Universitatea: Petrol-Gaze Ploiesti

Facultatea de STIINTE ECONOMICE

Domeniul: Administrarea Afacerilor
Specializarea: Economia Comertului, Turismului si Serviciilor

Impactul crizei mondiale asupra

economiei intreprinderii
Studiu de caz realizat la: SC. Nokia
Romania

Coordonator:

Autor:

Lector Universitar Doctor Inginer Economist

Copoiu Maria Teodora, anul I

Daniela Buzoianu

grupa 5251

Anul universitar 2012-2013

Cuprins

Capitole

Nr. pagina

1. Criza economica in Romania

2. Nokia in Romania

2.1 Scurt istoric referitor la SC. Nokia Romania

2.2 Structura firmei Nokia

2.3 Inaugurarea fabricii

2.4 Productivitatea

2.5 Cifra de afaceri

2.5.1 Cifra de afaceri inainte de criza

2.5.2 Cifra de afaceri in timpul crizei

2.6 Concluzii ale firmei Nokia

3. Efectele crizei la nivelul intreprinderii

10

3.1 Cauze ce au favorizat falimentul intreprinderii

10

3.2 Masuri pentru evitarea falimentului

11

4. Concluzii

11

5. Bibliografie

12

1. Criza economica in Romania

Tara noastra nu reuseste sa atraga fonduri europene, care par a fi singura solutie pentru
ca Romania sa iasa din criza, mai ales ca investitiile straine directe s-au redus la jumatate in
anul 2012 faa de anul 2009, iar statul a redus n mod drastic investitiile in infrastructura.
Din pacate, Romania alaturi de Grecia, nu a stiut sa profite de aceasta oportunitate si
se afla in coada ratei de absorbtie a fondurilor europene atat pentru infrastructura, pentru
energie cat i pentru dezvoltarea resurselor umane. Explicatiile autoritatilor romane cu privire
la acest aspect ar fi: durata mare de evaluare i de selecie, ntrzieri n lansarea liniilor de
finantare, insuficienta surselor de finantare in anumite domenii, absenta de strategii la nivel
national in unele domenii. Pe timp de criza, fondurile europene ar fi o adevarat mina de
aur pentru economia tarii noastre. Cu toate acestea, iata ca Romania este codaa, si in peste 3
ani i jumatate a selectat proiecte ce insumeaza numai 14% din suma de 19,6 miliarde de euro
alocate.
Din datele prezentate de catre Ministerul Finanelor Publice, care a publicat un bilan
cu privire la rata de absorbtie a fondurilor Uniunii Europene, rezulta ca la data de 31 martie
2012, aceasta rata a urcat cu 3 procente, valoarea sumelor primite de catre beneficiarii
fondurilor fiind de aproape 3 miliarde lei.
In total, din ianuarie 2007 pana la 31 martie 2012 au fost depuse peste 16.000 proiecte,
din care 7.000 au fost respinse, peste 4.000 de proiecte au fost aprobate i aproape 5.000 sunt
in curs de evaluare.
In ceea ce priveste efectele crizei asupra intreprinderilor romanesti, se constata ca
acestea au fost grav afectate de masurile impuse acestora, cum ar fi introducerea impozitului
forfetar, cresterea TVA, ceea ce a determinat suspendarea activitatii multor firme, falimentarea
altora sau intrarea n procedura insolventei i/sau procedura reorganizarii, inchiderea
voluntara a firmelor, cresterea somajului, scaderea nivelului de trai, scaderea cererii si a
ofertei, scaderea consumului, scaderea increderii populatiei n masurile anticriza propuse si
aprobate de Guvern, scaderea productivitatii economice.
Recesiunea economica mondiala a afectat toate companiile romanesti, pornind de la
cea mai mare i pana la cea mai mica. Mai mult decat atat, accesul la finantarile pe care
bancile le-ar fi putut pune la dispoziia mediului de afaceri a fost blocat de stat. Practic, prin
intermediul Ministerului de Finane care a mprumutat de la bancile private aproape intreaga
masa monetara de pe piata pentru a putea plati salariile i pensiile bugetarilor, Guvernul a
blocat, indirect, economia nationala. Mii de firme din toata tara au asteptat exagerat de mult
rambursarile de TVA la care erau indreptatite i pe care Fiscul intarzia sa le efectueze,
termenele fiind depasite luni in sir. In schimb, pentru orice factur emisa, dar neincasata,
statul obliga in continuare firmele sa plateasca TVA, decapitalizandu-le si impingandu-le spre
faliment. Instituirea impozitului forfetar, care trebuia platit chiar i de firmele care nu
inregistrau profit a determinat ca in 2009, 120.509 de societati sa-si suspende activitatea.
3

