aceasta din motivele cd: - activitatea bancar[ se realueazi global gi
implicd riscuri globale, h
Aprecierea

nivel de banci; - de multe ori, obiecliivele urmdrite sunt divergente.

ln

Aprecierea bdncii centrale helbuie sd fie nuantatd pentru a putea permite grrparea
b6ncilor
grpe de clase de calitdli diferite gi pentu a putea avea fuli de ele o atitudilrc difirriti:

impunerea unor sanctiuni, cregterea sau reducerea frecventei inspecliilor


bancare, nrcdificarea

prinnlor de asigurare, limitarea sau blocarea aprobdrii unor participalii de capital


sau ftr.ziuni.
In SUA, de exemplg se folosegte un sistem de calificative denumit CAMEL, car:e se

pe wnritoarele elenpnte corrponente ale procesului de examinare a


soliditifii bdncilor:
. solvabilitatea - Capital adequacy;

bazpazd'

cafitatea activelor

conducerea

. veniturile

. lichiditatea

siguran!,oi gi

Asset qurlity;

Management;

Earnings;

Liquidity.

Pentru fiecare elenent se atribuie calificative de la 1 la 5 (5 pentru nivelul maxirn de


preocupare a autorit5lilor bancare). .La bdncile cu calificative cel pufin egale cu 3 se firc estimdri
cel pufin odati pe an celelalte bdnci sunt examinate o datd la24 de luni.

Calificativul CAMEL este o notd conpusd pe care autoritatea bancard


periodb. Semnificalia acestor calif:icative este umdtoarea:

89

rccalculeazl

tu*

- ----- d
'
SPINU, dr:,
conf.univ.,
$uport de curs ,,IIuSTITUTII FTNANCIAR-BANCARI,,

- calificativul cAMEL 1:bdrrcile din acest


grup sunt institufii financiare solide 4in aproape
toate punctele de vedere consideratrl.

dar pot nranifesta

sldbiciuni modetite ce pot

fi

corectate prin derularea norrnald a opera{iunilor.

- calificativul CAMEL 3: birrcile din acest gup rnanifestd o combinafie


de sldlbiciuni care
reflecti condilii ce variazA de la 'lohivit de severe" la "nesatisficdtoare,,.
Aceste bdnci sunt
wlnerabile gi necesitd mai murt der:6t sr.pravegherea normard.
- calificativul CAMEL 4: bdncile din acest grup au un volum substanlial de active
indoielnice sauo combinalie de alte condilii care sunt maipulindec6t..satisfic[toare,,,.

- calificativul CAMEL

5: bincile din acest gtrqp au sldbiciuni de o natwd qi amploare


care
impun sprijin urgent din partea acliionarilor sau din alte surse. probabilitatea
unui

faliment este

ridicati penhu aceste bdnci.


Bdncile care au un calificativ GAMEL 4 sau 5 sunt numite bdnci
cu problemii. Aslbl de
bdnci operead' intr-o manieri care nu poate fi aprecbtd ca prudenti qi
sunt expuse lb frlirnent.

Blncile problemi sunt srpravegheate qi chiar forfate de autoritilile bancare


sd-lii morlifice
gestiunea financiar6.

In Moldova, se utilizeaz[ "sistemul de rating

bancar gi de avertizare timpurie

- CAMpl,,,,

similar celui arnerican.


Conponentele de amlud ale sistemului CAMpL sunt:

. adecvarea capitalului - C;
. calitatea activelor -A;
. managernent - N{;
. profitabilitate - p;

. lichiditate - L.
Fiecare banc[ primegte cdte urn rating

pentu fiecare indicator de

arnl:zd, penhu fiocare

corrponenti CAMPL qi, in final, un "grad compus de clasificare" qi un "scor fmal" cerepteztnt',
punctajul total acordat indicatorilor oe definesc elementele CAMPL. ExistS, la fel ca jhr sist'mul
din SUA, 5 gradle conpuse de clasificare, cu aceleaqi semnifica{ii. Calificativul CAJvIpL este
secret.

90

T.

I Ana SFINU, dr., ccnf.univ., s;uport cie curs ,,INSTITUTII

FIFJANCIAR-BAN{:ARE,,

BIBLIOGRAFIE

1.

2'

Grigo'fE cornelia. Activitate bancar5. chiqiniu: cartier,2Q05.450 p.


Inshucliunea BNM cu privire la plasarea, circulafia gi rdscunpdrarea

valorilor rnobiliare

de stat in formd de inscrisruri in conturi in: Monitorul


oficial al RepubliciiMoldova,
2008, nr.160 -161.

3'

Instucfiunea privind particularitifile emisiunilor de acliuni gi obligaliuni


ale bdncilor gi
nndul de autoruare a lor de cdffe Banca Nafionald a Moldovei nr.95
din 30.04.2010 in:
,
Monitorul oficial al RepubLicii Moldova m.9g-99/367 din 15.06 .20t0.

4' Irgea
5.

6'

cu privire la Banca Na{ionalE a Moldovei nr. 54g-Ku din 21.07.1g1)5.in:


Monitoml o ficial al Rep ub ri:ca Mo ldo va m.5 6 - 57 / 624 dn r2.r0. I 995.
I-egea instituliilor financiare nr. 550-XII dn 21.07.1995. Republicati
in: Monitorul

Oficial al Republica Moldova w.7g-gl/199 din 13.05.2011.


