Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila-Bucuresti

Facultatea de Medicina

PROIECT
Leziuni distrofice -Tulburari ale metabolismului
lipidelor
Caractere macroscopice ale tumorilor benigne
si maligne

Materie : Morfopatologie
Prof. Dr. Florinel Pop
Student: Chivescu Andreea-Ioana
Anul III, seria IV, grupa 58

0 | Page

Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila-Bucuresti

Facultatea de Medicina

Cuprins
Capitoulul I
1. Introducere(procese degenerative)......................................................................................2
2. Degenerescenta grasa............................................................................................................3
2.1 Acumulari ale trigliceridelor..................................................................................3
a)Steatoza
hepatica..................................................................................................3
b)Steatoza renala.....................................................................................................4
c)Steatoza miocardica.............................................................................................5
2.2 Acumulari colesterolice...........................................................................................5
a) Depuneri de colesterol si esteri ai colesterolului.............................................5
b) Boli genetice.......................................................................................................5
2.3 Acumularile de lipide complexe.............................................................................6
a) Maladia Gaucher...............................................................................................6
b) Boala Niemann-Pick..........................................................................................6

Capitolul II
3. Introducere.Tumori benigne si maligne.............................................................................8
3.1 Tumori benigne.....................................................................................................10
a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)

Papilomul.........................................................................................................10
Polipul...............................................................................................................10
Adenomul pleomorf de parotida....................................................................10
Adenofibromul mamar...................................................................................10
Leiomiomul uterin...........................................................................................11
Teratomul ovarian...........................................................................................11
Hemangiomul...................................................................................................11

3.2 Tumori maligne.....................................................................................................11

a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)
h)

Carcinomul bazocelular..................................................................................11
Carcinomul spinocelular.................................................................................12
Adenocarcinomul de colon.............................................................................12
Carcinomul mamar.........................................................................................13
Liposarcomul...................................................................................................13
Leiomiosarcomul.............................................................................................13
Rabdomiosarcomul.........................................................................................13
Osteosarcomul.................................................................................................14

4. Bibliografie..........................................................................................................................15

Capitolul I
1 | Page

Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila-Bucuresti

Facultatea de Medicina

1.Introducere . Procese degenerative(distrofii) si

tulburari ale metabolismului
Leziunile distrofice sunt leziuni patologice elementare , congenitale sau dobandite , datorita
perturbarilor metabolico-enzimatice care apar indiferent de cauza procesului patologic.Cel
mai frecvent acestea apar ca urmare a hipoxiei sau lipsei nutrimentelor.
In evolutia proceselor degenerative, celulele sau tesuturile isi pot pastra suficiente resurse
structurale si functionale ceea ce reprezinta un stadiu reversibil.Stadiul ireversibil apare
atunci cand apar injurii prelungite si severe, precum si modificari structurale care merg catre
necroza sau moartea celulei,respectiv tesutului.

Clasificarea leziunilor distrofice , in functie de metabolismul afectat :

I.
Metabolismul proteinelor :
A) Distrofii protidice intracelulare : 1. Distrofii hidroprotidice citoplasmatice
2. Distrofia hialina
3. Distrofia ceroasa ( Zencker)
B) Distrofii protidice extracelulare : 1. Distrofia hialina
2. Distrofia fibrinoida
3. Distrofia mucoida
4. Distrofia amiloida ( Amiloidoza )
II.

Metabolismul glucidelor :

Glicogenoza ( localizata si generalizata)

III.

Metabolismul lipidelor :

IV.

Metabolismul mineralelor : 1. Osteomalacia

2. Rahitism
3. Calcificari patologice

V.