2. Nokia in Romania
2.1 Scurt istoric referitor la SC. Nokia Romania
Totul ncepe n 1865 cand Fredrik Idestam pune bazele primei fabrici de
hartie langa raul Tam m e r k o s k i , n Tam p e r e . n 1898 s e c r e e a z U z i n e l e
F i n l a n d e z e d e C a u c i u c A r v i d Wickstrm infiinteaza compania Uzinele
Finlandeze de Cauciuc aceasta avea s devina ulterior divizia producatoare de
cauciuc din cadrul Nokia. Ulterior n 1912 se creeaza de catre Eduard Poln compania
Uzinele Finlandeze de Cabluri pe baza acesteia se va crea ulterior divizia de cabluri i
electronice a Nokia. Cauciucul si substantele chimice conexe reprezentau tehnologii de varf
la acea data. O alta schimbare tehnologica majora a fost introducerea pe scara
larga a electricitatii in locuinte si fabrici, fapt care a condus la infiintarea Finnish Cable Works
in anul 1912 si, implicit, la fabricarea de cabluri pentru industria telegrafului.n 1960
Uzinele Finlandeze de Cabluri isi infiinteaza primul departament de electronice, care
desfasoara activitati de comercializare i exploatare computere. In anul 1962
finalizeaza primul dispozitiv electronic productie proprie un analizor de semnal
pentru centralele de energie nuclear. n 1963 este dezvoltat radio receptorul, aparat produs
pentru armata, servicii publice i de urgenta. In 1969 Nokia este prima companie care
a creat echipamente PCM(modulatia de impulsuri codificate) aceasta se refer la
convertirea semnalelor analog in forma digitala), in conformitate cu standardele
internaionale. n 1967 are loc fuziunea oficiala dintre Nokia Ab, Uzinele Finlandeze de
Cauciuc i Uzinele Finlandeze de Cabluri in urma fuziunii, se creeaza Nokia Corporation.La
nceputul anilor 1970 Nokia produce aparate destinate transmisiei, dar centrala
digitala este tot mai necesara, astfel ca finlandezii au nceput sa lucreze la Nokia
DX200, care s-a transformat ntr-o platforma care constituie baza centralelor digitale ale
companiei pana azi. N o k i a D X 2 0 0 f o l o s e a l i m b a j d e p r o g r a m a r e d e n i v e l
i n a l t , p e n t r u a c e a p e r i o a d a , d a r s i microprocesoare Intel, acesta a devenit un succes
pe plan mondial n anii 90, generatiile sale urmatoare dispunnd de soluii cu band larg.
La inceputul anilor 1970 a fost infiintata in Finlanda i Suedia, o retea mobila
de telefonie,destinata conectarii de telefoane de masina la reteaua publica, n scurt timp
luand amploare in toate statele nordice. Respectivele sisteme nu erau legate ntre ele
(roaming), din acest motiv a fost necesara crearea unei tehnologi comune, NMT
(Nordic Mobile Telephone), deschis in 1981, pe frecvena de 450 Mhz.
Mobira Talkman este lansat n 1984 fiind primul telefon transportabil, acesta a facut ca
Nokia sa intre pe piete de pe glob (Marea Britanie i SUA). Primul telefon produs
de Nokia care putea fi tinut n mana a aparut n 1987 si se numea, Mobira
Cityman. Greutatea aparatelor avea i ea un avant puternic spre exemplu: Mobira Senator
(1982) cntrea p.8 kg, Talkman (1984) avea 5 kg iar Cityman (1987) avea doar 800
grame cu tot cu baterie. Cu toate ca pretul era unul foarte mare (24.000 marci
finlandeze), Cityman s-a vndut foarte bine. Spre sfarsitul anilor 80, productia industriala a
Finlandei intra in declin. In acest interval de timp, N o k i a d e v i n e a l t r e i l e a m a r e
p r o d u c a t o r e u r o p e a n d e t e l e v i z o a r e . D e u n m a r e s u c c e s comercial se
4

