Sunteți pe pagina 1din 6

Cancerul pancreatic

Este o tumora maligna care se dezvolta pe seama pancreasului exocrin (adica a tesutului
glandular care secreta enzimele digestive), de cele mai multe ori sub forma unui
adenocarcinom (cancer al tesutului glandular), mult mai rar pe seama pancreasului
endocrin (adica al tesutului glandular care secreta insulina), sub forma unui insulinom.
Cancerul pancreatic este una cele mai periculoase forme de cancer. Din pricina localizarii
ascunse in cavitatea abdominala, acesta este mai dificil de monitorizat, iar pacientii ajung
de cele mai multe ori la doctor in stadii terminale.
In aceste situatii, tratamentul are putine sanse de reusita, speranta de viata a pacientilor
atinsi de metastaza este de circa 3- 6 luni din momentul diagnosticarii. Iar vestea proasta
este ca 50% dintre pacienti au deja metastaze cand ajung la medic cu primul simptom.
Totusi, exista unele semnale carora trebuie sa le dai mai multa atentie pentru ca
acestea ar putea semnala ceva in neregula:
1. Ai diabet care s-a instalat brusc, fara semne. 40% dintre pacientii diagnosticati cu
cancer pancreatic au fost diagnosticati cu diabet cu 1 - 2 ani inainte de a-si descoperi
boala maligna. Iar oamenii de stiinta sunt e parere ca diabetul este cauzat in unele cazuri
de prezenta unei tumori in organism care a ramas nedetectata.
Desigur, diabetul este o afectiune destul de comuna, multi dintre diabetici nefiind
diagnosticati si cu cancer pancreatic. Totusi, acesta ramane un indicator, cazurile suspecte
fiind cele de diabet instalat brusc, la persoane care nu au in istoricul familial aceasta
boala.
2. Colorarea in galben a ochilor si pielii. Chiar si cea mai mica tumoare pancreatica poate
bloca canalul de evacuare a bilei in colecist, cauzand instalarea icterului.
3. Mancarimi la nivelul pielii, a palmelor si talpilor. Un efect secundar mai putin
cunoscut al icterului este aparitia mancarimilor in palme si talpi. Aceasta este o reactie a

pielii la bilirubina, substanta galben-maronie din ficat ce provoaca ingalbenirea


tegumentelor.
4. Lipsa poftei de mancare. Cu 6-8 luni inainte de a primi diagnosticul de cancer
pancreatic, pacientii implicati intr-un studiu italian au raportat o scadere brusca a
apetitului si tendinta de a se simti satui dupa ce au mancat foarte putin.
5. Modificare a gustului. In acelasi studiu italian, o parte dintre pacientii diagnosticati cu
cancer pancreatic au declarat ca si-au pierdut brusc gustul pentru cafea, vin si tigari. In
plus, mirosul de cafea si alcool le provoca greturi.
6. Arsuri abdominale. Nu crampe, nici durere, ci arsura ce radiaza catre zona dorsala.
Disconfortul dispare cand te apleci in fata.
7. Vezicula biliara marita. Blocarea canalului de evacuare a bilei determina acumularea in
vezica si prin urmare cresterea in volum a acesteia.
8. Scaune deschise la culoare, grasoase, foarte urat mirositoare. Daca o tumoare
pancreatica impiedica patrunderea enzimelor digestive in intestine, rezultatul este
incapacitatea organismului de a digera alimentele grase. Acesta este un simptom
timpuriu, adesea neglijat.
9. Scaune negricoase. Pe de alta parte, sangerarea in intestinele superioare cauzeaza acest
simptom.
10.Pierdere subita si inexplicabila in greutate. Contrar credintei populare, acesta nu este
in mod obligatoriu un simptom al extinderii cancerului catre ficat, ci se intampla ca
urmare a tulburarii activitatii enzimelor pancreatice.

