Sunteți pe pagina 1din 6

Eseu

Doresc sa aduc la cunostiinta faptul ca putem privii


chipul mamei ca un ,,precursor al oglinzii in dezvoltarea
emotionala individuala a copilului. Daca nu exista o
persoana ,,mama dezvoltarea bebelusului va avea de
suferit. Medicul pediatru, Donald W.Winnicott(1896) ne
sugereaza ca functia mediului implica urmatoarele: o
sustinere, o gestionare si o prezentare a obiectului. Toate
acestea sunt importante pentru o dezvoltare si o
maturizare optima a unui bebelus. Putem afirma faptul ca
atunci cand un copil o priveste pe mama sa practic
acesta se priveste pe sine insusi. O mama isi priveste
copilul iar modul in care ea arata are de asemenea
legatura cu ceea ce se vede. Consecintele a celor care
privesc dar nu se vad pe ei insusi sunt: o capacitate
creativa care incepe sa se atrofieze (incep sa caute alta
cai prin care sa primeasca inapoi de la mediu o bucatica
din ei) . Capacitatea care se atrofiaza este datorata de
faptul ca vede doar chipul mamei. Drept urmare al
acestui fapt perceptia sa ia locul aperceptiei. Unii
bebelusi fiind chinuiti de acest esec, incearca sa fie
previzibili in legatura cu dispozitia mamei. Un exemplu
frumos ilustrat in sustinerea opiniei este despre o
pacienta care declara ca a mers intr-o cafenea si a ramas
fascinata de personajele prezente in acea incapere. La
intrebarea pshihologului daca ea s-a simtit privita,
aceasta a raspuns ca se simtea eclipsata sau simtea ca
centrul tuturor ochiilor era prietenul pe care aceasta l-a

adus cu ea. De fapt, pacienta avusese o experienta


deplorabila, iar analiza ei se invartea de fapt in jurul
acestui cuvant si anume ,,a fi vazuta cum era ea de fapt
intr-un anumit moment. Astfel, pe parcursul dezvoltarii
copilului, procesele de maturizare devin complicate
deseori, iar copilul devine din ce in ce mai putin
dependent de a-si primi Sinele inapoi de la chipurile din
familia sa. Un alt complex interesant, despre care oamenii
au inceput sa isi puna intrebari acum o suta de ani cu cu
inventia pshihanalizei de catre Freud (el existand
dintotdeauna) este complexul lui Oedip. Insa complexul
oedipian nu se manifesta in mod previzibil. Un exemplu
sau un mod de manifestare al complexului poate fi un
baietel care isi iubeste tatal dar isi iubeste in acelasi timp
si mama cu care ar vrea sa aiba unele intimitati, fapt care
o pune pe aceasta la incercare. Ea trebuie sa se mentina
tare si pe pozitii pentru a putea da un raspuns clar si
raspicat prin care sa ii dea de inteles copilului ca acesta
este rolul tatalui lui. Altfel, acest fapt va fi foarte daunator
copilului. Cand un copil se afla in plin complex oedipian
acesta sufera, drept urmare trebuie tratat cu dragoste si
de asemenea cu explicatii adevarate care sa ii dea
acestuia de inteles ca dorinta sexuala intre parinti si copii
este strict interzisa. Daca interdictia incestului nu este
exprimata clar si acceptata intr-o anumita perioada
privind varsta copilului, conflictele complexului vor
aparea ulterior, agravand problemele pentru tanarul cu
pricina.

In cazul mamelor celibatare, acestea sunt sfatuite sa


aiba neaparat relatii de prietenie cu barbati pentru ca o
prezenta masculina este vitala pentru dezvoltarea
baiatului si a unei fete de asemenea. O situatie
interesanta este cea cu privire la numele copilului, mai
exact daca acesta poarta numele de fata al mamei lui
este posibil ca acel micut sa se intrebe despre problema
incestului mamei sale cu bunicul matern. Lipsa de
comunicare pe aceasta tema delicata ii poate provoca
copilului mai tarziu probleme privind intelegerea
limbajului, viata sa sociala sau afectiva, acesta riscand sa
devina un atribut al mamei sale.
De fapt, totul depinde de felul in care mama ii vorbeste si
ii explica lucrurile copilului. O mama singura nu trebuie sa
tina locul tatalui pentru ca aceasta nici nu va putea, o
mama devenita singura nu mai este considerata o femeie
ci este ,,neutra. Daca face acest lucru inseamna ca se
amesteca in sensibilitatea copilului. Copiii trebuie educati
de mici in toate privintele, mai ales in privinta educatiei
sexuale. Cel mai bine pentru copii este sa li se spuna
adevarul direct cu privire la celebra intrebare si
anume: ,,De unde vin copii?. Insa parintii trebuie sa le
explice procesul fizic dar totodata si pe cel metafizic prin
raspunsul ca a fost si dorinta lor sa se nasca, deoarece
actul sexual nu explica pe deplin. Pe langa acest aspect
este important (pentru o dezvoltare optima) sa nu se
neglijeze subiectul dragoste. Este posibil ca micutii sa
uite raspunsurile si adevarurile care li se dau insa parintii

