Periodictate Obscurantista

Magnoliales
Magnoliaceae
Magnolia obovata
Magnolia acuminata
Magnolia x soulangeana
Magnolia kobus
Magnolia stellata
Liriodendron tulipifera
Winteraceae
Drimys winteri
Degeneriaceae
Degeneria vitiensis
Annonaceae
Asimina triloba
Myristicaceae
Myristica fragrans
Laurales
Lauraceae
Laurus nobilis
Cinnamomum camphora
Cinnamomum verum
Calycanthaceae
Calycanthus floridus
Piperales
Piperaceae
Piper nigrum
Puntea termica reprezinta o zona dintr-un element de constructie pentru
care rezistenta termica este neuniforma, iar izotermele nu sunt paralele
cu suprafetele elementelor de constructie. Puntile termice sunt
caracterizate n general fie printr-o valoare a rezistentei termice mai
mica dect valoarea din cmp, fie printr-o intensificare a fluxului termic
datorita unor fenomene fizice diverse (efectul de colt, efectul de
aripioara, etc.- vezi fig 2.1.2 si fig 2.1.3).
Principalele punti termice de care trebuie sa se tina seama n calculul
rezistentei termice corectate medii a unui element de constructie sunt:
pentru pereti: stlpi, grinzi, centuri, placi de balcoane, logii si bovindouri,
buiandrugi, stlpisori, colturi si conturul tmplariei;
pentru planseele de la terase si de la poduri: atice, cornise, stresini, cosuri
si
ventilatii;
pentru planseele de peste subsol, termoizolate la partea superioara: peretii
structurali si nestructurali de la parter si zona de racordare cu soclul;
pentru planseele de peste subsol, termoizolate la partea inferioara: peretii
structurali si nestructurali de la subsol, grinzile ( daca nu sunt termoizolate)
si
zona de racordare cu soclul;
pentru placile n contact cu solul: zona de racordare cu soclul, precum si toate
zonele cu termoizolatia ntrerupta;
21
pentru planseele care delimiteaza volumul cladirii la partea inferioara, fata de
aerul exterior: grinzi (daca nu sunt termoizolate), centuri, precum si zona de
racordare cu peretii adiacenti.
Figura 2.1.2 Clasificarea puntilor termice: a-zone cu arii diferite la exterior
fata de
interior; b-zone cu grosimi sau/si materiale diferite; c...f- zone cu incluziuni
partiale
(c...e) sau totale (d,f) din materiale cu conductivitati diferite.
a...d- punti termice liniare; e,f- punti termice punctuale.
22
Figura 2.1.3 Tipuri caracteristice de coeficienti liniari de transfer termic ?:
a: un singur
coeficient; b: coeficienti egali (simetrici); c: coeficienti inegali; d: coefici
enti cumulati (?2)
simetrici); e: coeficienti aferenti mai multor punti termice (?2) .
23
Prezenta acestor punti termice se reflecta n micsorarea rezistentei termice
medii a elementelor de constructie respective, ceea ce conduce la intensificarea
fluxurilor termice transferate prin elementul de constructie respectiv si de ase
menea
la scaderea temperaturii superficiale (interioare) si n straturile elementului, n
zona
respectiva.
Determinarea valorii rezistentei termice n dreptul puntilor termice se
realizeaza cu metode de calcul diferite, adaptate fiecarui caz n parte.
n fazele preliminare de proiectare, influenta puntilor termice se poate evalua
cu ajutorul unor coeficienti globali de corectie (de micsorare) a rezistentelor
termice
n cmp curent - pe ansamblul elementului de constructie. Conform [3] valoarea
coeficientilor de corectie a valorii rezistentei termice medii a elementelor de
constructie se situeaza pentru cazurile curente in intervalele:
pentru pereti exteriori ccpt=20 45%
pentru terase si plansee sub poduri ccpt=15 25%
pentru plansee peste subsoluri si sub bovindouri ccpt=25 35%
pentru rosturi ccpt=10 20%
Calculul precis al influentei puntilor termice asupra transferului termic prin
elementele de constructie se realizeaza n fazele finale ale proiectarii cladirii,
conform unor metode specifice fiecarei categorii de punte termica, pentru verifi
carea
valorilor coeficientilor preliminar adoptati si pentru stabilirea valorii finale
a
rezistentelor termice a elementelor de constructie.
Rezistenta termica globala corectata a elementului de constructie, care tine con
t
de prezenta puntilor termice, va fi determinata cu relatia:
R
o = Ro (100-ccpt ) / 100 (m2K/W) (2.1.10)
n care:
c
cpt coeficient de corectie a rezistentei termice datorata puntilor termice (-)
RR
o -rezistenta globala la transfer termic (n cmp) pentru un element de
constructie cvasiomogen, (m2K/W)
24
Fluxul termic n regim stationar
n regim stabilizat de temperaturi, ntre doua medii de temperaturi diferite
(?i, ?e) separate de o structura cu rezistenta termica finita Ro, apare (conform
Newton) un flux termic unitar qi-e de la mediul cu potential termic mai ridicat
spre
mediul cu potential termic mai scazut, exprimat prin relatia :
qi-e= (?i-?e)/ Ro (W/m2) (2.1.11)
n care:
?i - temperatura mediului i (C)
?
e - temperatura mediului e (C)
Figura 2.1.4 Fluxul termic n regim stationar pentru un element de constructie
multistrat.
Fluxul termic transferat printr-un element de constructie aflat n regim stationar
poate fi exprimat si n functie de temperaturile din straturile componente ale
elementului de constructie:
? fi1= (ti-?si) / Ri (W/m2) (2.1.12)
? f1= (?i -?1) / R1 (W/m2)
..
? fn+1= (?n-?se) / Re (W/m2)
n regim termic stationar se poate scrie relatia:
? fi-e= f1= f2= ..= fn+1 (W/m2) (2.1.13)
?si
?n=?se
?i
?
e
?1
?4
?3
?2
qie
?1 ?2 ?3 ?4 ?n
fi1 f1 f2 f4 fn fn+1
d1 d2 d3 d4 dn
25
Rezistenta termica necesara a elementului de constructie
Din punct de vedere termoenergetic, structura unui element de constructie
trebuie sa corespunda criteriilor prezentate la nceputul capitolului. Aceste cond
itii se
traduc prin determinarea caracteristicilor necesare privind rezistenta termica s
i
capacitatea termica a elementelor de constructie.
?Rezistenta termica minima necesara a unui element de constructie se
determina din conditia:
RR
o
nec= MAX ( RonecI, RonecII, RonecIII, , R onecN) (m2K/W) (2.1.14)
n care:
- R
onec
I
- rezistenta termica minima necesara pentru evitarea fenomenului de
condensare a vaporilor de apa din aerul interior pe suprafata interioara a
elementului de constructie, (m2K/W)
- R
onec
II
- rezistenta termica minima necesara pentru evitarea fenomenului de
radiatie rece ntre corpul uman si suprafetele reci delimitatoare, (m2K/W)
- R
onec
III
rezistenta termica necesara rezultata din calculul de optim
economic, (m2K/W)
- R
onec
N
rezistenta termica necesara pentru ndeplinirea criteriului N,
(m2K/W)
n calculele practice, proiectantul de instalatii verifica in special primele trei
conditii:
?Conditia de evitare a fenomenului de condensare a vaporilor de apa din aerul
interior presupune ca suprafetele interioare ale elementelor de constructie
delimitatoare sa aiba temperatura (?si) mai mare dect temperatura punctului de ro
ua
(?t), adica:
?si > ?t (C) (2.1.15)
n practica, conditia se scrie:
?si= ?t+(12) (C) (2.1.16)
n care:
? si temperatura suprafetei interioare a elementului de constructie (C)
26
?t - temperatura punctului de roua pentru aerul interior (C )
Figura 2.1.5 Moduri de condensare a vaporilor de apa din aer.
Aceasta conditie poate fi realizata prin dimensionarea corespunzatoare a
rezistentei termice a elementului de constructie. Astfel, din relatiile (2.1.12)
si
(2.1.13) rezulta:
?si = ?iRi
R
0 (?i-?e), (C) (2.1.17)
Din (2.1.16) si (2.1.17) rezulta rezistenta termica minima necesara pentru
evitarea fenomenului de condensare superficiala:
RR
onec ]
I
=
[ (1...2)
i e
i
si
R
t
? ?
? ?
- +
, (m2K/W) (2.1.18)
Figura 2.1.5 prezinta si cazul n care condensarea vaporilor de apa din aer se pro
duce
n ntreg volumul de aer, datorita racirii acestuia sub temperatura punctului de rou
a:
aceasta limita este determinanta pentru stabilirea temperaturii presetate n ambia
ntele
interioare n perioadele de neocupare.
Ranunculales
Ranunculaceae
Anemone ranunculoides
Anemone nemorosa
Anemone sylvestris
Hepatica nobilis
Hepatica transsilvanica
Pulsatilla montana
Clematis vitalba
Clematis integrifolia
Clematis recta
Clematis x jackmanii
Ranunculus acris
Ranunculus sceleratus
Ranunculus arvensis