Metabolismul pigmentilor : 1. Staza biliara hepatica ( Colestaza )

1. Steatoza hepatica
2. Maladia Gaucher
3. Niemann-Pick

2.Degenerescenta (distrofia) grasa

2 | Page

Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila-Bucuresti

Facultatea de Medicina

Acumularile lipidice pot fi in exces sau in deficit . Acestea pot fi :

2.1 ale trigliceridelor
2.2 ale colesterolului
2.3 ale lipidelor complexe ( dislipidoze )

2.1 Acumularile de trigliceride

in exces sunt fie degenerescenta grasa

propriu-zisa ( in organele parenchimatoase- steatoze ) , fie acumularile de trigliceride in
tesutul conjunctiv adipos , in mod generalizat ( obezitate ) sau in mod localizat ( lipomatoze ).
Steatozele pot fi:
-

hepatice ( reprezinta un grup extrem de important )

extrahepatice ( renale sau miocardice )

a) Steatoza hepatica este o acumulare de lipide simple (trigliceride),prin aport alimentar sau
prin metabolism deficitar, intracelular in celulele parenchimului hepatic (care in mod normal
nu contin lipide ) cu pastrarea structurii lobulare initiale a ficatului . Concomitent cu
acumularea de trigliceride are loc si aparitia de vacuole clare ( grasimi ) , care in cantitate
excesiva duc la ciroza hepatica .

Dupa localizare predominanta a celulelor distrofice , steatoza hepatica poate fi:

-

(peri) centrolobulara : in anorexie , anemie , dupa agresiune de factori toxici (precum :

benzen, etanol, beriliu , cloroform, metan, ciuperci otravitoare )
periportala : carente de proteine ( globale sau partiale )
mediolobulara : staza hepatica cronica ( care apare cel mai frecvent prin
decompensarea cordului drept sau prin afectiuni ale venei cave inferioare )

In functie de marimea vacuolelor steatoza hepatica poate fi :

-

microveziculara ( atunci cand vacuolele sunt mai mici decat nucleul )

macroveziculara ( atunci cand vacuolele sunt mai mari decat nucleul )
mixta

Patogeneza steatozei hepatice :

3 | Page

Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila-Bucuresti

Facultatea de Medicina

aport excesiv de acizi gresi liberi AGL in ficat ( inanitie , terapie corticosteroida ) ;
pe fondul cresterii sintezei si reducerii oxidarii de acizi grasi liberi ( alcoolism cronic,
lipsa glucidelor impiedica arderea lipidelor, agresiuni toxice ) ;
creste esterificarea de acizi grasi liberi in trigliceride datorita cresterii de alfa-glicerofosfat ( otravire cu etanol ) ;
scade sinteza de apoproteine si astfel nu se mai formeaza lipoproteine si nu mai sunt
eliberate in ficat ( otravire cu Cl4, Ph sau malnutritie protein-calorica ) ;
scade secretia de apoproteine in ficat ( etanol, carente proteice globale ).

Din punct de vedere MACROSCOPIC apar urmatoarele modificari : crestere in volum si

greutate a ficatului ( 3-5 kg) ; este moale ; prezinta margini rotunjite; la sectiune culoarea este
omogen galbuie/ lutoasa pe lama cutitului ramanand picaturi de grasime.

Din punct de vedere MICROSCOPIC(aceste modificari apar daca acumularea este relativ
importanta) se identifica urmatoarele : lipidele sunt evidentiate doar prin congelare si colorare
cu : Sudan III (portocaliu), acid osmic(negru), albastru de Neel(albastrui) ; hepatocite marite
in volum cu vacuole citoplasmatice optic clare ( tehnica obisnuita cu includerea prelevatelor
in parafina si colorare HE ) ; in unele hepatocite aceste vacuole conflueaza impingand nucleul
catre periferie sau distrugandu-l cu aparitia de chisturi grasoase.

b) Steatoza renala apare cu aceeasi etiologie sau concomitent cu steatoza hepatica.

Din punct de vedere macroscopic rinichii sunt mariti, palizi sau palizi-galbui(in steatoza
excesiva) , cu o decapsulare usoara , corticala este mai groasa si foarte friabila.
Din punct de vedere microscopic sunt prezente picaturi de lipide in TCD,TCP,tubi colectori(in
cea severe) si mai rar in capsula Bowman si capilarele glomerulare.
Steatoza renala apare frecvent in anemii severe , toxiinfectii si staza renala cronica.

c)Steatoza miocardica

4 | Page

Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila-Bucuresti

Facultatea de Medicina

Poate imbraca doua forme : difuza si in focare.

