Ortodoxismul (cretinismul) - prin articolul-program Sensul

tradiiei
i prin eseul Iisus n ara mea a lui Nechifor Crainic.
Lucian Blaga consider c tradiia poporului nostru este
preistoric i
mititic. El face o distincie ntre cultur, care aparine
popoarelor tinere,
necivilizate i civilizaie, care anun declinul. Blaga consider
c trebuie
s redescoperim acele elemente rudimentare de cultur dacic
pe care
civilizaia roman , latin nu le-a putut distruge.
Nechifor Crainic militeaz pentru o etnicizare a credinei n
conformitate
cu sufletul naional. El consider c o literatur valoroas nu
poate fi lipsit
de spiritualitate, de ortodoxism.
Modernismul
n sens larg, modernismul este o tendint inovatoare ntr-o
anumit
perioad a literaturii.
Accepiunea cea mai rspndit a noiunii de modern este
ceea ce
dateaz de curnd ori dintr-un trecut foarte apropiat.
Modernul se opune ideii de clasic, nvechit, depit.
n studiul critic Modern.Modernism.Modernitate, Adrian
Marino arat c

pot fi numite ca aparinnd modernismului totalitatea micrilor

ideologice,
artistice i literare care tind n forme spontane sau programate,
spre
ruperea legturilor de tradiie, prin atitudini anticlasice,
antiacademice,
antitradiionale, anticonservatoare, de orice spe, repulsie,
mpins uneori
pn la negativism radical.
Modernismului i sunt ncorporate urmtoarele curente
literare:
Simbolismul
Expresionismul
Futurismul
Avangarda (dadaismul, suprarealismul, s.a)
n literatura romn interbelic, modernismul se
caracterizeaz prin:
- continuarea aciunilor de autonomizare i esenializare a
lirismului
nceput n simbolism;
- introducerea altor tehnici poetice;
- lrgirea sferei de inspiraie;
- propunerea unor atitudini lirice noi.
Modernismul romnesc s-a constituit n jurul revistei
Sburtorul (19191922 si 1926-1927), aprut sub conducerea lui E. Lovinescu.
Aceast publicaie urmrete promovarea tinerelor talente:
O revist are
datoria s caute elemente tinere. Descoperind un singur talent,
i-a
ndeplinit datoria cu prisosina. (Lovinescu)
Programul revistei se contureaz n acord cu ideologia
literar a lui E.

Lovinescu bazat pe un spirit al veacului i pe legea

sincronismului.
n paginile revistei au publicat I.Barbu, Camil Petrescu, Ilarie
Voronca,
Tudor Vianu, Camil Baltazar, G.Clinescu, Vladimir Streinu s.a.
n paralel cu apariia revistei a funcionat i cenaclul literar
Sburtorul ,
pn n 1943, la moartea lui E.Lovinescu