Ranunculus polyanthemos
Ranunculus repens
Ranunculus ficaria
Adonis vernalis
Adonis aestivalis
Ceratocephalus testiculatus
Helleborus purpurascens
Nigella arvensis
Nigella sativa
Nigella damascena
Trollius europaeus
Aquilegia vulgaris
Caltha palustris
Consolida regalis
Consolida orientalis
Consolida ajacis
Aconitum tauricum
Thalictrum aquilegiifolium
Berberidales
Berberidaceae
Berberis vulgaris
Mahonia aquifolium
Gymnospermium altaicum
Lardizabalaceae
Akebia quinata
Aristolochiales
Aristolochiaceae
Aristolochia clematitis
Asarum europaeum
Nephentaceae
Nephentes distillatoria
Nympheales
Nympheaceae
Nuphar lutea
Nymphaea alba
Nymphaea lotus var thermalis
Victoria regia
Rafflesiales
Rafflesiaceae
Rafflesia arnoldii
Papaverales
Papaveraceae
Papaver somniferum
Papaver orientale
Papaver rhoeas
Papaver dubium
Papaver alpinum
Glaucium corniculatum
Chelidonium majus
Eschscholzia californica
Fumariaceae
Corydalis solida
Corydalis cava
Fumaria schelicheri
Dicentra spectabilis
Sarraceniales
Sarraceniaceae
Sarracenia purpurea
Magnoliales
Magnoliaceae
Magnolia obovata
Magnolia acuminata
Magnolia kobus
Magnolia stellata
Winteraceae
Drimys winteri
Degeneriaceae
Degeneria vitiensis
Annonaceae
Asimina triloba
Myristicaceae
Myristica fragrans
Laurales
Lauraceae
Laurus nobilis
Cinnamomum camphora
Cinnamomum verum
Calycanthaceae
Piperales
Piperaceae
Piper nigrum
Ranunculales
Ranunculaceae
Anemone nemorosa
Anemone sylvestris
Hepatica nobilis
Pulsatilla montana
Clematis vitalba
Clematis recta
Ranunculus acris
Ranunculus arvensis
Ranunculus repens
Ranunculus ficaria
Adonis vernalis
Adonis aestivalis
Nigella arvensis
Nigella sativa
Nigella damascena
Trollius europaeus
Aquilegia vulgaris
Caltha palustris
Consolida regalis
Consolida ajacis
Aconitum tauricum
Berberidales
Berberidaceae
Berberis vulgaris
Mahonia aquifolium
Lardizabalaceae
Akebia quinata
Aristolochiales
Aristolochiaceae
Asarum europaeum
Nephentaceae
Nympheales
Nympheaceae
Nuphar lutea
Nymphaea alba
Victoria regia
Rafflesiales
Rafflesiaceae
Rafflesia arnoldii
Papaverales
Papaveraceae
Papaver somniferum
Papaver orientale
Papaver rhoeas
Papaver dubium
Papaver alpinum
Chelidonium majus
Fumariaceae
Corydalis solida
Corydalis cava
Fumaria schelicheri
Sarraceniales
Sarraceniaceae
Sarracenia purpurea
Magnoliales
Magnoliaceae
Magnolia obovata
Magnolia acuminata
Magnolia kobus
Magnolia stellata
Winteraceae
Drimys winteri
Degeneriaceae
Degeneria vitiensis
Annonaceae
Asimina triloba
Myristicaceae
Myristica fragrans
Laurales
Lauraceae
Laurus nobilis
Cinnamomum camphora
Cinnamomum verum
Calycanthaceae
Piperales
Piperaceae
Piper nigrum
Ranunculales
Ranunculaceae
Anemone nemorosa
Anemone sylvestris
Hepatica nobilis
Pulsatilla montana
Clematis vitalba
Clematis recta
Ranunculus acris
Ranunculus arvensis
Ranunculus repens
Ranunculus ficaria
Adonis vernalis
Adonis aestivalis
Nigella arvensis
Nigella sativa
Nigella damascena
Trollius europaeus
Aquilegia vulgaris
Caltha palustris
Consolida regalis
Consolida ajacis
Aconitum tauricum
Berberidales
Berberidaceae
Berberis vulgaris
Mahonia aquifolium
Lardizabalaceae
Akebia quinata
Aristolochiales
Aristolochiaceae
Asarum europaeum
Nephentaceae
Nympheales
Nympheaceae
Nuphar lutea
Nymphaea alba
Victoria regia
Rafflesiales
Rafflesiaceae
Rafflesia arnoldii
Papaverales
Papaveraceae
Papaver somniferum
Papaver orientale
Papaver rhoeas
Papaver dubium
Papaver alpinum
Chelidonium majus
Fumariaceae
Corydalis solida
Corydalis cava
Fumaria schelicheri
Sarraceniales
Sarraceniaceae
Sarracenia purpurea
Aceasta este versiunea html a fisierului http://www.horticultura-bucuresti.ro/fi
siere/file/ORARE/2015-2016/orar%20HORTI%20sem%201%202015-2016.doc.
G o o g l e genereaza automat versiuni html ale documentelor cautate pe Web.
Ziua
ora
ANUL I
ANUL 2
Grupa 2101
Grupa 2102
Grupa 2103
Grupa 2104
Grupa2201
Grupa 2202
Grupa 2203
Grupa 2204
Luni
8.00-9.50
Agrometeo
IF,et 1, S9
10.00-11.50
BAZELE HORTICULTURII (BI28)
ARBORICULTURA (Bpb)
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Bazele horticult
BI20
Pedologie
Ap6
Sport
Sala sport
Biochimie
conac
FLORICULTURA (Bpb)
15.00-16.50
LIMBI STRAINE (Bpb, AII99)
LIMBI STRAINE (Bp8, Bp3)
17.00-18.50
Marti
8.00-9.50
Agrometeo
IF,et 1, S9
Pedologie
Ap6
Fitopatologie
AIII119, 9-12
Fiziologie
BII38
Arboricultura
Bp3
10.00-11.50
BIOCHIMIE (BI28)
Sport
Sala sport
Fiziologie
BII38
Floricultura
sere
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Biochimie
conac
Ma?ini horticole
sala mecanizare
Pedologie
Ap6
Sport
Sala sport
FITOPATOLOGIE (BI28) 13.00-16.00
15.00-16.50
LIMBI STRAINE (Bp8) 16.00-18.00
17.00-18.50
Miercuri
8.00-9.50
Pedologie
Ap6
Biochimie
conac
Botanica
BII42
Ma?ini horticole
sala mecanizare
Tehnica exp.
AI37
Floricultura
sere
Arboricultura
Bp3
Fitopatologie
AIII119,
9.00-12.00
10.00-11.50
BOTANICA (BI28)
Floricultura
sere
Arboricultura
Bp3
Sport
Sala sport
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Ma?ini horticole
sala mecanizare
Botanica
BII42
Arboricultura
Bp3
Fitopatologie
AIII119,
13.00-16.00
Floricultura
sere
Tehnica exp.
AI37
15.00-16.50
Sport
Sala sport
17.00-18.50
Joi
8.00-9.50
PEDOLOGIE (Bpb)
ECOLOGIE (BI28)
10.00-11.50
MA?INI HORTICOLE (Bpb)
FIZIOLOGIE (BI28)
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Botanica
BII42
Sport
Sala sport
Biochimie
conac
Bazele horti
BI20
TOPOGRAFIE (BI28)
TEHNICA EXPERIMENTALA (BI28)
15.00-16.50
Bazele horti
BI20
Ma?ini horticole
sala mecanizare
Botanica
BII42
Sport
Sala sport
Topografie
Bp8
Tehnica exp.
AI37
17.00-18.50
Tehnica exp.
AI37
Topografie
Bp8
Vineri
8.00-9.50
AGROMETOROLOGIE (Bpb)
Fiziologie
BII38
Fitopatologie
AIII119,
9.00-12.00
Topografie
Bp8
10.00-11.50
Sport
Sala sport
Bazele horti
BI20
Agrometeo
IF,et 1, S9
Topografie
Bp8
Fiziologie
BII38
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Agrometeo
IF,et 1, S9
15.00-16.50
17.00-18.50
ORAR HORTICULTURA SEM I
AN UNIV. 2015-2016
Ziua
ora
ANUL III
ANUL IV
Grupa 2301
Grupa 2302
Grupa 2303
Grupa 2304
Grupa 2401
Grupa 2402
Grupa 2403
Luni
8.00-9.50
TEHNOLOGIE (BI28)
10.00-11.50
VITICULTURA (conac)
Legumicultura
Bp8
Oenologie
conac
Biblioteca
Oenologie
conac
Legumicultura
Bp8
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
AMPELOGRAFIE (conac)
MARKETING
ASIGURARI SI REASIGURARI (BI28)
15.00-16.50
Politici agricole
BI13
BI13
Politici agricole
Microinmul?ire
sobsol
MANAGEMENTUL CALITA?II (BI28)
AMELIORARE (BI28)
17.00-18.50
Marti
8.00-9.50
MICROINMULTIRE (BI28)
LEGUMICULTURA (Bpb)
9,00-12,00
10.00-11.50
Legumicultura
Bp8
Viticultura
conac
Arhitectura peis
BI13
Amplelografie
conac
Marketing
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Viticultura
conac
Legumicultura
Bp8
Amplelografie
conac
Marketing
Manag .cal.
BI13
Asigurari
BI13
Legumicultura
Bp9
Oenologie
conac
Tehnologie
BI23
15.00-16.50
Arhitectura peis
BI13
Pomicultura
BI20
Biblioteca
Management
AI49
Manag .cal.
BI13
Asigurari
BI13
17.00-18.50
Miercuri
8.00-9.50
POMICULTURA (Bpb)
MANAGEMENT (BI28)
10.00-11.50
LEGUMICULTURA (Bpb)
Management
AI49
Tehnologie
BI23
Pomologie
BI13
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Amplelografie
conac
Marketing
Microinmul?ire
sobsol
Legumicultura
Bp8
Pomicultura
BI20
Pomologie
BI13
Manag .cal.
BI13
Asigurari
BI13
Management
AI49
15.00-16.50
Microinmul?ire
sobsol
Amplelografie
conac
Marketing
Pomicultura
BI20
POMOLOGIE (Bpb)
17.00-18.50
Joi
8.00-9.50
Microinmul?ire
sobsol
Viticultura
conac
10.00-11.50
Pomicultura
BI20
Legumicultura
Bp8
Ameliorare
Biblioteca
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
ARHITECTURA PEISAGERA (Bpb)
Ameliorare
Pomologie
BI13
Ameliorare
15.00-16.50
Arhitectura peis
Bp3
OENOLOGIE (Bpb)
15,00-17,50
17.00-18.50
Tehnologie (BI23)
18,00-19,50
Vineri
8.00-9.50
GAZON (Bp9)
10.00-11.50
POLITICI AGRICOLE (BI28)
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Politici agricole
BI13
Gazon
Bp9
Gazon
Bp9
BI13
Politici agricole
CERCETARE ?I ELABORARE LUCRARE LICEN?A
15.00-16.50
17.00-18.50
Aceasta este versiunea html a fisierului http://www.horticultura-bucuresti.ro/f