In steatoza difuza a miocardului cordul este in intregime palid-galbui.Este frecvent asociata cu
infectii severe sau toxemii.
In steatoza focala sunt afectate in principal fibrele musculare subendocardice,muschii
papilari,oferind un aspect mai accentuat suprafetei endocardice a ventriculului stang.Se vor
observa zone galbene neregulate care ii confera ventriculului un aspect tigrat
caracteristic.Acest aspect se intaneste frecvent in formele de anemie severe(anemie
percinoasa).
Din punct de vedere microscopic apar initial niste picaturi de grasime in sarcoplasma, zona
axiala a nucleilor si ulterior intre miofibrile.

2.2 Acumularile colesterolice pot fi cauzate de :

a) Depuneri de colesterol si esteri ai colesterolului , care au loc in distrugerile
celulare(postinflamator sau postnecrotic) si in bolile sistemice ale metabolismului
colesterolului: hipercolesterolemia primara familiala ; ateroscleroza (placi de aterom, se
constituie in celulele musculare netede modificate) ; in nefropatie ; diabet zaharat ;
hipotiroidie ; in formatiuni tumorale (xantoame, fribroxantoame).
Din punct de vedere microscopic sunt prezente niste celule multinucleate in jurul depozitelor
de colesterol cu aspect de cruce de Malta.

b) Boli genetice precum : Boala Volman. Din punct de vedere clinic, inca din prima saptmana
de viata apar varsaturi, diaree, steatoree, hepatosplenomegalie, calcificari in suprarenale cu
deces in primele 6 luni de viata.
Din punct de vedere microscopic majoritatea celulelor sunt incarcate cu colesterol(inclusiv
PMN,limfocite) datorita carentei de acid-esteraza(enzima pentru colesteril si trigliceride).

2.3 Acumularile de lipide complexe

5 | Page

Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila-Bucuresti

Facultatea de Medicina

In Maladia Gaucher si in boala Niemann-Pick tezaurizarea de lipide este excesiva in diferite

tesuturi, iar compozitia lipidelor variaza in diferite forme. Aceste conditii rezulta in urma unor
anomalii innascute la nivelul metabolismului lipidic.

a) Maladia Gaucher este o boala autozomal recesiva si reprezinta un deficit de

glucocerebrozidaza cu acumularea de glucocerebrozide(obtinute prin catabolismul
glicolipidelor din membranele batrane ale leococitelor,hematiilor sau din gangliozidele SN) in
sistemul macrofagic si SNC.
Exista trei tipuri clinice :
-

Gaucher tip I : forma noncerebrala(80% din cazuri) dominata de depozite

hepatice,splenice si scheletice la adult
Gaucher tip II : forma infantila acuta,cerebrala, dominanta, cu hepatosplenomegalie si
leziuni progresive ale SNC, urmate de deces
Gaucher tip III sau intermediar : apare la tineri cu atingere sistemica asemanatoare
tipului I ; urmeaza atingerea SNC si decesul in decada aIIIa de varsta.

Din punct de vedere clinic se constata : hepatosplenomegalie(splina pana la 10kg), dureri

scheletice, anemie, leucopenie, trombocitopenie progresiva, leziuni ale functiilor motorii.

