Tema 1. Elementele teoriei generale a semnalelor radiotehnice. Clasificarea semnalelor.

Analogii dintre vectori i semnale.

Semnalul procesul de scimbare in timp a starii fizice a unui obiect ce slujeste
pentru afisarea, registrarea si transmiterea mesajelor.
Prin semnal se intelege orice cantitate sau calitate fizica care variaza cu timpul,
spatiul sau oricare alta sau alte variabile independente si transporta sau contine informatie.
Se numete semnal o mrime fizic msurabil, purttoare de informaie, care
poate fi transmis la distan, recepionat i/sau prelucrat. n cele ce urmeaz, se va
aborda problema modelrii formei semnalelor, fr a ne preocupa de coninutul n
informaie al semnalelor.
Semnalele au natura fizica foarte diversa: biologice, acustice, mecanice,
electrice, chimice, video etc.
Metodele folosite in prelucrarea semnalelor sau in analiza raspunsului unui
sistem la un anumit tip de semnal depind de natura si caracteristicile semnalelor.
Semnale de inpuls semnale aparute pe parcursul unui timp anumit (videoinpuls, radio-inpuls).
Semnalele sunt caracterizate de amplitudine, lungimea inpulsului, lungimea
frontului final.
Procesul fizic ce apare dupa semnal se dezvolta in timp astfel incit marimea
semnalului se poate schimba in orice moment de timp semnal analog.

Descrierea semnalelor cu ajutorul modelelor matematice.

Modelul matematic cel mai potrivit pentru un semnal definit n timp continuu pare a fi o
functie, avnd ca variabila un element t apartinnd unei multimi T si lund valori n M, o
multime fixata , corespunzatoare valorilor posibile ale semnalului:
`
n mod normal multimea T este un interval al axei reale, R , neavnd n mod necesar
semnificatia de multime de valori de momente de timp. n cazul semnalelor definite n timp
discret multimea T este o submultime a multimii numerelor ntregi Z. Se scrie:

timp discrete k. Acest ir reprezint un semnal numeric. ntr-un sistem numeric (fig. 1.2),
procesarea semnalului de intrare, {uk}, n vederea obinerii rspunsului {yk}se realizeaz prin
mijloace software.
Semnalele care au o evoluie ce nu este supus hazardului se numesc semnale
deterministe. Alturi de acestea, se ntlnesc i semnalele aleatoare, a cror evoluie n timp
este supus hazardului, aa cum sunt perturbaiile care afecteaz sistemele de transmitere i
prelucrare a informaiilor.

Din clasa semnalelor unidimensionale menionm: semnalul vocal, semnalul radio

(modulat n amplitudine sau n frecven), semnalele furnizate de traductoare ale mrimilor
fizice uzuale (temperatur, vitez .a.) etc.
Semnalele bidimensionale, numite i semnale 2D, sunt de regul imagini. Fie
un semnal bidimensional, n raport cu coordonatele spaiale x 1 i x2. Mrimea u
reflect valoarea nivelului de gri n punctul de coordonate x 1 i x2. Ca i n cazul semnalelor
unidimensionale, modelarea matematic a semnalelor 2D vizeaz facilitarea descrierii
operaiilor de prelucrare. Aceste operaii de prelucrare se realizeaz cu ajutorul sistemelor 2D
(fig. 1.3). Semnalul de ieire din sistem,

, se obine prin aplicarea unor operaii

specifice (filtrare, extragere contur, etc.) aplicate semnalului de intrare

.
In unele aplicatii, semnalele pot fi generate de mai multe surse sau senzori. Astfel
de semnale pot fi reprezentate in forma vectoriala. Un exemplu in acest sens il constituie
acceleratia determinata de un cutremur de pamnt, care este rezultatul suprapunerii a trei
tipuri de unde elastice: primara, secundara si de suprafata.

Semnale unidimensionale i multidimensionale.

Un semnal unidimensional, numit i semnal 1D, este o funcie de timp, notat
generic prin x(t), t. De regul, mrimea fizic variabil reprezentnd semnalul este o
tensiune electric. Totui, n echipamentele de automatizri se utilizeaz i semnale de alt
natur fizic, aa cum sunt, de exemplu: curentul electric, presiunea aerului instrumental,
deplasarea unui corp solid. n telecomunicaii, semnalul 1D este ntotdeauna o tensiune
electric variabil n timp.

Semnale deterministe i aleatorii.

Semnale deterministe sunt o categorie special de semnale staionare cu frecven i
amplitudine relativ constante pe o perioad lung de timp. Acestea pot fi exprimate printr-o
relaie analitic (formul) exact, ce conduce la determinarea precis a valorii lor n orice
moment. Asemenea semnale nu sunt purttoare de informaie, ele nu spun nimic nou, fiind
absolut previzibile.
Semnalele deterministe sunt generate de mainile rotative, de instrumentele muzicale i de
generatoarele de tensiuni sinusoidale. Ele se pot mpri n continuare n semnale periodice i
cvasi-periodice. Semnalele periodice au forme de und cu model repetitiv la intervale egale de
timp, n timp ce semnalele cvasi-periodice au forme de und a cror rat de repetiie variaz n
timp, dar, la prima vedere par a fi periodice. Uneori, mainile rotative produc semnale cvasiperiodice, n special echipamentele antrenate cu curele de transmisie.
Semnalele deterministe sunt, probabil, cele mai importante n analiza vibraiilor i spectrele
lor arat dup cum urmeaz:

Fie
suportul semnalului x(t), adic intervalul de timp finit n care se observ
(msoar) semnalul. Funcia x(t) se consider de modul integrabil:

Semnalele se pot aplica unor circuite sau, mai general, unor sisteme dinamice.
Fie u(t) semnalul aplicat la intrarea unui sistem i y(t) semnalul obinut la ieirea acestuia,
numit i rspuns al sistemului la semnalul de intrare (fig. 1.1). Sistemele dinamice realizeaz
prelucrarea semnalelor, conform cu funciunile realizate de echipamentele electronice n care
sunt nglobate.
Exemplificm cteva operaii uzuale de prelucrare a semnalelor: integrarea unui
semnal, derivarea acestuia, filtrarea (extragerea unor componente spectrale ale semnalului
sau, dup caz, eliminarea componentelor parazite), modulaia semnalelor, etc. De fapt, cele
mai multe echipamente electronice sunt formate din lanuri de sisteme dinamice, care
realizeaz prelucrri consecutive ale semnalelor, conform unei tehnologii care determin
funciunile realizate de echipamentul respectiv.
Semnalele pot fi: cu timp continuu i cu timp discret. n circuitele analogice de
procesare, semnalele sunt cu timp continuu, fiind adesea numite semnale analogice.
Semnalele numerice pot fi generate de echipamente numerice sau se pot obine din
cele analogice prin dou operaii:
eantionarea semnalului, adic discretizarea timpului t cu un pas T e, numit
perioad de eantionare. Semnalul cu timp discret,
, este notat adesea cu
reprezint timpul discret, adic pasul curent de eantionare;

, unde k

cuantizarea semnalului, adic discretizarea amplitudinii eantioanelor

. Se
alege un pas de cuantizare, , iar rezultatul operaiei de cuantizare este un numr ntreg, q ,
astfel nct produsul q s fie ct mai apropiat de amplitudinea eantionului cuantizat.

Cele dou operaii se realizeaz uzual n cadrul unui convertor analogic/numeric

(A/N). La ieirea acestuia se obine un ir de valori numerice, {xk}, aferente momentelor de

De obicei, utilajele produc o combinaie de astfel de semnale.

Semnalele nedeterministe sau aleatorii sunt cele a cror evoluie n timp nu poate fi anticipat
cu certitudine, ca de exemplu: semnalul vocal, video, seismic etc. Cu ct aceste semnale sunt
mai imprevizibile, cu att mai mare este cantitatea de energie pe care o poart. De exemplu,
semnalul recepionat pe durata de transmisie a tirilor la un post de radio este ascultat cu
interes, datorit caracterului su de noutate.
Dac asculttorul ar ti n fiecare moment ce urmeaz s spun crainicul n continuare, atunci
semnalul nu ar mai purta informaie nou pentru asculttor. n cazul semnalelor
nedeterministe, pentru ca informaia s poat fi receptat, trebuie ca cel care o transmite i cel
care o recepioneaz s foloseasc acelai limbaj (cod, alfabet etc.).
Semnalul nedeterminist are caracteristici specifice, i anume media, dispersia, media global,
dispersia global, histograma, densitatea spectral de putere etc. Semnalul poate avea un
anumit grad de predictibilitate a evoluiei sale n timp.
n funcie de anumite caracteristici ale sale, semnalul nedeterminist poate fi:
Staionar media i dispersia nu depind de timp, ci sunt constante
Ergodic media pe poriuni nu difer de media global
Zgomot alb are o densitate spectral de putere constant n toat banda de frecven .
Semnale analogice, discrete i digitale.
Forma sub care se prezint semnalele depinde de natura mrimii i de scopul n
care folosim semnalul. Din punctul de vedere al continuitii n timp i n valori, folosim dou
variante:
- Semnal analogic (continuu n timp i n valori)
- Semnal numeric (discontinuu n timp i n valori, se mai numete semnal n
timp discret i cu valori discrete. Semnalul n timp discret se mai numete semnal eantionat)
Modelul matematic al semnalului analogic este o aplicaie pe mulimea
numerelor reale, cu valori n mulimea numerelor reale (sau un interval de numere reale). n
figura 1 apare nregistrarea fotografic a unui semnal de pe ecranul osciloscopului. Este un
semnal analogic. Semnalul acustic care sosete la un microfon, semnalul electric pe care l
produce microfonul, poziia acului unui instrument de msur cu ac, semnalul captat de
antena unui receptor radio, semnalul electric produs de o camer video analogic, semnalul
afiat de tubul catodic al unui televizor, timpul indicat de un ceasornic mecanic toate snt
semnale analogice, fiind continue n timp i n valori.

Modelul matematric al unui semnal numeric este un ir de numere, deci o aplicaie

pe mulime numrabil (mulimea numerelor ntregi), cu valori n restricii ale mulimii
numerelor raionale sau mulimii numerelor ntregi. Numerele reprezint valorile aproximate
ale eantioanelor unui semnal analogic. Exemple: numerele succesive indicate de un
voltmetru cu afiaj numeric, indicaia de temperatur a unui termometru digital, timpul afiat
de un ceas digital, semnalul muzical nregistrat pe CD, semnalul produs de o camer video
digital. Chiar i indicaia ceasului cu afior cu cristale lichide (LCD = Liquid Crystal
Display), care imit poziiile limbilor unui ceas clasic, este tot semnal digital, ntruct ocup
un numr finit de poziii pe afior, pe care le modific la momente discrete.
Avantajele semnalelor numerice:
- Posibilitate nelimitat de memorare
- Posibiliti mari de prelucrare
- Imunitate sporit la perturbaii
- Versatilitatea circuitelor de prelucrare
Dezavantajele semnalelor numerice
- Circuite mai complicate pentru prelucrare (aceast particularitate dispare, odat
cu dezvoltarea tehnicii numerice)
- Prelucrare nc insuficient de rapid, pentru frecvenele mari
Transmisia semnalelor va fi studiat la mai multe cursuri: Semnale i sisteme,
Transmisia i codarea informaiei. Prelucrarea digital a semnalelor va avea dedicat un curs,
avnd chiar acest nume.
La acestea se mai adauga si semnalele discrete.

Prezentarea semnalelor n forma dinamic.

1.
2.
3.

Spaiul liniar al semnalelor.

Multimea elementelor L reprezinta un spatiu liniar a semnalelor daca pentru ea sunt
indeplinite urmatoarele axiome:
Pentru orice semnale u(t) L si v(t) L exista suma s(t) = u(t)+v(t), care la fel se contine in
multimea L. Operatiea de sumare este comutativa:
u(t)+v(t) = v(t)+u(t), si asociativa: u(t)+(v(t)+x(t)) = (u(t)+v(t))+x(t).
Pentru orice semnal s(t) L si valoarea este identificat un semnal y(t) = s(t), (t) L.
Multimea L contine un asa element nul ,care pentru orice semnale u(t) L se executa
egalitatea u(t)+ = u(t).
Multimea L, pentru care se executa axiomele date, la analiza semnalelor si sistemelor se
considera ca un mod special de construire a unui spatiu geometric cu mai multe dimensiuni.
Astfel de semnale ale spatiului liniar se numesc vectori facinduse analogii cu proprietatile
vectorilor.