isiere/file/ORARE/2015-2016/orar%20HORTI%20sem%201%202015-2016.doc.
Ziua
ora
ANUL I
ANUL 2
Grupa 2101
Grupa 2102
Grupa 2103
Grupa 2104
Grupa2201
Grupa 2202
Grupa 2203
Grupa 2204
Luni
8.00-9.50
Agrometeo
IF,et 1, S9
10.00-11.50
ARBORICULTURA (Bpb)
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Bazele horticult
BI20
Pedologie
Ap6
Sport
Sala sport
Biochimie
conac
FLORICULTURA (Bpb)
15.00-16.50
17.00-18.50
Marti
8.00-9.50
Agrometeo
IF,et 1, S9
Pedologie
Ap6
Fitopatologie
AIII119, 9-12
Fiziologie
BII38
Arboricultura
Bp3
10.00-11.50
BIOCHIMIE (BI28)
Sport
Sala sport
Fiziologie
BII38
Floricultura
sere
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Biochimie
conac
Ma?ini horticole
sala mecanizare
Pedologie
Ap6
Sport
Sala sport

15.00-16.50
17.00-18.50
Miercuri
8.00-9.50
Pedologie
Ap6
Biochimie
conac
Botanica
BII42
Ma?ini horticole
sala mecanizare
Tehnica exp.
AI37
Floricultura
sere
Arboricultura
Bp3
Fitopatologie
AIII119,
9.00-12.00
10.00-11.50
BOTANICA (BI28)
Floricultura
sere
Arboricultura
Bp3
Sport
Sala sport
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Ma?ini horticole
sala mecanizare
Botanica
BII42
Arboricultura
Bp3
Fitopatologie
AIII119,
13.00-16.00
Floricultura
sere
Tehnica exp.
AI37
15.00-16.50
Sport
Sala sport
17.00-18.50
Joi
8.00-9.50
PEDOLOGIE (Bpb)
ECOLOGIE (BI28)
10.00-11.50
FIZIOLOGIE (BI28)
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Botanica
BII42
Sport
Sala sport
Biochimie
conac
Bazele horti
BI20
TOPOGRAFIE (BI28)
15.00-16.50
Bazele horti
BI20
Ma?ini horticole
sala mecanizare
Botanica
BII42
Sport
Sala sport
Topografie
Bp8
Tehnica exp.
Magnoliales
Magnoliaceae
Magnolia obovata
Magnolia acuminata
Magnolia kobus
Magnolia stellata
Winteraceae
Drimys winteri
Degeneriaceae
Degeneria vitiensis
Annonaceae
Asimina triloba
Myristicaceae
Myristica fragrans
Laurales
Lauraceae
Laurus nobilis
Cinnamomum camphora
Cinnamomum verum
Calycanthaceae
Piperales
Piperaceae
Piper nigrum
Ranunculales
Ranunculaceae
Anemone nemorosa
Anemone sylvestris
Hepatica nobilis
Pulsatilla montana
Clematis vitalba
Clematis recta
Ranunculus acris
Ranunculus arvensis
Ranunculus repens
Ranunculus ficaria
Adonis vernalis
Adonis aestivalis
Nigella arvensis
Nigella sativa
Nigella damascena
Trollius europaeus
Aquilegia vulgaris
Caltha palustris
Consolida regalis
Consolida ajacis
Aconitum tauricum
Berberidales
Berberidaceae
Berberis vulgaris
Mahonia aquifolium
Lardizabalaceae
Akebia quinata
Aristolochiales
Aristolochiaceae
Asarum europaeum
Nephentaceae
Nympheales
Nympheaceae
Nuphar lutea
Nymphaea alba
Victoria regia
Rafflesiales
Rafflesiaceae
Rafflesia arnoldii
Papaverales
Papaveraceae
Papaver somniferum
Papaver orientale
Papaver rhoeas
Papaver dubium
Papaver alpinum
Chelidonium majus
Fumariaceae
Corydalis solida
Corydalis cava
Fumaria schelicheri
Sarraceniales
Sarraceniaceae
Sarracenia purpurea
Magnoliales
Magnoliaceae
Magnolia obovata
Magnolia acuminata
Magnolia kobus
Magnolia stellata
Winteraceae
Drimys winteri
Degeneriaceae
Degeneria vitiensis
Annonaceae
Asimina triloba
Myristicaceae
Myristica fragrans
Laurales
Lauraceae
Laurus nobilis
Cinnamomum camphora
Cinnamomum verum
Calycanthaceae
Piperales
Piperaceae
Piper nigrum
Ranunculales
Ranunculaceae
Anemone nemorosa
Anemone sylvestris
Hepatica nobilis
Pulsatilla montana
Clematis vitalba
Clematis recta
Ranunculus acris
Ranunculus arvensis
Ranunculus repens
Ranunculus ficaria
Adonis vernalis
Adonis aestivalis
Nigella arvensis
Nigella sativa
Nigella damascena
Trollius europaeus
Aquilegia vulgaris
Caltha palustris
Consolida regalis
Consolida ajacis
Aconitum tauricum
Berberidales
Berberidaceae
Berberis vulgaris
Mahonia aquifolium
Lardizabalaceae
Akebia quinata
Aristolochiales
Aristolochiaceae
Asarum europaeum
Nephentaceae
Nympheales
Nympheaceae
Nuphar lutea
Nymphaea alba
Victoria regia
Rafflesiales
Rafflesiaceae
Rafflesia arnoldii
Papaverales
Papaveraceae
Papaver somniferum
Papaver orientale
Papaver rhoeas
Papaver dubium
Papaver alpinum
Chelidonium majus
Fumariaceae
Corydalis solida
Corydalis cava
Fumaria schelicheri
Sarraceniales
Sarraceniaceae
Sarracenia purpurea
Magnoliales
Magnoliaceae
Magnolia obovata
Magnolia acuminata
Magnolia kobus
Magnolia stellata
Winteraceae
Drimys winteri
Degeneriaceae
Degeneria vitiensis
Annonaceae
Asimina triloba
Myristicaceae
Myristica fragrans
Laurales
Lauraceae
Laurus nobilis
Cinnamomum camphora
Cinnamomum verum
Calycanthaceae
Piperales
Piperaceae
Piper nigrum
Ranunculales
Ranunculaceae
Anemone nemorosa
Anemone sylvestris
Hepatica nobilis
Pulsatilla montana
Clematis vitalba
Clematis recta
Ranunculus acris
Ranunculus arvensis
Ranunculus repens
Ranunculus ficaria
Adonis vernalis
Adonis aestivalis
Nigella arvensis
Nigella sativa
Nigella damascena
TEMATICA
ECOLOGIE SI PROTECTIA MEDIULUI
Ecologia: etimologie, definitie, cine si cand a introdus termenul
TEORIA SISTEMELOR SI ORGANIZAREA MATERIEI VII
nsusirile sistemelor biologice:
POPULATIA; ECOLOGIA POPULATIEI
1. Definitie
2. Modalitati de descriere a populatiilor
2.1. Statica populatiei
2.2. Dinamica populatiei
2.3. Conceptul factor-efect n reglarea dinamicii populatiei
3 Distributia n spatiu
4 Relatii intraspecifice
BIOCENOZA
1.
Definirea si componentele biocenozei
2.
Nisa ecologica
3.
Piramidele eltoniene
4.
Relatiile dintre populatiile biocenozei (interspecifice)
5.
Structura trofica a biocenozelor
6.
Piramida inversa de biotop
7.
Lanturi si retele trofice
BIOTOPUL
Definirea si componentele
Clasificarea factorilor ecologici
1.
factori geografici,
2.
factori mecanici,
3.
factori fizici,
4.
chimici,
5.
relatiile dintre acestia
Legi ale actiunii factorilor ecologici
ECOSISTEMUL
Definitii
Functiile ecosistemului
Functia energetica a ecosistemului
Functia de circulatie a materiei n ecosisteme circuite biogeochim
ice
Autocontrolul si mentinerea stabilitatii ecosistemului (homeosta
zia)
Productivitatea biologica
Structura spatiala si evolutia ecosistemelor
Structura orizontala
Structura verticala a ecosistemelor
Structura ritmica a ecosistemelor
Evolutia ecosistemelor
Structura biochimica a ecosistemului
Interactiuni biochimice la plante
Interactiuni biochimice la animale
Interactiunile biochimice plante
animale fitofage
ECOLOGIE GEOCHIMICA
Cicluri biogeochimice
Principiile biogeochimiei
ECOLOGIA AGRICOLA. ECOSISTEME AGRICOLE
Structura ecosistemelor agricole
Ecosisteme agricole extensive si intensive
Legumicultura
Viticultura
Pomicultura
ELEMENTE DE ECOLOGIE URBANA
Biotopul
Biocenoza.
PROTECTIA MEDIULUI
Poluare, poluant, concepte, definitii
Factori poluanti. Tipuri de poluare
Efectele toxice si exprimarea toxicitatii
Surse de poluare antropica
Agricultua ca sursa de poluare
Activitatile menajere
POLUAREA AERULUI ATMOSFERIC
Surse de poluare a aerului atmosferic
Efectul de sera
Poluarea cu plumb
Autoepurarea aerului
POLUAREA APELOR
Factori poluanti
Surse de poluare
Categorii de poluare
Poluarea apelor de suprafata
Eutrofizarea apelor de suprafata
Autoepurarea apelor
Masuri de combatere si limitare a poluarii apelor de suprafata
PROTECTIA SI CONSERVAREA RESURSELOR NATURALE
Resursele naturale- definitie, clasificare
Conservarea resurselor naturale
Categorii de arii protejate
SUBIECTELE DE PE BILETELE DE EXAMEN

MENTIONEZ CA NU ESTE ACEASTA ORDINEA LOR
1.
nsusirile sistemelor biologice: echilibrul dinamic, programul, autoorgani
zarea
2.
Factori poluanti. Tipuri de poluare
3.
Efectul de sera
1
Dinamica populatiei
2
3
Agricultua ca sursa de poluare

Surse de poluare a apelor
1.
nsusirile sistemelor biologice: caracterul istoric, eterogenitaea interna
, integralitatea
2.
Efectele toxice si exprimarea toxicitatii
3.
Eutrofizarea apelor de suprafata
1.
2.
3.
Relatiile dintre populatiile biocenozei (interspecifice)

Poluare, poluant, concepte, definitii
Factorii poluanti ai apelor
1.
2.
3.
Statica populatiei
Surse de poluare antropica
Masuri de combatere si limitare a poluarii apelor de suprafata
1.
2.
3.
Piramidele eltoniene: numerica, a biomaselor, energetica

Categorii de poluare a apelor
Autoepurarea aerului
4.
5.
6.
Interactiuni biochimice: la plante, la animale, plante

animale
Elemente de ecologie urbana: biotopul, biocenoza
Ecologia: etimologie, definitie, cine si cand a introdus termenul
1.
2.
3.
Clasificarea factorilor ecologici: factori geografici,

Surse de poluare a aerului atmosferic
Autoepurarea apelor
1.
2.
3.
Clasificarea factorilor ecologici: factori mecanici, factori fizici,

Poluarea apelor de suprafata
Poluarea cu plumb
8.
1.
2.
Piramida inversa de biotop

Ecosisteme agricole (Legumicol)
Resursele naturale: definitie, clasificare
1.
2.
3.
Productivitatea biologica
Ecosisteme agricole (Viticol)
Categorii de arii protejate
1.
2.
3.
Lanturi si retele trofice

Ecosisteme agricole extensive si intensive
Conservarea resurselor naturale
Trollius europaeus
Aquilegia vulgaris
Caltha palustris
Consolida regalis
Consolida ajacis
Aconitum tauricum
Berberidales
Berberidaceae
Berberis vulgaris
Mahonia aquifolium
Lardizabalaceae
Akebia quinata
Aristolochiales
Aristolochiaceae
Asarum europaeum
Nephentaceae
Nympheales
Nympheaceae
Nuphar lutea
Nymphaea alba
Victoria regia
Rafflesiales
Rafflesiaceae
Rafflesia arnoldii
Papaverales
Papaveraceae
Papaver somniferum
Papaver orientale
Papaver rhoeas
Papaver dubium
Papaver alpinum
Chelidonium majus
Fumariaceae
Corydalis solida
Corydalis cava
Fumaria schelicheri
Sarraceniales
Sarraceniaceae
Sarracenia purpurea
AI37
17.00-18.50
Tehnica exp.
AI37
Topografie
Bp8
Vineri
8.00-9.50
Fiziologie
BII38
Fitopatologie
AIII119,
9.00-12.00
Topografie
Bp8
10.00-11.50
Sport
Sala sport
Bazele horti
BI20
Agrometeo
IF,et 1, S9
Topografie
Bp8
Fiziologie
BII38
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Agrometeo
IF,et 1, S9
15.00-16.50
17.00-18.50
Ziua
ora
ANUL III
ANUL IV
Grupa 2301
Grupa 2302
AN UNIV. 2015-2016
Grupa 2303
Grupa 2304
Grupa 2401
Grupa 2402
Grupa 2403
Luni
8.00-9.50
TEHNOLOGIE (BI28)
10.00-11.50
VITICULTURA (conac)
Legumicultura
Bp8
Oenologie
conac
Biblioteca
Oenologie
conac
Legumicultura
Bp8
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
MARKETING
15.00-16.50
Politici agricole
BI13
BI13
Politici agricole
Microinmul?ire
sobsol
AMELIORARE (BI28)
17.00-18.50
Marti
8.00-9.50
LEGUMICULTURA (Bpb)
9,00-12,00
10.00-11.50
Legumicultura
Bp8
Viticultura
conac
Arhitectura peis
BI13
Amplelografie
conac
Marketing
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Viticultura
conac
Legumicultura
Bp8
Amplelografie
conac
Marketing
Manag .cal.
BI13
Asigurari
BI13
Legumicultura
Bp9
Oenologie
conac
Tehnologie
BI23
15.00-16.50
Arhitectura peis
BI13
Pomicultura
BI20
Biblioteca
Management
AI49
Manag .cal.
BI13
Asigurari
BI13
17.00-18.50
Miercuri
8.00-9.50
POMICULTURA (Bpb)
MANAGEMENT (BI28)
10.00-11.50
LEGUMICULTURA (Bpb)
Management
AI49
Tehnologie
BI23
Pomologie
BI13
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Amplelografie
conac
Marketing
Microinmul?ire
sobsol
Legumicultura
Bp8
Pomicultura
BI20
Pomologie
BI13
Manag .cal.
BI13
Asigurari
BI13
Management
AI49
15.00-16.50
Microinmul?ire
sobsol
Amplelografie
conac
Marketing
Pomicultura
BI20
POMOLOGIE (Bpb)
17.00-18.50
Joi
8.00-9.50
Microinmul?ire
sobsol
Viticultura
conac
10.00-11.50
Pomicultura
BI20
Legumicultura
Bp8
Ameliorare
Biblioteca
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Ameliorare
Pomologie
BI13
Ameliorare
15.00-16.50
Arhitectura peis
Bp3
OENOLOGIE (Bpb)
15,00-17,50
17.00-18.50
Tehnologie (BI23)
18,00-19,50
Vineri
8.00-9.50
GAZON (Bp9)
10.00-11.50
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Politici agricole
BI13
Gazon
Bp9
Gazon
Bp9
BI13
Politici agricole