bucura i receptoarele de satelit produse de companie, precum i productia de

anvelope. Cu toate acestea, Nokia face o alegere riscanta.
In luna mai 1990 conducerea Nokia decide reducerea tuturor celorlalte capacitati de
producte si canalizarea eforturilor productive si de cercetare in zona telecomunicatiilor. Jorma
Ollila a preluat conducerea departamentului telefoanelor mobile in acelasi an. Chiar de la
inceput, noua tehnologie trezea contestari printre alti manageri ai Nokia. Pe 1 iulie 1990
, premierul finlandez face primul apel telefonic intr-o retea comerciala GSM de pe un aparat
Nokia. Succesul proiectului a impresionat Consiliul de A d m i n i s t r a i e a l N o k i a s i , u n
a n m a i t r z i u , O l l i l a e s t e n u m i t d i r e c t o r g e n e r a l . N u m a r u l aparatelor
vandute creste si el vizibil, pe plan mondial in anul 1991 existau 15 milioane de
utilizatori, si 2.14 miliarde n 2005. Anul 1992 marcheaza intrarea pe piaa a seriei de
telefoane portabile Nokia 100, destinat tuturor retelelor analogice, dar si a lui
Nokia 1011, primul telefon mobil digital destinat retelelor GSM. n 1993, Nokia
realizeaza echipamentul destinat celei dintai retele bazate pe standardul GSM 1800, iar in
reteaua Europolitan, bazata pe echipament Nokia, intra pentru prima data n functiune un
serviciu care avea sa faca istorie, cel de mesaje scurte (SMS).
In 1994 are loc primul apel prin satelit efectuat vreodata n lume la
realizarea acestuia se foloseste un terminal GSM marca Nokia. Tot in acest an apare si
Nokia 2100 primul terminal care are instalata secventa muzicala emblem a Nokia (Nokia
Tune). In 1995 apare pe piaa Nokia 2110 care dispune de baterie cu vibratie. In 1996
apare Nokia 9000 Communicator, Nokia 8110, 3810, 6100, 3110, 1611, un an incarcat pentru
Nokia. n anul 1998 se lanseaza telefonul Nokia 5110, primul telefon care are instalat jocul
Snake, considerat si cel mai mic t e l e f o n N S E - 1 N x d e p a n a a t u n c i . Ac e s t a e s t e
p r i m u l t e l e f o n m o b i l c a r e d i s p u n e d e f e e interschimbabile. Tot n anul 1998
se lanseaza i telefonul Nokia 6110. Un an mai tarziu, compania lanseaza un alt
telefon, Nokia 7110 primul terminal din lume care ofera WAP permite accesarea
internetului direct de pe ecranul telefonului, dar si unul dintre cele mai cunoscute
terminale Nokia 3310. n 2000 Nokia lanseaza serviciul de Mesaje
Multimedia,urmatoarea generatie de mesagerie mobila. In 2002 apar Nokia 6310i
(primul telefon mobil care poate fi numit business al marcii), Nokia 6650
primul sau telefon 3G si Nokia 5510 primul telefon mobil cu MP3 player din istorie.
Odat cu apariia platformei N-Gage, jocurilen sistem multiplayer ptrund i n mediul mobil,
n anul 2004 se lanseaza Nokia N-Gage. In anul 2005 se lanseaza Nseries, modele destinate
pasionatilor de muzica, fotografie digitala si celor care doresc sa vizioneze emisiuni TV pe
mobil. Tot n anul 2005 este vandut telefonul Nokia cu numrul 1 miliard un Nokia 1100, n
Nigeria.

