Sunteți pe pagina 1din 5

Testul 12

Subiectul 1 fotografia judiciara


Definite notiunea si sistemul fotografiei judiciare
Fotografia judiciara este tratata de majoritatea specialistilor ca o ramura a
criminalisticii destinata metodelor aplicarii direct sau prin adoptare a mijloacelor
fotografice curente la fixarea si examinarea probelor material ale infractiunilor in
scopul descoperii si curmarii faptelor infractionale.
Fotografia judiciara reprezinta un complex de metode si prodecee de fotografiere
aplicate in procesul cercetarii criminalistice pentru descoperirea fixarea si
ridicarea probelor material ale infractiunii.
Sistemul fotografiei judiciare este alcatuit din 2 parti
1. Fotografia operativa( se aplica de catrea organul de urmarire in activitatea
de descoperire si curmare a infractiunilor)
2. Fotografia de examinare (se intrbuientaza de catre experti si specialist
criminalisti in llegatura cu efectuarea constatarilor tehnico stiintifice)
Analizatii regulile si procedeele fotografiei la locul faptei
Locul faptei este locul in perimetrul caruia sau desfasurat actiunile infractionale
sau sa manifestat consecintele acestor actiuni.
La locul faptei se executa 4 tipuri de fotografii:
1.
2.
3.
4.

Fotografia de orintare
Fotografia schita
Nodata
Detaliu

Fotografia de orintare ttrebuie sa permita identificarea locului unde sa produs


fapta ilicita. fotografia de orintare se executa in cadrul fazei de observare
generala a locului faptei inaintea operatiunilor de cercetare in masura sa
provoace modificari ale starii initiale a locului. Se executa de la distant necesara
pentru a se incadra ambianta.
Fotografia schita se executa pentru inregisrarea fotografica a locului propri zis a
faptei ilicite izolat de mediul inconjurator la fel ca si fotografia de oriantare se
executa l faza initial de cercetare. Fotografia schita poate fi unitara cind locul
faptei este reproduspe o singura fotografie sau fotografii in serie in cazu in care
este necesar.
Fotografia nodala se refera la inregistrarea unor obiecte ca fiind principale
datorita faptului implicarii loc in actiunea infractionala sau care reprezinta
consecintele infractiunii. Ca exemplu poate fi cadavrul in cazul unui omor. Se
executa tot la etapa initiale de cercetare la fata locului.

Fotografia de detaliu seexecuta la fata locului petru fixarea urmelor infractiunii si


a obictelor considerate corpuri delicate. Se executa la faza a doua de cercetare la
fata locului.
Regulile generale:
1. Sa redea materialul fotografic asa cum el este perceput de organul
sensorial.
2. Sa redea cu maxima precizie elementele caracteristice si detaliile urmei
sau obiectului supus cercetarii criminalistice
3. Sa asigure posibilitatea efectuarii masurarilor necesare pentru
determinarea demensiunilor urmelor sau a obiectului reprodus
Regului in functie de obiectul fotografiat:
1. Fotografia de detaliu se executa in baza metodei riglei gradate
2. Atit urmele cit si obiectele se fotografiaza in pozitia in care axa obiectivului
de fotografiat sa cada perpendicular pe suprafata suportului urmei
3. Pentru o imagine mai clara se recomanda doua surse de lumina
4. Urmele care nu se disting de culoarea suportului se evedentiaza initial cu
substante de revelare
Evaluate procedura aplicarii video- inregistrarii la fixarea mersului si
rezultatului desfasurarii actiunilor de urmarire penala

Inregistrarea video a activitatii de urmarire penala in desfasurare si a rezultatelor acestora


reprezinta o modalitate tehnica moderna de fixare a materialului probatoriu.organele de
urmariele penala sunt indreptatite prin lege sa aplice mijloce tehnice de inregistrare video in
vederea otpimizarii procesului. Inregistrarea video este prevazuta in mod expres de legislatia
in vigoarepentru fixarea imprejurarilor si a rezultatelor cercetarii la fata locului ,
reconstituirea faptei, audierea persoanelor. Inregistrarea video are si ia o anumita structura:
1. La etapa introductive trebuie sa se prezinte la o scara marita persoana respective care
este investita cu efectuarea activitatii de procedura dupa numele fi familia si unitatea
din care face parte , anunta cauza pentru clarificarea careia se apelea la activitatea de
urmarire penala, nominalizeaza peroanele participante si abilitate sa aplice tehnica de
inregistrare.
2. La aetapa a doua se va inregistra activitatea de echipa ce efectuiaza activitatea
respective . in cazul experimentului , reconstituirii fapteisi vrificarei declaratiilor la
locul infractiunei se va insista asupra obiectelor
3. La etapa fina consta in certificarea de catre perosnale participante a exactitatii
inregistrarilor ea se incepe cu demonstrarea filmuletului si se intraba perosnale daca
corespunde modului in care sa desfasurat activitatea.
Subiectul 2 particularitatile metodce privind furtul din apartamente
Desfasurati elementele caracteristiicei criminalistice a furtului din apartamente
Indiferent de mijloacele folosite de fptuitori, cercetarea la faa locului trebuie
efectuat cu respectarea metodelor de tactic criminalistic, adaptate locului unde s-a svrit