15.00-16.50
17.00-18.50

Ziua
ora
ANUL I
ANUL 2
Grupa 2101
Grupa 2102
Grupa 2103
Grupa 2104
Grupa2201
Grupa 2202
Grupa 2203
Grupa 2204
Luni
8.00-9.50
Agrometeo
IF,et 1, S9
10.00-11.50
ARBORICULTURA (Bpb)
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Bazele horticult
BI20
Pedologie
Ap6
Sport
Sala sport
Biochimie
conac
FLORICULTURA (Bpb)
15.00-16.50
17.00-18.50
Marti
8.00-9.50
Agrometeo
IF,et 1, S9
Pedologie
Ap6
Fitopatologie
AIII119, 9-12
Fiziologie
BII38
Arboricultura
Bp3
10.00-11.50
BIOCHIMIE (BI28)
Sport
Sala sport
Fiziologie
BII38
Floricultura
sere
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Biochimie
conac
Ma?ini horticole
sala mecanizare
Pedologie
Ap6
Sport
Sala sport
15.00-16.50
17.00-18.50
elor de ncalzire provin din fisiere meteorologice cu valori mediate pe perioade

mari de timp (20-30 de ani). Temperatura exterioara conventionala de calcul este
determinata pornind de la evaluarea influentei valorilor ce definesc o iarna
conventionala (considernd-se att valorile temperaturii aerului exterior ct si durat
a
de aparitie a acestora), asupra unui element de constructie conventional (cu o a
numita
1
capacitate termica). Valorile obtinute retinute (mai mari dect temperaturile ce p
ot
apare n zonele respective) sunt cele care au o durata de aparitie suficient de ma
re
A B
Figura 1.1.1 Variatia zilnica a temperaturilor medii ale aerului exterior (A) si
variatia anuala a
temperaturii (B) pentru Bucuresti (1: media maximelor; 2: maxima absoluta; 3: me
dia
minimelor; 4: minima absoluta; 5: temperatura medie lunara (media mediilor zilni
ce). a:
valori zilnice; b: valori lunare).
pentru a influenta microclimatul din interiorul cladirilor (restul temperaturilo
r, mai
scazute, au durate de aparitie mici si influenta lor este anulata de comportamen
tul
capacitiv al anvelopei cladirilor). Au fost determinate astfel 4 zone climatice
pentru
harta Romniei (figura 1.1.2), respectiv patru temperaturi conventionale de calcul
asociate. Aceste valori se utilizeaza n corelatie cu un coeficient de corectie (m
:
coeficient de masivitate termica) aplicat n cazul elementelor de constructie cu
capacitate termica diferita de cea a elementului de constructie conventional (pe
ntru
care s-a determinat temperatura conventionala de calcul).
2
Figura 1.1.2 Harta climatica si harta eoliana a Romniei (temperaturi exterioare c
onventionale
de calcul: zona I= -12C; zona II= -15C; zona III= -18C; zona IV= -21C. Viteze de cal
cul
ale vntului n localitati / n afara localitatilor: zona I= 8/10 m/s; zona II= 5/7 m/
s; zona III=
4,5/6 m/s; zona IV= 4/4 m/s).
3
Vntul este produs de miscarea relativa a maselor de aer din atmosfera.
Definirea acestui factor meteorologic se face pe baza vitezei (intensitatii), di
rectiei si
sensului acestuia. Influenta vntului asupra cladirilor se manifesta att asupra
debitelor de aer patrunse n cladiri (ca urmare a cmpului de presiune format n jurul
anvelopei cladirii), ct si asupra racirii elementelor de constructie prin convect
ie.
Valorile de calcul pentru Romnia sunt prezentate n figura 1.1.2.
Umiditatea aerului exterior provine din procesele de vaporizare a apei de pe
scoarta terestra. Valorile nregistrate de statiile meteorologice sunt prelucrate
pentru
definirea valorilor de calcul si valorilor orare ale umiditatii relative. Evolut
ia
umiditatii aerului exterior se face n oglinda fata de cea a aerului exterior (figur
a
1.1.3). Pentru perioada de iarna, acest parametru influenteaza n special transfer
urile
de masa prin anvelopa cladirii.
A B
Figura 1.1.3 Variatia zilnica (A) si variatia anuala (B) a umiditatii relative a
aerului exterior
pentru Bucuresti (1: presiunea vaporilor n iulie; 2: idem n ianuarie; 3: presiunea
partiala n
ianuarie; 4: martie; 5: mai; 6: iulie-septembrie; 7: octombrie; 8: noiembrie; 9:
umiditatea
relativa; 10: presiunea vaporilor.
Radiatia solara constituie sursa principala a energiei atmosferice. Radiatia
solara n zilele nsorite din sezonul rece contribuie la aporturi importante de cald
ura
n ncaperile cu expunere spre S, SE, SV; de asemenea, fatadele mai nsorite sunt
mai calde, deci pierderile de caldura prin aceste elemente de constructie sunt m
ai
4
mici (datorita temperaturii mai mari si a gradului de umiditate mai redus). Pent
ru
instalatiile de ncalzire, data fiind variabilitatea valorica a radiatiei solare, n
calculele
de dimensionare nu se considera efectul nsoririi dect prin prevederea unor corecti
i
aplicate necesarului de caldura al ncaperilor cu expunere diferita la radiatia so
lara.
A B C
Figura 1.1.4 Caracteristici ale radiatiei solare: A: Valori ale radiatiei solare
directe si difuze
pentru diferite grade de nebulozitate (T=1: atmosfera curata; T=3...4: atmosfera
n orase mari;
T=4...6: atmosfera n zone industriale); B: Radiatia solara n luna iulie pentru Buc
uresti;
C: Energia receptata la nivelul atmosferei, la diverse latitudini.
5
1.2 Microclimatul n interiorul cladirilor
Microclimatul realizat de sistemele de ncalzire, racire sau climatizare
completeaza si defineste rolul de adapost pentru activitatile umane al cladirilor
fata
de solicitarile mediului exterior. Microclimatul realizat ntr-o cladire devine di
n ce n
ce mai important n definirea valorii unei cladiri, n corelatie cu consumurile
energetice implicate si cu impactul asupra mediului nconjurator.
Notiunea mai generala de confort resimtit ntr-o ambianta interioara de catre o
persoana este o notiune complexa care depinde de mai multi factori, dintre care
se pot
mentiona cei mai importanti:
- lipsa senzatiei de cald sau de rece (confort termic),
- compozitia chimica a aerului respirat,
- luminozitatea realizata n incinta (confort optic),
- nivelul de zgomot, nivelul de vibratii (confort acustic),
- factori estetici, etc.
Instalatiile de ncalzire pot sa realizeze doar o parte din conditiile necesare de
confort termic (actionnd direct sau indirect asupra temperaturii aerului interior
,
temperaturii suprafetelor delimitatoare si vitezei curentilor de aer generati de
aparatele terminale).
Particularitatile organismului uman
Confortul termic poate fi definit prin lipsa senzatiei de cald sau de rece
resimtita de o persoana cu anumite caracteristici (vrsta, sex, greutate, naltime,
stare
de sanatate, stare psihologica, cultura), care depune o anumita activitate sau c
are este
n repaus si care poarta o anume mbracaminte; aceasta senzatie reflecta o stare de
echilibru termic a corpului omenesc (adica egalitatea ntre caldura interna produs
a n
organism n urma proceselor metabolice si caldura evacuata spre exteriorul corpulu
i,
n scopul mentinerii temperaturii corpului la valori optime), fara solicitarea exc
esiva
a sistemului termoregulator al organismului.
Asigurarea n bune conditii a vietii celulare a corpului omenesc implica
pastrarea constanta a temperaturii acestuia, la valorile necesare. Pentru aceast

a,
6
organismul uman produce prin arderi (oxidarea alimentelor n sistemul digestiv) un
flux de energie care este utilizat pentru a efectua lucru mecanic, iar diferenta
(mult
mai mare) este disipata n exteriorul corpului sub forma de caldura. Starea de
echilibru termic a corpului uman poate fi scrisa sub forma :
M = Mth + L (W) (1.2.1)
In care: M - fluxul de energie produs de organism (metabolismul) (W),
Mth - fluxul de energie disipat spre exterior sub forma de caldura (W),
L - puterea consumata de organism pentru a produce lucru mecanic n
diferite activitati (W).
Fluxul de energie produs de organism n stare de repaos poarta numele d
Miercuri
8.00-9.50
Pedologie
Ap6
Biochimie
conac
Botanica
BII42
Ma?ini horticole
sala mecanizare
Tehnica exp.
AI37
Floricultura
sere
Arboricultura
Bp3
Fitopatologie
AIII119,
9.00-12.00
10.00-11.50
BOTANICA (BI28)
Floricultura
sere
Arboricultura
Bp3
Sport
Sala sport
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Ma?ini horticole
sala mecanizare
Botanica
BII42
Arboricultura
Bp3
Fitopatologie
AIII119,
13.00-16.00
Floricultura
sere
Tehnica exp.
AI37
15.00-16.50
Sport
Sala sport
17.00-18.50
Joi
8.00-9.50
PEDOLOGIE (Bpb)
ECOLOGIE (BI28)
10.00-11.50
FIZIOLOGIE (BI28)
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Botanica
BII42
Sport
Sala sport
Biochimie
conac
Bazele horti
BI20
TOPOGRAFIE (BI28)
15.00-16.50
Bazele horti
BI20
Ma?ini horticole
sala mecanizare
Botanica
BII42
Sport
Sala sport
Topografie
Bp8
Tehnica exp.
AI37
17.00-18.50
Tehnica exp.
AI37
Topografie
Bp8
Vineri
8.00-9.50
Fiziologie
BII38
Fitopatologie
AIII119,
9.00-12.00
Topografie
Bp8
10.00-11.50
Sport
Sala sport
Bazele horti
BI20
Agrometeo
IF,et 1, S9
Topografie
Bp8
Fiziologie
BII38
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Agrometeo
IF,et 1, S9
15.00-16.50
17.00-18.50
AN UNIV. 2015-2016
Ziua
ora
ANUL III
ANUL IV
Grupa 2301
Grupa 2302
Grupa 2303
Grupa 2304
Grupa 2401
Grupa 2402
Grupa 2403
Luni
8.00-9.50
TEHNOLOGIE (BI28)
10.00-11.50
VITICULTURA (conac)
Legumicultura
Bp8
Oenologie
conac
Biblioteca
Oenologie
conac
Legumicultura
Bp8
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
MARKETING
15.00-16.50
Politici agricole
BI13
BI13
Politici agricole
Microinmul?ire
sobsol
AMELIORARE (BI28)
17.00-18.50
Marti
8.00-9.50
LEGUMICULTURA (Bpb)
9,00-12,00
10.00-11.50
Legumicultura
Bp8
Viticultura
conac
Arhitectura peis
BI13
Amplelografie
conac
Marketing
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Viticultura
conac
Legumicultura
Bp8
Amplelografie
conac
Marketing
Manag .cal.
BI13
Asigurari
BI13
Legumicultura
Bp9
Oenologie
conac
Tehnologie
BI23
15.00-16.50
Arhitectura peis
BI13
Pomicultura
BI20
Biblioteca
Management
AI49
Manag .cal.
BI13
Asigurari
BI13
17.00-18.50
Miercuri
8.00-9.50
POMICULTURA (Bpb)
MANAGEMENT (BI28)
10.00-11.50
LEGUMICULTURA (Bpb)
Management
AI49
Tehnologie
BI23
Pomologie
BI13
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Amplelografie
conac
Marketing
Microinmul?ire
sobsol
Legumicultura
Bp8
Pomicultura
BI20
Pomologie
BI13
Manag .cal.
BI13
Asigurari
BI13
Management
AI49
15.00-16.50
Microinmul?ire
sobsol
Amplelografie
conac
Marketing
Pomicultura
BI20
POMOLOGIE (Bpb)
17.00-18.50
Joi
8.00-9.50
Microinmul?ire
sobsol
Viticultura
conac
10.00-11.50
Pomicultura
BI20
Legumicultura
Bp8
Ameliorare
Biblioteca
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Ameliorare
Pomologie
BI13
Ameliorare
15.00-16.50
Arhitectura peis
Bp3
OENOLOGIE (Bpb)
15,00-17,50
17.00-18.50
Tehnologie (BI23)
18,00-19,50
Vineri
8.00-9.50
GAZON (Bp9)
10.00-11.50
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Politici agricole
BI13
Gazon
Bp9
Gazon
Bp9
BI13
Politici agricole
15.00-16.50
17.00-18.50