Pentru analiza matematica a sistemelor si semnalelor in spatiul liniar se poate de folosit

matematica vectoriala. Parametrii principali de masura a analizei vectoriale este norma,
metrica si producerea scalara a semnalelor.
Spaiul metric.

s(t) - .
,

Spaiul ortogonal de semnale.

. s(t) - .

min ,

.
Tema 2. Analiza spectral a semnalelor.

Semnale periodice i iruri Fourier.

Semnalul periodic oarecare rezulta prin repetarea la intervale de timp egale cu perioada T a
unui semnal de o forma oarecare si durata finita.
Semnalele din aceasta categorie pot fi simplu descompuse in semnale elementare armonice
,ele putandu-se reprezenta prin serii Fourier.Pentru a putea fi dezvoltat in serie Fourier,un
semnal periodic oarecare s(t) trebuie sa satisfaca conditiile lui Dirichlet:
Functia s(t) sa fie finita sau sa aiba infinitati integrabile,astfel incat:

e(t)

sk -

, .

b)
Functia
s(t) sa aiba un numar finit de discontinuitati in cadrul unei perioade,astfel
incat pe orice subinterval din intervalul (t,t+T) sa fie monotona;
c)

Functia s(t) sa aibe un numar finit de maxime si minime in cadrul unei perioade.

Dezvoltarea in serie Fourier se poate face in mai multe forme.

O prima forma a seriei este cea trigonometrica, definita prin formula:

sk .

unde:
relatiile de determinare a coeficientilor

.3

si

sunt urmatoarele:

Diagrama spectral a semnalelor periodice: spectre de amplitudine i de faz.

Coeficientul

defineste componenta continua a semnalului , iar coeficientul

,componentele pare, si coeficientii

, pe cele impare.La o functie fara componenta continua

coeficientul

este nul; la o functie impara ,coeficientii

coeficientii

sunt nuli.

sunt nuli , si la o functie para

O alta forma a seriei Fourier este cea armonica , conform careia:

(1.6)
Parametrii
prin relatiile :

si

ai formei armonice sunt legati de coeficientii formei trigonometrice

(1.7)
(1.8)

(1.9)
Forma armonica a seriei Fourier permite efectuarea analizei armonice a semnalului , ea
punind in evidenta amplitudinile si fazele armonicelor acestuia . Frecventa componentei
fundamentale este
respectiv

, iar frecventele celorlalte armonici suntmultipli ai acesteia,

, unde n este ordinul armonicii analizata .

Forma complexa a seriei Fourier este descrisa de formula:

amplitudinile complexe

din relatia de mai sus sunt date de urmatoarea formula:

din relatia (1.11)se observa legatura dintre coeficientii seriei Fourier complexa si cei ai
celorlalte doua tipuri de serii Fourier .
Daca in aceasta relatie se inlocuiesc functiile trigonometrice "
de valorile coeficientilor seriei Fourier , se obtine:

"si "

" in functie

Relatia:

se mai cunoaste si sub denumirea de transformare Fourier discreta a lui s(t) ,

fiind
transformata Fourier discreta a lui s(t).Forma complexa a seriei Fourier a semnalului s(t) se
mai numeste si transformata Fourier inversa a lui

irul Fourier n form complex.

O form unitar a seriilor Fourier este forma complex. Fie f(x) o funcie care pe intervalul (l, l) satisface condiiile teoremei lui Dirichlet. Atunci putem scrie dezvoltarea n serie Fourier :

Analiza spectral a semnalelor neperiodice.

Densitatea spectral a semnalului.

Densitatea spectrala a semnalului analizat este o functie reala de frecventa. Este comod de
introdus variabil adimensional
urmator:

si de prezentat rezultatul final in modul

De atras atentia ca la valoarea 0 a frecventei, valoarea densitatii spectral este egala cu

suprafata inpulsului:
Graficul construit dupa formula
arata in felul urmator:

2)

Densitatea spectrala a impulsului video exponential.

Analizam semnalul descrie de functia s(t) = U exp(-t)
avind valori positive reale ale
parametrilor .
Un astfel de semnal, drept vorbind, numai partial se poate de numit impuls din cauza
comportamentului cind t->. Insa conditiile >0 asigura o micsorare destul de rapida a
semnalului spontan cu cresterea timpului. Lungimea efectiva a astor tipuri de inpulsuri in
radiotehnica de obicei se afla din conditiile nivelului de micsorare de zeci de ori a nivelului
semnalului

unde

Densitatea spectrala a impulsului video exponential:

Transformarea Fourier invers.

Punind limitele, avem

Avem urmatorul graphic:

Condiia existrii densitii spectrale a semnalului.

3.

Densitatea spectrala a impulsului video a lui Gauss..

Acest semnal se descrie prin functia de forma
Lungimea efectiva a impulsului lui Gauss o aflam din micsorarea de zeci de ori a valorii
semnalului spontan. Uitindune in carte, vedem ca durata

trebuie sa satisfaca relatia

care prelucrindo primim

Densitatea spectral a impulsului analizat va fi:

1)

Densitile spectrale modelelor principale a semnalelor radiotehnice.

Densitatea spectral a impulsului video dreptunghiular. Fie semnalul s(t) are amplitudinea U,
cu intervalul de timp

si se afla simetric fata de parcurgerea timpului.

Prelucram expresia subintegrala in asa fel ca sa se poata folosi de integrala din table
(formula):

Pentru aceasta din indicatorul exponentei in formula densitatii spectrale destingem patratul
intreg

In felul acesta avem:

Introducem o noua variabila

in asa fel incit
va permite sa prezentam densitatea spectral in alta forma:

Aceasta

Tema 3. Proprietile de baz ale transformatei Fourier.

Unde in final avem:

Astfel densitatea spectral a impulsului lui Gauss este reala si este descrisa de functia de
frecventa a lui Gauss.
Densitatea spectral a functiei-delta
Fie semnalul s(t) prezinta un impuls scurt, orientat in puncul t=0 si avind suprafata A. Un
astfel de semnal are modelul matematic
va fi:

Densitatea spectral a acestui semnal

Pe baza proprietatilor de filtrare a functiei delta, integral ce intra aici valoric este egala cu
valoarea functiei clasice intr-un punct, unde este orientata functia generalizata. Deaceea
Astfel impulsul delta are un spectru de dimensiuni acelesi la toate frecventele.
5) Densitatea spectrala a semnalului deplasat in timp.
Presupunem ca pentru semnalul s(t) se stie in conformitate cu
Analizam un
semnal asemanator, insa aparut la t 0 secunde mai tirziu. Luind punctual t0 ca un nou inceput
pentu calcularea timpului, notam acest semnal deplasat ca

Densitatea spectral a derivatei i integralei.

Aratam ca

Dovada este foarte simpla. Si anume (t-t0 = x):

Modulul valorii complexe

pentro orice valori a lui t 0 este egal cu 1, deaceea
ampitudele componentelor armonice elementare, din care se compune semnalul nu depinde de
pozitia lui pe axa timpului.
6) Densitatea spectral a integralei derivate si nedefinite.
Fie semnalul s(t) si densitatea lui spectral

sunt date. Vom invata un semnal nou f(t) =

ds/dt si ne vom pune scopul sa gasim densitataea lui spectral F

Dupa definitie:

Transformata Furie operatie liniara, de aici rezulta, egalitatea f(t) dreapta si in corespundere
cu densitatile spectral. Luind in considerare formula

, primim :
Densitatea spectrala a produsului semnalului

Imaginindune functia exponentiala a seriei Teylor

punind aceasta serie in reproducerea sa
F() si de restrictionat cu primii doi membri, gasim
La diferentierea vitezei de schimbare a semnalului, cu timpul creste. Ca urmare modulul
spectrului derivat are valori mari in regiunea frecventelor inalte in comparatie cu modulul
spectrului semnalului original.
Formula de mai sus se simplifica in cazul spectrului derivat de ordinul n. Usor se
demonstreaza ca daca

atunci

Tema 4. Analiza de corelaie a semnalelor.

Spectrul energetic al semnalului
Produsul scalar al semnalelor:Suma energie a dou semnale arbitrare u (t) i v (t) este dat
de:

E=
[u(t)+v(t)]2 dt = Eu + Ev + 2
u(t)v(t) dt.
Dup cum se poate observa din expresie energie semnalelor , spre deosebire de semnalele in
sine nu au n general proprietate aditive. Energia sumei semnalelor u (t) + v (t), cu excepia
sume energiilor semnalelor componente, conine in sine aa-numitele semnale de energie de
interaciune sau energie reciproc:

Euv = 2
u(t)v(t) dt. (7.2.2)
Expresie Integral (7.2.2) pentru dou semnale reale este o caracteristic fundamentala,
proporionala energiei semnalelor reciproce. Este numit produsul scalar al semnalelor:

uv = (u(t),v(t)) =
u(t)v(t) dt = ||u|| ||v|| cos , (7.2.3)
Produs scalar are urmtoarele proprieti:
(u,v) 0;
(u,v) = (v,u);
(au,v) = a(u,v), unde a-numar real;
(u+v, a) = (u,a) + (v,a).
Spaiu semnal liniar cu produsul scalar se numeste un spatiu Hilbert H. Avnd n vedere c
cos j J 1, ntr-un spaiu Hilbert inegalitate de Cauchy-Schwarz:
|uv| ||u|| ||v||. (7.2.4)
Pentru un produs complex Hilbert spaiu scalar este, de asemenea, un numr real i se
calculeaz dup formula:

uv =
u(t)v*(t) dt
u*(t)v(t) dt. (7.2.3')
Din (7.2.3) rezult c cosinusul unghiului dintre semnalele:
cos = uv/(||u|| ||v||). (7.2.5)
Atunci cnd semnalele de identitate complete (amplitudini egale i coordonatele de timp),
avem j = 0, cos j = 1, iar produsul scalar devine egal cu energia de semnale:

uv =
u(t)2 dt
v(t)2 dt ||u||2 ||v||2 .
Semnale digitale sunt de obicei luate n considerare n spaiul euclidian (spaiu desemnat R2). Produs scalar a dou semnale n spaiul Euclidian:

uv = (uk,vk) =
ukvk,
unde n - dimensiune a spaiului.
Spectru de energie reciproc. Unicitatea aparenta a energiei interaciune a semnalului
indiferent de reprezentarea matematic (n modelul dinamic i frecvena) urmeaz expresia
pentru produsul scalar al semnalului reala oarecare u (t) i v (t) de densitate spectral a
semnalului U (w) i V (w) n complex spaiu Hilbert:

uv = (1/2 )
U( )V*( ) d (1/2 )
U*( )V( ) d . (7.2.6)

Wuv( ) = U( )V*( ), Wvu( ) = U*( )V( ), Wuv( ) = Wvu*( ), (7.2.7)

pentru care expresia urmtor (7.2.6) se numeste spectrul de energie reciproc a semnalelor
reale, i sunt funcii ale distribuiei de energie densitate de semnale de interaciune (putere
interaciune) frecven.
n general, cu excepia spectrele de funcii chiar, spectrele energetice mutuale sunt, de
asemenea, funcii complexe:
U( ) = Au( ) + j Bu( ), V( ) = Av( ) + j Bv( ).
Wuv = AuAv+BuBv+j (BuAv - AuBv) = Re Wuv(w) + j Im Wuv( ). (7.2.7')
Avnd paritatea partea real i partea imaginar a ciudenie a spectrului energetic al prii
imaginare a ecuatiei integrale (7.2.7 ') este zero, i, prin urmare, produsul scalar al semnalelor
este ntotdeauna real i non-negativ, deoarece energia semnalelor:

uv = (1/2 )

Wuv( ) d (1/ )

Re Wuv( ) d .2.8)

.
7.2.1forma semnalului energetic .
Fig. 7.2.1 prezinta forma de dou timp identice mutat i parial suprapuse Laplace impulsuri u
(t) i v (t), i impuls Z total (t) = u (t) + v (t). Densitate de energie semnal W (f), sunt date n
uniti relative, total de densitatea de energie de semnal WZ (f) la frecven zero.
Dup cum se poate observa din graficele, densitatea de energie a semnalelor sunt funcii reale
ne-negative i s conin doar partea real. n contrast, densitatea de energie a funciei
reciproc este un semnal complex, n care densitatea de modulul de valorile sale pe scara de
frecven proporional cu valorile medii ale semnalelor densitate de energie de la aceste
frecvene i nu depinde de poziia lor relativ pe axa timpului. Pentru semnale de form egal,
modul densitate valori reciproc egale de semnale densitate de energie.