2.2 Structura firmei Nokia

Structura noastra organizationala este menita sa ne pozitioneze intr-o lume unde

dispozitivul mobil, Internetul i calculatorul fuzioneaza. Divizia Devices este responsabila cu
dezvoltarea i gestionarea portofoliului nostru de dispozitive mobile, pentru toate segmentele
importante de consumatori.
Divizia Services creaz i dezvolt servicii de Internet care mbogatesc experienta
oamenilor cu dispozitivele lor mobile si cu web-ul. Mesaje, muzica, hari, media cat si
instrumentele pentru dezvoltare Ovi sunt arii majore de interes pe masura ce continuam sa
extindem serviciile noastre oferite consumatorilor i cream oportunitati pentru dezvoltatorii si
furnizorii de continut.
Divizia Solutions este responsabila cu indrumarea solutiilor oferite de Nokia, acolo
unde dispozitivul mobil, serviciile personalizate i coninutul sunt integrate intr-un pachet
unic si convingator pentru consumator. Aceasta divizie este nsarcinata cu conceperea i
crearea acestor solutii.
Divizia Markets se ocupa cu gestionarea lanturilor de aprovizionare, cu gestionarea
canalelor de distributie si cu activitati legate de strategii de marca i marketing.
Corporate Development Office se axeaza pe strategii si perspective de dezvoltare si
ofera suport operational pentru integrarea acestora la nivelul tuturor unitatilor.

2.3 Inaugurarea fabricii

24 septembrie 2008 a fost inaugurata Fabrica de telefoane Nokia din Romania. Initial
au fost angajati 350 de muncitori, dar vor fi 500 in prima etapa a demararii productiei.
Anagajatii primesc o masa pe zi si bonuri de masa si majoritatea provin din zona Jucu,
Gherla, Dej, Cluj- Napoca. Pana la sfarsitul anului 2009 vor 3.500 de angajai. Suntem
incantati de faptul ca oamenii din Romnia, care ne impartasesc viziunea, sunt dornici sa vina
sa lucreze la Nokia. In fiecare saptamana, noi angajati se alatura echipei noastre. Fabrica de la
Cluj va deveni o parte importanta a retelei noastre globale de centre de productie si va opera
conform acelorasi procese, cerinte de calitate si standarde, regasite in toate fabricile Nokia, a
spus Juha Putkiranta. Acesta s-a declarat foarte mandru ca lucrarile de constructie a fabricii au
durat doar sapte luni si a mai spus ca inca nu stie exact cand se vor instala si furnizorii n
Parcul Industrial Tetarom 3. Totodata, Juha Putkiranta a precizat ca primul model de telefon
6