Din punct de vedere MACROSCOPIC se identifica : splina palida (aproximativ 10kg) , cu

infiltrat nodular si difuz si fibroza in pulpa rosie; suprafata pestrita datorita celulelor Gaucher;
maduva osoasa prezinta mase tumorale cenusii,moi,cu eroziuni osoase ; adenopatie
generalizata, de dimensiuni moderate ; ficat marit(pe seama sinusoidelor),fara afectarea
hepatocitelor
Din punct de vedere MICROSCOPIC , celula Gaucher :are 100 mm ; citoplasma continand
vacuole de tip fibrilar in forma de hartiecreponata sau matase plisata ; nuclei mici,
hipercromatici situati excentric ; la MO lizozomi destinsi .

b)Boala Niemann-Pick este o boala autozomal-recesiva si reprezinta un deficit de clivare

al sfignomielinei prin absenta sfignomielinazei, ceea ce duce la acumularea de sfignomielina
si colesterol in celulele sistemului macrofagic din majoritatea tesuturilor si organelor.
Celulele afectate capata un aspect caracteristic , fiind denumite celule Niemann-Pick si
infiltreaza ganglionii limfatici, splina, ficatul, sistemul nervos central, maduva osoasa, tractul
gastro-intestinal , etc..
6 | Page

Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila-Bucuresti

Facultatea de Medicina

Exista doua tipuri majore :

-

tipul A infantila in 75-80% din cazuri, cu afectare neurologica marcata,

hepatosplenomegalie si deces in primii trei ani de viata
tipul B cu organomegalie dar fara afectare neurologica marcata
tipul C si tipul D sunt minore caracterizate printr o activitate normala a
sfignomielinazei , defectul fiind insa in esterificarea colesterolului si transportul sau.

Din punct de vedere clinic se constata abdomen protuberant prin hepatosplenomegalie.Starea

generala este proasta : temperatura, voma, limfadenopatie generalizata, leziuni psihomotorii
progresive cu retard mintal.
Din punct de vedere MACROSCOPIC se evidentiaza : organe palide,crescute in
dimensiuni(splina creste de peste 10 ori in timp ce hepatomegalia nu este atat de
impresionanta) ; creierul scade in dimensiuni si devine mai ferm.
Din punct de vedere MICROSCOPIC diagnosticul pozitiv este sustinut de : celula spumoasa
Niemann-Pick (preluata prin punctie din maduva osoasa sau de la nivel hepatic).Aceasta
celula are dimensiunea curpinsa intre 90-100 mm si citoplasma fin vacuolara. Vacuolele sunt
aproximativ egale in talie, lizozomii sunt incarcati cu sfignomielina si colesterol dand un
aspect spumos.

Capitolul II
3.Introducere.Tumori benigne si maligne
(nomeclatura si caractere generale)
7 | Page

Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila-Bucuresti

Facultatea de Medicina

R.Willis defineste neoplazia ca o proliferare autonoma a celulelor, fara raspuns la mecanismul

de control normal care guverneaza proliferarea si cresterea, persistand si dupa oprirea
stimulului care a determinat-o.
Termenul de cancer reprezinta denumirea comuna pentru orice fel de tumora maligna(latina
cancer-creb/rac).Aceasta notiune a fost introdusa de Hippocrate din Kos si dezvoltata apoi
de Pavel din Aegina(chirurg bizantin care a practicat medicina in Alexandria) , care au
observat ca tumorile maligne prezinta ramificatii si se ancoreaza la tesuturile din jur asemeni
crabului care isi infige clestii in nisip.
In general, pentru stabilirea nomeclaturii se utilizeaza denumirea tesutului sau organului de
origine la care se adauga un sufix caracteristic, pentru tumorile benigne se foloseste sufixul om , in timp ce pentru cele maligne se foloseste sufixul -sarcom(pentru cele care provin
din tesuturile mezenchimale) sau -carcinom(pentru cele ce au origine epiteliala).