. 7.2.2. .
Fig . 7.2.2 prezint densitatea deenergie reciproce a aceluiai semnal la valori diferite
aletrecerii timpului ntreDt semnale . Cu toate acestea , n modul de energie constant funcie
reciproc semnal real i imaginar a spectrului de putere modificat substanial prin schimbarea
trecerea dintre semnalele . Cu o cantitate mic de timp , semnalele de frecven de oscila ie
acoperi elementele reale i imaginare aledensitatea de energie reciproc este destul de mare ,
iar raportul relativ al oscilaiilor de amortizare ( reducerea valorilor amplitudinii de la o
perioad la alta ) este suficient de mic . Prin urmare, calculul produsul scalar cu formula
( 7.2.8 ) valori pozitive amplitudinii oscilaiilor de Re ( ubesc ) aproape complet compensat
de valori negative irezult integral , precum ienergia de interactie a semnalului ( de dou
orivaloarea produsului scalar ) este aproape de zero, ( l tinde la zero creterea diferen ntre
semnalele ) .
Cu grad tot mai mare de care se suprapun semnale de oscilaie densitate de energie de
frecven scade reciproc (Dt = 50 MKC n Fig. 7.2.2) i energia principal de partea real a
spectrului devine vrf de frecven central a crui suprafa nu este compensat de ctre
ulterioare oscilaiile zona jumtate de und negative. Prin urmare, creterea energiei de
interaciune a semnalului. Atunci cnd semnalele se suprapun complet (la unghiul de faz
dintre semnalele de zero) oscilaiile dispar i energia maxim a interac iunii semnalelor.
Spectrul de energie a semnalului
. Dac funcia s (t) este transformata Fourier a S (w), apoi densitatea de putere a semnalului
(densitatea de energie spectral a semnalului) este dat de:
w(t) = s(t)s*(t) = |s(t)|2 |S()|2 = S()S*() = W(). (7.2.9)
Spectru de putere W ( W ) - un adevrat non- negativ chiar funcia , care este de obicei numit
spectrul de energie . Spectrul de putere camodulul ptrat aldensitii spectrale a semnalului nu
conine informaii faz pe componentele sale de frecven , i prin urmare , a spectrului de
putere a semnalului de restaurare nu este posibil . Acest lucru nseamn , de asemenea, ca
semnale cu diferite caracteristici de faz pot avea aceeai spectrele de putere . n particular ,
semnalul de schimbare nu se reflect n spectrul de putere . Acesta din urm permite de a
obine o expresie pentruspectrul de energie direct din ( 7.2.7 ) . La limit , pentruacelai
semnal u ( t ) i v ( t ) i tund Dt S 0 ,partea imaginar aspectru ubesc ( w) tinde la zero ,
iarpartea real - cu valoarea modulului despectru . La norm ntreag au semnale care se
suprapun
Wuv() = U()V*() = U()U*() = |U()|2 = Wu(). (7.2.10)
n consecin, energia total a semnalului:

u =

u(t)2dt = (1/2)

Wu(t)dt = (1/2)

|U()|2 d, (7.2.11)

de exemplu, energia semnalului este egal cu integrala a modulului ptrat al spectrului su de

frecven - cantitatea de energie de componentele sale de frecven, i este ntotdeauna o
cantitate reala. Pentru un semnal arbitrar s (t) egalitatea

|s(t)|2 dt =

|S(f)|2 df

denumit n mod obinuit egalitatea lui Parseval (in matematica - teorema Plancherel in fizica formula Rayleigh). Egalitate este evident, din moment ce reprezentare i de frecven , n
esen, doar diferite de afiare matematic acelai semnal de coordonate. n mod similar, pentru
energia de interaciune a dou semnale:

Funcia de autocorelaie a unui semnal discret

, , , ,
. ,

, ,
.
=0.

, ,
.
.
.

u(t) v*(t) dt =

U(f) V*(f) df.

De Parseval implic invariana produsului scalar de semnale i reguli pe transformata Fourier:

(u(t),v(t)) = (U(f),V(f)), ||s(t)||2 = ||S(f)||2.
ntr-o serie de probleme pur practice de nregistrare i semnalizare spectrul de energie al
semnalului este foarte esenial.

, .
> 1
, .
, +1 -1.
. 3.6
. = 3.
, .

Semnale periodice sunt traduse n regiunea spectral sub form de serii Fourier. Ne scrie un
semnal periodic, cu perioada T ca o serie Fourier n form complex

s(t) =

Sk exp(j2kt/T),

i se calculeaz puterea medie a semnalului la un moment dat:

WT = (1/T)

s2(t) dt = (1/T)

Sk Sm

exp(j2k+m)t/T) dt.

Interval 0-T conine un numr ntreg de toate Integranzii exponeni i de zero, cu excep ia
cazului cnd k exponent =-m, pentru care integrala este egal cu T. Prin urmare, puterea
medie a unui semnal periodic este suma ptratelor modulelor coeficienilor de seria Fourier:

WT =

|Sk|2.

De obicei, spectrele de semnale cu muchii ascuite (de exemplu, semnalul de cod n

transmiterea de date digitale) sunt multilobal energie degradare treptat n lobi consecutive.
Exemplu de spectrul normalizat energie a unui puls rectangular de durat tp este prezentat n
Fig. 7.2.3. Efectuate n spectrele liniar (linie continu) i logaritmic (linie punctat) de-a
lungul valorile scara axei. Pentru o separare clar a funciilor petale spectre sunt afiate pe
adimensional frecven variabil TP fx.

Integrareaspectrul energetic alspectrului petale

interval este uor de calculat c n timpul primei lobul concentrat 90,2 % dinenergia
semnalului ntr-un al doilea - 4,8 % , n a treia - 1,7 % , etc n cazul n care forma a
semnalelor de la punctul lor de primire ( detectare ) a materialului nu conteaz , i verificai
nivelul semnalului este de zgomot statistic , distribuite uniform pe ntreaga gam de
frecvene , aceste semnale sunt n mod avantajos a trecut printr-un filtru trece-jos cu lansarea
doar primul semnal de putere lobul . n mod natural , cu fronturi ale semnalului detectat vor fi
netezite . Cu toate acestea , atunci cnd extinderea limii de band a filtrului de energie cu
dou sau trei lobi a semnalului primit n consecin, va fi majorat cu 4,8 sau 6,5% , n timp ce
energia de zgomot n 2 sau 3 ori .

+1

U0
, ; 1
U0. ,
. .
+1
. 1,
,
180.
, , ,
. ,

(u1
u2uM-1,uM)

ui +1.
,
. , ,
{1 1, -1, 1}

.
. (
) ( ), 1, 2 3
:

.
(3.15),
. ,
,
n ( ),
, .
,

 , =0
.
n, ,
.
, , :

Densitatea reciproc spectral a semnalelor

Caracteristica fundamentala a unui sistem din doua semnale u(t) si v(t) si prosusul lor scalar
este proportional cu energia reciproca a acestor semnale

Dac semnalele sunt n mod identic egale, atunci produsul scalar devine egal cu energia

Funcia de corelaie reciproc a dou semnale.

(), ,
.

Produsul scalar al semnalelor u(t) si v(t) poate fi exprimat n termeni de densiti spectrale
U() si V() folosind formula Rayleigh generalizat

.
(3.15),
u(t) si v(t)
La fel de valabila ca si egalitatea produsului scalar este si formula

. , , u(t) v(t)
,

,
v(t) u(t) . ,

.

Numim spectre energetice reciproce al semnalelor reale u(t) si v(t) functia:

Astfel incit
si

.
, x=t- , dt=dx ,
, :

Reprezentind densitatea spectrala u(t) si v(t) ca suma partilor reale si imaginare

Vom vedea ca spectrul energetic reciproc Wuv-functia care primeste in general valori
complexe

, ,
,
: ,
.
:

Nu e greu de observat ca RE Wuv-directa si Im Wuv-functie de fregventa indirecta si daca

integram functia

primim

aceasta formula ofera posibilitatea de a analiza structura

finala s Densitati spectral reciprocce a semnalelor

Obinerea unui semnal electric cu modulaie n amplitudine propriu-zis se

realizeaz prin adugarea n schema de multiplicare analogic a purttoarei de amplitudine Ap.
n figura 2.1.4. este reprezentat modelul de procesare pentru modulaia n amplitudine.

Fig reprezinta Spectru de energie reciproc a dou semnale exponen iale a)t0>1

b)

t0<1 avind o parte reala

Tema 5. Semnale modulate
Modulaia de amplitudine, nscrierea analitic a semnalului cu AM
Un semnal sinusoidal - oscilaie se poate exprima matematic sub forma: u=U sin
(t+). Semnificaia mrimilor ce intervin este cunoscut. Prin procesul de modulaie
se pot influena cei trei parametrii ai oscilaiei U,,, adic amplitudinea, frecvena,
faza semnalului.
Procesul prin care n cursul cruia se modific amplitudinea semnalului purttor n
conformitate cu semnalul util ce trebuie transmis se numete modulaie n amplitudine.

n acest caz semnalul obinut la ieire dup procesare conform modelului din figura 2.1.4. va
avea forma:

Am

fMA ( t ) Ap cos(p t ) Am cos(m t ) cos(p t ) Ap 1

co
Ap

(3)

Expresia din parantez din relaia (3) reprezint o mrime variabil. Care prin multiplicarea
analogic a purttoarei genereaz semnalul f(t) cu amplitudine variabil.

Pentru studiul procesului de modulaie n amplitudine se consider:

Semnalul puttor-purttoarea este de forma: fp=Apcos (pt)
Semnalul modulator-util este de forma fm(t)=Amcos( mt)
Semnalul modulat, semnalul rezultat n urma procesului de modulaie. Semnalul
modulat este notat cu fMA(t).
Modalitatea de a obinere a unui semnal cu amplitudine variabil dependent de
semnalul ce conine informaia util const n multiplicarea purttoarei f p cu semnalul de
modulaie fm. Dac am nseria cele dou tensiuni i le-am aplica unui elemente liniare de
exemplu rezistor, am obine la bornele acestuia suma acestor semnale. Dac ns aplicm cele
dou semnale unui element neliniar, care poate fi asemnat cu un amplificator comandat n
amplitudine , obinem o modulaie n amplitudine. n figura 2.1.2. se indic modelul de
procesare al semnalelor astfel nct la ieire s rezulte un semnale modulat n amplitudine.

Considerm purttoarea de amplitudine unitar Ap=1, i faz iniial nula p =0, iar pentru
semnalul modulator m=0
Semnalul de ieire f(t) va avea expresia:
FMA(t)=fm(t)fp(t)=

f ( t ) fm( t ) fp( t ) A
m cos(
m t ) cos(p t )

(1).

Termenul din acolad are semnificaia unei amplitudini variabile cu semnalul modulator.
Dezvoltm relaia (1):

fMA ( t )

Am
Am
cos((p m) t )
cos((p m) t )
2
2

Interpretarea relaiei (2): prin multiplicarea a dou semnale armonice rezult

dou semnale armonice, avnd frecvenele dispuse simetric fa de purttoare. Acest lucru
este pus n eviden prin caracteristica spectral. n figura 2.1.3. se reprezint caracteristica
spectral

Raportul

Am
Ap

=m, caracterizeaz modulaia n amplitudine i se numete

grad de modulaie.
Explicaia figurii 2.1.5 : semnalul de radiofrecven up este modulat cu un semnal
de audiofrecven um, care are o frecven mult mai mic dect up. La ieire va apare un
semnal a crui amplitudine variaz n ritmul oscilaiei modulatoare. n concluzie se transmite
o purttoare de nalt frecven a crui amplitudine variaz n ritmul semnalului modulator.

Am
Ap

, m<1 gradul de modulaie m trebuie s fie subunitar pentru ca semnalul

modulat s nu fie distorsionat.

MA cu purttoare redus i band dubl. Deoarece purttoarea nu conine

informaie util i necesit
un
consum inutil de putere,
pentru economie, la emisie
se
suprim purttoarea i se
emit numai benzile
laterale. Suprimarea
semnalului purttor se
realizeaz prein utilizarea
aa numitelor modulatoare
echilibrate.
MA cu purttoare
suprimat i band lateral
unic. Se suprim una din benzile laterale, fie cea inferioar fie cea superioar
Banda de frecven pentru o transmisie cu modulaie n amplitudine este dat de relaia (5) :

n figura 2.1.5. se red forma de und pentru un semnal modulat n amplitudine.

