Sunteți pe pagina 1din 8

TEMA 9: Copii capabili de performante inalte.

Supradotarea la copii in scoala


Structura
Terminologie si definitii ale supradotarii
Identificarea si incidenta copiilor supradotati
Raspunsul la necesitatile educationale speciale ale copiilor supradotai
1. Terminologie si definitii ale supradotarii
In limba romana termenul cel mai utilizat este supradotarea, asociat uneori cu
talentul (BCP, 1992, Jigau, M., 1994, Stanescu, M.L., 2002, Popovici, D.V., 2004,
IRSCA si Edugate).
Termenii echivalenti (pentru supradotare), cei mai utilizati in alte limbi sunt:
gifted (engleza) si surdoue (franceza).
In limba romn a circulat expresia copii capabili de performane superioare
(Bogdan T., 1981),
Carmen Cretu (1998) utilizeaz conceptul de copii cu disponibiliti (dotari)
aptitudinale superioare, termen utilizat i de Consiliul European pentru Aptitudinile
nalte (1991).
Legea 17/2007 - tineri supradotai, capabili de performan nalt
LEN (2011) copiii si tinerii capabili de performante nalte.
a) Definitii si acceptii in literatura din Romania
Distinctii intre geniu, talent, creativitate, supradotare si copii olimpici
(Jigau, M.,1994)
- geniul se defineste prin creativitate si performante exceptionale (care fac epoca)
in orice domeniu al vietii stiintifice, artistice, sociale, politice etc;
- talentul este expresia unor aptitudini, calitati psihosenzoriale i/sau motrice i
abiliti deosebite, antrenate i manifestate n diverse domenii (tiinific, artistic, social,
sportiv etc);
-copiii creativi sunt cei care au potential deosebit de a inventa, inova, n domeniul
teoretic sau material ei sunt i supradotati;
-supradotarea de refera de regula la domeniul intelectual, definindu-se, n termeni
psihologici prin inteligenta superioar (de la 125 sau 130 n sus), peste nivelul
covrstnicilor. In SUA, de pilda, prin copil supradotat se intelege copilul care are un CI
mai mare de 130, in vreme ce copilul talentat este cel care aptitudini deosebite pentru o
anumita disciplina de studiu sau un domeniu al activitatii umane;
- olimpicii pot fi dar nu este obligatoriu sa fie si supradotati (ei au o inteligenta
foarte buna, dar rezultatele la anumite discipline se pot obtine in mare masura prin
suprainfomare si suprainvatare).
Definitia Carmen Cretu (1998) excelenta intelectuala poate fi evaluata global, la
scara ontogenezei, prin analiza succesului global, repurtat de un individ. Succesul
global este un construct psihopedagogic si sociologic, care exprimia atat evolutia in
context educational a disponibilitatilor aptitudinale, creative, motivationale si afective,
cat si gradul lor de recunoastere in sistemele de valori ale individului si ale societatii.