Ziua
ora
ANUL I
ANUL 2
Grupa 2101
Grupa 2102
Grupa 2103
Grupa 2104
Grupa2201
Grupa 2202
Grupa 2203
Grupa 2204
Luni
8.00-9.50
Agrometeo
IF,et 1, S9
10.00-11.50
ARBORICULTURA (Bpb)
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Bazele horticult
BI20
Pedologie
Ap6
Sport
Sala sport
Biochimie
conac
FLORICULTURA (Bpb)
15.00-16.50
17.00-18.50
Marti
8.00-9.50
Agrometeo
IF,et 1, S9
Pedologie
Ap6
Fitopatologie
AIII119, 9-12
Fiziologie
BII38
Arboricultura
Bp3
10.00-11.50
BIOCHIMIE (BI28)
Sport
Sala sport
Fiziologie
BII38
Floricultura
sere
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Biochimie
conac
Ma?ini horticole
sala mecanizare
Pedologie
Ap6
Sport
Sala sport
15.00-16.50

17.00-18.50
Miercuri
8.00-9.50
Pedologie
Ap6
Biochimie
conac
Botanica
BII42
Ma?ini horticole
sala mecanizare
Tehnica exp.
AI37
Floricultura
sere
Arboricultura
Bp3
Fitopatologie
AIII119,
9.00-12.00
10.00-11.50
BOTANICA (BI28)
Floricultura
sere
Arboricultura
Bp3
Sport
Sala sport
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Ma?ini horticole
sala mecanizare
Botanica
BII42
Arboricultura
Bp3
Fitopatologie
AIII119,
13.00-16.00
Floricultura
sere
Tehnica exp.
AI37
15.00-16.50
Sport
Sala sport
17.00-18.50
Joi
8.00-9.50
PEDOLOGIE (Bpb)
ECOLOGIE (BI28)
10.00-11.50
FIZIOLOGIE (BI28)
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Botanica
BII42
Sport
Sala sport
Biochimie
conac
Bazele horti
BI20
TOPOGRAFIE (BI28)
15.00-16.50
Bazele horti
BI20
Ma?ini horticole
sala mecanizare
Botanica
BII42
Sport
Sala sport
Topografie
Bp8
Tehnica exp.
AI37
17.00-18.50
Tehnica exp.
AI37
Topografie
Bp8
Vineri
8.00-9.50
Fiziologie
BII38
Fitopatologie
AIII119,
9.00-12.00
Topografie
Bp8
10.00-11.50
Sport
Sala sport
Bazele horti
BI20
Agrometeo
IF,et 1, S9
Topografie
Bp8
Fiziologie
BII38
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Agrometeo
IF,et 1, S9
15.00-16.50
17.00-18.50
AN UNIV. 2015-2016
Ziua
ora
ANUL III
ANUL IV
Grupa 2301
Grupa 2302
Grupa 2303
Grupa 2304
Grupa 2401
Grupa 2402
Grupa 2403
Luni
8.00-9.50
TEHNOLOGIE (BI28)
10.00-11.50
VITICULTURA (conac)
Legumicultura
Bp8
Oenologie
conac
Biblioteca
Oenologie
conac
Legumicultura
Bp8
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
MARKETING
15.00-16.50
Politici agricole
BI13
BI13
Politici agricole
Microinmul?ire
sobsol
AMELIORARE (BI28)
17.00-18.50
Marti
8.00-9.50
LEGUMICULTURA (Bpb)
9,00-12,00
10.00-11.50
Legumicultura
Bp8
Viticultura
conac
Arhitectura peis
BI13
Amplelografie
conac
Marketing
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Viticultura
conac
Legumicultura
Bp8
Amplelografie
conac
Marketing
Manag .cal.
BI13
Asigurari
BI13
Legumicultura
Bp9
Oenologie
conac
Tehnologie
BI23
15.00-16.50
Arhitectura peis
BI13
Pomicultura
BI20
Biblioteca
Management
AI49
Manag .cal.
BI13
Asigurari
BI13
17.00-18.50
Miercuri
8.00-9.50
POMICULTURA (Bpb)
MANAGEMENT (BI28)
10.00-11.50
LEGUMICULTURA (Bpb)
Management
AI49
Tehnologie
BI23
Pomologie
BI13
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Amplelografie
conac
Marketing
Microinmul?ire
sobsol
Legumicultura
Bp8
Pomicultura
BI20
Pomologie
BI13
Manag .cal.
BI13
Asigurari
BI13
Management
AI49
15.00-16.50
Microinmul?ire
sobsol
Amplelografie
conac
Marketing
Pomicultura
BI20
POMOLOGIE (Bpb)
17.00-18.50
Joi
8.00-9.50
Microinmul?ire
sobsol
Viticultura
conac
10.00-11.50
Pomicultura
BI20
Legumicultura
Bp8
Ameliorare
Biblioteca
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Ameliorare
Pomologie
BI13
Ameliorare
15.00-16.50
Arhitectura peis
Bp3
OENOLOGIE (Bpb)
15,00-17,50
17.00-18.50
Tehnologie (BI23)
18,00-19,50
Vineri
8.00-9.50
GAZON (Bp9)
10.00-11.50
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Politici agricole
BI13
Gazon
Bp9
Gazon
Bp9
BI13
Politici agricole
15.00-16.50
17.00-18.50
erberidales
Berberidaceae
Berberis vulgaris
Mahonia aquifolium
Lardizabalaceae
Akebia quinata
Aristolochiales
Aristolochiaceae
Asarum europaeum
Nephentaceae
Nympheales
Nympheaceae
Nuphar lutea
Nymphaea alba
Victoria regia
Rafflesiales
Rafflesiaceae
Rafflesia arnoldii
Papaverales
Papaveraceae
Papaver somniferum
Papaver orientale
Papaver rhoeas
Papaver dubium
Papaver alpinum
Chelidonium majus
Fumariaceae
Corydalis solida
Corydalis cava
Fumaria schelicheri
Sarraceniales
Sarraceniaceae
Sarracenia purpurea
Ziua
ora
ANUL I
ANUL 2
Grupa 2101
Grupa 2102
Grupa 2103
Grupa 2104
Grupa2201
Grupa 2202
Grupa 2203
Grupa 2204
Luni
8.00-9.50
Agrometeo
IF,et 1, S9
10.00-11.50
ARBORICULTURA (Bpb)
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Bazele horticult
BI20
Pedologie
Ap6
Sport
Sala sport
Biochimie
conac
FLORICULTURA (Bpb)
15.00-16.50
17.00-18.50
Marti
8.00-9.50
Agrometeo
IF,et 1, S9
Pedologie
Ap6
Fitopatologie
AIII119, 9-12
Fiziologie
BII38
Arboricultura
Bp3
10.00-11.50
BIOCHIMIE (BI28)
Sport
Sala sport
Fiziologie
BII38
Floricultura
sere
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Biochimie
conac
Ma?ini horticole
sala mecanizare
Pedologie
Ap6
Sport
Sala sport
15.00-16.50
17.00-18.50
Miercuri
8.00-9.50
Pedologie
Ap6
Biochimie
conac
Botanica
BII42
Ma?ini horticole
sala mecanizare
Tehnica exp.
AI37
Floricultura
sere
Arboricultura
Bp3
Fitopatologie
AIII119,
9.00-12.00
10.00-11.50
BOTANICA (BI28)
Floricultura
sere
Arboricultura
Bp3
Sport
Sala sport
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Ma?ini horticole
sala mecanizare
Botanica
BII42
Arboricultura
Bp3
Fitopatologie
AIII119,
13.00-16.00
Floricultura
sere
Tehnica exp.
AI37
15.00-16.50
Sport
Sala sport
17.00-18.50
Joi
8.00-9.50
PEDOLOGIE (Bpb)
ECOLOGIE (BI28)
10.00-11.50
FIZIOLOGIE (BI28)
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Botanica
BII42
Sport
Sala sport
Biochimie
conac
Bazele horti
BI20
TOPOGRAFIE (BI28)
15.00-16.50
Bazele horti
BI20
Ma?ini horticole
sala mecanizare
Botanica
BII42
Sport
Sala sport
Topografie
Bp8
Tehnica exp.
AI37
17.00-18.50
Tehnica exp.
AI37
Topografie
Bp8
Vineri
8.00-9.50
Fiziologie
BII38
Fitopatologie
AIII119,
9.00-12.00
Topografie
Bp8
10.00-11.50
Sport
Sala sport
Bazele horti
BI20
Agrometeo
IF,et 1, S9
Topografie
Bp8
Fiziologie
BII38
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Agrometeo
IF,et 1, S9
15.00-16.50
17.00-18.50
Ziua
ora
ANUL III
ANUL IV
Grupa 2301
Grupa 2302
Grupa 2303
Grupa 2304
Grupa 2401
Grupa 2402
Grupa 2403
Luni
8.00-9.50
TEHNOLOGIE (BI28)
10.00-11.50
AN UNIV. 2015-2016
VITICULTURA (conac)
Legumicultura
Bp8
Oenologie
conac
Biblioteca
Oenologie
conac
Legumicultura
Bp8
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
MARKETING
15.00-16.50
Politici agricole
BI13
BI13
Politici agricole
Microinmul?ire
sobsol
AMELIORARE (BI28)
17.00-18.50
Marti
8.00-9.50
LEGUMICULTURA (Bpb)
9,00-12,00
10.00-11.50
Legumicultura
Bp8
Viticultura
conac
Arhitectura peis
BI13
Amplelografie
conac
Marketing
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Viticultura
conac
Legumicultura
Bp8
Amplelografie
conac
Marketing
Manag .cal.
BI13
Asigurari
BI13
Legumicultura
Bp9
Oenologie
conac
Tehnologie
BI23
15.00-16.50
Arhitectura peis
BI13
Pomicultura
BI20
Biblioteca
Management
AI49
Manag .cal.
BI13
Asigurari
BI13
17.00-18.50erberidales
Berberidaceae
Berberis vulgaris
Mahonia aquifolium
Lardizabalaceae
Akebia quinata
Aristolochiales
Aristolochiaceae
Asarum europaeum
Nephentaceae
Nympheales
METATRACHEALIS {gr. e,t? dindarat", t?a?e?a trahee"), metatraheal, dispus n fsii tang
entiale pe
vasele parenchimatice lemnoase [metatracheal; metatracheal ; mtatracheal ;
metatrachealis ; ???????????????]
294 METATROPHIA f, METATROPHISMUS m (gr. et? cu", t??f??
aliment"), metatrofie, nutritia bacteriilor limitata la substantele produse
de organismele superioare (Jones)
[metatrophy ; Metatrophie ; mtatrophie; metatrofia; ??????????]
295 METATYPIA (gr. et? contra",
t?p?? model"), metatipie, variatia
anormala a numarului pieselor florale
[metatypy ; Metalypie ; mtatypie ;
metatipia; ?????????]
296 METATYPUS m (gr. et? cu"),