Relaia (3) se mai poate scrie i sub forma:

fMA ( t ) Ap cos p t
(4)

B fmax fmin f fp fm fp fm 2 fm

(5).

Pentru un domeniu de frecvene relaia (5) va fi:

m Ap
m Ap
cos(p m) t
cos(p m) t
2
2
B f f F f F 2 F

2 (6).

Interpretarea relaiei(4) : semnalul modulat este obinut din trei componente spectrale:

Purttoarea, de amplitudine Ap i frecven fp=

p
2

Dou componente laterale situate simetric fa de purttoare fp-fm i fp+fm , si care au

amplitudinile egale cu

mA
.
2

n figura 2.1.6. este reprezentat caracteristica n domeniul amplitudine frecven pentru

cazul studiat. n figura 2.1.6. s-au notat cu FLI, FLS, i P frecvent lateral
inferioar,frecven lateral superioar,
respectiv purttoarea.

Interpretare relaiilor (5) i (6): n spectrul de frecvene al undei modulate n amplitudine

purttoarea nu este purttoare de informaie. Rolul purttoarei este de a facilita procesul
invers modulrii i anume demodularea-la recepie.Modulaia n amplitudine prezint
simplitate,dar risipete frecvenele, n sensul c banda de frecvene pentru semnalul modulat
este practic dubl fa de semnalul modulator. De aceea se recurge la suprimarea, cu ajutorul
filtrelor a uneia din benzile laterale.

Zona frecventelor a semnalului cu AM

Deoarece, procesul de modulare se realizeaz cu un semnal ce conine un spectru de frecven
(semnal vocal, muzic,semnal imagine). n acest caz componentele laterale FLI i FLS sunt
nlocuite cu banda lateral inferioar i banda inferioar superioar notate cu BLI respectiv
BLS. n figura 2.1.7. este reprezentat MA cu un domeniu de frecvene. Componentele laterale
sunt astfel nlocuite n reprezentare printr-un cu benzi laterale: banda lateral inferioar (BLI)
i banda lateral superioar (BLS). Altfel spus semnalul modulator nu este singular, el
reprezint o band de frecvene , vorbim de benzi laterale.
Putem deosebi mai multe tipuri de modulaie n amplitudine, n funcie de suprimarea sau
pstrarea uneia dintre benzile laterale sau suprimarea sau pstrarea purttoarei.
MA cu purttoare i band lateral dubl. Retine ntreg spectru de frecvente.
MA cu purttoare redus i band dubl. Deoarece purttoarea nu conine informaie util
i necesit un consum inutil de putere, pentru economie, la emisie se suprim purttoarea
i se emit numai benzile laterale. Suprimarea semnalului purttor se realizeaz prein
utilizarea aa numitelor modulatoare echilibrate.

Deoarece, procesul de modulare se realizeaz cu un

semnal ce conine un spectru de frecven (semnal vocal,
muzic,semnal imagine). n acest caz componentele laterale FLI i FLS sunt nlocuite cu
banda lateral inferioar i banda inferioar superioar notate cu BLI respectiv BLS. n
figura 2.1.7. este reprezentat MA cu un domeniu de frecvene. Componentele laterale sunt
astfel nlocuite n reprezentare printr-un cu benzi laterale: banda lateral inferioar (BLI) i
banda lateral superioar (BLS). Altfel spus semnalul modulator nu este singular, el reprezint
o band de frecvene , vorbim de benzi laterale.

Putem deosebi mai multe tipuri de modulaie n amplitudine, n funcie de

suprimarea sau pstrarea uneia dintre benzile laterale sau suprimarea sau
pstrarea purttoarei.
MA cu purttoare i band lateral dubl. Retine ntreg spectru de frecvente.

MA cu purttoare suprimat i band lateral unic. Se suprim una din benzile laterale,
fie cea inferioar fie cea superioar

Banda de frecven pentru o transmisie cu modulaie n amplitudine este dat de relaia (5) :

B fmax fmin f fp fm fp fm 2 fm

(5).

Pentru un domeniu de frecvene relaia (5) va fi:

B f fp F2 fp F2 2 F2

(6).

Interpretare relaiilor (5) i (6): n spectrul de frecvene al undei modulate n amplitudine

purttoarea nu este purttoare de informaie. Rolul purttoarei este de a facilita procesul
invers modulrii i anume demodularea-la recepie.
Modulaia n amplitudine prezint simplitate,dar risipete frecvenele, n sensul c banda de
frecvene pentru semnalul modulat este practic dubl fa de semnalul modulator. De aceea se
recurge la suprimarea, cu ajutorul filtrelor a uneia din benzile laterale.

Caracteristicele energetice ale semnalelor AM

Modulaia amplitudinei de balan

O mare parte a puterii unu simplu AM- semnal este concentrata in frecventza
purtatoare. Pentru o folosire mai eficienta a puterii transmitzatorului se poate de realizat AMsemnale cu frecventa purtatoare mai stinsa, acesta metoda se numeshte modulatia de balanta a
amplitudinii.

In rezultat putem observa inmultirea a 2 semnale celui modelat si frecventei

purtatoare. Oscilatie de tipul care descrie ecuatia de mai sus din punct de vedere fizic este o
bilinie a doua semnale armonice cu aceiashi amplitudine U0 M/2 si cu frecvente egale (cea
de jos, de sus, si laterala). La modulalatia de balantza multitonala expresia semnalului este :

Cum si la modulatia de amplitudine simpla , aici se observa doua grupe simetrice a oscilatiilor
laterale de sus si de jos.
Modulatia de balanta a amplitudinii, nu este foarte raspindita in trasnmisiunile radio, chiar
daca are avantaje importante, deoarece la demodulatia acestui semnal frecventa purtatoare
trebuie neaparat sa fie restabilita la receptioanrea la sfirsitul radioliniei. Aceasta duce la
marirea gradului de complexitate a schemei aparatului.
Modulaia de tip produs elimin cel de-al doilea dezavantaj din cele menionate n seciunea
anterioar. Modelul matematic este detaliat mai jos.

x t

xMA t u t cos(p t )

cos(p t )
Fig. 4.8 Modulator de tip produs
Fie x(t) semnalul modulator. Presupunem c acesta moduleaz un purttor cosinusoidal cu
amplitudinea Ap = 1. Semnalul modulat este:

xMA (t ) x(t ) cos( p t )

Schema modulatorului i forma semnalului modulat sunt date n fig. 4.8, respectiv fig. 4.9.
Atunci cnd semnalul modulator, x(t), i schimb semnul, n momentul t0 (vezi fig. 4.9),
semnalul modulat n amplitudine cu modulaie de tip produs i inverseaz faza.

x t

xMA t

ultimii termeni- derivatele a 2 functii, una din care se modifica lent in timp.

Graficul curbei semanlui SSB, calculat dupa dormula 4.18, cind M=1.
reprezinta :

x t
t0

xMA t
Fig. 4.9 Modulaia de tip produs a unui semnal
Reprezentarea spectral a semnalelor MP-PS

mai sus este construita pentru compararea curba unui simplu semnal AM cu acelasi
ceoficient de modulatie. Dupa compararea lor observam ca demodulatia semnalului SSB va fi
insotzita de distorsiuni majore. Urmatoarele modernizari a sitemului SSB este facuta prin
stingerea partiala sau totala a frecventzei purtatoare , prin aceasta se ajunge la folosirea mai
eficienta a puterii trasnmitzatorului.

Se calculeaz transformata Fourier a semnalului xMA(t), exprimat prin relaia (4.15).

Din

xMA (t ) x(t ) cos( p t )

X MA ( ) F x(t ) cos( pt )

rezult:

1
1
X ( ) F cos( pt ) X ( ) ( p ) ( p )
2
2

X MA ( )

X ( )
1

1
2

//

//

Fig. 4.10 Spectrul semnalului MA cu modulaie de tip produs

innd

cont

de

relaia

(4.13),

ultima

relaie

devine:

1
X MA ( ) X ( p ) X ( p )
2
Caracteristica spectral X MA ( ) este ilustrat n fig. 4.10. Se observ absena purttoarei,
ns rmne dezavantajul c banda semnalului modulat este dubl fa de cea minim
necesar.
Modulaia amplitudinei cu o linie
La modulaia de tip produs, analizat n seciunea anterioar, banda ocupat de semnalul
modulat este dubl fa de cea minim necesar. Pentru a mri capacitatea de transmisie a
unui canal fizic, este util s se utilizeze o modulaie care furnizeaz o singur band din cele 2
benzi rezultate n modulaia de tip produs: fie banda superioar (n raport cu pulsaia

p ),

fie banda inferioar. O asemenea modulaie se numete cu band lateral unic (BLU).
O soluie aparent simpl de obinere a unui semnal MABLU const n selectarea, cu
ajutorul unui filtru trece-band (FTB), a uneia din benzile laterale obinute cu un
modulator de tip produs. Aceast soluie are un dezavantaj important n transmisiunile
telefonice, unde banda semnalului de baz este n domeniul 0.3 3.4 kHz : ecartul ntre
limita inferioar a benzii laterale superioare i limita superioar a benzii laterale inferioare
este foarte mic, de

0.3 0.3 0.6kHz , n jurul frecvenei purttoare

f p . Rezult c

FTB trebuie s aib o foarte bun selectivitate, astfel nct s suprime banda inferioar
fr a afecta zonele adiacente din banda lateral superioar.
Pentru evitarea utilizrii FTB de nalt selectivitate sunt elaborate dou soluii,: metoda
semnalului analitic (bazat pe transformata Hilbert) i metoda Weaver. In continuare se
prezint numai prima metod.
Semnalele cu o banda laterala SSB (single side band) la caracteristici seamana cu semnalele
simple AM . De exemplu

Semnale cu modulaia unghiular

Modulaia unghiular cuprinde modulaia n frecven (MF) i modulaia n faz (MP). Aa
cum se va arta n cele ce urmeaz, instrumentul matematic utilizat la modelare este acelai,
iar spectrele semnalelor modulate sunt similare. Principalul avantaj al acestor modulaii este
marea robustee la parazii.
Fie un semnal purttor:
(4.23)

x p (t ) Ap cos (t ) ,

n care relaia dintre faz (t ) i pulsaia semnalului (t ) este de forma:

(4.24)

(t ) ( )d 0
0

Modulaia n faz este caracterizat de relaia:

(4.25)

(t ) p (t ) (t ) ,

p (t ) pt , iar deviaia de faz (t ) este proporional cu semnalul

modulator:
n care

(4.26)

(t ) K p x (t ) ;

rezult:
(4.27)

(t ) p t K p x(t )

Semnalul MP este:
(4.28)

xMP (t ) Ap cos pt K p x (t )

Modulaia n frecven este caracterizat de relaia:

(4.29)

(t ) p (t ) ,

n care deviaia de frecven

(4.30)

(t )

este proporional cu semnalul modulator x(t ) :

(t ) p K x (t )

Utiliznd relaia (4.24), n care se admite

0 0 , expresia fazei devine:

t

(t ) p t K x( )d

(4.31)

iar semnalul MF este:

t

xMF (t ) Ap cos p t K x( )d
0

(4.32)

Se constat c semnalele MP i MF, avnd expresiile (4.28), respectiv (4.32), sunt

asemntoare: n primul caz deviaia de faz este proporional cu semnalul modulator, iar n
cel de-al doilea caz cu integrala semnalului modulator. n ambele situaii, frecvena
unghiular a semnalului modulat depinde de x(t), fapt care justific denumirea generic de
modulaie unghiular dat ansamblului MP i MF.
n fig. 4.24 s-au ilustrat cele dou tipuri de modulaie pe cazul celui mai simplu semnal
modulator: semnalul binar (telegrafic).

x (t ) semnal de baz; xMF (t ) semnal modulat FSK (Frequency

Shift Keying); xMP (t ) semnal modulat PSK (Phase Shift Keying). Utiliznd termenul de
S-au utilizat notaiile:

cheiere (n sensul comutrii valorii unui parametru), FSK i PSK nseamn cheierea
deviaiei de frecven, respectiv cheierea deviaiei de faz.