fabricat a fost Nokia 1200 si ca din punct de vedere al costurilor si al logisticii, fabrica de la
Jucu e mai avantajoasa decat cea de la Bochum din Germania.
Marius Nicoara, presedintele Consiliului Judeean (CJ) a spus ca e mandru ca a venit
Nokia la Cluj si ca, odata cu venirea Nokia administratia judeteana isi va putea alege pe
viitor partenerii pe care ii va aduce in Parcul Industrial Tetarom. De asemenea, primarul
municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a laudat faptul ca se trece de la industria de tip CUG la
cea de tehnologie inalta de tip Nokia.
La ora 11:20, Juha l-a sunat pe ambasadorul Finlandei, Tapio Saarela, cu un telefon
Nokia1200 produs la Jucu. La sfarsitul ceremoniei, Marius Nicoara si Emil Boc au primit
cadou cate un telefon.
Compania Nokia anuntase ca isi inchide fabrica de la Bochum si isi transfera productia
in Romania, la Jucu, in judetul Cluj. Decizia a provocat un adevarat soc in Germania, atat in
randul sindicatelor, cat si al politicienilor, care au chemat la boicotarea produselor
Nokia. Nokia produce cele mai multe telefoane mobile in statele cu piete mai ieftine, precum
Romania, Ungaria, China si India, compania avand o fabrica si in orasul Salo din Finlanda. O
linie de asamblare a telefoanelor are o lungime de circa 10-15 m, iar in ziua inaugurarii,
functionau doar doua din cele aproximativ 20 de linii de asamblare. La fiecare linie lucreaza
opt persoane, iar prima din ele verifica enginele (componenta principala a telefonului, n.r.),
adica un subansamblu al telefonului mobil, fara tastatura, carcasa si baterie.Aceste
subansamble sunt testate automat, dupa aceea primesc softul specific, iar combinatia este
validata. Urmeaza asamblarea tastaturii, verificarea unor eventuale defectiuni de fabricatie,
acest proces fiind atent supravegheat pentru eliminarea prafului. Aparatul este apoi pus in
cutie impreuna cu bateria si celelalte accesorii, iar la urmatorul muncitor de pe banda ajunge
cutia care va fi efectiv cumparata de client, care trebuie s aib exact 179 degrame. Daca se
observa, dupa cantarire, ca pachetul e mai greu sau mai usor, este desfacut deoarece nu
contine lucrurile care trebuie sa existe inauntru, respectiv telefonul, bateria, incarcatorul si
ghidul de utilizare, precum si codul de bare pe cutie. Cutiile care vor ajunge pe rafturile
magazinelor sunt puse intr-o cutie mai mare si transportate intr-o incapere de depozitare,
aprovizionare, expediere, aflata chiar langa hala de asamblare.Momentan, serviciile de
furnizare sunt asigurate de UPS, un colaborator traditional al Nokia. Presa germana vedea
deschiderea de luni, la Jucu, a primei linii de productie Nokia ca pe o diminuare a sanselor ca
fabrica din Bochum sa fie salvata, precizand ca firma finlandeza isi asteapta si subcontractorii
la Jucu.
Die Zeit privea deschiderea primei linii de productie de la Jucu ca pe o reducere a
sanselor ca fabrica din Bochum sa fie salvata. Salvarea fabricii din Bochum este din ce in ce
mai improbabila. Concernul finlandez nu mai lasa loc de indoiala si produce de luni telefoane
mobile in Romania, scria Die Zeit. Publicatia germana amintea si de protestul de duminica
din Bochum, la care participasera mii de oameni pentru a manifesta impotriva inchiderii
fabricii, in ciuda profitului pe care il aducea, dupa cum precizeaza Die Zeit.Nokia si-a
deschis prima linie de montaj din Romania, titra Die Welt. In noua fabrica lucreaza 350 de
angajati, scrie ziarul german, citand-o pe vicepresedintele Nokia, Juha Putkiranta. La fabrica
7

de la Jucu se fac angajari fara oprire, completeaza publicatia, precizand ca, intr-o prima
etapa, vor fi angajati 500 de oameni, ca pana in 2009 sa se ajunga la 3.500. Putkiranta a
declarat ca Nokia si-ar dori ca si subcontractorii sai sa li se alature in noul parc industrial de la
Jucu. Oficialii Nokia nu au oferit detalii despre previziunile privind profiturile, volumul de
productie sau despre salariile angajatiilor de la Jucu, mai scria DieWelt.Deschiderea oficiala a
primei linii de productie din Romania nu a ramas fara ecou nici in Austria, unde Der Standard
scrie ca in timp ce angajatii din Bochum incearca inca sa se mai salveze, concernul Nokia
deschide noua fabrica din Romania. Romania este caracterizata, in articol, ca fiind o tara cu
forta de munca ieftina.