metatip, exemplar din locul clasic,
cu autenticitate recunoscuta chiar de
autorul taxonului [metatype; Metatypus ; metatype ; metatipus ; ???????]
297 METAXENIA ? (gr. -, ????? strain"),
metaxenie, influenta polenului strain
asupra tesutului unui organ (fruct)
[metaxenia ; Metaxenie ; metaxenie ;
metaxnia; ??????????]
298 METAXENICUS (gr. - -) -* heteroecicus
299 METAXYLEMA ? (gr. et? peste",
????? lemn"), metaxilem, xilem central secundar cu lumenl mai larg,
suprapus liberului (Scott) [metaxylem;
Metaxylem; mtaxylme; metaxilem;
???????????] -^ deutoxylema
300 METEORICUS, meteoric, care se
deschide si se nchide n functie de
conditiile atmosferice (floare) [meteoric ; meteorisch ; mtorique ; meteorikus, id
orzo ; ?????????????]
301 ME TIENS (metior), masurnd, avnd
dimensiunea de (petiolus 5 cm metiens
petiolul masurnd n lungime 5 cm)
[measuring; messend; mesurant; m
retu ; ??????????]
302 METONYMUM ? (gr. -, d?sa
nume"), metonim, nume de nla
turat din cauza unui alt nume legitim
mai vechi, referitor la un alt taxon
din acelasi gen [metonym; Metonym;
metonyme; metonim; ???????]
303 METROCLINIA (gr. ?t?? mama", ????? a se nclina") -+ matroclinia
304 METROGONIDIUM ? (gr.-, ?????
urmas")
heterocystis
305 METULA f, metula, ramura sporifera (Fungi) [metula ; Metula ; metule ;
metula; ??????]
METULIFORMIS 310
306 METULIFORMIS -? pyramidalis
307 MICANS (mico) > lucidus, lucens,
fulgens, nitens, splendens, -phanus
308 MICELLA f, micela, agregat de molecule submicroscopice din membrana
celulara (Ngeli) [micella; Mizelle;
micelle ; micella ; ???????]
309 MICR-, MICRO- (gr. ????? mic"),
mic, marunt (micracanthus, micradenius, microcarpus, microrrhizus) [small- ;
klein-; petit; kis-, apr-; ?????-,
?????] parvi-, tytth310 MICROAROPHILUS (gr. -, ???
aer", f???? a iubi"), microaerofil,
care traieste n mediu sarac n oxigen
(bacterii) [microaerophilous ; mikroaerophil ; microaerophile ; mikroaerofil, ke
vs oxignt ignylo; ????????????????]
311 MICROANALYSIS f (gr. - a?a?p???
analiza"), microanaliza, analiza unor
substante n cantitati foarte mici prin
procedee chimice speciale [microanalyse ; Mikroanalyse ; microanalyse ;
mikroaanlizis ; ???????????]
312 MICROAPLANOGAMETA f (gr.-,
ap?a??? neratacitor", ?a?t?? sot"),
microaplanogamet, aplanogamet mascul (Conjugatae) [microaplanogamete ;
Mikroaplanogamet ; microaplanogamete; mikroaplanogameta ; ?????????????????]
313 MIC ROAPLANOS PORA f (gr.--,

sp??? samnta"), microaplanospor,
aplanospor mic (Thaxter) [microaplanospore ; Mikroaplanospore ; microaplanospore
; mikroaplanospra ; ????????????????]
314 MICRORENTHOS ? (gr. -, ?????
adncime"), microbentos, bentosul
apelor bogate n substante organice,
continnd alge, schizomicete etc. [microbenthos; Mikrobenthos ; micro benthos ; mi
krobentosz ; ???????????]
315 MICRORIOLOGIA f (gr. -, ???
viata", ????? vorbire"), microbiologie, studiul microorganismelor, ndeosebi a micro
bilor [microbiology;
Mikrobiologie ; microbiologie ; mikrobiolgia ; ?????????????]
316 MICRORLASTUM ? (gr.-, ?ast??
lastar") brachyblastum
317 MICROCENTRUM ? (gr. -, ???t???
centru") * centrosoma
318 MICROCLIMA ? (gr.-, ???a climat"), microclima 1. Clima locala a
unui teritoriu mai restrns (vale, pisc).
2. Clima unei plante solitare stabilita
la mica naltime deasupra solului
[microclimate ; Mikroklima, Kleinklima, Standortsklima ; microclimat ;
mikroklima, helyi klima ; ???????????]
319 MICROCONIDIUM ? (gr. -, ????d???
praf"), microconidie, conidie mica
(Peronosporaceae) [microconidium ;
Mikrokonidium ; microconidie ; mikrokonidium ; ????????????]
320 MICROCYSTA f, MICROCYSTIS
f (gr. -, ??st?? punga"), microcist,
cistospor; celula ameboidala care se
nconjoara cu o membrana groasa,
devenind un spor de conservare (Myxomyctes) [microcyst ; Mikrozyste ;
microcyste ; mikrociszta ; ??????????]
? cystospora, carpospora
321 MICROELEMENTA ? pl (gr.-,
lat. elementum element,component"),
microelemente, oligoelemente, componentii secundari din corpul plantelor,
aflati n cantitati foarte reduse (fier,
natriu etc.) [microelements; Mikroelemente ; microelements ; mikroelemek, oligoe
lemek, nyomelemek; ?????????????] -* oligoelementa
322 MICROEVOLUTIO f (gr.-, lat.
evolutio evolutie"), microevolutie
1. Evolutia taxonilor infraspecifici
(Rensch). 2. Procesele de adaptare
si de diferentiere referitoare la grupe
de organisme mai mici si taxoni de
categorie inferioara (Bauer) [microevolution; Mikroevolution ; microvolution ; mi
kroevolci ; ?????????????] > microphylogenesis
323 MICROFLORA (gr.-, lat. flora
flora"), microflora. 1. Flora microscopica (bacterii, alge) a unui spatiu
redus (din jurul radacinii etc.). 2.
Flora alpina scunda (Freshfield) [microflora ; Mikroflora ; microflore ; mikroflr
a; ??????????]
324 MICROGAMETA f (gr. -, ?a?t??
sot"), microgamet, gamet mascul
mobil, mai mic dect macrogametul
(Algae) ; androgamet [microgamete ;
Mikrogamet; microgamte; mikrogameta; ???????????]
spermatozoon,
spermium
325 MICROGAMETANGIUM ? (gr.-,
???e??? vas") androgametangium

326 MICROGAMETOPHYTON ? (gr. - -,
f?t?? planta"), microgametofit, gametofitul mascul [microgametophyte ;
Mikrogametophyt ; microgametophyte ;
mikrogametofiton ; ??????????????]
327 MICROGAMIA f (gr.-, ???? casa
torie"), microgamie, merogamie; pro311 MICROPYLE
ces de fecundare la ???? copuleaza
merogameti mai mici dect n cazul
hologamiei (Meisenheimer) [microgamy,
merogamy ; Mikrogamie, Merogamie ;
microgamie, merogamie; mikrogmia,
merogmia; ??????????, ?????????]
> merogmia
328 MICROGONIDIUM ? (gr. - ????d???
urmas"), microgonidie 1. Corpusculi
mici rezultati din divizarea gonidiei
(Brand). 2. Gonidie mica (Algae,
Lichenes) [microgonidium ; Mikrogonidium ; microgonidie ; mikrogonidium ;
????????????] leptogonidium
329 MICROMERUS (gr. -, ???? parte"),
micromer, cu parti sau diviziuni mici
[micromerous ; kleinteilig, kleingliederig; micromre; kisosztat, apr
tag; ???????????]
330 MICROMUTATIO I (gr. -, lat.
mutatio schimbare"), micromutatie,
mutatie n substanta ereditara, urmata
de schimbari mici de caractere [micromutation ; Mikromutation, Kleinmutation ; m
icromutation ; mikromutci; ????????????]
331 MICRON ? (gr.-), micron, a mia
parte dintr-un milimetru [micron;
Mikron ; micron ; mikron ; ??????]
332 MICRONUCLEOLUS m (gr. -, nucleolus samnta mica"), micronucleul,
corpuscul mic lnga nucleol si de
aceeasi natura cu acesta (Dangeard)
[micronucleolus ; Mikronukleolus ; micronucleole; mikronukleolusz ; ????????????
??]
333 MICRONUCLEUS m (gr.-, lat.
nucleus samnta"), micronucleu, nucleu supranumerar mic din citoplasma
[micronucleus ; Mikronukleus, Kleinkern ; micronucleus ; mikronukleusz ;
????????????]
> paranucleus
334 MICROORGANISMUS m (gr.-, lat.
Organismus organism"), microorganism, organism microscopic (bacterie,
alga) [microorganism ; Mikroorganismus ; microorganisme ; mikroorganizmus; ?????
????????]
335 MICROPARASITUS m (gr.-, pa??
s?t?? parazit"), microparazit, parazit de dimensiuni microscopice
[microparasite ; Mikroparasit, Kleinschmarotzer ; microparasite ; mikroparazita
; ????????????]
336 MICROPHANEROPHYTA ? pl (gr.fa?e??? vizibil", f?t?? planta"),
microfanerofite, bioforma a fanerofitelor cuprinznd arbori si arbusti
sempervirescenti, nalti de 2
8 m
(Raunkiaer) [microphanerophytes ; Mikrophanerophyten ; microphanerophytes; mikro
fanerofitk ; ???????????????]
337 MICROPHYLOGENESIS t (gr.-,
f???? trib", ???es?? origina") -^
microevolutio
338 MICROPHYTA ? pl (gr.-), microfite, organisme vegetale de dimensiuni

foarte mici, ce pot fi recunoscute numai cu lupa sau cu microscopul;
bacterii [microphytes ; Mikrophyten ;
microphytes ; mikrofitk ; ?????????]
339 MICROPHYTOLOGIA f (gr. - ,
????? vorbire"), microfitologie 1.
Studiul organismelor vegetale microscopice. 2. Bactriologie [microphytology; Mikr
ophytologie ; microphytologie ; mikrofitolgia ; ??????????????]
340 MICROPHYTOPLANCTON ? (gr.
, p?a??t?? ratacitor"), microfitoplancton, microplancton vegetal [microphytoplankt
on ; Mikrophytoplankton ; microphytoplancton ; mikrofitoplankton ; ?????????????
????]
341 MICROPLANCTON ? (gr. - ) ,
microplancton, planctonul microscopic [microplankton ; Mikroplankton ;
microplancton ; mikroplankton ; ?????????????]
342 MICROPLANOGAMETA (gr.-,
p????? ratacitor", '?a?t?? sot"),
microplanogamet, planogamet mascul
mic [microplanogamete ; Mikroplanogamet; microplanogamete; mikroplanogameta; ???
?????????????]
343 MICROPLEUSTON ? (gr. -, p?e?st???? navigabil"), micropleuston, ansamblul plantelor care plutesc liber
n
ape [micropleuston ; Mikropleuston ;
micropleuston; mikropleuszton; ?????????????]
344 MICROPROTHALLIUM ? (gr.p???a???? ???? creste repede"), microprotal, protal mascul; gametofitul
mascul f'^S'e/agineZZaj[microprothallium ;
Mikroprothallium ; microprothalle ; hm
elo telep ; ???????????????]
345 MICROPYCNIDIUM ? (gr.-, p??
??? dens") * pycnidium
346 MICROPYLE f (gr. -, p??? poarta"),
inicropil 1. Orificiu la partea terminala a ovulului prin care patrunde
de obicei tubul polinic. 2. Orificiul
integumentului seminal pe unde iese
radicula [micropyle ; Mikropyle, Keimmund, Keimloch; micropyle; mikropile, csraka
pu, magrgyburok-nyls ;
?????????, ????????, ??????????]
MICROSCLEROTI UM 812
347 MICROSCLEROTIUM ? (gr. -, s???
??? tare"), microsclerot, sclerot modificat, care dupa ? perioada de repaus,
n conditii favorabile de viata da
nastere unui periteciu (Zukal) [microsclerote; Mikrosklerotium ; microsclerote ;
mikroszklerotium ; ??????????????]
348 MICROSCOPICUS (gr. -, s??p??
a observa"), microscopic, care poate
fi examinat numai cu microscopul
[microscopic ; mikroskopisch ; microscopique ; mikroszkopikus ; ????????????????
]
349 MICROSESTON f (gr. -, s?st??
cernut"), microseston, seston cu componenti de dimensiuni microscopice
[microseston ; Mikroseston ; microseston ; mikroszeszton ; ???????????]
350 MICROSOMA ? (gr. -, s&a corp"),
microzom, incluziuni citoplasmatice
granulre [microsome ; Mikrosom, Plasmakrnchen ; Kleinkrperchen ; microsome; mikroszm
a; ?????????] -^
desmochondria, merosoma, cytomicrosoma
351 MICROSORUS m (gr. -, s???? gra
mada"), microsor, grup de sporangii
mascule (Azolla) [microsorus ; Mikrosorus; microsorus; mikroszorus; ??????????]