Tema 6. Semnale cu spectru limitat

Modele matematice a semnalelor cu spectru limitat: semnalul ideal de frecven
joas i semnalul ideal de band.

x(t )

t
0

- forma matematica a semnalului

xMF (t )

Forma matematica a semnalului a semnalului este in functi de:

- forma densitatii spectrale
- frecventei taiate R
Admintem ca avem un semnal cu densitatea spectral :

t
0

xMP (t )
t

U()=

0
Fig. 4.24 Semnale MF i MP, de tip FSK i PSK
Spectrul semnalului cu modulaie unghiular
Vom presupune c semnalul modulator este sinusoidal de pulsaie

Modelul matematic poate fi obtinut in irmatorul mod:

0 . Rezult:

(t ) p (t ) sin(0t ) ,
unde este deviaia maxim de faz, p (t ) p (t ) este faza purttoarei nemodulate.
Semnalul MP este:

Cu cresterea granitei frecventei de sus amplitudinea se micsoreaza, dar frecventa se

(4.53)

xMP (t ) Ap cos (t ) Ap cos p t

sin(
0t )

mareste.Semnalul ideal de frecventa joasa se socoate

A
p cos
pt sin(
0t )

La modulaia de faz indicele de modulaie se noteaz cu i este deviaia maxim de faz:

, periodic. Cu acest tip simplu in

comparative cu spectrele altor semnale de tip asemanator.

Semnalul ideal de frecventa joasa de tip obisnuit se poate de obtinut din formula pentru
densitatea spectral:

Pentru un oarecare, spectrul semnalului MP este similar spectrului semnalului MF:

(4.53)

xMP (t ) Ap J 0 ( ) cos( p t )

( p k0 )
Ap J k ( ) cos ( p k0 ) t ( 1) cos

t
k -1

Dac indicele de modulaie este mic, adic 0.4 , se obine un semnal cu banda B 20 ,
de tip purttoare cu dou componente laterale, exact ca la modulaia n frecven. Acest caz
se utilizeaz efectiv n comunicaii de date.
Dac indicele este mare, banda semnalului MP are expresia

B 2( 1) 0 ,

care

depinde de pulsaia 0 a semnalului modulator. Deviaia maxim de faz este cuprins n

domeniul

, , deci

nu poate lua valori mai mari de . Rezult c, spre

deosebire de MF, modulaia MP nu se poate aplica la valori mari ale indicelui de modulaie.
n schimb, modulaia de faz cu indice redus de modulaie se utilizeaz frecvent n
comunicaiile de date.

Semnalul ideal de frecventa joasa este idealizat la iesire de un filtru ideal de frecventa joasa la
intrarea caruia se aplica un semnal

U()=

(2)
Va forma asa numita baza a lui Cotelinicov in spatiul liniar a semnalelor de frecventa joasa la
care frecventa de sus este limitata de
Eantionarea (samples-) semnalului const n schimbarea semnalului continuu x(t) cu o
succesiune a lui n anumite momente de timp discrete t 0, t1, t2, tn. Intervalul de timp Tk=ti-ti1 ntre 2 momente de timp fixate vecine n care are valoare funcia discret se numete
intervalul contrii de timp. Mrimea invers lui Tk se numete frecvena de contare fk=1/Tk.
Frecvena de contare trebuie s fie aleas n aa mod nct dup valorile date x(t i) va fi posibil
cu o anumit exactitate de obinut funcia iniial.
La criteriile de selectare a frecvenei de contare se refer criteriul de frecven care a primit
denumirea teorema Kotelnicov-inon. Acest criteriu se bazeaz pe urmtoarele modele de
semnale:
semnalul reprezint prin sine un proces aleator staionar;
spectrul semnalului este continuu i limitat de o anumit frecven n afara creia
semnalul este nul.
Conform teoremei date un semnal continuu x(t) care are spectrul s() limitat de =2ft (t-top,
de sus), este caracterizat de valorile x(kt) care rmn n urm unul de altul cu t=1/(2ft).
Dovada se bazeaz pe descompunerea funciei x(t) n irul:

Semnalul de tipul dat se numeste semnal ideal de banda

Teorema Cotelnicov: Baza Cotelnicov.

Noi stim ca oarecare doua semnale cu spectru limitat si care apartin aceleeasi familii sint
ortogonale.

(1)
Cu ajutorul unei alegeri corespunzatoare a multiplicatorului amplitudei A, se poate de repurtat
ca norma acestor doua semnale sa fie unica. In rezultat va fi construita o baza ortonormata,
care ne da posibilitatea de de a amplasa semnalul arbitra in seria Furie.
Ne vom limita la functia

irul reprezint o consecutivitate de eviden a semnalelor x(kt) nmulit la o funcie de

tipul sin (x)/x.
Funcia introdus =(t-kt) n momentul de timp t=kt atinge valoarea maxim =1. n
momentul de timp t=(k1)t, i=1,2,3, funcia este nul. Pentru restabilirea dup
succesiunea nregistrrilor lui e necesar ca fiecare nregistrare (valoare) s fie nmulit cu
funcia de tipul sin(x)/x i toate derivatele de adunat.
Dac condiiile teoremei sunt respectate atunci aceast sum trebuie s coincid cu semnalul
iniial. Din aceasta reiese c n loc de transmisia continu a semnalului x(t) e necesar numai
de transmis nregistrrile lui, frecvenele crora sunt egale cu frecvena marginal dublat a
spectrului semnalului ( nmulit cu 2). Funcia sin (x)/x cu exactitatea pn la un nmulitor
constant coincide cu funcia de impuls a unul filtru ideal al frecvenelor de jos care au
frecvena de antionare (tiere) ftop, ca urmare semnalul iniial poate fi restabilit trecnd prin
astfel de filtru o succesiune de nregistrri a semnalului dat.
Discretizarea i restabilirea semnalelor are loc cu o anumit eroare. Eroarea de discretizare
este legat cu ceea c semnalele reale au o continuitate limitat i ca urmare un spectru
nelimitat.
Pentru a alege frecvena de discretizare suntem nevoii s limitm spectrul semnalului cu o
oarecare frecven top
, dup care o parte din spectru rmne n afar i nu particip ca urmare la restabilirea
semnalului. Eroarea relativ medie reprezentrii semnalului cu un spectru limitat prin irul
Kotelnicov este evaluat de viteza de ieire a spectrului dup frecvena top i se afl n

Deoarece norma oricarui semnal uk este totdeauna aceeasi indiferent de devierea in timp.
Deoarece

intervalul
unde E energia total a semnalului, E energia prii spectrului semnalului care e mai sus
de top. Teorema Kotelnicov e valid i pentru cazul cnd funcia continu de timp are spectru
inclus ntr-o fie limitat de frecven de la fbottom i ftop
t=1/(2f); f=ftop-fbottom
f limea spectrului funciei x(t)
irul Cotelnicov.
Conform teoremei date un semnal continuu x(t) care are spectrul s() limitat de =2ft (t-top,
de sus), este caracterizat de valorile x(kt) care rmn n urm unul de altul cu t=1/(2ft).
Dovada se bazeaz pe descompunerea funciei x(t) n irul:

Atunci functia uk va fi ortonormata daca

Ansamblul infinit de functii

irul reprezint o consecutivitate de eviden a semnalelor x(kt) nmulit la o funcie de

tipul sin (x)/x.
Funcia introdus =(t-kt) n momentul de timp t=kt atinge valoarea maxim =1. n
momentul de timp t=(k1)t, i=1,2,3, funcia este nul. Pentru restabilirea dup
succesiunea nregistrrilor lui e necesar ca fiecare nregistrare (valoare) s fie nmulit cu
funcia de tipul sin(x)/x i toate derivatele de adunat.
Dac condiiile teoremei sunt respectate atunci aceast sum trebuie s coincid cu semnalul
iniial. Din aceasta reiese c n loc de transmisia continu a semnalului x(t) e necesar numai
de transmis nregistrrile lui, frecvenele crora sunt egale cu frecvena marginal dublat a
spectrului semnalului ( nmulit cu 2). Funcia sin (x)/x cu exactitatea pn la un nmulitor
constant coincide cu funcia de impuls a unul filtru ideal al frecvenelor de jos care au
frecvena de antionare (tiere) ftop, ca urmare semnalul iniial poate fi restabilit trecnd prin
astfel de filtru o succesiune de nregistrri a semnalului dat.
Discretizarea i restabilirea semnalelor are loc cu o anumit eroare. Eroarea de discretizare
este legat cu ceea c semnalele reale au o continuitate limitat i ca urmare un spectru
nelimitat.
Pentru a alege frecvena de discretizare suntem nevoii s limitm spectrul semnalului cu o
oarecare frecven top, dup care o parte din spectru rmne n afar i nu particip ca
urmare la restabilirea semnalului. Eroarea relativ medie reprezentrii semnalului cu un
spectru limitat prin irul Kotelnicov este evaluat de viteza de ieire a spectrului dup
frecvena top i se afl n intervalul

unde E energia total a semnalului, E energia prii spectrului semnalului care e mai sus
de top. Teorema Kotelnicov e valid i pentru cazul cnd funcia continu de timp are spectru
inclus ntr-o fie limitat de frecven de la fbottom i ftop
t=1/(2f); f=ftop-fbottom
f limea spectrului funciei x(t)

Formula integralei lui Duhamel capata forma

(1)
Conditia realizarii fizice. Care nu ar fi forma concreta a caracteristicii impulsului a unui
sistem fizic realizabil, totdeauna trebuie sa se indeplineasca un principiu important: semnalul
de iesire, care raspunde actiunii impulsului de intrare, nu poate sa apara inainte de momentul
aplicarii semnalului la intrare.
Acest principiu pune o simpla limita asupra formei caracteristicilor impulsurilor acceptabile:
h(t)=0 la t<0.
Caracteristica de trecere. Fie la intrarea unui sistem liniar stationar actioneaza un semnal,
imaginat de functia lui Hevisaid (t). Reactia de iesire
Se numeste caracteristica de trecere a sistemului. Deoarece sistemul studiat este stationar,
atunci caracteristica de trecere este invariabila fata de deplasarea in timp
Caracreristica de trecere a unui sistem fizic realizabil este diferita de zero la t>0, i acelasi timp
cind :g(t)=0 la t<0
intre caracteristica impulsului si a celei de trecere exista o leagatura. Intradevar, deoarece
(t)=d/dt, atunci pe baza

obtinem:

Operatorul de defirentiere d/dt si operatorul liniar stationar T, se pot schimba cu locul:

Tema 7. Transmiterea semnalelor.
Aciunea semnalelor determinate asupra reelelor radiotehnice liniare.
Caracterisitcele de impuls, de trecere i de frecven a sistemelor liniare
Caracteristica impulsului. Este stiut ca la prezentarea dinamica a semnalului se foloseste saltul
unic sau delta-functia. Ne vom referi la reprezentarea integrala a semnalului cu ajutorul deltafunctiei.
Fie un oarecare sistem liniar stationar care se descrie cu operatorul T. Caracteristica
impulsului sistemului se numeste functia h(t) care este ecoul sistemului la semnalul de intrare
de forma (t). Aceasta inseamna ca h(t) corespunde egalitatii
Deoarece sistemul este stationar, egalitatea analogica va avea loc in acel caz cind actiunea de
intrare va fi deplasata arbitrar in timp cu marimea t0.

Este evident ca caracteristica impulsului la fel ca si delta-functia este rezultatul unei idealizari.
Din punc de vedere fizic caracteristica impulsului aproximativ reda reactia sistemului la
semnalul de impuls arbitrar de intrare .
Integrala Duhamel
Integrala Duhamel. O mare importanta care o are caracteristica impulsului in sistemele liniare
stationare, este conditionata de faptul ca cunoasterea functiei h(t) ne da posibilitatea de a
rezolva formal orice problema despre trecerea semnalului determinat printr-un astfel de
sistem. Semnalul poate fi reprezentat in felul urmator:

Folosindune de formula reprezentarii dinamice si procedind la fel ca la obtinerea formulei (1),

primim inca o forma a integralei lui Duhamel.