Origine

Tumora benigna

Tumora maligna

Epiteliu

Papilom

Carcinom scuamos

Celule glandulare

Polip / Adenom

Adenocarcinom

Fibroblaste

Fibrom

Fibrosarcom

Adipocite

Lipom

Liposarcom

Muschi neted

Leiomiom

Leiomiosarcom

Muschi striat

Rabdomiom

Rabdomiosarcom

Os

Osteom

Osteosarcom

Tumorile hematiilor si ale limfocitelor sunt maligne sunt reprezentate de limfoame,

leucemii, mielomul multiplu, policitemia vera, etc
Tumorile celulelor neurale si gliale, precum si ale structurilor de suport neural sunt :
neuroblastomul(precursori de celule nervoase), glioamele si meningioamele.
Tumorile celulor germinale sunt : seminoamele, teratoamele, teratocarcinoamelor si
coriocarcinoamele
Tumorile mixte au celule tumorale epiteliale si stromale fie benigne(adenomul pleomorf de
parotida) sau maligne(carcinosarcoamele).
Comportamentul biologic al tumorilor benigne si maligne reprezinta principalul parametru
care permite diagnosticul exact al tumorii,precum si posibilitatile evolutive .

8 | Page

Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila-Bucuresti

Facultatea de Medicina

Caracteristici

Tumori benigne

Tumori maligne

Capsula

Capsulate

Neincapsulate

Invazia tesutului adiacent

Nu invadeaza

Invadeaza

Invazia locala

Crestere coeziva

Slab coeziva si infiltrativa

Crestere

Lent

Rapid

Metastazare

Nu metastazeaza

Metastazeaza

Evolutie

Autolimitata, uneori regresie

Continua pana la deces

Rata de crestere

Lent, progresiva,mitoze
putine cu aspect normal

Variabila, mitoze frecvente si

pot fi anormale

Diferentiere

Bine diferentiate, celule

asemanatoare cu cele din
tesutul de provenienta

Polimorfism celular si
nuclear

Tumorile benigne cresc lent, expansiv, comprimand tesutul invecinat. In general sunt bine
incapsulate , dar pot determina complicatii locale ( ex: tumorile benigne uterine pot comprima
circulatia din jur). Dupa rezectie au un prognostic bun, nu invadeaza tesuturile locale si nu se
imprastie in alte tesuturi.
Tumorile maligne cresc rapid, invadeaza tesutul local cu sau fara distrugerea acestuia.
Capsula nu se formeaza, marginile tumorale nu sunt marcate si pot disemina si in alte tesuturi
cu invazia vaselor sanguine si a canalelor limfatice.

3.1Tumori benigne (aspecte macroscopice)

a) Papilomul reprezinta o formatiune tumorala benigna a epiteliilor pavimentoase
keratinizate sau nekeratinizate si a epiteliilor tranzitionale. Localizarile cele mai frecvente
sunt la nivelul tegumentului, mucoasei bucale, laringelui, esofagului, mucoasei peritoneale.
Din punct de vedere macroscopic apare ca o tumora vegetanta, cu crestere exofitica papilara
in fire de iarba, rugoasa sau neteda(mai rar), unica sau multiplu-papilomatoasa, de obicei de
9 | Page

Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila-Bucuresti

Facultatea de Medicina

culoare tegumentului sau putin mai palida. Dupa aspectul bazei de implantare se deosebesc
papiloame pediculate (cu baza de implantare ingusta si axul tumorii perpendicular ) sau sesile
(cu baza de implantare larga, egala cu suprafata tumorii si axul tumorii paralel paralel cu
suprafata unde s-a format).

b) Polipul reprezinta o tumora benigna a epiteliilor cilindrice sau cubice dezvoltata la

suprafata mucoaselor cu protuzionarea in lumenul cavitatilor. Localizare frecventa la nivelul
tubului digestiv, nas, endometru. Polipii pot fi neoplazi/adenomatosi(tubulari,vilosi,tubulovilosi) sau non-neoplazici(polipi hiperplazici,hamartomatosi,limfoizi,inflamtori).
Din punct de vedere macroscopic apare ca o formatine tumorala exofitica, de dimensiuni
varibile, cu suprafata neteda,lucioasa,umeda. Poate avea baza de implantare sesila sau
pediculata. Exista si situatii in care se intalnesc polipi multipli polipoza.