Factorii de risc
Desi cauza exacta a aparitiei cancerului de pancreas nu este cunoscuta, exista o serie de
factori de risc care cresc sansa de aparitie a acestei boli:

Fumatul. Sansele de aparitie a cancerului de pancreas la fumatori sunt de 2-3 ori


mai mari decat la nefumatori.

Varsta. In aproximativ 70% din cazuri, cancerul de pancreas este diagnosticat la


persoane cu varsta peste 60 de ani.

Alimentatia bogata in grasimi. O alimentatie bogata in grasimi si carne poate


creste riscul de cancer de pancreas.

Pancreatita cronica. Inflamatia de durata a pancreasului a fost asociata cu


cresterea riscului de aparitie a cancerului de pancreas.

Diabetul. Atat diabetul de tip 1, (insulino-dependent), cat si cel de tip 2 (insulinoindependent, al adultului) pot fi asociate cu un risc crescut de a dezvolta cancer de
pancreas.

Antecendentele in familie. Persoanele care au in familie cazuri de cancer de


pancreas prezinta un risc marit de a dezvolta aceasta boala.

Expunerea la anumite substante chimice. Expunerea la pesticide, coloranti


industriali si alte substante chimice poate creste sansa de aparitie a cancerului de
pancreas.
Semne si simptome ale bolii
Majoritatea semnelor si simptomelor cancerului de pancreas nu sunt specifice, adica ele
se pot intalni si in alte boli. De aceea, este deosebit de important ca cei care prezinta
urmatoarele manifestari, sa se prezinte imediat la medic:

Ingalbenirea pielii;

Urina inchisa la culoare;

Scaune deschise la culoare;

Durere in partea superioara a abdomenului si in spate lui;

Stari de slabiciune;

Lipsa poftei de mancare;

Greata si stari de voma;

Pierderi inexplicabile in greutate;

Constipatie.
De ce ucide aceasta boala atat de agresiv?
Cancerul pancreatic este diagnosticat, de obicei, intr-un stadiu avansat deoarece
simptomele sale nu se manifesta pana atunci. Semnele incep sa apara dupa ce tumora a

ajuns la o dimensiune considerabila. Din acel moment pacientul poate intra oricand in
metastaza.
Numai 10-15% din pacientii cu cancer pancreatic sunt diagnosticati in timp util pentru a
putea fi operati. Rata de supravietuire in urma interventiei chirurgicale este mica deoarece
tumora revine in 85% din situatii. In cel mai bun caz, doar 25-30% dintre pacienti traiesc
inca cinci ani dupa aceasta operatie.
Operarea cancerului pancreatic presupune indepartarea a 95% din pancreas, inclusiv
tumora, pastrand o mica parte a acestui organ, care sa poate indeplini, in continuare,
functia de producere a insulinei.
Ramane insa o intrebare: daca o persoana poate trai fara un pancreas functional in
intregime, atunci de ce continua sa moara pacientii cu acest tip de cancer?
Interventia chirurgicala este o solutie viabila pentru 15% dintre pacientii ai caror boala nu
s-a metastaziat, la momentul punerii diagnosticului. Pe de alta parte, chimioterapia este
de multe ori ineficienta in distrugerea celulelor canceroase din pancreas. Prin urmare,
pacientii raman cu putine optiuni de tratament.
Persoanele care au acelasi tip de tumora ca si Steve Jobs au supravietuit mai mult decat
cele care sufera de alte tipuri de cancer pancreatic. 42% dintre aceste persoane mai traiesc
inca cinci ani de la momentul punerii diagnosticului. Acest lucru este posibil pe motiv ca
celulele tumorii neuroendocrine din pancreas se multiplica mai lent decat
adenocarcinomul obisnuit.
National Cancer Institute estimeaza ca 43.000 de persoane cu cancer pancreatic au fost
diagnosticate in 2010 si aproape 37.000 au murit din cauza acestei boli. Aproximativ 20%
din cazuri apar la persoanele cu varsta cuprinsa intre 55 si 64 ani.
Analize necesare pentru depistarea cancerului de pancreas :
1. Examinarea radiologic Cnd se suspecteaz cancerul de pancreas, ecografia
abdominal cu ultrasunete este de obicei examinarea iniial. Pentru evaluri
suplimentare, se mai fac ecografie endoscopic cu ultrasunete (EUS), tomograf cu
detectori multipli i substan de contrast (MD-CT), examenul de rezonan magnetic
nuclear (RMN/MRI). Acestea, mpreun cu rezonana magnetic
colangiopancreatografic (MRCP), au cea mai mare sensibilitate, nu doar pentru a depista