2.4 Productivitatea

Costul total cu salariile reprezinta doar aproximativ 1% din ncasarile anuale ale
companiei. Asta nseamn ca e putin probabil ca producatorul sa poata obtine economii
semnificative in cazul mutarii. Dimpotriva, costurile salariale in China ar putea fi chiar mai
mari decat la Jucu, unde un muncitor costa aproximativ 500 de euro pe luna din care aproape
jumatate se opreau la stat.
Profitul net total n ultimii trei ani a fost de 90 de milioane de euro, adica 3% din
incasarile totale de 3 miliarde. Pare mic raportat la cifra de afaceri, dar este substantial
raportat la investii, care a fost de numai 60 de milioane de euro. In plus, doar o parte din
profiturile finale ale companiei sunt raportate in Romania restul apartinand entitatilor straine
de pe lanul de aprovizionare.
Impozitul pe profit platit in trei ani a fost de 20 de milioane de euro, la care se adauga
aproximativ 10 milioane de euro sub forma de taxe pe salarii. In schimb, compania a primit
un ajutor de stat de 12 milioane de euro si aproape un kilometru patrat de teren in
parcul industrial de langa Cluj.

2.5 Cifra de afaceri

2.5.1 Cifra de afaceri inainte de criza
Nokia este una dintre cele mai productive companii inregistrate in Romania. In 2010,
cifra de afaceri a fost de 6,76 miliarde de euro lei iar numrul mediu de angajati 1552.
Asta inseamna incasari medii de peste un milion de euro pe angajat, cifra atinsa in general
doar de companii cu valoare adaugata mare, cum sunt casele de comer care intermediaza
volume mari cu personal putin, de integratorii IT sau de societatile de avocatura de top.

2.5.2 Cifra de afaceri in timpul crizei

In timpul crizei, cifra de afaceri scazand considerabil, Nokia decide sa inchida fabrica
de la primele semne de nesiguranta. In primul trimestru al anului 2010, Nokia a anuntat
pierderi de 929 milioane euro. In plus, grupul sud-coreean Samsung a devansat Nokia, grupul
finlandez pierzand pentru prima data in ultimii 14 ani titlul de cel mai mare producator de
telefoane mobile. Nokia va inchide fabrica de la Jucu, judetul Cluj, in cadrul unui program de
eficientizare si reducere a costurilor, iar 2.200 de angajati isi vor pierde locurile de munca,
deoarece unitatile de productie de mare volum din Asia sunt mai eficiente pentru grupul
finlandez. Grupul finlandez Nokia a inceput in februarie 2008 productia de telefoane mobile
la fabrica din Jucu, investitia in fabrica ridicandu-se la 60 milioane de euro.

2.6 Concluzii ale firmei Nokia

Cum de s-a ajuns aici? Adoptarea de decizii gresite pe segmentul de smartphone si o

politica interna in care domina indecizia. Trebuie spus si ca, mai tot timpul, conducerea Nokia
trata cu indiferenta orice mutare strategica a concurentei. Asa se face ca, daca acum cinci ani,
finalndezii detineau aproape jumatate din piata smarthpone, anul trecut cota s-a injumatatit,
ajungand la doar 25%.
9

Principala cauza a problemelor Nokia vine din faptul ca finalndezii au asistat pasivi la
revolutia generata de Apple prin lansarea iPhone. Daca rivalii, in special cei coreeni, au
reactionat rapid, ajutati in mare parte de sistemul de operare Android al celor de la Google
Nokia parea sa joace intr-un alt film, in care finlandezii aveau rolul principal. L-au avut, dar lau pierdut.

