I

I
EL

PI
U
E
L C
I
T RE
A
T E
I
D
R
A UN
L
U SP
C
I E
T
R
R
O
A
P C TA
IN IRS
V

Particularit
atile pielii
la copii

Pielea la nou-nascutilor si a copiilor se

deosebste structural de pielea adultului.
Structurile epidermului la copii nu sunt complet
dezvoltate, ele sunt construite din mai puitne rnduri
de celule si grosimea epidermului este mai mic dect
la aduli.
Stratul cornos este discret, keratinizarea este mai
redus, iar stratul granulos este putin dezvoltat, ceea
ce determin o transparen ta mai mare a pielii.
Filamentele de uniune intercelulare ale stratului
filamentos sunt mai albe. Aceast astructura
conditioneaz fragilitatea epidermului.

 Dermul este bogat vascularizat, ceea ce face ca

culoarea pielii copilului sa fie roz.
Reteaua vasculara a nou-nascutului este ne
maturata si de aceea reactiile la diverse stimulari
este exagerata.
Mai slab dezvoltat este si tesutul conjunctiv, colagen
si elastic.
Paniculul adipos la copii este abundent si contribuie
la turgescenta caracteristica a pielii.

*PANICULUL ADIPOS-TESUT SUBCUTANAT

ALCATUIT DIN LOBULI DE GRASIME

Particularitile structurale fac

ca pielea copiilor sa fie
mai subtire, neteda si
lipsita de structura
morfologica a pielii
adultului prin lipsa
cadrelajului caracteristic.
Pielea copiilor este mai
permeabila, nct unele
medicamente actioneaz
mai bine pe cale
percutanata.

 Pielea la copii este usor vulnerabila, si procesele

conjunctive datorita fragilitaii filamentelor de
uniune duc la un clivaj usor al straturilor
epiteliale, fapt care ne explica caracterul bulos al
unor dermatoze.
nca de la nastere pielea este acoperita de un
strat de grasime, numit verniz cazeoza. nvelisul
gras formeaza un strat protector care apara
pielea de maceratiile pe care le poate produce
lichidul amniotic.

Glandele sebacee secreta o cantitate mai

mica de sebum, iar stratul cornos redus
face ca pielea copiilor , dupa nastere, sa
fie mbibat de o cantitate mai mica de
grasime.

Glandele sudoripare isi ncep functia abia la

cteva luni dupa nastere. Lipsa transpiratiei si
cantitatea redusa de grasime fac ca mantaua
acida, care ofera n mod normal o protectie
mpotriva infectiei microbiene sa nu-si poata
ndeplini rolul fiziologic. Din aceasta cauza
pielea copiilor este foarte receptiva fata de
infectiile microbiene, fapt care ne explica
frecventa dermatozelor microbiene la copii.

Pielea copiilor de pe alt parte nu-isi poate ndeplini rolul

imunizator printr-o reactivitate mai redusa, caracteristica
acestei etape de dezvoltare. Reactiile alergice la copii apar
dupa luna a treia. Forta fagocitara este redusa
Melanogeneza ncepe catre sfrsitul primului an, lipsind
ecranul de pigment, pielea copiilor este foarte sensibila la
actiunea razelor luminoase.

Respiratia cutanata la copii este bine exprimata, apa

eliminndu-se n cantitate de 40 % prin piele si
plamni. Fanerelele la nou-nascut sunt bine
dezvoltate. Unghiile devin complet formate, ele
acopera n ntregime patul unghiei si cresc n ritm
normal cu 0,1 mm pe zi

E
IL
T I
A N
T
I RI
R T
A
L BA
U
IC LA
T I
R I
A L
P IE
P

Semnele clinice ale mbtrnirii pielii ncep dupa

40 ani si sunt mai evidente la partile
descoperite. Pielea devine uscata, arsa, atrofica.
Secretia sebacee si sudoripara este diminuata.
Scade epidermopoeza si histologic se observa o
subtiere progresiva a epidermului aproape pe
toata suprafata cutanata.
Se atrofiaza dermul si hipodermul,
modificarile cele mai importante la nivelul
colagenului. Fibrele de colagen se subtiaza, se
modifica continutul lor biochimic, scade

capacitatea de hidratare a acestora

manifestndu-se si o hipermineralizare cu
depunere de Ca+. Fibrele elastice devin
groase, cu traiect mai puin ondulat. Reteaua
vasculara este mai mult diminuata. Scade
activitatea unui sir ntreg de enzime.

R
A

U
C
S
E

G
E
T
S
C
:
T
U
I
A
T
R
N
O
I
T
B
:
A
R
L
O
E
A N A FE S I A
A O OR
PR ICT
V