Stanescu M.L. (2002) accentueaza in definitie ideea supradotarii morale, care se


datoreaza in primul rand maturitatii intelectuale si care poate conduce la un
comportament social pozitiv...
Influenta mediului (pozitiva sau negativa) este apreciata ca importanta in supradotare
de Popovici.D.V. si Balota (2004).
b) Definitii si acceptii ale supradotarii in diverse surse internationale
- Raportul Marland, 1971 (Comisia de educatie a Congresului SUA) copii capabili
de performanta inalta in oricare dintre domeniile: intelectual general, aptitudini teoretice
specifice, gandire productiva/creativa, leadership, arte vizuale sau scenice, aptitudini
psihomotrice;
-Special Education Information Handbook, Toronto, Ontario, 1984 supradotarea =
grad superior mediei conventionale de dezvoltare a aptitudinilor generale si/sau specifice,
care necesita experiente de invatare diferentiate, prin volum si profunzime, de
experientele obisnuite furnizate in scoala;
-Gagne, 1989, 1993, 1995 supradotarea corespunde unui nivel de competenta al
abilitatilor dezvoltate non-sistematic, legate de cel putin un domeniu de expresie umana
(intelectual, creativitate, socio-afectiv, senzorio-motric etc) care plaseaza subiectii
respectivi printre primii 15-20% din segmentul colegilor de vrsta;
-Gardner, 1983, 1993, 1996 definirea supradotarii intelectuale trebuie sa includa
existenta unor inteligente multiple: lingvistica, logico-matematica, muzicala, spatiala,
psihomotrica si chinestezica, intra- si interpersonale; trebuie facuta insa o distinctie intre
inteligentele individual-specifice (oferite prin structura neurofiziologic), cele specifice
domeniilor de expresie a excelentei si inteligentele specifice campurilor de manifestare
sociala a excelentei; cele trei tipuri interfereaza;
- Sternberg (1985, 1986, 1998) exceptionalitatea intelectuala este un construct
complex, multidimensional, care poate abordat din multiple puncte de vedere:
componential (mecanismele mentale care determina exceptionalitatea);
experiential (a face fata elementelor de noutate);
contextual (capacitatea de adaptare la si de transformare a mediului.
- Definitia (si teoria) lui Renzulli, care se bazeaza pe trei componente specifice
supradotarii intelectuale:
aptitudini generale (intelectuale) si talente peste medie;
implicarea automotivata in sarcina;
creativitatea.
Definitia Benito, Y (2003) supradotarea se refer la acele persoane cu o
inteligen mult superioar mediei (la nivel psihometric peste 130), acuitate mare n
procesele de prelucrare a informaiei dobndite prin procesele percepiei i memoriei
vizuale, dezvoltarea capacitii metacognitive la o vrst fraged, insight n rezolvarea
problemelor, capacitate creativ, motivaie intrinsec pentru nvare, precocitate i talent.
c) Definitii si mentiuni in legislatia din Romania
Legea 17/2007 privind educaia tinerilor supradotai, capabili de performan
nalt: Definitia supradotarii un grad superior mediei conventionale de dezvoltare a
aptitudinilor generale sau/si specifice, care necesita experiente de invatare diferentiate
prin volum si profunzime in raport cu experientele obisnuite furnizate de scoala (art.
4.1).

Definitie: tineri capabili de performanta inalta - tinerii identificati prin metode


stiintifice ca avand realizari si/sau aptitudini potentiale in oricare dintre urmatoarele
domenii, izolate sau in combinatie: capacitatea intelectuala generala, aptitudini teoretice
specifice, gandire productiva si creativa, abilitate in leadership, talent pentru arte,
aptitudini psihomotrice (art.4,2)
Copiii si tinerii capabili de performante nalte sunt cuprinsi in Legea Educatiei
nationale (LEN) din 2011, (sectiunea 12). Tot aici este mentionat ca vor functiona pentru
acesti elevi Centrul National de Instruire Diferentiata si centrele de excelenta (cate unul
de fiecare judet).
Pentru acesti elevi se organizeaza olimpiade si concursuri, tabere de
profil, simpozioane si alte activitati specifice si acorda burse si alte forme de sprijin
material (LEN, art 47, 4).
2. Identificarea si frecventa copiilor supradotati
a) Identificarea
Caracteristici ale copiilor supradotati
Dupa Jigau M, (1994)
- supradotarea si precocitatea (intersectie dar nu echivalenta);
- dezvoltarea deosebita a functiilor cognitive si maturizarea rapida a gandirii;
- capacitatea de a intelege problemele adultilor;
- imaginea de sine superior dezvoltata; constiinta ca sunt diferiti de ceilalti;
- existenta unor decalaje (heterocronie, dizarmonie, disincronie) in dezvoltare, de
regula intre dezvoltarea intelectuala si cea afectiva, psihomotorie sau sociala;
- supradotarea poate conduce si la probleme de adaptare scolara, chiar la esec;
Einstein a fost exmatriculat din scoala, Picasso chiulea de la cursurile colii de
arte etc;
- posibilitatea perfectionismului, autocriticismului, izolarii sociale (Altman, 1983)
- unii pot avea probleme in invatarea scrisului (deoarece invata sa citeasca mult mai
repede);
- unii pot avea probleme la activitatile de tip manual din scoala;
- unii copii sunt supradotati in orice domeniu (cazul Michelangelo, Da Vinci) altii
doar in unele domenii;
- unii copii supradotati pot avea si un handicap (mai putin cel intelectual).
Dupa Eggen i Kauchak (1992) avem drept caracteristici:
placerea de a lucra singur;
imaginatia, placerea de a se preface;
a verbaliza nalt i a fi flexibil n gndire;
persistenta si perseverenta la sarcina;
trecerea dincolo de sarcina;
plicitiseala poate apare des la sarcini de rutina;
uneori apare impulsivitatea, daca nu exista interes pentru detalii.
Este foarte greu sa se gaseasca note comune tuturor copiilor surpadotati. Fiecare este
o personalitate unica, rezultata din interactiunea bio-psiho-sociala.
Dupa Ministerul Educatiei din Ontario (1984)
Aptitudini cognitive superioare:

