Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Alegerea Reţelei Structurale Optime: 1. Criteriul Funcţional Raportul de Reglare Între Doi Arbori
Alegerea Reţelei Structurale Optime: 1. Criteriul Funcţional Raportul de Reglare Între Doi Arbori
si
dar i si Rni si ( pi 1) 8
logaritmnd:
ni p
ni1 i pi 1
imax
i
Rni
i pi 1
i min n j ni1
ni1
lg 8
0.9 x, lg 8 0.9, lg
si ( pi 1) lg lg 8 sau si ( pi 1)
lg
x
s i ( pi 1) max
18
9
6
4.5
3
N puterea;
n turaia;
I moment de inerie (mase mici l adistan mic de ax)
Prin schimbarea turaiei ntre n min i n max
M tmax 0.75
N
N min
; M tmin 0.75
N
n max
0.75
N
n min s( p )
1
n min
s( p 1)
s( p 1)
d (n
) dn
dn
M d
I
I
( s( p 1) 1)
30
dt
dt
30
dt
M t 0.75
n
Rapoarte de reglare max
Rin si ( pi 1) si ( pi 1) minime
3
Toate ecuaiile structurale e vor ordona dup produsele s i ( pi 1) cresctor
ncepnd de la arborele de intrare (ultimul factor).
Observaie: Ordinea reelelor corespunde cu ordinea creterii suprafeelor dintre
ramurile extreme. Aceste suprafee sunt proporionale cu produsele s i ( pi 1) .
Clasificarea (ordonarea) ecuaiilor i reelelor structurale
Criteriul de rezisten
X s k ( p k 1)
Nr.de ord.
Ecuaia
Reea fig.
I
II
III
18
2
1.
12
4
1
r
1
6
2
1
181 3 6 2 3 31
2.
12
3
2
k
181 2 9 33 31
3.
9
6
2
e
181 3 6 21 3 2
4.
12
1
4
j
181 3 6 31 2 3
5.
12
2
4
p
181 2 9 31 33
6.
9
2
6
d
181 33 2 9 31
7.
6
9
2
l
181 31 2 9 33
8.
2
9
6
h
181 33 31 2 9
9.
6
2
9
o
181 31 33 2 9
10.
2
6
9
m
1.
2.
3.
4.
b)
p i 2;3
z 2 ( p1 p 2 ... Pk ) 2 p i 2 k p
i 1
1
p qk
nlocuim:
1
z 2 kq k
minimizm pe z (q i k)
5
1 '
1
1
k 1 q k k q k
k
1 1
( 1)
ln q 0
k2
k q
v '
(u )
1
1
1
ln q 1 ; ln q k 1
k
q
q
q e
1 k
q
, dar q p
pe
1
q
2 k
G Di 2 n i 2
2 g i 1 i
sx
si ( pi 1)
k
i
i
i
... i R max
Rn max 1max 2 max
i 1
q 1 q 1 si ( pi 1)
i min
i1min i 2 min ... i R min
1
Modificrile se fac la arborele de ieire k rezultnd q ' turaii pentru un nou indice
q q ' ( p k 1) ( s k s x )
s x sk
q q'
pk 1
Exemplul 1:
v'
pk 1
q 18; q ' 15 v 3
sx 9
3
2 1
Exemplul 2:
q 18; q ' 16 v 2
sx 6
2
5
3 1
Exemplu 1:
w 6; p k 2
sx 9
6 2 1
6.5
2 ( 2 1)
Exemplul 2:
w 8; p k 3
sx 6
8 31
4.5
2 (3 1)
10
q1 p is p rs s r p i
i
i 1
11
B1
2
2
i max A1 B1
2
4
Rnr
i min A1 A1
1
B1
Dar
12
Rnr sr ( pr 1) 4 prin logaritmare,
x
lg 4
s r ( p r 1)
12 / x, lg 4 0.6, lg lg 10 20
lg
Criteriul funcional
Raia
x 10 20
1.12
1.25
1.40
1.60
2.00
s r ( p r 1)
1
2
3
4
6
12
6
4
3
2
60
, frecventa , p numarul de perechi de poli
p
nk
60
S .G. cu ratia E 2
pk
13
3000; 1500; 750; 375... nominal
2800; 1400; 710; 355... turaia n sarcin.
Ecuaia structural:
q1 pis 2 s E
i
p E 2 (doua turatii)
e 2
Din ecuaie:
s E pi i E sE pE 2 E sE
sE
Indici electrici
20 1.12
sE
6
lg E lg 2
, s E 0.3 x
lg
1
10 1.25
3
20 / 3 1.4
2
5 1 .6
1.5*
20 / 6 2
1
14
a)
b)
c)
15
Variatori continui de turaii sunt considerate motoarele de antrenare. Acestea pot
fi:
motoare electrice de curent continuu cc, motoare electrice cu reglarea turaiei n frecven,
motoare hidraulice rotative sau motoare cu ardere intern (ca la autovehicule).
Raportul de reglare Rv este de obicei mic, comparabil cu raia a C.V.
C.V. se proiecteaz n de variator, se stabilesc q i .
q int r.
1
Rn q
lg Rn
1
log Rv
16
iI
dar i I
n" q
n' q
n" q
n" q
a'
b'
1
q
i i Im inim 16
a"
b"
16
17
Numrul maxim q de turaii ale C.V. ce se poate combina cu intermediar depinde
de raia :
q max
lg 16
20
1
1.2
, lg 16 1.2, lg
lg
x
x
X (
x
20
10 )
20
1
20 / 2
2
20 / 3
3
20 / 4
4
20 / 6
6
Raportul de reglare la intermediar:
Valoarea
q max
1.12
1.25
1.4
1.6
2.0
24
12
8
6
4
n"1 n"1
-
Ecuaia structural:
q'1 2 s I pis s I p k s k
i
4 1
4.5
2