352 MICROSPECIES f [gr. -, lat. species
specie"), microspecie 1. Specie mica
facnd parte dintr-o specie colectiva.
2. Subspecie. 3. lordanon [microspecies ; Kleinart ; microspecies ; mikrospecies
z, kisfaj ; ????????, ????????] Jordnon
353 MICROSPORA f (gr. -, sp??? samnta"), microspor 1. Spor mascul
dnd nastere unui protal mascul (Cryptogamae). 2. Grauncior de polen
(Anthophyta) [microspore, pollen-grain;
Mikrospore, Kleinspore, Bltenstaub; microspore, grain de pollen;
mikrospra, hmspra, virgporszem ;
??????????, ????????? ????????] > androspora, androgo nidium
354 M 1?ROS PORANGI UM ? (gr.-,
???e??? vas"), microsporange. 1.
Sporange eu microspori. 2. Sac polinic
[microsporangium, pollen sac; Mikrosporangium, Pollensack; microsporange, sac po
llinique; mikrosporngium,
mikrospratart, pollenzsk ; ??????????????, ????????? ?????] > ??drosporangium
355 MICROSPOROCYTIS, -IDIS f (gr. -,
??t?? cutie"), microsporocit, celula
care produce microspori [microsporocyte; Mikrosporozyt ; microsporocyte ;
mikrosporocita ; ?????????????]
356 MICROSPOROGENESIS f (gr. - ,
???es?? nastere"),? microsporogeneza,
formarea si dezvoltarea microsporilor,
polenului [microsporogenesis ; Mikrcsporenbildung, Mikrosporogenese ; microsporo
gense ; raikrospra-kpzods;
???????????????]
357 MICROSPOROPHORUM ? (gr.- f????
purtator"), microsporofor, suportul
microsporilor [microsporophore ;
Mikrosporentrager ; microsporophore ;
mikrospratart ; ?????????????]
358 MICROSPOROPHYLLUM ? (gr. - ,
f????? frunza"), microsporofila/. Organ foliar care produce microsporangi
(Cryptogamae). 2. Stamina (Gymno
spermae, Angiospermae) [microsporophyll, stamen ; Mikrosporophyll, Staubblatt; m
icrosporophylle, etamine; mikrosporofiUum, milu>ospra-termo levl, porz ; ??????????
????, ???????]
-> androphyllum
359 MICROSTYLIA f (gr. -, st???? columna"), microstilie, brachistilie ; heterosti
lie la care unele flori au stile
scurte si filamente staminale lungi
[microstyly, brachystyly; Kurzgriffeligkeit, Mikrostylie; microstylie, brachysty
lie; mikrosztilia, bibeszlrvidsg; ???????????]
360 MICROSTYLOS PORA f (gr. - , sp???
samnta"), microstilospor, stilospor
de dimensiuni mici [microstylospore ;
Mikrostylospore ; microstylospore ; mikrostilospra ; ???????????????]
361 MICROTAXONOMIA f (gr. -, t????
ordine", ???? lege"), microtaxonomie, taxonomia unitatilor infraspecifice [microtax
onomy ; Mikrotaxonomie ; microtaxinomie ; mikrotaxonomia; ???????????????]
362 MICROTHERMOPHILUS[gT.- ??
?? caldura", f???? a iubi"), microtermofil, care creste n zona cu
clima temperata rece (1
15) din regiunea boreala [microthermophilous ;
mikrothermophil ; microthermophile ;
mikrotermofil ; ?????????????????]
363 MICROTHERMOPHYTA ? pl (gr. f?t?? planta"), microtermofite, plante boreale [microthermophyta, boreal
plants; Mikrothermophyten, Borealpflanzen; microthermophytes, plantes

borales; mikrotermofitk; ??????????????]
364 MICROZOOSPORA f (gr. -, ????
animal", sp??? samnta"), microzoospor, zoospor de talie mica (Uloihrix) [microzoosp
ore ; Mikrozoospore ;
313 MODIOLARIS
microzoGsporo ; mikrozoospra ; ?????????????]
365 MIGRANS, MIGRATORI US, migrant, migrator (amidon, celula, planta) [migratory
, migrant, wandering;
wandernd; migrant, migratoire; vndorl ; ???????????]
366 MIHI (dativ de la ego) -^ m, nobis
367 MILLE- (lat. mille o mie"), eu numeroase (milleflorus, millefoiius, millegran
us, millepunctatus) [many- ; viel- ;
beaucoup ; sok- ; ?????-]
> multi-,
myria -, pluri -, poly368 MILLIMICRON ? (lat. mille ?
mie", gr. ????? mic"), milimicron,
a mia parte a micronului si a milioana
parte din mm [millimicron ; Millimikron ; millimicron ; millimikron ; ??????????
?]
369 MINERALISATIO ?, mineralizare,
depozitarea unor substante minerale
(oxalat de calciu, bioxid de siliciu etc.)
pe sau n membrana celulara (Equisetum, Lithothamnium ) [mineralization ; Minerali
sierung ; minralisation ;
mineralizci ; ?????????????]
370 ????? TUS, miniat, de culoarea rosie
a miniului (caliciul la Physalis alkekengi) ; de culoarea rosie a coralului
[miniate, red lead-coloured, saturnred, flame-scarlet; mennigrot, mennigfarbig;
rouge minium; mniumvrs; skrtvrs ; ????? ??????, ??????-???????] ^ scarlatinus
371 MINIMUS {8???\.??\?parvus), minim, cel mai mic [smallest, very little ;
der kleinste, sehr klein; le plus petit,
trs petit; legkisebb, nagyon kicsi;
??????????, ????? ?????????]
372 MINOR, MINUS (comp, de la parvus)
mai mic [smaller, less; kleiner; plus
petit, moindre; kisebb; ???????]
373 MINUTI-, MINUTUS, mic de tot,
marunt (minutiflorus, minutifolius )
[minute, tiny, very small; sehr klein,
winzig, minder, vermindert; menu,
mince ; apr ; ?????????] -+ exiguus,
parvulus, pumilus, pusillus
3 74 MISCELLANEUS, MISCELLUS,
amestecat, variat (substantivat uneori
ca titlu de carte: Miscellanea Botanica) [miscellaneous, mixed, mingled ;
gemischt, vermischt; mlang; vegyes, kevert ; ?????????]
375 MISCHOMANIA f (gr. ?s??? pedicel", a??a nebunie"), miscomanie,
ramificarea teratologica excesiva a pedicelilor (Muscari comosum) (Morren)
[mischomany; Mischomanie; mischomanie; mischomnia; ??????????]
376 MITOCHONDRIUM ? (gr. ?t??
fir", ???d??? granula") chondriosoma
377 MITOCLASTICUS (gr. -, ??ast??
spart"), mitoclastic, care anihileaza
cursul normal al mitozei (substanta)
[mitoclastic; mitoklastisch; mitoclastique ; mitoklasztikus ; ????????????????]
378 MITOMA f (gr. -, ??? totalitate") -^
cytomitoma
379 MITOSIS ? (gr. -) -> caryokinesis,
divisio somatMETATRACHEALIS {gr. e,t? dindarat", t?a?e?a trahee"), metatraheal, dis

pus n fsii tangentiale pe
metaxnia; ??????????]
orzo ; ?????????????]
retu ; ??????????]
urmas")
heterocystis
metula; ??????]
METULIFORMIS 310


a; ??????????]
spermatozoon,
spermium
merogmia; ??????????, ?????????]
> merogmia
tag; ???????????]
??]
????????????]
> paranucleus
????????]

; ????????????]
8 m
fanerofitk ; ???????????????]
microevolutio
????]
?????????????]
n
elo telep ; ???????????????]
?????????, ????????, ??????????]

]
a; ?????????] -^
z, kisfaj ; ????????, ????????] Jordnon
???????????????]
????, ???????]
-> androphyllum

mikrotermofil ; ?????????????????]
Ecologia este o stiinta care are drept scop ntelegerea relatiilor dintre organism
e si mediul lor. Etimologia: oikos = casa, gospodarie; logos = cuvnt, discurs, st
iinta.
Notiunea de ecologie a fost folosita pentru prima data de naturalistul Ernst Hae
ckel n lucrarea Generelle Morphologie der Organismen (1866). El considera ecologia
ca ,,stiinta generala a relatiilor dintre organisme si mediul lor nconjurator . Mai
trziu sustinea ca ecologia trebuie nteleasa ca ,,suma cunostintelor referitoare l
a economia naturii . n anul 1869, a publicat urmatoarea definitie: ,,Ecologia este
stiinta economica a organizarii organismelor animale . Ea studiaza relatiile gener
ale ale animalelor att cu mediul lor anorganic, ct si cu cel organic, inclusiv cu
alte fiinte vii si relatiile lor de prietenie si de dusmanie cu alte animale si
plante cu care ele intra n contact direct si indirect, toate acele interrelatii f
oarte complicate pe care Darwin le-a denumit prin expresia - lupta pentru existe
nta .
Definitiile care au urmat sunt ntruct asemanatoare. Ele pun accent pe sistemele bi
ologice supraindividuale:
Odum E. (1971)- ,,ecologia este stiinta care studiaza relatiile organismelor ind
ividuale sau grupurilor de organisme cu ambianta lor vie si nevie ;
Ricklefs (1976) ,, ecologia este stiinta care se ocupa cu studiul plantelor si a
nimalelor ca indivizi, populatii si comunitati vii n interactiunea acestora cu me
diul nconjurator, ca factori fizici, chimici si biologici ai acestuia .
Stugren B. (1975) ,,stiinta a interactiunilor n sistemele supraindividuale ;
Botnariuc N. (1982) ,,ecologia studiaza sistemele supraindividuale de organizare
a materiei vii (populatii, biocenoze, biosfera) integrate n mediul lor abiotic ;
Ionescu Al. (1988) ,,stiinta relatiei dintre vietuitoarele care alcatuiesc o bioc
enoza si dintre acestea si biotop. Ea studiaza fluxul de materie, energie si inf
ormatie care strabate un ecosistem bine delimitat .
Ecologia a fost definita deci, ca fiind ,,studiul interactiunilor dintre organis
me cu mediul lor precum si dintre acestea , ca ,,economia naturii (adica modul de
repartizare a substantei vii pe specii, modul cum se produce, cum circula si cum
se descompune substanta vie) sau ca ,,biologia ecosistemelor .
Cunostintele acumulate n domeniu prezinta importanta n procesul tehnico-stiintific
din agricultura, silvicultura, industrie, n medicina etc. De asemenea, serveste
la elaborarea unor teorii cum ar fi de exemplu cele privind legile care genereaz
a fluxul de energie si circulatia substantelor n biosfera; mecanismele procesului
evolutiv; schimbarea structurii si organizarii materiei vii. Reprezinta o baza
stiintifica a activitatilor de protectia mediului nconjurator si de folosire rati
onala a resurselor naturii.
1.2. Obiectul ecologiei
Ecologia include toate treptele de evolutie: de la cunoasterea productiei si a b
ugetului energetic al unei specii, a mecanismelor de autoreglare a densitatii po
pulatiei, etc. pna la cunoasterea structurii si productivitatii biosferei, caract
erizarea ecologica a marilor regiuni biogeografie si a ecosistemelor.