cancerul de pancreas, dar i pentru furnizarea de informaii suplimentare asupra


canalelor pancreatice i biliare.
2. Testele de laborator CA 19.9 este un antigen carbohidrat care poate fi produs de
celulele canceroase din pancreas i poate fi detectat n snge, n urma unei analize. Unii
pacieni cu cancer de pancreas pot avea un nivel ridicat al CA 19.9 (marker tumoral), n
timp ce alii pot s nu l aib ridicat. CA 19.9 poate fi crescut i din alte motive, deci nu
prezint specificitate pentru cancerul de pancreas. Determinarea nivelului seric de CA
19.9 nu este foarte util n stabilirea unui diagnostic de certitudine, dar este adeseori
folositoare pentru a stabili un nivel de referin, cu scopul evalurii rspunsului la
tratament i urmrirea evoluiei pacientului. 3. Examinarea histopatologic Aceasta
reprezint examinarea de laborator a celulelor tumorale, prin prelevarea unei mostre din
tumor (biopsie). Aceast examinare de laborator este efectuat de un medic
anatomopatolog care va confirma diagnosticul de cancer de pancreas i va oferi mai
multe informaii despre tipul de cancer. Este obligatorie n cazul tumorilor inoperabile
sau dac este planificat un alt tratament nainte de intervenia chirurgical.

Tratamentul cancerului de pancreas

Chirurgia poate vindeca acest tip de cancer, conditia este sa nu fie raspandit in
afara pancreasului. Efectele adverse depind de dimensiunea interventiei
chirurgicale, iar tumora este indepartata, lasand cat mai mult tesut pancreatic
intact. Din pacate, in cancerul de pancreas, celulele canceroase sunt deja
raspandite in afara pancreasului in momentul diagnosticului. In acest caz, chirugia
poate fi utila pentru a ameliora simptomele si pentru a preveni alte probleme
legate de dimensiunea masei tumorale.

Radioterapia utilizeaza radiatii puternice pentru a distruge celulele canceroase.


Este indicata 5 zile pe saptamana timp de mai multe saptamani sau luni.

Chimioterapia foloseste medicamente pentru a distruge celulele canceroase si


opreste multiplicarea acestora. Pot fi administrate pe cale orala sau prin injectie.

Imunoterapia mai este cunoscuta si sub numele de terapie biologica si are rolul de
a creste sistemul imunitar pentru a lupta impotriva bolii. Imunoterapia nu este
inca disponibila pentru cancerul de pancreas, insa este pe deplin cercetata,
impreuna cu vaccinurile ce determina sistemul imunitar sa atace celulele
canceroase.

Terapia paliativa este utilizata pentru a ameliora simptomele si pentru a usura


durerea. Scopul terapiei paliative este de a imbunatati calitatea vietii nu numai
fizica, ci si psihica. Desi terapiile paliative sunt indicate in stadiile foarte avansate
ale bolii, acestea sunt de ajutor si atunci cand sunt folosite impreuna cu alte
tratamente pentru cancer.

Solicitati ajutorul familiei si al prietenilor!


Viata persoanei care sufera de cancer de pancreas nu este usoara. Un sistem suportiv este
esential pentru a supravietui cu aspectele emotionale si practice ale acestei boli agresive.
Nu ezitati sa cereti ajutorul familiei si al prietenilor. De asemenea, exista online
numeroase site-uri si comunitati ce ajuta persoanele in aceasta situatie sa treaca mai usor
peste problemele legate de tratament si peste grijile legate de viitor.