Lombosciatica

Lombosciatica se descrie prin dureri de-a lungul nervului sciatic care cuprind fesa, fata
posterioara a coapsei, gamba si piciorul. Durerea poate fi continua sau intrerupta, nedefinita sau
acuta iar miscarile, ridicarea piciorului in extensie, tusea, frigul, umezeala o pot accentua.
Membrul afectat nu mai functioneaza cum trebuie deoarece nervul sciatic a fost afectat, iar in
unele cazuri se instaleaza si o pierdere motorie periferica.
Lombosciatica este o afectiune manifestata prin dureri in zona lombara, care se transmit de-a
lungul membrului inferior pe fata posterioara a coapsei si gambei si care ajung cateodata la
nivelul degetului mare sau al degetului mic. Lombosciatica este rezultatul iritarii mecanice a
radacinilor nervului sciatic de catre inelul fibros degradat sau de fragmentele migrate ale
nucleului pulpos care micsoreaza zonele de trecere ale filetelor nervoase la nivelul gaurilor de
unire. Aceasta afectiune debuteaza violent, caz in care miscarile sunt limitate si zona afectata
devine foarte sensibila. In afara de leziunile discurilor, lombosciatica mai poate fi generata si de
boli neurologice infectioase, proliferative sau toxice, care afecteaza radacinile sau nervul.
Durerea constituie in majoritatea cazurilor un avertisment care anunta ca discul nu si-a restabilit
activitatea si este diferita de la caz la caz deoarece este influentata si de structura psihica a
bonlavului. Prin urmare, sunt bonlavi care isi trateaza durerile cu supozitoare antiinflamatoare
sau supozitoare de algocalmin. In primele ore ale aparitiei crizei de lumbago, daca s-a neglijat
tratamentul, refacerea se va face mai greu iar durerea isi va prelungi durata. Exista bolnavi cu
lombosciatica la care durerea evolueaza dupa un tipar standard, dupa 10-14 zile acestia ne mai
avand contractii musculare, isi pot indoi spatele, insa manifesta unele senzatii sub forma de
amorteala, de racire sau arsuri. Odata ce dispare compresiunea exercitata de disc aceste senzatii
dispar pe parcursul a cateva saptamani.
In faza acuta-primele 3-4 zile cand durerea este intensa,se recomanda:
-repaus la pat cu adoptarea unei pozitii antalgice
-administrarea de analgezice,antiinflamatoare si miorelaxante
-masaj cu gheata
In faza subacuta:
-Fizioterapie-ultrasunete,ionoforeza
Care este tratamentul lombosciaticii?
Tratamentul urmareste: relaxarea mecanica a coloanei lombare prin repaus la pat 2-3 saptamani,
combaterea contracturii musculare cu decontracturante, proceduri calde, antiinflamatoare locale
si calmarea durerii cu antialgice, opioide, infiltratii locale cu anestezice.

Exista conceptia eronata ca numai un pat moale cu multe perne poate asigura repausul coloanei
vertebrale. Odihna in aceasta pozitie, departe de a feri coloana de solicitari, le accentueaza prin
crearea de noi curburi, care provoaca puncte noi de presiune pe disc.
Repausul ideal se face pe un pat dur, dar nu pe scanduri sau usi. Bolnavul va gasi pozitia
convenabila, culcat pe o parte cu genunchii indoiti. Aceasta pozitie combate formarea de noi
curburi la nivelul coloanei, relaxeaza in acelasi timp musculatura contractata si scade presiunea
asupra discului si radacinilor nervului sciatic, prin marirea gaurilor intervertebrale. In perioada
repausului la pat, bolnavul trebuie sa dea dovada de calm si sa accepte durata de repaus, prescrisa
de medic in raport cu evolutia.
Contractura musculara lombara (lumbago) determina ingustarea gaurilor de conjugare si mareste
conflictul disco-radicular si dureaza de la cateva zile pana la 2-3 saptamani, de aceea trebuie
combatuta. In practica curenta se fac blocaje cu anestezice locale, concomitent cu administrarea
tabletelor de antiinflamatoare, decontracturante musculare si eventual antialgice, opioide.
Bolnavii care sufera de obezitate trebuie sa respecte regimul hipocaloric fiindca fiecare kilogram
in plus apasa uneori cu forte foarte mari pe discul degradat si implicit pe radacinile nervoase.
Evolutia contracturii (lumbago) este conditionata de refacerea discului. In unele cazuri,
decontractarea se poate obtine imediat, dupa cateva infiltratii cu anestezice locale, dar bolnavul
nu are voie sa-si reia activitatea imediat, intrucat discul vertebral nu se reface inainte de 2-3
saptamani. Alte metode simple ca aplicatiile cu comprese calde, aplicarea locala de
antiinflamatoare (gel, crema) sunt utile in combaterea contracturii, cu conditia ca bolnavul sa le
urmeze in conditii de repaus.
Uneori procedurile calde provoaca congestia venoasa in jurul nervilor si poate mari durerea, de
aceea trebuie sa se aplice caldura in mod rational, incalzind patul, evitand supraincalzirea directa
a muschilor lombari.
Durerea reprezinta simptomul de disconfort major al bolnavului cu lombosciatica. Aceasta se
reduce progresiv cu vindecarea discului si scaderea contracturii musculare. A trata numai durerea
fara a combate solicitarea mecanica a coloanei si contractura musculara nu asigura vindecarea
discului, expunand la distanta pe bolnav la recidive serioase, care pot genera cazurile
chirurgicale.
Durerea este un avertisment in marea majoritate a cazurilor anuntand ca discul nu si-a restabilit
functiile. Perceptia durerii de catre pacient este diferita, fiind conditionata in mare masura de
structura psihica a bolnavului. Dar indiferent de modul in care pacientul suporta durerea,
tratamentul trebuie instituit imediat si urmat cu strictete.
Infiltratiile cu steroizi si analgezic sunt cel mai important arsenal impotriva durerilor lombare,
indiferent de cauza acestora. In functie de localizarea si caracteristicile durerii, se poate opta
pentru infiltratii interfatetare (la nivelul articulatiilor intervertebrale), epidurale, blocuri la nivelul
gaurilor intervertebrale (locul pe unde ies nervii spinali), denervari sau la nivelul articulatiilor
sacroiliace. Reprezint tratamentul de prim intentie concomitent cu tratamentul
conservator. Infiltratiile reprezint injectarea unei substante anestezice locale si a unui

antiinflamator steroidian la nivelul unde terapeutul presupune c este cauza durerii. Infiltratia
este foarte precisa, pentru ca se efectueaza la blocul operator cu control radiologic, iar durata
medie de timp a procedurii este de 15 minute. Contrar asteptarilor pacientilor, aceste infiltratii nu
dor, iar efectele lor sunt, de cele mai multe ori, miraculoase. Efectele pot dura intre cateva
saptamani si 6 luni, uneori pot ajunge la 12 luni.