FIZIOPATOLOGIE Curs

Fiziopatologia Inflamatiei

Def : Reactia inflamatorie = o reactie tisulara, nespecifica cu caracter de aparare locala(dar cu participarea
intregului org), constituita ditr-un ansamblu de modificari vasculare, celulare si umorale, care impreuna au
ca scop "asanarea" si vindecarea ulterioara a leziunilor tisulare produse de diferiti agenti agresogeni, fie ei
de natura septica sau aseptica.

Inflamatia are si o componenta hemostatica, dar si invers, hemostaza odata intiata are o componenta
inflamatorie.
R inflamatorie este o reactie:

Predominant locala- pt ca intr-o prima faza incearca sa limiteze leziunile la poarta de intrare a
agentului agresogen; pt ca se desf cu max de intensitate la nivelul portii de intrare/locului de actiune
al agentului agresogen
Nespecifica-pt ca indiferent de natura agentului agresogen sunt parcurse aceleasi etape ale
inflamatiei
R de aparare- pt ca intr-o prima etapa r infl limiteaza leziunile tisulare la locul de actiune al
agentului agresogen pt ca intr-o etapa viitoare inflamatia sa intervina in vindecarea tisulara; pt ca in
cele mai multe situatii r infl este perfect adaptata cantitativ si calitativ la gravitatea si intinderea
leziunilor. F rar r infl conduce la leziuni tisulare(ex: r care insoteste diferite boli autoimune, sau r
inflamatorie care insoteste reactiile de tip hipersensibilitate/alergii)

Agenti agresogeni:

infectiosi
o
Virusuri
o
Bacterii
o
Ricketssi
o
Paraziti
Neinfectiosi
o
Fizici:
Mecanici
Termici
Electrici
Radiatii
Chimici: exogeni(diferite sust industriale care vin in contacte accidental cu org);
endogeni(sarurile si ac biliari daca ajung accidental in cav peritoneala=>
peritonita chimica)
Procese imune:complexe Ag-Ac crescute

Leziunile tisulare sunt maxime in centrul focarului inflamator, diminuandu-se sre periferia focarului.
Principalele faze ala reactiei inflamatorii:

Faza vasculara-consta intr-un aflux masiv de celule sanguine proinflamatorii(neutrofile, monocite,

eozinofile) la nivelul endoteliului vascular din aria tisulara lezionala.Aceasta rectrutara masiva de
cel sang proinflamatorii are loc sub actiunea unor mediatori solubili eliberati din zona tisulara lezata
care au doua categorii de proprietati:
Produc modificari vasculare locale( vasodilatattie locala, cresterea
permeabilitatii locale, modifica fenotipic celulele endoteliale localestimuleaza aparitia/expresia pe membrana loc a unorreceptori implicati in
adeziunea intercelulara=aderarea leucocitelor la endoteliul inconjuratori
zonei lezate)
Atrag spre focarul lezional celule proinflamatorii si le si activeaza
metabolic
Faza celulara-presupune activarea metabolica completa a celulelor inflamatorii aderate deja la
peretele vasc din faza anterioara si intrarea in actiune a celor 3 functii principale ale acestor celule
inflamatorii:
Chemochinezia-capacitatea de locomotie de la
nivelul peretelui vasc unde au aderat spre centrul
focarului lezional, fiind atrase pe baza unui gradient
de factori chemotactici
Capacitatea de fagocitoza- aceste cel capteaza
diferite resturi celulare si le digera
Citotoxicitatea oxigen dependenta- proprietatea de a
produce radicali liberi de oxigen cu care degradeaza
nespecific mult mai rapid diferite detritusuri din zona
lezionala fagocitatea sau nu
Prin aceste 3 functii se asigura asanarea focarului lezional.