Condiiile realizrii fizice

Care nu ar fi forma caracteristicii de impuls sistemului realizat fizic, ntodeauna trebuie s se
ndeplineasc cel mai principal princiu: semnalul de ieire, reacionnd la impulsurile de
intrare, nu poate s apar pn la momentul aplicrii impulsului la intrare.
De aici apare o limitare la forma caracteristicelor de impuls:
h(t)=0 la t<0.
La astfel de condiii se supune urmtoarea caracteristic de impuls

Uor se vede c pentru sistemul fizic realizat limita superioar din formula Duhamel poate fi
nlocuit cu valoarea curent a timului

Sistemul fizic realizat trebuie s fie nc stabil. Aceasta nseamn, c caracteristica de impuls
trebuie s ndeplineasc condiiile integrabiliii absolute.
Vom atentiona ca integrala este valoarea limita a sumei si de aceea operatorul liniar T pe baza
principiului superpozitiei poate fi inclus sub semnul integralei.
Caracteristicele amplitud-frecven i faz frecven
La cercetarea matematica a sistemelor este important faptul de a cauta asa semnale de intrare,
care fiind convertate de sistem, ele ramin neschimbate cu precizia pina la un careva coeficent
Integraga Duhamel
Aceasta formula care are o valoare fundamentala in teoria sistemelor liniare se numeste
integrala lui Duhamel. Ea reprezinta ca semnalul de iesire a unui sistem liniar stationar este
rasucirea a doua functii semnalul de intrare si caracteristica impulsului. Aceasta integrala
poate fi scrisa si in alt mod:

de multiplicare. Daca are loc egalitatea

Atunci ubx(t) se numeste functie proprie a operatorului T, dar numarul in caz general,
valoarea lui proprie.
Vom arata ca semnalul complex ubx(t)=exp(jt) la orice valoare a frecventei este functie

Un mare merit a medodei de analiza, bazata pe integrala lui Duhamel este aceea ca aflind
caracteristica impulsului h(t), noi aducem urmatoarele etape de calcul la niste operatii absolut
formale.
Generalizarea la cazul multidimensional. Pina acum am presupus ca atit semnalul de intrare
cit si cel de iesire sint unidimensionale. Daca avem de studiat un caz mai general cu m intrari
si n iesiri, atunci trebuie de introdus caracteristicile partiale ale impulsurilor

proprie a sistemului liniar stationar. Pentru aceasta vom folosi integrala lui Duhamel:

De aici se vede ca valoarea proprie este numarul complex:

Fiecare reflectind semnalul de la iesirea i la transmiterea delta-functiei la intrarea j. ansamblul

de functii hij formeaza o matrice de caracteristici ale impulsului
Numit coeficientul de frecventa a transmiterii.

Coeficientul de frecventa a transmiterii si caracteristica impulsului sistemului stationar liniar

sint legate intre ele prin convertarea Furie. De aceea totdeauna stiind formula (3) se poate de
gasit

(4)
Am ajuns la o situatie ca orice sistem liniar stationar se poate analiza sau in zona de timp dupa
caracteristica impulsului sau de trecere, sau in zona de frecventa.La incheiere vom mentiona
ca proprietatile de frecventa a sistemului liniar care are m intrari si n iesiri, se poate de descris
cu ajutorul matricei de coeficienti de frecventa a transmiterii.

Sisteme dinamice liniare

Acest tip de sisteme este primit de numit sistemele care se caracterizeaz de
urmtoarele:semnalul la intrarea lor se determin nu numai prin mrimea semnalului de
intrare n momentul de timp analizat dar i prin toi parametrii de intrare care au fost anterior.
Altfel zis sistemul dinamic liniar are un tip de memorie de caracterul creia depind toate
transformrile ale semnalului de intrare.
n diversitatea de sisteme dinamice rolul cel mai mare pentru radiotehnica teoretic o au
sistemele care se descriu prin operatori difereniali. n caz general este vorba de sisteme la
care dependena semnalului de ieire fa de semnalul de intrare se determin printro ecuaie
diferenial :

Tocmai aa este legtura dinamic dintre valorile momentane a semnalului de intrare i cel de
ieire n circuitul electric cu parametrii concentrai.
Presupunem ca semnalul de intrare Uvh(t) este dat. Atunci partea dreapt a ecuaiei 8.30
care poate fi simbolic notata cu f(t) este o funcie cunoscut.Problema analizei
comportamentului sistemului re reduce la o problem deja bine cunoscut n matematic
adic la problema rezolvrii ecuaiilor difereniale liniare de gradul n cu coeficieni constani:

Gradul n al ecestei ecuaii se numete gradul sistemului dinamic.

Din teoria ecuaiilor difereniale este cunoscut faptul c rezolvarea ecuaiei 8.31 pentru
orice parametru iniial este suma unei soluionri particulare a ecuaiei neomogene la care
partea dreapt f(t) difer de 0 i soluia general a ecuaiei omogene este:

Problema rezolvrii ecuaiei omogene const n determinarea rdcinilor ecuaiei

caracteristice a sistemului:
Aceast ecuaie are exact n rdcini precum coeficienii ecuaiei sunt reali atunci rdcinile
pot fi sau reale sau complexconjugate. Dac toate radcinile sunt diferite atunci rezolvarea
general a ecuaiei omogene 8.35 care se descrie prin oscilaiile proprii are forma
Unde C1,C2... sunt numere constante care se determin din condiiile iniiale.
Metoda spectral a analizei reelelor liniare
Tema 8. Transformarea semnalelor n reele radiotehnice neliniare.
Transformrile neliniare fr inerie.
Reele radiotehnice neliniare.
O particularitate a circuitelor staionare liniare const n aceea, c semnalul armonic trecnd
prin astfel de circuit rmne constant dup form, cpatnd doar alt amplitudine i faz
iniial, adic o astfel de sistem nu este capabil de a mbogi componena spectral a
oscilaiilor, recepionate. Performane mai ridicate n acest sens posed sistemele neliniare, n
care legtura dintre semnalul de intrare Uint (t) i reaciei de ieire Uie (t) se exprim prin
urmtoarea dependent
Uie (t)=f(Uint,t).
Analiza circuitelor neliniare e o problem destul de complex, deoarece apare necesitatea
de a rezolva ecuaii difereniale neliniare. n mai multe cazuri analiza circuitelor neliniare
poate fi efectuat cu ajutorur unor metode mai simple, dac din relaia (1) de exclus
argumentul t. Fizic astfel de cerine nseamn ne inerialitatea elementului neliniar. n
majoritatea cazurilor astfel de ipotez este corect. n radiotehnic elementele neliniare sunt
dispozitive semiconductoare diode, tranzistori bipolari i cu efect de cmp. Deaceea, n
general, vom studia elementele neliniare (e/n,) cnd semnalul de intrare va fi tensiunea u,
iar de ieire curentul i. Astfel de caracteristic a e/n se numete caracteristica voltamperic (v.a.c.). De regul, v.a.c. e/n se obine pe cale experimental. Deaceea pentru
studierea proceselor n scopuri radiotehnice, ce conin astfel de e/n , e necesar n primul rnd
de redat v.a.c. n form matematic, util pentru calcule. Pentru aceasta trebuie de ales o astfel
de funcie de aproximare, care va reflecta toate particularitile importante ale caracteristicei
experimentale cu o precizie destul de mare.
n acele cazuri, cnd semnalul de intrare e/n are amplitudine mare, se folosete aproximaia
liniar pe poriuni a caracteristicilor e/n de intrare i trecere. Aproximaia se determin de

parametrii: Uin tensiunea caracteristicei iniiale i S nclinarea (panta) cu msura

conductibilitii

Limitindune la n termeni a irului:

i folosind graficul scriem sistemul de ecuaii:

Rezolvnd sistemul dat de ecuaii liniare fa de nedeterminatele

n unele cazuri este mai comod de a prezenta structura n irul Taylor

Curentul, ce trece prin e/n interacioneaz cu semnalul armonic, conform urmtoarei
dependene:

Prin urmare, rezultanta conine o component I0, ce nu depinde de timp i un ir continuu de

componente armonice cu amplitudine In (n=1,2,3,). Amplitudinile armonicelor se
determin conform urmtoarelor relaii:

Unde U0 este punctul de lucru al CVA.Pentru prezentarea 7.2 este evident c U0=0.
Uneori este comod de aproximat cu polinom a CVA, desris nu de tabel, dar de o funcie
analitic. n aa caz coeficienii an se determin dup formula:

Deci, depind de alegerea U0.

De regul aproximarea CVA cu polinom este realizabil de aceea analiza teoretic a
transfomrilor neliniare n radiotehnic deseori duc la folosirea nemijlocit a prezentrii de
baz 7.2 i 7.3.

Amplitudinele armonicelor n conformitate cu (4) i (5) depend de amplitudinea semnalului

armonic de intrare Um, de poziia punctului de lucru U0, i de asemenea de aspectul funciei
de aproximatie. S cercetm
e/n, v.a.c. al cruia este aproximat de funcia liniar pe poriuni i asupra cruia este aplicat
semnalul cu uint=U0+Umcos t (fig.2):
APROXIMAREA LINIAR-SEGMENTAR
n unele cazuri CVA a elementului neliniar este aproximat de dou i mai multe segmente de
dreapt. Exemplu cel mai fregvent folosit de aproximare liniar segmentar este prezentat n
figura 7.2. Expresia aproximat n acest caz se nscrie n urmtorul mod:

Curentul, ce trece prin e/n, este descris de (2) n modul urmtor:

Din fig.2 se observ, c pentru t =, curentul e/n este egal cu zero. Din formula (6) poate fi
determinat unghiul de blocare (ntrerupere) a impulsurilor de current:
Atunci formula pentru curent, din (4),(5) este:
Ecuaia (8) arat, c amplitudinele componentelor armonice pentru valori constante ale pantei
S i amplitudinei efectului de intrare Um depind de unghiul de blocare , adic de formula din
paranteze. De exemplu, pentru componenta constant:

Metode de descriere a caracteristicilor elementelor neliniare

Metode de descriere a caracteristicilor elementelor neliniare
Analiza teoretic permite determinarea doar a formei generale a caracteristicii volt-amperice
a elementului neliniar, i practic valoarea acestor caracteristici pentru cercetarea
comportamentului real a componentelor neliniare n schemele radiotehnice. Practic
caracteristicile volt-amperice se determin prin metoda experimental.
ns experimentul arat forma tabelar a caracteristicii, n timp ce pentru cercetare i analiz
este nevoie de prezentarea analitic a caracteristicii VA.
Se folosesc diferite metode de aproximare nlocuirea caracteristicii tabelare date cu o funcie
analitic, care se comport aproximativ ca caracteristica VA adevrat a dipolului neliniar n
diapazonul cercetat de modificare a parametrului. La funcia aproximat se atribuie un ir de
cerine: s asigure o calitate bun de apropiere de funcia real, trebuie s fie comod i
simplificat pentru a fi uor de utilizat n continuare. n particular, la alegerea aproximrii este
esenial de luat n consideraie tipul semnalului care se supune aproximrii neliniare i scopul
modificrii.
APROXIMAREA POLINOMIAL
Fie i=f(u) funcia VA dat. Vom cuta prezentarea acestei funcii n foma irului
Macloren

Unde: S- nclinarea (S-const), UH coordonatele nceputului a sectorului de ntoarcere a CVA.

APROXIMAREA EXPONENTIAL
Uneori pentru prezentarea CVA a diodelor semiconductoare se folosete funcia de forma:

Aproximarea funciei prin segmente.

Gradul de aproximare. Analiza teoretic permite determinarea doar a formei generale a
caracteristicii volt-amperice a elementului neliniar, i practic valoarea acestor caracteristici
pentru cercetarea comportamentului real a componentelor neliniare n schemele radiotehnice.
Practic caracteristicile volt-amperice se determin prin metoda experimental.
ns experimentul arat forma tabelar a caracteristicii, n timp ce pentru cercetare i analiz
este nevoie de prezentarea analitic a caracteristicii VA. Se folosesc diferite metode de
aproximare nlocuirea caracteristicii tabelare date cu o funcie analitic, care se comport
aproximativ ca caracteristica VA adevrat a dipolului neliniar n diapazonul cercetat de
modificare a parametrului. La funcia aproximat se atribuie un ir de cerine: s asigure o
calitate bun de apropiere de funcia real, trebuie s fie comod i simplificat pentru a fi
uor de utilizat n continuare. n particular, la alegerea aproximrii este esenial de luat n
consideraie tipul semnalului care se supune aproximrii neliniare i scopul modificrii.
APROXIMAREA LINIAR-SEGMENTAR
n unele cazuri CVA a elementului neliniar este aproximat de dou i mai multe segmente de
dreapt. Exemplu cel mai fregvent folosit de aproximare liniar segmentar este prezentat n
figura 7.2. Expresia aproximat n acest caz se nscrie n urmtorul mod:
Unde: S- nclinarea (S-const), UH coordonatele nceputului a sectorului de ntoarcere a CVA.
APROXIMAREA EXPONENTIAL
Uneori pentru prezentarea CVA a diodelor semiconductoare se folosete funcia de forma:
Componena spectral a curentului n elementele neliniare la aciunea armonic
O particularitate a circuitelor staionare liniare const n aceea, c semnalul armonic trecnd
prin astfel de circuit rmne constant dup form, cpatnd doar alt amplitudine i faz
iniial, adic o astfel de sistem nu este capabil de a mbogi componena spectral a
oscilaiilor, recepionate.

