Electromagnetism

Elev: Sandu Filip

Clasa: a 11-a D
Prof. Coord: Roioar Nela

Cuprins

Campul Si Undele Electromagnetice

Undele Radio
Microundele
Undele Hertziene
Radiatia Vizibila
Radiatia UV
Radiatia Infrarosie
Wilhelm Conrad
Radiatia
X
Rntgen
James Clerk
Maxwell
Bibliografie

Undele

Electromagnetic

Campul

Electromagnetic

Campul electromagnetic:
amblul campurilor electrice si magnetice,
e oscileaza si se genereaza reciproc.

Unde electromagnetice:
este un camp electromagnetic care se propag

Un polarizator este un dispozitiv

care transform un fascicul
nepolarizat sau de polarizare
mixta a undelor
electromagnetice (lumina) ntrun fascicul cu o stare de
polarizare unica (de obicei, o
singura polarizare liniar).

Undele
Radio
Undele
Hertziene

Micround
ele

Radiatia Infrarosie
Radiatia UV

Radiatia X

Radiatia Vizibila

Wilhelm Conrad Rntgen

James Clerk Maxwell

Undele Radio
Undele radio sunt forme de radiaii
electromagnetice care difer doar n
perioada de oscilaie a cmpului
electromagnetic.

Domeniul de frecventa a acestor unde

este cuprins intre zeci de hertzi pana la un gigahertz
(1GHz= 109Hz),
adica au lungimea de unda cuprinsa intre cativa km
pana la 30 cm.

Se utilizeaza
in special in
transmisiile
radio si TV.

Undele radio sunt forme de

radiaii electromagnetice
care difer doar n perioada
de oscilaie a cmpului
electromagnetic.

Dupa lungimea de unda se impart in unde lungi (2

km- 600 m), unde medii (600- 100 m), unde scurte
(100- 1 cm).

Pentru transmisii radio i TV se definesc

benzile:

Radio

Unde lungi: 153 kHz - 279 kHz

Unde medii: 531 kHz - 1.620 kHz
Unde scurte: 2.310 kHz - 25.820
kHz
Unde ultrascurte: 88 MHz - 108
MHz

TV

Banda I (canalele 2-6): 54 MHz 88 MHz

Banda III (canalele 7-13): 174
MHz - 216 MHz
Benzile IV i V (canalele 14-69):
470 MHz - 806 MHz

Telefoanele mobile emit semnale prin intermediul undelor

radio, care sunt cuprinse de o radio-frecven (RF),
o form de radiaie electromagnetica.

Microundele

Sunt generate ca si undele radio de

instalatii electronice. Lungimea de
unda este cuprinsa intre 30 cm si 1
mm. In mod corespunzator frecventa
variaza intre 109- 3 . 1011 Hz.

Microundele strlucesc printr-un tub plin cu sute de

mingi de alumin-umplute cu polistiren. Modelul de
schimbare picea indic tipul de comportament al
valului in interior - de localizare sau de difuzie.

icroundele fac moleculele sa se miste

din ce in ce mai rapid.

Se folosesc in
sistemele de
telecomunicatii, in
radar si in
cercetarea
stiintifica la studiul
proprietatilor
atomilor,
moleculelor si
gazelor ionizate. Se
subimpart in unde
decimetrice,
centrimetrice si
milimetrice.

Se mai folosesc si in
domeniu casnic.

Undele Hertziene
Undele hertziene sunt emise de oscilatiile
electronilor din antenele emitatoare folosite
in sistemele de radiocomunicatii si
microunde (televiziune, radar, cuptoare).

Radar

RADAR (radio detection and ranging, adic detectarea prin radio

i determinarea distanei) reprezint o instalaie de radiolocaie
care radiaz microunde electromagnetice i folosete reflexia
acestora pe diferite obiecte pentru a determina existena i
distana lor fa de anten. Se compune, de obicei, dintr-un
emitor, un receptor i un sistem de antene (care, de obicei, se
poate roti n plan orizontal i/sau vertical) cu directivitate
pronunat. Receptorul cuprinde i un indicator al existenei i
poziiei obiectului (de obicei un tub catodic cu persisten mrit
a imaginii).

Radiatia Vizibila

Este radiatia cu lungimea de unda

cuprinsa intre aproximativ 7,6 . 10-7 m
si 4 . 1014 m.

Radiatia UV
Lungimea de unda a acestei radiatii este cuprinsa
in domeniul 3,8 . 10-7 m si 6 . 10-10 m.