Legea nr'62-Xw din 21.03.2008 privind reglernentarea valutard, in
vigoare: din
18.01.2009. in: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.t;]7-l31din
1g.0?,.200g.

7, Irgea privind garantarea depozitelor persoanelor fizice in sistemul bancar ru:. 57ji-XV
din 26'12.2003. in Mon:itorul Oficial al Republicii Moldova rc,30-3t4/169 din
20.02,2004.

8.

I-egeaprlivind societllile pe acliuni nr. 1134-XIII din 2 aprilie 1997.in:Monitorul


Oficial
alRepublicii Moldova nr. 38-39 din 12 iunie 1997.

9.

Regulament cu privire la c,onditiile, nndul de emisiune gi circulalie a cerftificatelor


bancare de depozit

qi a cambiilor bancare, aprobat prin Hotdrdrea Consiliuhri

de

adminiskalie al Bdncii Nalionale a Moldovei nr.94 din 31.03.2005. in: Monitcx'ul oficial
alRepubllicii Moldova, 2005, w.67-68, cu rrndificdrile gi corrpletdrile ulterioarc.

cu privire la <lefinerea de c6tre bdnci a cotelor in capitalul unitiililor


economice. in:Monitoruloficial al Republicii Moldova, 199g, w.49.

10. Regulament

11. Regulament cu

privire la far:ilitatea de lombard, aprobat prin Hotirdrea Con^siliuhri 4e

adminiskatie al Bincii Na{ionale a Moldovei nr.28 din 18.10.1995, in vigoare din


25.01'1996. in: Monitorul Oficial aI Republicii Moldova w.5-6/l din 25.01,1996. cu
rncdificdrile gi corrp letdrile uLlterioare.
12. Regulament cu

privire la operrafiunile de piali deschisd ale Bdncii Nalionale a Moldovei

cu valori nrobiliare de stat, aprobat la gedinla Consiliului de administrafie al Brincii


Nalionale a Moldovei, proces-verbal nr.33 din 11.09.1997. in: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova,l 997, rr.62, cu modificirile gi conpletirile ulterioare
91

I Ana SPINU, dr., conf.univ.,

r;ugr*!"t {xc cur$

,,INsrtrurll

FTNANCIAR-BAhicaRfi,,

cu privire Ia regimul rezervelor obligatorii, aprobat prirr HotdrArea


de adminishaliLe al BNM nr.85 din rs.04.2004. in: Monitorul ofr;ial al

13' Regulament

ConsiliuLlui

Republicii Moldova, 2004, .rtr.67-72, cumodificdrile gi completirile ulterioarer.


14. Regulament prrivind emiterea, circulalia gi rdscunp6rarea
Certificatelor Bdncij Na!ionale

aMoldoveiin:MonitorulOficialalRepubliciiMo1dova,2004,w.163-I67.
15' Regulament privind facilit5{ile permanente de creditare acordate
bdncilor de cdtre Banca

Nalionala a Moldovei, aprobat prin hotirdrea Consiliului de adminisfalirl al lldncii


Nafionale a Moldovei nr.70 dn 23.03.2006, in vigoare dn 2I.04.2006. in: Morritorul

Oficial
co

np

le

al Republicii Moldova nr.57-54/188 din 31.03.2006, cu nndlificdrile si

tiirile ulterioare.

BNM cu privire la contopirea sau absorblia bincilor din Reprrbliica


Moldova 23.08.2012, HCA ra.197, in: Monitorul Oficial al Republicii Mold,ova n:.237-

16. Regulamentul

241 din1i,6.ll.2Ol2.

BNM privindl filialele, reprezentanlele qi oficiile secundare ab bdrLcibr.


in: Monitorul oficial al Republicii Moldova nr.l10- 1 t2 dn0g.07.2011.

17. RegulamLentul

cu privire la investiliile bincilor in imobilizdri corporale, a1croba1, prin


Hotdrdrea Consiliului de adlministralie al Bdncii Nafionale a Moldovei rrr.il84 d:'r 23

18. Regulamentul

decembrjie 1999. in: Monitorul

oficial al Republicii Moldova,

2000,

w"l-4.

cu privire la lichiditatea bdncii, aprobat de Consiliul de admilistafie al


Bdncii Na{ionale a Moldovei, proces - verbal nr.28 din 8 august 1997. in: Monitorul

19. Regulamentul

Oficial aJ[Republicii Moldova, 1997, w.64-65 din 0L.I0.lgg7.


20. Regulamentul

cu privire la pozilia valutar[ deschisi a bdncii, aprobat prin Hotir6rea

Consiliului de administralie al Bdncii Nalionale a Moldovei m. 126 din 28.1 1,1997, in:
Monitorul Oficial al Reptrblicii Moldova, lggg, nr. Il2-114, cu moditjcdrile si
conp letirile ulterioare.
21. Regulamr:ntul cu privire la suficienla capitalului ponderat la risc, aprobat prin Hotir6rea

Consiliulrui de administralie al Bdncii Nalionale a Moldovei nr.269

dn

17.10.2001. i.n:

Monitorul Oficial al Repr*rlicii Moldova,200l, nr.130, art.310 (cu nrodilficdrile si


co rrp le tir:ile

ulterioare)

22. Regulamentul cu privire la urritElile de schimb valutar, aprobat prin HotdrArea (ltonsiliului

de adminListrafie al Bdncii lrlalionale a Moldovei nr.53 din 5.03.2009. in: Monitorul


Oficial al Republicii Moldova nr.62-64 din27.03.2009.

92