Faza de vindecare/ reparatorie a leziunilor tisulare- se desfasoara in mai multe subetape, cele mai
importante fiind:
Fibroplazie-prin care se intelege refacerea structurii matricei
extracelulare locale lezionale, in special a str fibrilare dar si a partii
amorfe a metricei
Angiogenza-prin care se reface str vasculara locala lezionala

Remodelare tisulara- prin care se intelege reconfigurarea locala a zonei

tisulare reparate astfel incat sa ajunga in masura posibilului la asp
dinainte de leziune

Celule inflamatorii :
o

Cel profesionale-reprezentate de neutrofile, monocite, macrofage, eozinofile. Acestea odata

activate metabolic prezinta cele 3 faze de mai sus.Ele nu sunt toatal autonome, activitatea lor
si implicit o buna calitate a r infl depinde si de participarea unor cel cu rol accesor=cel
endoteliale, trombocite, mastocite si bazofile. Sectoare de distributie:

Sectorul medular al maduvei hematogene-unde are loc maturarea diferentierea si

multiplicarea cel inflamatorii amintite mai sus. Daca neutrofilele si eozinofilele
parasesc maduva complet diferentiate, monocitele au maturare completa in tesuturi si
se transforma in macrofage
Sectorul circulant- in cadrul lui distingem:

Un segment axial-in mij torentului circulator, curgere laminara cu viteza

mare
Un segm marginal-cu viteza mica de circulare, cel stabilind contacte
multiple si prelungite cu endoteliul vascular=MARGINATIE
Un segment tisular- si in cond fiziologie patrund in cant f mici, dar cu
caracter difuz, celule inflamatorii, fiind atrase de C3a a complementului
care funct ca factor chemotactic-in cond normale aceste celule au rolul de
a capta diferite resturi celulare, matrice celulara care se
reinnoieste=curatare permanenta datorata turn-overului fiziologic. In caz
de proc lezional exista un gradient mare de factori chemotactici=>
patrundre masiva de cel proinflamatorii cu caracter localizat unde au rol
asemanator de capatare a resturilor celulare cat si alti agenti
patogeni=asanare.
Cel care participa la reparatia tisulara: fibroblasti care asigura dupa activare procesul de
fibroplazie, cel endoteliale care intervin si in angiogenza. Mai intervin in fct de tesut si cel:
epiteliale, hepatocite(in refacerea zonelor tisulare hepatice inflamatorii).

Faza vasculara a inflamatiei

Se carcterizeaza printr-o mare recrutare de cel proinflamatorii din zona lezata= se produce ADERAREA
cel inflamatorii(leucocite) la endoteliul vascular. Aceasta aderare se desfasoara in mai multe subetape:

Aderarea reversibila- stabilirea unor contacte multiple, mobile(mereu altele), laxe intre
diferite celule proinflamatorii diin compartimentul marginal al sectorului circulator si celulele
endoteliale vasculare. Este un proces PASIV, care nu necesita cativarea metabolica a celulelor
si care se desfasoara sub actiunea fortei mecanice a fluxului sanguin( cel se rostogolesc=
rolling leucocitar care este un proces permanent care are loc si in conditii fiziologice cu rolul
de a se asigura suprevegherea intregului organism pt depistarea eventuala a unui focar
lezional, pt ca in cazul unui astfel de proces, leucocitele atasate reversibil in zona focarului se
activeaza si vor incepe sa patrunda in focar pt a-si indeplini functiile). Intervine o clasa de
receptori =SELECTINE= rec de adeziune cel, membranari, de natura glicoproteica, care in
sectorul lor extramembranar au mai multe domenii strucurale, cel mai exterior este sectorul
LECTINIC care de fapt indeplineste fct de receptor, urmeaza un alt domeniu asemanator cu
factorul de crestere endodermala(EGF-like), urmate de un domeniu fr de mici segvente de
identificare.
Lectinele=rec membranari, car dpdv str sunt glicoproteine particulare, in sensul
ca au f multe resturi glucidice(sunt intens glicozilate), f bogate in ac
sialic(intens sialilate) si sunt f bogate in aa precum: serina si treonina. Acestea
sunt de fapt contrareceptorii selectinelor(pe untip de cel exista
selesctine(leucocit) si pe alt tip lectine(cel endoteliala), adeziunea realizandu-se
prin cuplarea selectinei cu lectina(prin rsturile glucidice). Dintre selectine, una
din cele mai importante este SELECTINA L( se gaseste pemembrana tuturor
leucocitelor in mod constitutiv). Contraligandul selectinei L este o lectina ce se
gaseste pe membrana cel endoteliale numita Glicam 1( GlyCAM 1) exprimata

tot in mod constitutiv. Aceasta legatura asigura aderarea reversibila(responsabila