c) Adenomul pleomorf de parotida este o tumora benigna a glandei parotide , este bifaziza,
prezinta o componenta epiteliala si una mioepiteliala (reprezentata de stroma mixoida care
poate contine insule de cartilaj sau chiar os).
Macroscopic apare ca o masa tumorala ferma , elastica, nodulara, usor lobulata si bine
delimitata de o capsula conjunctiva, uneori poate fi reprezentata sub forma unor noduli
tumorali sateliti. La sectiune are culoare gri-albicioasa cu zone hialine si uneori zone albastru
translucid.

d) Fibromul mamar(Adenofribromul) este o tumora benigna care se dezvolta la nivelul

glandei mamare, fiind o proliferare compusa din tesut fibros si tesut glandular. Apare la orice
varsta si este hormon-dependenta, aparand in perioada de fertilitate a femeii(de obicei inainte
de 30ani), la barbati poate aparea dupa tratamente hormonale(estrogenoterapia din cancerul de
prostata).Aceasta poate fi solitara sau multipla.
Din punct de vedere macroscopic apare ca un nodul sferic de consistenta ferma, bine delimitat
de o capsula conjunctiva, de dimensiuni cuprinse intre 2 si 4 cm, de culoare alb-gri sau
rosu. Tumora se dezvolta de obicei in cadranul supero-extern al glandei mamare si este
neaderent la planurile saupraiacente sau subiacente.

e) Leiomiomul este cea mai frecventa tumora benigna uterina care apare in perioada
reproductiva.Aceasta deriva din mucoasa uterina si de obicei sunt multiple si
asimptomatice.Pot deveni simptomatice atunci cand apare durere sau sangerare.
Din punct de vedere macroscopic uterul este marit de volum , cu cavitatea deformata prin
prezenta de noduli bine incapsulati , de consistenta crescuta. Localizare in subseroasa,
10 | P a g e

Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila-Bucuresti

Facultatea de Medicina

submucoasa sau in grosimea miometrului. La sectiune apar ca niste formatiuni nodulare ,

solide cu limite distincte si aspect fasciculat.

f) Teratomul ovarian(chistul dermoid ovarian) este o tumora cu originea in celulele

germinale si apare in celulele multipotente.
Macroscopic chistul dermoid are un aspect unilobular , de dimensiuni variabile, care la
sectiune evidentiaza in centru o masa cu aspect de sebum amestecata cu multiple fire de par si
uneori dinti. Dupa evacuarea continutului peretele ramane subtire, opac, alb-gri .

g) Hemangiomul reprezinta o tumora benigna cu punct de plecare din vasele sanguine. De

obicei are caracter congenital ( hemartom-prezenta unor structuri in exces intr-un tesut unde
se intalnesc de obicei). Localizare frecventa la nivel subcutanat, mucoase, buze, cavitatea
orala si la nivelul pielii.
Din punct de vedere macroscopic are dimensiune variabila, culoare rosu-albastruie, este plana
sau usor elevata, rar pediculata, de consistenta moale, cu suprafata neregulata, nu este bine
delimitata si se decoloreaza la vitropresiune.

3.2Tumori maligne(aspecte macroscopice)

a) Carcinomul bazocelular este o formatiune tumorala maligna cu originea in celulele
stratului bazal al epidermului si anexelor cutanate. Caracterul malign al acestui tip de tumora
este subliniat prin capacitatea de distructie locala si metastazeaza foarte rar.Acesta
afecteaza doar pielea, insa se poate extinde si catre mucoase doar prin extensie catre
tegumentele din vecinatatea.De obicei apare in zonele fotoexpuse ( extremitatea cefalica cel
mai frecvent). . Poate afecta fata( cele 2 treimi superioare- nas, obraji, frunte) , pavilionul
urechii si regiunea toracica superioara.
Din punct de vedere macroscopic este alcatuita din unul sau mai multi noduli cu aspect de
perle, translucizi, rotunzi , acoperiti de un epiderm subtire care permit evidentierea
telangiectaziilor. Leziunile pot fi unice sau multiple.