infraciunea. Un interes deosebit l prezint cercetarea locului faptei, n vederea descoperirii


urmelor instrumentelor de spargere, a amprentelor digitale, a obiectelor aparinnd
fptuitorilor, pierdute sau abandonate la locul faptei etc.
Se recomand ca cercetrile s nceap imediat dup primirea sesizrii, de mare
ajutor, dar cu unele rezerve, fiind, uneori, cinele de urmrire. La cercetri trebuie s
participe i victima, care poate s dea explicaii n legtur cu modificrile intervenite n
locuin, bunurile furate i obiectele ce nu-i aparin, descoperite la locul infraciunii, pentru c
acestea ar putea fi ale fptuitorilor, uitate sau abandonate, i ar putea folosi la identificarea
autorilor10.
In cursul cercetrilor se stabilesc cile de acces n locuin, drumul parcurs de
infractor n interiorul ncperilor, operaiile desfurate, metodele i instrumentele folosite,
dac au fost unul sau mai muli infractori etc."
Cercetarea acestor fapte continu cu identificarea autorilor i, pe ct posibil recuperarea
bunurilor sustrase, audierea martorilor, prezentarea pentru recunoatere a persoanelor sau
bunurilor
Clasificati urmele instrumentelor de spargeresi procedura de fixare si ridicare a lor
Felul instrumentului folosit i modul de aplicare a acestuia determin forma urmelor.
Din practica criminalistic rezult c cele mai frecvent ntlnite sunt urmele-form de tiere,
de apsare si de lovire i cele sub form de fragmente de materie detaate din obiectele sparte
sau instrumentele aplicate.
Urmele de tiere se reprezint prin suprafeele de desprire (n ntregime sau
fragmentar) a unei pri dintr-un ntreg cu ajutorul uneltelor de menire respectiv. Fiind, prin
nsi natura lor, urme dinamice, urmele de tiere reproduc, sub form de striaii,
imperfeciunile de pe lama uneltei utilizate i, n principiu, sunt n stare s conduc la
identificarea instrumentului de spargere. Dup uneltele folosite, n criminalistic se disting:
urme de tiere propriu-zis, sau de tiere cu direcie unic, n cazul aplicrii unui topor,
dalt, cuit; urme de tiere cu direcii contrare, create de instrumente cu dou lame de aciuni
opuse, cum ar fi un foarfece sau un clete i, urmele de pilire i sfredelire specifice cazurilor
de spargere efectuate prin aplicarea ferstraielor, bomfaierelor, pilelor, sfredelelor i burghielor.
Primele dou feluri de urme de tiere n majoritatea cazurilor reproduc relieful lamei
instrumentului aplicat i, prin urmare, prezint informaii identificatoare. Urmele de pilire i
sfredelire, ntruct se creeaz prin aciuni succesive a multiplelor lame (tiurilor sfredelului,
dinilor ferstrului sau ai pilei) de cele mai multe ori nu reprezint elemente caracteristice
individuale, ele fiind inutile identificrii criminalistice. Aceasta ns nu nseamn c urmele la
care ne referim trebuie neglijate. In unele cazuri i acestea pot prezenta caracteristici de
natur contribuie la identificarea direct a obiectului creator. Totodat fiind cercetate sub
aspect de form, mrime i localizare; urmele de pilire i sfredelire contribuie la aprecierea

apartenenei la grup a instrumentului folosit, precum i stabilirea unor mprejurri ale