de fenomenul de rolling leucocitar). In afara de selectina L mai exista:
Selectina E- se numeste asa pt ca se exprima pe supref cel
endoteliale, dar nu in mod constitutiv, fiind depozitata in granulele
WEIBEL-PALADE si sub actiunea unor factori care se pot elibera
intr-un focar lezional sub actiune aunor citokine ca: IL1, TNF, a
hipoxiei, a unor lipopolizaharire bacteriene, aceste granule sunt
aduse la suprafata celulei si selectina se exprima pe supraf
celulara. Contraliganzii ei sunt: ligand pt selectina E(E-SL);
nacetillactozamina(N-AL); oligozaharidul Lewis.Putem spune ca
selectina A este o selectina de alarma care atunci cand exista un
proc inflamator se exprima pe endoteliu si vine ca o legatura
suplimentara fata de cea facuta de leucocite, semnalizand
leucocitelor marginate o problema lezionala.
Selectina P- se numeste P pt ca a fost desc initial pe supraf
plachetelor, dar apare si pe supraf cel endoteliale, dar nu in mod
constitutiv ci atunci cand incepe sa existe o zona lezionala. Se
exprima pe supraf cel endoteliale intr-o anumita zona, unde se
elibereaza: bradichinina, histamina, trombina, leucotriene.
Contraligandul ei aflat in mod constitutiv pe leucocitele marginate
este ligandul granular pt selectina P(PSG-L)-domeniul lectinic al
selectinei se leaga de glucidle din lectina.=> este de asemenea o
selectina de alarma contribuind la crearea unei legaturi mai
consolidate, lucru necesar pt aderarea inreversibila.
Aderarea ireversibila- realizata tot prin niste leg recetoriale, insa legaturi mult mai
puternice/solide care sunt absolut necesare pt startul migrator al leucocitelor aderate catre
centrul focarului lezional. Presupune activarea metabolica a leucocitelor, respectiv a cel
endoteliului local sub actiunea mediatorilor eliberari de zona lezata. Se exprima 2 tipuri de
rec de adeziune care apartin unor clase diferite de clasa selectinelor, astfel pe leucocitele
aderate acolo se eprima receptori din clasa integrinelor iar pe supraf cel endoteliului local se
expriama contraliganzilor lor apartianand superfamiliei imunoglobulinelor(ICAM).
Integrinele sunt rec membranari f mult raspanditi care dpdv structural sunt
heterodimeri-2 lanturi peptidice diferite(alfa si beta), datorita faptului ca lantul
alfa este f variabil si cel beta este ceva mai putin variabil, clasificarea s-a facut
dupa lantul beta in:

Beta 1- VLA4- very late antigen- se exprima f tarziu, dupa activarea

completa a leucocitului. Acest receptor are rol in locomotia leucocitului
de la niv peretelui vascular pana in centrul focarului lezional prin
contractia unui citoschelet pe baza de miozina, alaturi de pseudopode(pe
membrana lor se exprima VLA4). Acest VLA4 recunoaste si se leaga de
lanturi de 3-4 aa din matricea extracel de care se leaga(arginina acid
glutamic, ac aspartic; + serina), leucocitul se fixeaza cu pseudopodele si
corpul celular adus catre zona de fixare se contracta.
Beta 2- daca se asociaza cu lantul alfa 2 de tip a=> LFA1(antigen asociat
fct leucocitare)-exprimata numai dupa activarea metabolica pe leucocite
si limfocite; contraligandul ei este molecula de ICAM care se exprima pe
cel endoteliala tot atunci cand intr-o zona tisulara se elib factori

proinflamatori.Aceasta legatura intre cele 2 este resp de aderarea

ireversibila.
-daca se asociaza cu lantul alfa 2 se tip b=> CR3(receptori pt
complement), implicat in captarea diferitelor particule ce urmeaza sa
fie fagicitate. C3b opsonizata este recunoscuta de CR3.
Cele 2 sunt cele mai importante.
-daca se asociaza cu receptorul alfa 2 de tip c=> CR4, cu rol
in captare asemanator cu CR3.

Beta 3
Diapedeza-travesrsarea peretelu capilar- presupune o activare completa a leucocitelor.
Leucocitele elibereaza o colagenaza care pe de o parte deschide jonctiunile intracel, iar pe de
alta parte lizeaza strict local membrana bazala a cel endoteliale permitand trecerea
leucocitelor, urmand faza celulara.