3. Efectele crizei la nivelul intreprinderii

3.1 Cauze ce au favorizat falimentul intreprinderii

La inceputul anului 2011, Nokia a concediat 7.000 de persoane in intreaga lume, pe

masura ce cota sa de piata a fost acaparata de Apple si telefoanele care folosesc sistemul de
operare Google Android.
"Nokia intentioneaza sa-si inchida fabrica din Cluj, Romania, pana la sfarsitul lui
2011... si intentioneaza sa-si inchida operatiunile din Bonn, Germania si Malvern, SUA", spun
reprezentantii gigantului finlandez.
Presedintele si CEO-ul Nokia, Stephen Elop, a explicat, joi, motivele pentru care
fabrica de la Cluj s-a inchis, oficialul asigurand ca angajatii vor fi recompensati si vor fi
ajutati sa isi gaseasca noi locuri de munca.
"Vrem sa ne ajutam anagajatii, ei vor primi si bani suplimentari. Avem deja un plan
bine pus la punct, iar angajatii vor fi reantrenati pe piata muncii, suntem deja in discutii cu
autoritatile locale din Cluj si Bucuresti, pentru a putea trece peste acest moment in cel mai
bun mod posibil", a explicat Stephen Elop, intr-o teleconferinta.
Presedintele Nokia a explicat ca nu doar la Cluj s-au facut astfel de schimbari, iar
masurile luate de Nokia reprezinta continuarea strategiei incepute in februarie.

10

3.2 Masuri pentru evitarea falimentului

- reducerea costurilor prin disponibilizri;

- reducerea salariilor angajailor;
- reducerea cheltuielilor administrative;
- dezghearea lichiditilor;
- contabilitatea n partid simpl i njumtirea impozitului pe cldiri;
- alocarea de minimum 0,5% din PIB pentru programe destinate nfiinrii i dezvoltrii de
ntreprinderi;
- generalizarea neimpozitrii profitului reinvestit i a dividendelor reinvestite;
- lansarea programelor Ministerului IMM-urilor n regim de urgen;
- plata de TVA la data ncasrii contravalorii bunurilor livrate, a serviciilor prestate sau a
lucrrilor executate;
- eliminarea controalelor abuzive n firme;
- ncurajarea exporturilor prin subvenii;
- crearea Fondului de Contra-garantare a Creditelor;
- diminuarea semnificativ i n regim de urgen a parafiscalitii;
- simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor structurale i creterea accesului la
servicii de consultan n acest domeniu

4. Concluzii
Anul financiar 2012, este pentru Romania un an considerat de unii specialisti in
finante ca fiind un an bugetar imposibil datorita unei scadente pentru returnarea banilor
imprumutati de la FMI si datorita drepturilor castigate in instanta de diferite persoane sau
categorii de angajati si a caror plata a fost amanata.
Criza, ca fenomen economic, a devenit in opinia unor specialisti, alaturi de Parlament,
Guvern, justitie si presa, a cincea putere in stat. O particularitate a crizei, ca a cincea putere n
stat, este ca influenteaza dramatic activitatea celorlalte puteri in stat: Parlamentul este mai
preocupat ca oricand de pachete de legi cu efecte directe in economie, Guvernul are ca
prioritate obiective pur economice, cum ar fi salvarea unor industrii sau asigurarea pensiilor,
justitia este afectata prin reducerea bugetului, cresterea numarului de dosare si necesitatea
unor decizii drepte dupa o analiza precara, iar pentru presa reprezinta un colac de salvare
pentru cresterea tirajelor.

11

5. Bibliografie

http://www.juridice.ro/156200/criza-financiara-efecte-la-nivelul-intreprinderii.html
http://www.ziare.com/nokia/fabrica-romania/nokia-isi-inchide-fabrica-din-romania-mii-deoameni-disponibilizati-1123835
http://www.business24.ro/companii/companii-it/actiunile-nokia-la-cel-mai-scazut-nivel-dinultimii-16-ani-cum-s-a-ajuns-aici-1515645
http://ro.scribd.com/doc/73155590/Cazul-Nokia
http://www.zf.ro/eveniment/nokia-va-inchide-fabrica-de-la-jucu-peste-2-200-de-oameni-isivor-pierde-locurile-de-munca-exclusiv-compania-si-a-luat-adio-de-la-angajatii-romani-cu-oscrisoare-in-limba-engleza-8815421
http://www.ziare.com/articole/criza+economica+romania+2012

12