spargerii: modul de aciune a fptuitorului, direcia aplicrii instrumentului . a.
Urmele de apsare n majoritatea cazurilor apar drept rezultat al aplicrii diferitelor
obiecte (topor, rang, urubelni . a) sub form de prghie la forarea uilor, ferestrelor,
dulapurilor, caselor de bani etc. Ele se prezint ca urme statice de adncime, reproducnd n
direct elementele caracteristice de relief ale prii de contact a instrumentului de spargere.
Urmele de lovire se creeaz n urma aciunilor respective asupra obiectului de
spargere cu un ciocan, topor, rang sau alt obiect cu efect distrugtor. Urmele de lovire
reproduc parial sau in ntregime conturul i relieful prii percutante a uneltei pe baza crora
se pot aprecia dimensiunile, forma i natura acesteia ajungndu-se uneori pn la
determinarea ei la nivel individual.
-------------------------------------------------------------------------------------------------microurmele, care in mare msur sunt utilizate in cadrul cercetrii actelor litigioase
svrite prin spargere.
In criminalistic se consider microurme particulele minuscule de materie, desprinse
din diferite obiecte atestate n cmpul infracional care, datorit imperceptibilitii lor de ctre
organele umane senzoriale, impun metode de cercetare bazate pe mijloace tehnice speciale .
Fiind in esen resturi de materie, microurmele prezint interes prin faptul c servesc
la elucidarea multiplelor probleme referitoare la svrirea faptei, uneori ajungnd pn la
determinarea persoanelor participante.
Urmele de spargere, cu excepia celor microscopice, sunt vizibile. Descoperirea lor
necesit o examinare minuioas a locului svririi infraciunii i, firete, cunoaterea celor
mai rspndite modaliti de ptrundere forat n ncperi.
Urmele instrumentelor de spargere se fixeaz potrivit regulilor generale cunoscute. Ca
i alte urme ale infraciunii, ele vor fi descrise detaliat In procesul-verbal privind aciunea
respectiv, se vor fotografia. Este rezonabil aprecierea i fixarea datelor exacte privind
forma, dimensiunile i locul in care se afl urmele, poziia lor reciproc i fa de alte
categorii de urme, in special, a celor de mini i de picioare.
Fotografierea urmelor de spargere se execut in ordinea obinuit. Dup fotografia de
nod se trece la fotografia in detaliu prin metoda metric.
Indiscutabil rmne i poziia general privind ridicarea urmelor infraciunii,
conform creia urmele de spargere se ridic in comun cu obiectul purttor. n acest context,
subliniem necesitatea msurilor de protejare i fixare a ntregii comuniti de urme, att ale
celor traseologice, ct i ale celor sub form de resturi de materie.
Dac condiiile concrete nu admit ridicarea obiectelor purttoare de urme, acestea se
vor mula. Cel mai eficient material de mulare a urmelor instrumentelor de spargere este
polimerul K cu catalizatorul nr. 18 in raport de 7/1. Materialul se pregtete la faa locului

i dup turnare se polimerizeaz In timp de 30 minute. Mulajul din pasta K red ntocmai
caracteristicile de relief, este elastic i rezistent la manipulare. In lipsa materialului polimeric,
se pot folosi ghipsul, plastilina, ceara, parafina.

Decidei asupra genului de expertiz judiciar i obiectivele acesteia n


urmtoarea situaie: .,In legtur cu cercetarea furtului svrit din apartamentul cet.
Curmei, amplasat pe str. Viilor 18 ap. 3 de la locul faptei, a fost ridicat lactul de la ua
de intrare cu urme vizibile de forare. Ofierul de urmrire penal a ajuns la concluzia
c pentru examinarea acestuia sunt necesare cunotine speciale".
n cercetarea urmelor instrumentelor de spargere un rol important ii aparine
expertizei traseologice, ea fiind in msur s contribuie la elucidarea diverselor probleme ce
vizeaz cercetarea actelor criminale de spargere. Astfel, prin examinarea urmelor ridicate de
la faa locului, expertul poate determina tipul i modul de aplicare a instrumentului de
spargere, n baza concluziilor expertului organul de urmrire penal poate nainta versiuni
att n privina instrumentelor folosite, precum i a autorului spargerii, ajungnd In aa mod
la suspiciuni reale necesare dispunerii expertizei de identificare. n cele din urm expertului i
se cere s soluioneze problema de prim importan: dac urmele de spargere au fost create
de instrumentul prezentat.
Expertiza traseologic se realizeaz prin cercetarea comparativ, aplicndu-se diferite
mijloace optice (lupa, microscopul) i optice de comparaie (microscopul comparator),
precum i a dispozitivului special de examinare a striaiilor, profilograful traseologic (fig.
34). Concluziile pozitive se vor baza pe elementele-coincidene de relief. Cele negative pot fi
argumentate prin necoincidenta caracteristicilor generale