b) Carcinomul spinocelular este o tumora maligna a epiteliilor pielii , avand origine in

stratul spinos ( se poate dezvolta pe epitelii pavimentoase keratinizate/nekeratinizate). Apare
in general la persoanele in varsta si se poate extinde pe cale hematogena sau limfatica. Este
localiant frecvent la nivelul pielii, mucoaselor( laringelui, esofagului, vezicii urinare,
11 | P a g e

Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila-Bucuresti

Facultatea de Medicina

endo/respectiv exocolului). Caracteristica principala a acestuit tip de carcinom este data de

rata rapida de crestere, de capacitatea de mestazare precum si de invazivitatea locala.
Din punct de vedere macroscopic :
-

carcinomul spinocelular al pielii apare cel mai des la nivelul pielii agresate( ex:
keratoza actinica, keratoza senila) si mai rar la nivelul pielii normale. Apare cel mai
frecvent la nivelul fetei si partii dorsale a mainilor. Initial se prezinta sub forma unui
nodul mic sau sub forma unei plagi eritematoase indurata si infiltratea cu scuame
cenusii aderente si este mobila pe planurile subiacente. Ulterior se fixeaza si devine
proeminenta, nodulara si ulcerata.
Carcinomul spinocelular al mucoaselor afecteaza semimucoasele(buzele) si
mucoasele(orala si genitala). Primul semn clinic poate fi reprezentat de o
eroziune,fisura sau ulceratie persistenta si care sangereaza. Tumora se dezvolta
exofitic sau endofitic si distruge tesuturile din jur, iar leziunile pot deveni mari si urat
mirositoare.

c) Adenocarcinomul de colon reprezinta o tumora epiteliala maligna a mucoasei colonului,

ce depaseste mucoasa si patrunde in straturile profunde, localizarea principala fiind rectul si
sigmoidul.
Din punct de vedere macroscopic poate fi exofitica/conopidiforma/polipoida , stenozata sau
difuz infiltrativa. Tumorile pot fi:
- mici, bine circumscrise, de consistenta redusa, cu centrul deprimat si usor elevate
- mari, voluminoase, exofitice, polipoide, infiltrative si ulcerte (putin elevate, margini
neregulate, centru ulcerat, excavat, care patrunde profund n peretele colonic).
Pot fi circumferentiale, constrictive (apect de cotor de mar) , culoarea tumorii este grirozata, marginile sunt proeminente. Pot aparea abcese pericolonice sau peritonita prin
infectarea tumorii si prin patrunderea in tesutul conjuntivo-adipos colonic si in ganglionii
limfatici.

d) Carcinomul mamar poate fi : carcinom ductal (se dezvolta in epiteliul ductal cel mai
frecvent) sau carcinom lobular(afectand tesutul lobular al glandei mamare). Cel mai frecvent
intalnit este carcinomul ductal invaziv ,in cadranul supero-extern al glandei mamare stangi.
Din punct de vedere macroscopic este o tumora maligna a glandei mamare care porneste din
epiteliul ductal(adenocarcinom). Este un nodul unic, dur, mobil pe planurile profunde, cu
margini neregulate, dimensiuni cuprinse intre 2 si 4-5 cm . Prin infiltrarea tesutului conjunctiv
se produce contractia papilor dermice si in acest fel apare aspectul caracteristic decoaja de
portocala. Din invazia periductala se produce retractia mamelonului. La sectiune are aspect
uscat, culoare alb-cenusiu, incujurat si strabatut de benzi conjunctive.
12 | P a g e

Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila-Bucuresti

Facultatea de Medicina

e) Liposarcomul este o tumora maligna cu origine in celula mezenchimala primitiva.