Performane mai ridicate n acest sens posed sistemele neliniare, n care legtura dintre
semnalul de intrare Uint (t) i reaciei de ieire Uie (t) se exprim prin urmtoarea dependen:
Uie (t)=f(Uint,t). (1)
Analiza circuitelor neliniare e o problem destul de complex,deoarece apare necesitatea de
a rezolva ecuaii difereniale neliniare. n mai multe cazuri analiza circuitelor neliniare poate
fi efectuat cu ajutorul unor metode mai simple, dac din relaia (1) de exclus argumentul t.
Fizic astfel de cerine nseamn ne inerialitatea elementului neliniar. n majoritatea cazurilor
astfel de ipotez este corect. n radiotehnic elementele neliniare sunt dispozitive
semiconductoare diode, tranzistori bipolari i cu efect de cmp. Deaceea, n general, vom
studia elementele neliniare (e/n,) cnd semnalul de intrare va fi tensiunea u, iar de ieire
curentul i. Astfel de caracteristic a e/n se numete caracteristica volt-amperic (v.a.c.). De
regul, v.a.c. e/n se obine pe cale experimental. Deaceea pentru studierea proceselor n
scopuri radiotehnice, ce conin astfel de e/n , e necesar n primul rnd de redat v.a.c. n form
matematic, util pentru calcule. Pentru aceasta trebuie de ales o astfel de funcie de
aproximare, care va reflecta toate particularitile importante ale caracteristicei experimentale
cu o precizie destul de mare.
n acele cazuri, cnd semnalul de intrare e/n are amplitudine mare, se folosete aproximaia
liniar pe poriuni a caracteristicilor e/n de intrare i trecere. Aproximaia se determin de
parametrii: Uin tensiunea caracteristicei iniiale i S nclinarea (panta) cu msura
conductibilitii (fig.1):

Pentru componentele armonicilor superioare (n>1) coeficienii Berg se determin n modul

urmtor:

iar amplitudinei armonicelor

Aciunea bi-armonic asupra elementelor neliniare..

Compoziia spectral a curentului la o expunere bi-armonic..
Presupunem ca asupra unui element neliniar este o actiune bi-armonica, adica o fluctuatie in
suma de 2 oscilatii armonice cu diferite frecvente si o tensiune permanenta( constanta )U 0
U = U0 + Um1cos(w1t + j1) + Um2cos(w2t + j2).
Presupunem ca elemental neliniar este descries de polinomul reprezentat mai jos:
i(t) = a0 + a1(n - U0) + a2(n - U0)2 + ...+ an(n - U0)n
cind curentul este egal cu :

(1)
Fig.1. Caracteristica volt-amperic a elementului neliniar 1- v.a.c. real; 2- v.a.c. aproximativ
S cercetm procesele, ce decurg n elementele neliniare active la aplicarea unui semnal
armonic, fie funcia neliniar i(u)=i(u c,U0), unde uc semnalul de intrare, U0 poziia
punctului de lucru pe v.a.c. Curentul, ce trece prin e/n interacioneaz cu semnalul armonic,
conform urmtoarei dependene:

Pentru analiza spectrului in acest caz nu putem utiliza sirul Fourie, deoarece functia nu este
periodica. In asa fel ca si in cazul actiunilor armonice , noi vom utiliza formulele de
transformare a functiilor trigonometrice. De aceeea in rezultat obtinem

(3)
Prin urmare, rezultanta conine o component I0, ce nu depinde de timp i un ir continuu de
componente armonice cu amplitudine In (n=1,2,3,). Amplitudinile armonicelor se
determin conform urmtoarelor relaii:

(4) (5)
Amplitudinele armonicelor n conformitate cu (4) i (5) depend de amplitudinea semnalului
armonic de intrare Um, de poziia punctului de lucru U0, i de asemenea de aspectul funciei de
aproximatie. S cercetm e/n, v.a.c. al cruia este aproximat de funcia liniar pe poriuni i
asupra cruia este aplicat semnalul cu uint=U0+Umcos t (fig.2):

Fig.2. Forma curentului e/n la aciunea semnalului armonic

Curentul, ce trece prin e/n, este descris de (2) n modul urmtor:
i(u)=S (Uint-Uin)=S (U0+ Um cos t-Uin). (6)
Din fig.2 se observ, c pentru t =, curentul e/n este egal cu zero. Din formula (6) poate fi
determinat unghiul de blocare (ntrerupere) a impulsurilor de current:
cos =(Uin-U0)/Um
(7)
Atunci formula pentru curent, din (4),(5) este:
i(u)=SUm(cos t-cos ).
(8)
Ecuaia (8) arat, c amplitudinele componentelor armonice pentru valori constante ale pantei
S i amplitudinei efectului de intrare Um depind de unghiul de blocare , adic de formula din
paranteze. De exemplu, pentru componenta constant:

Presupunem ca n = 3, si caracteristica de tensiune a elementului neliniar este reprezentata

de un polinom de gradul 3 . In asa fel pentru a primi expresia pentru functiile i2(t) i3(t)
putem specifica ca curentul in element in afara de reactia liniara i2(t) = a1Um1cos(w 1t + j1) +
a1Um2cos(w 2t + j2), contine si oscilatii constant, armonice cu frecventele 2w1 ,2w2 ,3w1
3w2.Spectrul obtinut este tipic pentru expunere la acelai element de dou oscilaii armonice
cu frecvene W1 i W2 . Atunci cnd mpart acelai spectru de efectele lor n reacia apar
oscilaii cu frecvene.
|w1 w2|, |2w1 w2| |w1 2w2|*
Oscilaii corespunztoare sunt numite combinaionale i frecvena lor - frecvene combinate.
Oscilaii de amplitudine depinde de combinaia de amplitudine i compune actiune bi-armonic
n prezentul exemplu, oscilaii cu frecvene.
|w1 w2|, |2w1 w2| |w1 2w2|

Um1Um1,
(9)
unde 0 ( ) - coeficientul Berg pentru componenta constant a curentului e/n. n acest caz
amplitudinea componentei constante a curentului e/n este egal cu:
Coeficientul Berg pentru prima armonic a curentului este egal cu:

Calculele similar pentru restul componentelor functiei duc la concluzia ca , in urma actiunii
bi-armonice asupra unui element neliniar cu caracteristica volt-amperica, spectrul in rezultat
contine oscilatii armonce in frecventa.
w = |lw1 mw2| (2)

iar amplitudinea ei este egal cu:

unde l = 0, 1, 2, ..., n; m = 0, 1, 2, ..., n, l + m n. Suma l + m determina ordinea

oscilatiilo armonice. Asa dar osclatiile armonice de gradul 4 reprezinta frecventele. 4w1 , |
3w1 w2|, |2w1 2w2| |w1 2w2| si 4w2.
Fercvenele combinate.
Presupunem c exist 2 semnale cu spectrul de frecven:
.

U (t ) U (t )
.

V (t ) V (t )
Dac aceste 2 semnale coincid,atunci energia semnalului va fi egal:

2
U (t )dt

EU (U , V )

1
2

U ( ) * V ( )d

(U , V )

Spectrul energetic al 2 semnale

Produsul scalar:

1
2

UV

.
.
1
(U , V )
2

WUV ()

( )d

U ( ) AU ( ) jBU ( )
.

V ( ) AV ( ) jBV ( )
n acest caz spectrul de frecven reciproc de energie a semnalului este egal:
Re WUV(

(t )dt U 0 U
2

U
2
1
1
2
2
2 d 1 * U 0
EU
W
(

)
d

U
0
U
2

2
2
2 *
U

2
U

sin 2

0 2 d 2

(U , V )

EU

sin 2

Cnd trec semnalele prin cablu ct energie conine orice zon:

2
k
2
0
U
U
2
0

E (k )

2U

sin
d

EU (k ) 2 k sin 2
d
WUV ( ) U ( )V ( ) ( AU ( ) jBU ( ))( AV ( ) jBV ( )) AU (
EU
0 ) AV2( ) BU ( ) BV ( )
*

j ( AV ( ) BU ( ) AU ( ) BV ( )
Im WUV(

EU U 0 U
2

Partea real reciproc a spectrului energetic este o funcie de frecvene pare, dar partea
imaginar o funcie de frecvene impare:

(U , V )

Re W

UV

( ) d

Abordarea de baz este spectrul,prezentarea energiei semnalului care este relativ simpl, aa
cum energia care rspunde aparte de zonele de frecvense sumeaz ca numere reale.

Din aceast expresie rezult urmtoarea concluzie c cea mai mare contribuie n energia
reciproc o d zona de frecvene n care are loc suprapunerea spectrului semnalului,care ne
permite s gsim semnalele ortogonale.
Vom examina exemplul urmtor:

U (t ) U ( )

U
2
2
U ( ) U 0 U *
U
( *
)
2
.

(U , V ) EU

1
2

WU ( ) U 0 U *
2

( ) d

sin 2
( *

U
2

U
)
2

iNTERMODULIE - Distorsiune a unui semnal electric n cursul transferrii lui printr-un

circuit, caracterizat prin apariia unor frecvene rezultate din combinaia diverselor
componente ale semnalului.
Intermodularea este procesul de interactiune a mai multor semnale in calea receptoarelor
neliniare. In rezultat apar noi componente ale spectrului care se manifesta ca semnalul in
oglinda.

sin

U ( ) * U * ( ) WUV ( ) U ( )

Intermodularea.

Intermodulaie se produce atunci cnd intrarea receptorului cu excepia semnalul dorit sunt cel
puin dou semnalului de interferen. Caracteristica receptorului ne arata capacitatea sa de
a apune rezistenta unor efecte de zgomot asa numitul dapazonul dinamic de intermoduatie
, care depinde de zgomotul si caracteristicile neliniare ale receptorului, cit si de filtrele
care sunt utilizat in constructia receptorului.
2

Tema 9. Semnale discrete.

Modelele semnalelor discrete. Un semnal discret x[n] este o functie a carei variabila
independenta este un intreg si poate lua orice valoare reala sau complexa. Un semnal discret
nu este definit la momente dintre doua esantioane succesive. x[k] defineste al k-lea esantion al
semnalului x[n], indiferent daca acesta provine din esantionarea unui semnal analogic sau nu.
Un semnal discret este prezentat in figura urmatoare.

Un semnal definit in
Transformata frecvenei.
Transformata de frecven reprezinta conversie de oscilaii electrice la care exist o
schimbare n frecvena lor . Transformata de frecven poate avea loc doar n sistemele
neliniare.
Tranformata frecventei este utilizata pe larg in receptoare radio, dar si diverse dispositive
audio de masurare - de exemplu: voltmeter selective, analizatoare spectrale, modulatoare ,
instalatii de masurare si de atenuare. Utilizarea ei in aceste situatii permite de a micsora
frecventa de lucru a canalului principal si a semnalului selectat, si el mai permite de a
considera acest canal nedirijat, in asa fel ca receptorul s se adapteze la diferite frecven e
purttoare , pentru setarea receptorului la dferite frecvente trebuie de modificat frecven a
purttoare a semnalului de ieire , care se numete frecven intermediar . Pe lng generarea
convertorul de semnal IF pot fi utilizate n alte cazuri , de exemplu , linii de ntrziere cu
ultrasunete electromagnetice si in semnale cu microunde .
Proiectarea si principiul de functionare. Transformata frecventei contine in sine trei parti
componente de baza:oscillator local , mixer, si un filtru de iesire. Oscilatorul local
reprezinta prin sine un generator de forma sinusoidala la o frecventa fixa. Mixerul reprezinta
cea mai importanta component a transformatei, dispozitiv electronic neliniar, in care se
formeaza spectrul dorit. Principiul de functionare a mixerului consta in faptul ca : in rezultatul
proceselor neliniare se formeaza armonici combinate, frecventa carora este egala cu suma sau
diferenta frecventelor armonice a semnalului de intrare sau cu frecventele multiple ale
surselor armonice. Amplitudinile armonicilor sunt proporionale cu combina ia primita de
amplitudini iniiale , astfel , fiecare dintre seturile de combinaie de armonici (diferena
total ) este echivalente cu spectrul semnalului de intrare deplasat n frecven . Filtru de
band este proiectat pentru selectarea setului dorit de armonici , se face de obicei prin
procedura standard a unui filtru de band pe LC -elemente ..Constructia transformatei de
frecventa poate fi implementat sub forma unui singur dipozitiv, de exmplu sub forma unui
circuit integrat cu elemente complementare sub forma a dou blocuri (blocul oscilatorului si
mixer cu filtru) .

timp discret,
, este o functie a carei variabila independenta este un intreg si este
reprezentat de obicei printr-o secventa de numere.
Modelul matematic al unui semnal discret poate fi definit ca o aplicatie
astfel incat, pentru secvente unidimensionale

EXEMPLE DE SEMNALE ELEMENTARE DISCRETE

In prelucrarea numerica a semnalelor intervin adesea cateva semnale de baza, care vor fi
definite dupa cum urmeaza:
1)
Semnalul impuls unitate, care este descris de:

2)

Semnalul treapta unitate, care este descris de:

3)

Semnalul rampa unitate, care este descris de:

4)

Semnalul exponential, care este descris de:

pentru
:
CLASIFICAREA SEMNALELOR DISCRETE
1)
Semnale de energie finita si semnale de putere finita:
Relatia urmatoare defineste energia unui semnal.
.
Aceasta marime poate fi calculata atat pentru semnale reale cat
si pentru semnale complexe. Daca marimea E este finita, semnalul se numeste semnal de
energie finita.
Puterea medie a unui semnal discret x[n] se defineste cu

Schema transformatei frecventei.