Curiozitate intelectual
Sensibilitate i creativitate
Intensitatea motivaiei
Capacitate afectiv evoluat
Set de procedee de identificare (Cretu, C., 1998, Legea 17/2007)
Profiluri psihocomportamentale
Check-listuri de trasaturi psihocomportamentale
Autoaprecierea
Interviurile semistructurate si nestructurate
Rapoarte anecdotice
Analiza datelor biografice si autobiografice
Studiile de caz
Analiza rezultatelor activitatii scolare si de loisir
Analiza performantelor
Nominalizarile facute de profesori si/sau de grupul de prieteni
Teste de aptitudini scolare
Teste individuale si colective de inteligenta
Teste de creativitate
Teste de aptitudini speciale
Competitiile

b) Frecventa (incidenta) copiilor supradotati


Avnd la baz conceptia lui Terrassier, i anume c n jur de 5% dintre copii (unul
din 20) au o precocitate semnificativ (ntre 1,5 i 2,5 ani decalaj de vrst mintal fa de
semenii de vrst) Mihai Jigau (1994) apreciaz c aceasta nseamn c, teoretic, n
fiecare clas sau grupa de gradinit exist cel putin 1 asemenea copil...
Dupa Jigau exista de fapt copii supradotati (CI=125 150) si extrem de
supradotati (CI peste 150).
Frecventa copiilor de acest fel poate fi analizata mult mai diferentiat in functie de
identificarea unor intra-categorii (apud Carmen Cretu, 1998):
a) dupa Dunlap (1975)
- dotati (CI 116-132) 1 din 10-15 copii
- superior dotati (CI 133-170) 1 din 40-160 de copii
- supradotati (CI 171- 180) 1 din 10.000 100.000 de copii
b) dupa Gagne (1989)
- dotati liminal (CI 112 115) unul din 5 sau 6 copii
- dotati moderat (CI 116-130) unul din 35
- dotati superior (CI 130- 145) 1 din 600
- supradotati (CI 145 160) 1 din 50.000
3. Raspunsul la necesitatile educationale speciale ale copiilor supradotai
a) Politici scolare