Reprezinta cel mai frecvent sarcom al adultului , iar evolutia si prognosticul sunt determinate
de tipul histologic si de localizare.Localizate preponderent in tesuturile moi profunde ale
extremitatilor, retroperitoneal. Tipuri histologice : liposarcomul mixoid, liposarcomul cu
celule rotunde, liposarcomul bine diferentiat, liposarcomul dediferentiat si liposarcomul
pleomorf.
Macroscopic apar mase tumorale de dimensiuni mari(cuprinse intre 5 si 10cm), cu consistenta
scazuta , incapsulate sau bine circumscrise, cu aspet polimorf(mixoid-gelatinos cu focare
hemoragice, zone galbui-oranj,arii alb-cenusii si arii de necroza), lobulate.

f) Leiomiosarcomul reprezinta o tumora maligna a tesutului mezenchimal, a fibrelor

musculare netede. Exista mai multe tipuri histologice : leiomiosarcomul conventional,
leiomiosarcomul pleomorf, leiomiosarcomul epiteloid, leiomiosarcomul cu celule granulare si
dediferentiat.
Din punct de vedere macroscopic apare ca o masa tumorala de dimensiuni variabile,
consistenta scazuta, slab sau bine circumscrisa. Este alcatuita din celule alungite, eozinofile,
cu citoplasma fribrilara.

g) Rabdomiosarcomul este o tumora maligna a celulei musculare scheletice. Se descriu mai

multe tipuri histologice : rabdomiosarcomul embrionar, rabdomiosarcomul botrioid,
rabdomiosarcomul alveolar, rabdomiosarcomul pleomorf, rabdomiosarcomul cu celule
alungite.
Macroscopic apare ca o masa tumorala de dimensiuni variabile, in general voluminoase, de
consistenta scazuta , tumori dezvoltate in cavitati circumscrise, multinodulare, cu aspect
polipoid.Pe sectiune are culoare alb-cenusie, cu arii de necroza si zone hemoragice intinse.

h) Osteosarcomul reprezinta o tumora maligna primitiva a osului ce formeaza o matrice

osteoida, uneori cu metaplazie condroida osteocondrosarcomul. Apare frecvent la tineri, la
nivelul extremitatilor oaselor lungi ( extremitatea distala a femurului, extremitatea proximala
a tibiei, extremitatea superioara a humerusului si extremitatea inferioara a radiusului si ulnei)fuge de cot si se apropie de genunchi .
La diagnosticare, cel mai frecvent tumora a distrus deja spongioasa medulara, a trecut in
cortex si periost. Apare ca o masa tumorala voluminoasa ce determina o tumefiere a
extremitatilor, la periferie se observa travee osoase rectilinii. Neoplazia apare de culoare grialbicioasa in centru, relativ omogena, cu zone de necroza si hemoragii, zone de consistenta
13 | P a g e

Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila-Bucuresti

Facultatea de Medicina

chistica scazuta, la periferie apar zone vitroase si de consistenta putin dura sau zone
ferme,albe.

4. BIBLIOGRAFIE:

14 | P a g e

Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila-Bucuresti

Facultatea de Medicina

1. MUIRS TEXTBOOK OF PATHOLOGY ; FOURTEEN EDITION; EDITED BY

DAVID A LEVISON, ROBIN REID
2. PATHOLOGIC BASIS OF DISEASE, EIGTH EDITION , ROBBINS AND COTRAN
3. RUBINS PATHOLOGY; SIXTH EDITION ; RAPHAEL RUBIN , DAVID S.
STRAYER
4. HISTOPATOLOGIE PRACTICA SUB REDACTIA CONF. DR. FLORICA
STANICEANU
5. MORFOPATOLOGIE,EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA BUCURESTI
1982; LEONIDA GEORGESCU , NICOLAE TUDOSE, ELENA POTENCZ
6.

CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA EDITIA AIIA REVIZUITA SI

ADAUGITA; MARIA SAJIN SI ADRIAN COSTACHE

7. LUCRARE PRACTICA "TUMORI BENIGNE, DR. ANDREEA ILIESIU

8. LUCRARE PRACTICA TUMORI MALIGNE, DR.ANDREEA ILIESIU

15 | P a g e