trebuie sa dispuna de rabdare si sa le explice din nou


cand este cazul.
Francoise Dolto (1908) ne explica ca se intampla ca
unii copii sa puna intrebari indirecte. In acest caz se pare
ca este eficient ca parintii sa fie vigilenti si sa nu rateze
ocazia de a discuta cu acestia. Aceste intrebari indirecte
incep de obicei la varsta de 3 ani. Un exemplu de o astfel
de intrebare directa este: ,,Ce este locul acesta care nu e
numai pentru pipi?. Un parinte ar trebui sa ii explice
direct ca aceasta parte are si alta functie pe langa cea de
eliminare a excrementelor, functie speciala de altfel, o
functie pentru senzatii deosebite si pentru placere,
urmand sa li se vorbeasca despre aceasta placere in sine.
Cei mici trebuie sa cunoasca de la o varsta frageda ca
actul sexual urmat de o nastere presupune o
responsabilitate asumata si ca nu e doar vorba de instinct
asa cum procedeaza animalele.
Putem privii instinctul si din alt punct de vedere.
Christopher Bollas (1943) ne aduce la cunostiinta un fapt
foarte interesant si simpatic: atunci cand o mama isi
alapteaza copilul (forma de sexualitate) intre acestia se
creeaza o legatura speciala prin schimbul de priviri dintre
ei, mama care tanjeste dupa atacul bebelusului
infometat. Drept urmare instinctul isi creeaza un fel de
obiect pshihic, acesta fiind sanul mamei, care este manat
de dorinta urgenta, aceasta din urma fiind foamea. Acest
proces de reciprocitate are impact asupra amandurora.
Insa aceasta nu este singura modalitate prin care mama
isi transmite erotismul. Ea il scalda pe micut intr-o

imagistica sonora faptul ca gungareste, scotandu-l pe


acesta din enclava autista. O mama isi poate mangaia
pruncul in multe moduri, fie ca e vorba de ciugulitul
urechilor, mangaierea talpilor sau suflatul pe abdomen.
Prin schimbarea scutecului (o rutina zilnica) aceasta
celebreaza corpul copilului stimulandu-i organele
genitale. La randul sau,copilul scoate tipete de incantare
dand din picioare sau gungarind.
O mama care refuza si respinge sexualitatea genitala a
copilului sau elimina toata esenta vietii erotice. Prin
refuzarea sexualitatii ne referim la faptul ca aceasta
refuza sa o celebreze sonor, isi fereste privirea, isi
inaspreste atingerea ducand-o in alte parti ale corpului.
Dat fiind faptul ca mama ajunge sa investeasca in exces
zonele care sunt erogene nongenitale, aceasta distribuie
intr-un mod inconstient erotismul copilului sau pe
suprafata corpului ajungand astfel sa indeparteze sau sa
diminueze intensitatea zonelor genitale.
Se pare ca exista anumite diferente intre solutiile sexuale
ale unui baiat si a unei fete la respingerea sexualitatii
Sinelui de catre mama, insa acestea sunt in sens limitat.
Spre deosebire de fete, care sunt predispuse sa sufere o
soarta inconstienta care presupune ca interpretarea
materna a fetei este definitiva, baietii se pot adesea
refugia in diferenta sexuala a Sinelui si asta doar pentru a
sustine o idee inconstienta, aceasta diferenta putand
duce chiar la ,,un destin sexual diferit.

In consecinta, oglinda chipului mamei este cruciala


pentru o dezvoltare armonioasa a vietii psiho-erotice a
copilului.

Teme abordate: Copiii si familia: gen, atasament, autonomie:


Parentajul ca mutualitate sincronie si reflectare, Donald
W.Winnicott,2006. ,,Rolul de oglinda al mamei si familiei in dezvoltarea
copilului, in Joc si realitate. Bucuresti: Editura Trei.
Relatii triangulare, Francoise Dolto, 2011. ,,Cand complexul lui Oedip nu e
luat in serios,in Cand se naste copilul. Bucuresti: Editura Trei.
Sexualitate si afectivitate, Christopher Bollas,2013. ,,La inceput este mama si
Absenta erotizanta,in Isteria. Bucuresti: Editura Trei.