In Romania
LEN precizeaza in acest sens urmatoarele: Copiii si tinerii capabili de
performante nalte beneficiaza, indiferent de vrsta, de programe educative care le
respecta particularitatile de nvatare si de orientare a performantei. Aceste programe
sunt de aprofundare a nvatarii, de grupare pe abilitati, de mbogatire a
curriculumului cu noi domenii, de mentorat si transfer de competenta, de accelerare a
promovarii conform ritmului individual de nvatare (sectiunea 12, art. 47, 5)
Legea 17/2007 :
Educatia diferentiata ansamblu de programe educationale formale,
nonformale si informale, adecvate dezvoltarii segmentului de populatie reprezentat de
tinerii supradotati, capabili de performanta inalta, caracterizat prin nevoi
particulare (art.3, a);
Nevoi particulare - nevoile de informare, socializare, integrare in colectivitati,
utilizare a potentialului nativ si format, exprimare creativa si recunoastere a valorilor
personale (art.4, 3);
Educarea tinerilor supradotati, capabili de performanta inalta se face in centre
specializate, publice sau private, prin intermediul claselor specializate, al scolilor de
weekend, al taberelor de instruire, al scolilor de vara si al programelor de invatamant la
distanta sau prin alte forme (art.3, b).
Pe plan international
In lume, evolutia tendintelor dominante: de la coli si clase speciale (anii 60) spre
clase eterogene, cu programe i activitti suplimentare n afara sau chiar n cadrul
cursurilor.
In unele tari: SUA, in Canada (Ontario), in Anglia, Israel, Spania, Grecia, Estonia,
Slovenia copiii supradotati fac parte dintre copiii cu cerinte speciale de educatie, care nu
pot fi satisfacute in clasa obisnuita.
In SUA CEC (Consiliul copiilor exceptionali) utilizeaza sintagma respectiva atat
pentru cei supradotati cat si pentru cei cu dizabilitati...precum si sintagma dubla
exceptionalitate pentru cei supradotati si cu o dizabilitate...
Ministerul Educatiei din Canada distinge patru categorii de copii supradotati,
importante pentru orientarea si plasarea scolara:
copiii supradotati productivi, care au cele mai frecvente trasaturi pozitive
ale supradotarii, identificate foarte devreme de parinti si educatori; in esenta, desi exista
variatii interindividuale firesti, acesti copii vor fi elevi exceptionali si autonomi
copiii supradotati subproductivi cei care prezinta, uneori, caracteristici
dominant negative ale supradotarii: lipsa de incredere si stima fata de sine, nu-si asuma
responsabilitati, nu le place scoala, sunt ostili fata de autoritate, sunt rebeli in exterior,
etc. Rezultatele scolare ale acestor copii nu foarte bune, ceea ce solicita o atentie si
intelegere deosebita din partea scolii
copiii supradotati cu handicap - situatii n care handicapul poate ascunde
trasaturi caracteristice ale unui copil supradotat, ceea ce, de asemenea cere o atentie
particulara din partea scolii si a specialistilor.

copiii supradotati provenind din culturi diferite cei provenind din familii
a caror sistem de valori, atitudini si optiuni pot fi diferite de cultura dominanta (franceza);
din motive de ordin lingvistic acesti copii pot fi mai lenti in clasa, mai dificil de cunoscut
sub aspectul aptitudinilor de exceptie, dar acestea pot exista si scoala are obligatia sa le
identifice.
Recunoasterea relativa a copiilor cu abilitati inalte ca fiind cu nevoi/cerinte
speciale, pentru care deci urmeaz s se aplice msuri educaionale exceptionale se face
i ntr-o Recomandare a Consiliului Europei (1248/1994). Aceeasi Recomandare
sugereaza ca scolarizarea acestor copii sa se faca in cadrul sistemului scolar obisnuit, cu
realizarea unor cai si tehnici de sustinere.
b) Strategii educationale
Din Legea 17/2007
-

curriculumul diferentiat modalitatea de adaptare a obiectivelor, continuturilor,


a strategiilor didactice de predare, invatare si evaluare la posibilitatile
aptitudinale, la nivelul posibilitatilor cognitive, afective si motrice, la ritmul si la
stilul de invatare ale tinerilor supradotati, capabili de performanta inalta (art.3,
c);

trasee curriculare diferentiate - traseele de instruire individualizata, cu dreptul de


selectare a materiilor de studiu din pachete de curricula oferite pe mai multe
directii de studiu;

programe de mentoring - programele de directionare a eforturilor in relatia


maestru-discipol;

programe de tutoring - programele de imbunatatire a performantelor personale


prin lectii suplimentare individualizate sub supravegherea si monitorizarea unei
persoane cu competenta in domeniul selectat.