Caracteristicile transformatei frecventei.
Conform proprietatilor de frecventa sunt posibile doua variante de transformare.
Cu un oscilator dirijat si cu o valoare fixa a valorii semanlului de iesire- poate fi utilizat in
dispozitive de masurare si radio. Parametrii de frecventa in acest caz sunt : diapazonul
oscilatorului, diapazonul semnalelor de intrare .
Cu un oscilator fx putem utiliza in situatii speciale, conform parametrillor de frecventa vom
obtine : valorile admise ale frecvenei semnalului de intrare i valoarea de transfer de spectru
Parametrii interni a transformatei depind de tipul elementului neliniar care se contine in
mixer.
Coeficientul intern de crestere va fi egal cu raportul dintre amplitudinea tensiunii la
amplitudinea tensiunii de acionare a semnalului de intrare
Coeficientul de zgomot

relatia:
. Daca E este finit, P=0. Daca energia unui
semnal este infinita, puterea poate fi finita sau infinita. Daca puterea
este finita si diferita de zero semnalul se numeste de putere finita.
2)

Semnale periodice si neperiodice:

Un semnal x[n] este periodic de perioada N daca si numai daca

N intreg.
Perioada fundamentala reprezinta cea mai mica valoare a lui N pentru care este indeplinita
relatia anterioara. Daca nu exista nici un N care sa satisfaca aceasta realatie atunci semnalul se
numeste neperiodic.
3)

Semnale pare si impare:

Un semnal x[n] este par, daca:

si impar daca

Orice semnal discret poate fi exprimat ca suma a doua componente, una para si una impara.

si

2.

Densitatea spectral a succesiunii modulate de impuls.

Vom analiza situatia de transformare a spectrului , care se observa la discretizarea arbitrara a

semnalului. Semnalul digital este reprezentat ca niste armonici de iesire si esantioane..

Reprezentat ca
-impulsuri , care se repeta la intervale regulate . Spectrul
reprezentarii a 2 semnale este exprimat prin convoluie a densitilor spectrale , astfel c
densitatea unui semnal discret este .
Orice semnal periodic u(t) cu perioada T poate fi prezentat prin dezvoltarea (irul) Fourier.
. Pentru a gsi densitatea spectral extindem funcia periodic ca o serie Fourier.: . coeficientul
acestui sir
.
Obtinem, ca spectrul succesiunii modulate de impuls este compus dintr-un numar infinit de
impulsuri .
Restabilirea semnalului nentrerupt dup succesiune modulat de impuls
Daca w limita superioar de frecven n spectrul semnalului de ieire, atunci cind
w<=/ , petalele individuale ale diagramei spectrale inceteaza de ase suprapune una peste
alta. Acest semnal continuu afectat de impulsurile de esantionare poate fi restabilit utilizind
filtrul trece jos ideal.
Valoarea acceptata a pasului de discretizareeste : =/w=1/2f.
Presupunem ca filtrul are coeficientul de frecventa de tranfer
Caracterisstica de impulsuri a dispozitivului este:

Totodat, dac semnalul u(t) este par n intervalul [-T/2, T/2], atunci irul (1) conine doar
componentele cosinusoidale (3) i componenta constant (2). Dac semnalul u(t) este impar n
acela interval de timp, atunci irul Fourier conine doar componentele sinusoidale (4), iar
componentele (2) i (3) sunt egale cu zero. Astfel, la descompunerea in irul Fourier conform
bazei armonice ortonormate, in general acest ir va conine o constant ce nu depinde de timp
(U==a0/2) i un set infinit de componente armonice Un (armonic) cu frecvene multiple
n=n1. Frecvena 1=2/T se numete frecven de baz sau armonica prim. Vom analiza
n calitate de exemplu videoimpulsul periodic dreptunghiular, care are amplituda U0, perioada
T i durata u (fig.1)

Presupunem ca K0=/
, si tinind cont de faptul ca semnalul discret reprezinta suma
impulsurlor, aflam semnalul la iesirea filtrului.
Semnalul este prezentat mai jos .

Desi densitatea spectrala de putere a semnalelor QPSK si OQPSK este identica, s-a constatat
ca, deoarece semnalele OQPSK nu admit salt de faza de 180 grade, dupa filtrarea acestora
apare o modulatie de amplitudine mai redusa decat in cazul semnalelor QPSK.
Densitatea spectrala medie de putere DSmP indica modul de repartizare a puterii
semnalului in domeniul frecventa. Densitatea spectrala de putere a semnalului modulat este:

s t Re z t e j 2fct

Deoarece semnalul analizat u(t) este par, atunci irul const doar din componenta constant a0
i componente cosinusoidal. S determinm componentele corespunztoare ale semnalului
periodic:

Pentru semnalele OQPSK este indeplinita conditia Ts=2Tb, iar impulsul purtator, atat pentru
componenta in faza cat si pentru cea in cuadratura este :

1
p t
2 Tb
cu transformata Fourier:
P f Q ( f )

Unde q = T/u -factor de umplere.

p t q t

2Tb sin c 2 * fTb

Densitatea sa spectrala de putere este:

S zz f 2 A2Tb sin c 2 2 * fTb

Transformata Fourier discret

Ne vom folosi de molelul delta-impulsurilor, vom compara oscilatia initiala x(t) cu
consevutivitatea mudularii de impuls() discreta a lui x(t):

Discretizarea semnalelor periodice.

Prezentam modelul discret(15.14) in numere complexe:

Cu coeficientii

Introducem (15.14) in (15.16) si variabila adimensionala =t/, primim

t
t
jt
u e dt a u
a
a

t
F
u
a

ja

t
ad

t
a U (a )
a

De asemenea:

1

U ;
a
a

F u at

sup u
;
2

f sup

1
;
u

Folosim proprietatea de filtrare a delta-functiei

Exempl
Formula (15.17) defineste consecutivitatea coeficientilor care formeaza transformarea discreta
Fourier(TDF) semnalului analizat.
Descriem proprietatile principale TDF:
1.
Transformarea discreta fourier este transformarea liniara, adica suma semnalelor
corespunde sumei a n TDF.
2.
Numarul coeficientilo C0,C1,C2,CN-1 aflate dupa formula (15.17), este egal cu
valorea N raportrilor () pe perioda ; cind n=N caeficient CN=C0 .
3.
Coeficient C0 (componenta continua) reprezinta valoarea medie a tuturor
:

4.

u t

2 2

t
u
2

Daca N e numar par, atunci :

t

5.
Fie valorile de raportare xk numere reale, atunci coeficientii TDF, numerele caror
se situiaya simetric fata de N/2, formeaya perechile conjugate:

De aceea coeficientii CN/2+1,CN-1 corespund frecventelor negative. La studierea spectrului de

amplituda a semnalului, ele nu contin informatie.
Restabilirea semnalului dupa TDF. Daca pe baza unui numar de raportri x0 x1,x2,,xN-1 a
unui semnal , se gasesccoeficienii TDF, atunci este posibil restabilirea formei iniiale a
semnalului x(t) cu spectrul limitat, care a fost discretizat. Seria Fourier a unui astfel de semnal
se descrie prin suma finala:

2
4
2U 2

Deci, o compresie a scrii timpului unui semnal antreneaz dou efecte:

extensia spectrului, adic extinderea domeniului spectral al acestuia;
scderea de a ori a densitii spectrale de amplitudine
PROPRIETATILE TRANSFORMATEI FOURIER.
Proprietatea liniaritii
Fie semnalele ui(t), i=1,2, cu funciile spectrale Ui(). Atunci:

F ci ui t ciU i ; F 1 ciU i ci ui t
Unde iargC i-unghiul de faya a coeficientului TDF.
E necesar de subliniat ca restabilirea semnalului continuu dupa formula (15.18) este operatia
apsolut echivalenta pentru primirea valorilor curente a semalului cu spectrul limitat, dupa
raportrile lui.
6.

Transformata Fourier discret invers.

Teorema derivrii n timp

Dac semnalul u(t) are funcia spectral U(, atunci:
du t
jU
dt

Teorema integrrii n timp

Fie ca avem densitatea spectrala a unui semnal si trebuie determinate forma semnalului dat.

jn1t
T
n
1
T
T n
n

Dac semnalul u(t) are funcia spectral U(), atunci integrala lui n timp, u ( )d , are

1
1

e
s (t ) lim A
lim S ( n )e jn1tfuncia
; spectral:
2
T
t

U
F u d
j
1 1 (n 1)1 n1

;
Proprietatea paritii
T 2
2
Dac semnalul este par, funcia spectral este real.

1
jn1t
sT (t ) lim
S ( n1 )e
[(n 1)1 n1 ];
Proprietatea simetriei
Fie U() transformata Fourier a unui semnal u(t). Dac se nlocuiete prin t se obine
T n 2

T ; n1 ; suma se inlocuieste prin integral, iar

[(n 1)1 n1 ] prin diferential:

Pentru

s (t )

1
2

( )
S

S ( )e

jt

d ;

(Transformata inversa Fourier)

s (t )e

jt

dt ; (Transformata directa Fourier)

Semnalul si densitatea lui spectrala sint interdependente.

Impulsul unitar, spre deosebire de semnal periodic, are spectru continuu.
Teorema schimbrii de scar
Fie semnalul u(t) cu funcia spectral U(. Atunci funcia spectral a semnalului cu scara
timpului modificat se obine dup cum urmeaz:

funcia U(t). Transformata Fourier a acestei funcii este:

F U t F 2 U t
2

1
2 U t e jt dt
2

7.
Transformata Fourier rapid.
Pentru a calcula transformata discreta Fourier (TDF) si transformata discreta inversa Fourier
(TDIF) a unui sir de N elemente, e necesar de N2 operatii cu numere complexe. Daca
lungimea sirului examinat este de ordinea miilor si mai mult, este evident ca socotelile devin
anevoiose si ocupa timp. Pentru a usura socotelile, exista algoritm de transformare rapida
Fourier (TRF), care reduce considerabil numarul operatiilor prin aceea ca prelucrarea sirului
de intrare se reduce la estimarea TDF sau TDIF a sirului cu numarul de elemente mai mic.
Presupunem ca numarul de raporri N=2p , unde p- e= numar intreg. Impartim
consecutivitatea elementelor de intrare{xk}in doua parti cu numere pare si impare.

descriem coeficientul n TDF :

Se observa ca prima jumatate a coeficientilor TDF semnalului initial, cu numere de la 0 pina

la N/2-1 se exprima prin coeficientii TDF, respective

Luam in considerare ca consecutivitatea coeficientilor ce se refera la partile cu elemente pare

si impare a sirului de intrare, este periodica cu perioada N/2:
Plus la aceasta coeficientul din formula (15.26) n N/2 poate fi transformat:

De aici gasim relatia pentru a doua jumatate sirului coeficientilor TDF:

Formulele (15.26) si (15.27) sunt formule de baza a algoritmului TRF. Apoi calculele se
construiesc iterativ: consecutivitatea raportrilor cu numere pare si impare din nou se impart
in doua parti.