Radiaia UV este radiaia electromagnetic emis de Soare

avnd lungimi de und din ntregul spectru al
undelor electromagnetice.

Trecnd prin atmosfera

Pmntului, o parte a radiaiei
solare este absorbit, nclzind
aerul, o alt parte este
mprtiat de moleculele
aerului, vaporii de ap, pulberile
din atmosfer (constituind
radiaia solar difuz), dar cea
mai mare parte ajunge pe
suprafaa Pamntului
(constituind radiaia solar
direct).

Spectrul i intensitatea radiaiei solare difuze

depind de natura particulelor ntlnite. Cnd
atmosfera este curat sunt mprtiate
ndeosebi radiaiile cu lungimi de und mici,
ceea ce explic albastrul cerului.

Intensitatea radiaiei solare directe depinde

de starea atmosferei i de poziia pe
glob, avnd variaii zilnice i anuale n
funcie de micarea globului terestru,
aceasta fiind cauza modificrilor de
temperatur de la zi la noapte i de la
un anotimp la altul.

Un panou solar transform energia luminoas din razele solare

direct n energie electric (panou solar fotovoltaic) sau
energie termic (panou solar termic).

Radiatia Infrarosie

Cuprinde domeniul de lungimi de unda situata

intre 10-3 si 7,8. 10-7 m (3 . 1011- 4 . 1014 Hz).

Imaginile in infrarosu sunt folosite pe

scara larga in scopuri militare si
civile.

Aplicaiile militare includ

achiziia int, supraveghere,
viziune de noapte, localizare
i urmrire.

Scopurile non-militare includ analiza de eficien termic,

temperatura de teledetecie, comunicatii wireless pe termen scurt,
spectroscopie i prognozare meteo.

Oamenii, in general la temperatura normal

a corpului radiaza la lungimi de und de
cca. 12m.

In astronomie un senzor infrarou e folosit la telescoape

capabile s penetreze regiuni prfuite de spaiu, cum ar fi
nori moleculari; detecta obiecte, cum ar fi planete, i
pentru a vizualiza obiecte foarte "sterse" din primele zile
ale universului.

Wilhelm Conrad
Rntgen
Wilhelm Conrad Rntgen (n. 27 martie
1845, Lennep, azi parte component a
oraului Remscheid,
Renania de Nord-Westfalia d.
10 februarie 1923, Mnchen) a fost un
fizician german. Ca profesor al
universitii Wrzburg, studiind
descrcrile electrice n tuburi vidate, a
descoperit n anul 1895, emisia unor
radiaii penetrante, pe care le-a numit
radiaii X, care dup moartea sa i n
ciuda testamentului su au fost denumite
raze Rntgen. n anul 1901 a fost distins
cu Premiul Nobel pentru Fizic.

Au frecvente mari si sunt folosite

pentru realizarea radiografiilor
medicale, deoarece sunt absorbite
diferit de muschi si oase si
impresioneaza placile fotografice.

Ele sunt produse in tuburi speciale

in care un fascicul de electroni
accelerat cu ajutorul unei
tensiuni electrice de ordinul
zecilor de mii de voli,
bombardeaza un electrod.

Radiatia X

Asadar radiatiile X sunt

radiatii
electromagnetice
penetrante, cu
lungime de unda mai
scurta decat a luminii
si rezulta prin
bombardarea unei
tinte de tungsten cu
electroni cu viteza
mare.

James Clerk
James Clerk Maxwell (* Maxwell
13 iunie 1831 n Edinburgh, 5 noiembrie 1879 n
Cambridge) a fost un fizician scoian, autorul unui set de ecuaii care
descriu legile de baz ale electrotehnicii. Aceste ecuaii descriu relaiile
dintre cmpul electric, cmpul magnetic, sarcina electric, i
curentul electric. Dei Maxwell nsui a fost printele doar al uneia dintre
aceste ecuaii (modificnd o ecuaie deja existent), el le-a calculat pe
toate independent n conjuncie cu modelul su pentru "liniile de for" ale
lui Faraday.

n domeniul electromagnetismului, ecuaiile lui Maxwell sunt un

set de patru ecuaii care au fost prezentate pentru prima
dat ca grup distinct n 1884 de ctre Oliver Heaviside
mpreun cu Willard Gibbs. Aceste ecuaii au avut o prezen
pregnant n lucrarea lui James Clerk Maxwell din 1861
intitulat Despre liniile fizice de for

Bibliografie

www.google.ro
www.wikipedia.ro
www.wikipedia.com
www.google.images.ro
www.google.images.en