Planificarea predarii-invatarii (Ghid Canada)


Evaluarea supradotarii la copii faza preliminara
- observarea comportamentului;
- determinarea caracteristicilor care-l disting de ceilalti;
- identificarea nevoilor corespondente.
Principii de actiune
Elevii supradotati au potentialul de a deveni activi, independenti, creativi si
productivi.
Caracteristicile care potenteaza creativitatea, independenta i interdependenta trebuie
cultivate in procesul de predare-invatare.
Principiu pedagogic general incurajarea elevilor supradotati sa devina fiinte dinamice,
independente, creative si productive, capabile sa actioneze cu competenta, integritate si
fericire, in mijlocul societatii.
Modificarea programelor de studii
a) In ciclul primar si mijlociu

Elevilor supradotati trebuie sa li se asigure:


- caracterul multidisciplinar al modificarilor de program de studiu
- caracterul multidisciplinar al procesului de invatamant.
Demersul trebuie sa se bazeze pe:
- vointa intrinseca si extrinseca de a raspunde nevoilor, intereselor, aptitudinilor si
aspiratiilor elevilor;
- anvergura si profunzimea continutului, din punct de vedere al procesului si al
produsului;
- clarificarea si extinderea, imbogatirea cunostintelor si afectivitatii, printr-un proces de
transfer;
- intarirea si ameliorarea prin practica a aptitudinilor cognitive si tehnice.
b) Ciclul intermediar si superior
elaborarea de cursuri inspirate din programul cadru cursuri imbogatite;
repartizarea timpului de predare-invatare adaptarea la ritmul de lucru (ex. acordarea
de credite);
elaborarea de cursuri care nu tin de programele-cadru (care sa raspunda necesitatilor,
aptitudinilor, intereselor si aspiratilor specifice);
elaborarea de experiente periscolare (in afara clasei si extrascolare) studii personale,
educatia (invatarea) prin cooperare;
stabilirea de criterii de eliberare a diplomelor (in functie de credite);
Dezbaterea (disputa) accelerare mbogire a studiilor (Slavin, 1991, Eggen si
Kauchak, 1992)
Avocaii accelerarii argumenteaz c elevii supradotai trebuie s fie ncurajai
traverseze rapid curriculum-ul colar, ca de pild prin saltul (telescoparea) peste o clas
sau prezentarea mai devreme la examene.
Alii specialiti consider c n loc de a trece ct mai repede prin curriculum acesti
copii ar trebui angajai in activiti creative i de rezolvare a unor probleme.
Unele cercetri par s indice c exist mai mult sprijin pentru realizrile colare
ale acestor copii n programele de accelerare. Rezultatatele respective s-ar putea datora
ns i faptului c rezultatele metodei de mbogire (cum ar fi creativitatea sau
rezolvarea de probleme) sunt mai greu de msurat.
Optiuni in accelerarea si mbogatirea instruirii (Eggen si Kauchak, 1992)
Imbogatire
Studiu si proiecte independente
Centre de instruire
Calatorii de studii
Programe de smbt
Programe de var
Mentoriatul
Simulari si jocuri
Investigatii in grup mic
Competitii academice (olimpiade?)

Accelerare
Admiterea timpurie la gradinita si scoala
Omiterea (telescoparea) unei clase
Omiterea unor materii
Examene pe baz de credite
Cursuri n coli de nivel superior
Cursuri prin corespondenta
Admiterea timpurie la liceu si facultate

Bibliografie privind supradotarea si talentul la copii


Benito, Y, Alonso, J., Educatia copilului talentat, Polirom, 2003
Bogdan, C., Nica, I. Copiii exceptionali, EDP, Bucuresti, 1970
Bogdan, T. (coordonator, Copiii capabili de performante superioare, in Caiete de
pedagogie moderna, nr.9, EDP, Bucuresti, 1981
Cretu, C., Psihopedagogia succesului, Polirom, Iasi, 1997
Cretu, C., Curriculum diferentiat si personalizat. Ghid metodologic pentru invatatorii si
profesorii parintilor copiilor cu disponibilitati aptitudinale inalte, Polirom, Iasi,1998
Jigau, M., Copiii supradotati, Societatea Stiinta si Tehnica, Bucuresti, 1994
Popovici, D.V., Balota, A., Introducere in psihopedagogia supradotatilor, Pro
Humanitate, Bucuresti, 2004
Stanescu, M-L, Instruirea diferentiata a elevilor supradotati, Polirom, Iasi, 2002
*** Copiii supradotati, Buletin de informare tematica nr.25, Biblioteca Centrala
Pedagogica, 1992
Resurse internet
http://www.supradotati.ro