Obiectul de studiu al ecologiei este foarte complex. Este reprezentat de cunoast
erea, ntelegerea si aplicarea n practica a legilor care determina relatiile divers
elor sisteme biologice cu toti factorii de mediu.
Domeniile directe de studiu ale ecologiei sunt autecologia, sinecologia si demec
ologia, iar cele secundare chimia, biochimia, genetica si fiziologia.
Dupa Nicola T. (1982) n abordarea problemelor ecologiei trebuie sa avem n vedere u
rmatorii factori care conditioneaza evolutia si finalitatea ei ca stiinta:
- economic
datorita pericolului epuizarii resurselor naturale ale mediului;
- tehnico-stiintific
n vederea valorificarii complexe, eficiente a resurselor;
- ecologic propriu-zis priveste echilibrul biologic natura-societate, n conditiil
e poluarii globale a mediului nconjurator;
- social-politic legat de cresterea demografica, alimentatie, politica.
1.3. Subdiviziuni
Autecologia reprezinta studiul relatiilor unei singure specii cu mediul si al ac
tiunii acestuia asupra morfologiei, fiziologiei si etiologiei speciei respective
. Ea este experimentala si inductiva. Deoarece se ocupa de obicei cu studiul rel
atiilor dintre un organism si una sau mai multe variabile ca: umiditate, lumina,
salinitate sau nivelurile nutrientilor, este usor cuantificata si conduce la un
model experimental att pentru cmp, ct si pentru laborator.
Autecologia a contribuit la cel putin doua concepte importante: constanta intera
ctiunii dintre organism si mediul sau si adaptabilitatea genetica a populatiilor
locale la conditiile mediului dat.
Sinecologia reprezinta studiul relatiilor dintre organismele diferitelor specii
si ale acestora cu mediul. Conceptele importante dezvoltate de sinecologie sunt
acelea care se refera la circulatia nutrientilor, bilanturile energetice si dez
voltarea ecosistemica. Sinecologia are legaturi puternice cu geologia, pedologia
, meteorologia si antropologia Ea poate fi subdivizata conform tipurilor de medi
u ca terestra sau acvatica.
Ecologia terestra poate fi la rndul ei subdivizata n ecologia padurilor, pasunilo
r, arctica si a desertului. Ea priveste aspecte legate de microclimat, chimia so
lului, fauna solului, circulatia hidrologica, ecogenetica si productivitatea eco
sistemelor.
Ecosistemele terestre sunt influentate mai mult de organisme si sunt supuse la f
luctuatii mai mari ale mediului dect ecosistemele acvatice. Acestea din urma sunt
afectate ntr-o proportie ridicata de conditiile apei si rezista la variatiile de
temperatura ale mediului.
Ecologia acvatica, numita limnologie, este limitata la ecologia rurilor si a lacu
rilor.
Ecologia marina se ocupa cu viata n mare si estuare.
O ramura care s-a desprins din sinecologie este demecologia care urmareste stabi
lirea legilor referitoare la dinamica populatiilor (natalitate, mortalitate).
Exista si ramuri secundare ale ecologiei: ecologia genetica, ecologia comportame
ntala (studiaza comportamentul animalelor n mediul lor si interactiunile sociale
asupra dinamicii populatiei), ecologia fiziologica, ecologia biogeochimica, ecol
ogia sistemelor.
1.4. Relatiile ecologiei cu alte discipline

Ecologia este o stiinta multidisciplinara. Ea are legaturi cu celelalte stiinte
biologice: fiziologia, morfologia, sistematica, genetica.
- pentru studiul influentei factorilor fizici asupra organismelor ecologia se ba
zeaza pe cunostintele de climatologie, meteorologie, geografie, pedologie, geolo
gie etc.
- pentru migratia atomilor elementelor chimice prin ecosistem utilizeaza date fu
rnizate de geochimie ;
- foloseste matematica si informatica n prelucrarea datelor. Modelarea matematica
permite simularea proceselor din natura care se efectueaza pe perioade de timp n
delungate, asigura prognozarea unor actiuni practice legate de activitatea umana
si de gospodarire a unor ecosisteme naturale.
n practica, modelarea a condus la:
- controlul exploatarii rationale a populatiei de plante si animale;
- controlul gradului de poluare a mediului, impurificarea alimentelor si a apei
cu substante toxice si radioactive;
- elaborarea unor reguli de gospodarire a naturii pe baze ecologice;
optimizarea productiei de biomasa si recolta utila.
1.5. Dezvoltarea ecologiei ca stiinta
Dezvoltarea ecologiei s-a datorat n mare parte botanistilor europeni si americani
, care au efectuat numeroase studii privind comunitatile de plante, vazute din d
oua puncte de vedere. Botanistii europeni au studiat compozitia, structura si di
stributia acestor comunitati, n timp ce americanii au efectuat studii privind dez
voltarea plantelor sau succesiunea lor.
Totusi, dezvoltarea ecologiei poate fi mpartita n doua etape.
Prima etapa a nceput prin fundamentarea din punct de vedere teoretic si practic d
e catre E. Clements (1905) a unor metode cantitative de cercetare n ecologia vege
tala. Pe baza acestor metode, a ntreprins cercetari care i-au permis sa nteleaga p
artial mecanismele succesiunii ecosistemelor din primele faze pna n stadiul de eco
sistem matur, denumit si stadiul de climax climatic (E. Clements, 1916).
n aceeasi perioada a crescut interesul pentru cercetarile referitoare la dinamica
populatiilor. R. Pearl (1920), A. J. Lotka (1925) si V. Voltera (1926) au dezvo
ltat fundamentele matematice pentru studiul populatiilor. Au fost efectuate cerc
etari privind interactiunile dintre pradatori si prada, relatiile de competitie
dintre specii, precum si reglarea populatiilor. Conceptele privind comportamentu
l instinctiv si agresiv au fost dezvoltate de K. Lorenz si N. Tinbergen, iar rol
ul comportamentului social n reglarea populatiilor a fost cercetat de V.C. WynneEdwards.
n timp ce unii ecologi au studiat dinamica populatiilor, altii si-au ndreptat priv
irea spre bilanturile energetice. n 1920, A. Thienemann a introdus conceptul de n
ivel trofic, n care energia este transferata de la nivelul producatorilor la cons
umatori. Observatii similare a facut si zoologul si speologul romn Emil Racovita
(1900) n cazul biocenozelor din Australia.
Ulterior, C. Elton, (1927) a evidentiat rolul niselor ecologice n functionalitate
a biocenozelor si a descris n termeni cantitativi piramida trofica (piramida elto
niana).
n anul 1930, E.Birge si C. Juday determinnd bilantul energetic din lacuri, au dezv
oltat idea de productivitate primara, iar n anul 1935, A. Tansley defineste ecosi
stemul ca unitate fundamentala de lucru a biosferei.
A doua etapa, etapa moderna a ecologiei a nceput n anul 1942 cu dezvoltarea de cat
re R.L. Lindeman a conceptului de lant trofic si detalierea modului de curgere a
energiei n ecosistem.
Cercetari similare au fost realizate de H. Odum (1957), Richman (1958) si B. Slo
bodkin (1959).
Studii privind circulatia elementelor minerale au fost initiate de J.D. Ovington
n Anglia si Australia. Au urmat unele studii privind circulatia fosforului (Hutc
hinson,1950; Rigler, 1956), circulatia azotului (Caperon, 1972), rolul populatii
lor animale n procesul de regenerare a rezervei acestor nutrienti n apa si sedimen
te (Johannes, 1972).
S-a dezvoltat teoria sistemelor (Bertalanfly, 1973; Botnariuc, 1967, 1976), a ci
berneticii (Wiener, 1948, 1950) care au contribuit la ncurajarea cercetarilor pri
vind structura si functionarea ecosistemelor.
Dupa anul 1960, s-a desavrsit procesul de formare a bazei teoretice a ecologiei (
Odum,1971,1983,1993; Botnariuc, 1967,1976,1989; etc.).

1.6. Dezvoltarea ecologiei n Romnia
Istoria biologiei romnesti nscrie numele unor botanisti: D. Brndza, I. Prodan, Tr.
Savulescu, Al. Borza, E. Pop si zoologi: Gr. Antipa, E. Racovita, A. Popovici-Bzn
osanu, I. Borcea, C. Motas, n a caror opera, conceptul de ecologie este pus n evid
enta. Astfel:
Gr. Antipa a efectuat numeroase cercetari asupra Marii Negre, a Dunarii si a zon
ei inundabile. El a cuprins diversitatea factorilor abiotici si biotici, interac
tiunile dintre acestia, conceptie ce l-a apropiat de notiunea ecologica de ,,sis
tem . n lucrarea ,,Organizarea generala a vietii colective a organismelor si mecani
smul productiei n biosfera (1935) trateaza aspectele ecologice ale organizarii vi
etii, analiznd laturile comune n conceptia sistemica. Poate fi considerat un precu
rsor al gndirii sistemice n Romnia, alaturi de E. Racovita si C. Motas si un spriji
nitor al ocrotirii naturii (S. Carausu, V. Ghenciu, 1971).
E. Racovita a studiat nivelul individual de organizare a materiei vii sub aspect
anatomic si histologic, nivelul populatiei si speciei prin cercetarea a numeroa
se grupe de animale, nivelul biocenotic, prin cercetarea faunei subterane din zo
na temperata si caracteristicile unor sisteme acvatice si subterane (Codreanu, 1
978). Avnd cunostinte despre efectul activitatii omenesti asupra naturii este ini
tiator al unor actiuni de ocrotirea naturii si autor al codificarii monumentelor
naturii.
A. Popovici Bznosanu
dupa o activitate stiintifica bogata, a sustinut idea de a u
rmari sistematica zoologica nu ca un inventar, ci de a pune lumea animala n rapor
t cu fenomenele ce se desfasoara n mediul lor de viata, de a cunoaste ecologia ac
estora n toata complexitatea ei. El introduce n ecologie un volum mare de termeni,
printre care termenul de bioskena, ca unitate sinecologica elementara.
Alaturi de acesti trei mari pionieri ai ecologiei i amintim pe: Al. Borza care a
efectuat numeroase cercetari n ecologia vegetala; Tr. Savulescu s-a ocupat cu stu
diul bolilor plantelor, ecologia agentilor patogeni; B. Stugren a elaborat primu
l manual romnesc de ecologie; N. Botnariuc prin cercetarile sale a contribuit la
dezvoltarea teoriei sistemelor; A. Vadineanu a realizat o abordare noua a dezvol
tarii socio-economice si a relatiei sale cu mediul nconjurator, pornind de la une
le concepte si interpretari teoretice cheie, derivate din baza teoretica a ecolo
giei sistemice.
Pe plan aplicativ, ecosistemele agrare au fost studiate de numerosi cercetatori:
I. Puia, V. Soran, Al. Ionescu, D. Schiopu, I. Coste, B. Manescu, etc.
1.7. Notiuni de baza n ecologie
n ecologie, ca de altfel n orice stiinta, se folosesc multe notiuni specifice: sis
tem, ecosistem, biotop, biocenoza, biosfera etc. Prezentam cteva definitii ale te
rmenilor utilizati frecvent n acest curs:
Sistemul reprezinta ansamblul de elemente identice sau diferite unite ntre ele pr
in cele mai diferite conexiuni, care constituie un ntreg organizat ce functioneaz
a cu o calitate proprie.
Specia este o unitate taxonomica fundamentala a lumii vii. Reprezinta un nivel d
e organizare a materiei n care sunt integrate populatiile provenite din stramosi
comuni, cu aceeasi zestre ereditara si caractere distincte. Speciile sunt izolat
e reproductiv. ntre diferitele ei populatii se realizeaza fluxul de gene.
Populatia reprezinta totalitatea indivizilor unui specii, care traiesc pe un ter
itoriu bine delimitat si care prezinta caractere proprii (sau altfel spus, siste
mul alcatuit din indivizi de origine comuna, din aceeasi specie, care alcatuiest
e o unitate functionala si reproductiva, atasata unui anumit biotop).
Biotopul (bios = viata; topos = loc) fragment de spatiu populat si transformat d
e fiintele vii, caracterizat prin anumite conditii de mediu. De exemplu, spatiul
ocupat de o padure.
Habitatul este o parte de biotop plus conditiile ecologice specifice acestei par
ti, conditii n care traieste o anumita specie sau grup de specii din biocenoza.
Biocenoza
(bios = viata, koinos = comun); = un sistem de indivizi biologic
i din diferite specii atasati unui anumit biotop.
n cadrul biocenozei, speciile formeaza conexiuni elementare binare numite biosist
eme (plante
larva Zabrus tenebriodes).
Ecosistemul sistem ecologic supraindividual, alcatuit din biocenoza si biotop. E
xemplu: ecosistem acvatic si terestru (fig. 1.1).
Ecotipul (rasa ecologica) cuprinde un grup de indivizi care se deosebesc de alt
i indivizi ai aceleiasi specii prin nisa ecologica, proprietatile biologice si s
tructura genetica (numar de cromozomi, caractere ereditare). Diferentele morfolo
gice dintre ecotipuri sunt minore. Conceptul de soi este echivalent cu ecotipul
(reflecta diferentele dintre plantele de cultura ale aceleiasi specii n ce prives
te rezistenta la ger, boli, daunatori, seceta, pesticide etc.).
Biotip tip de ecosistem corelat unei zone cu clima si sol bine definite. Ex. pad
urea de foioase.
Ecotop tip particular de habitat n cadrul unei regiuni.
Biom - zona majora de viata care depinde de macroclima si care cuprinde un compl
ex de biotopuri si biocenoze (desert, stepa, padurea din zona temperata etc.).
Biosfera ansamblul ecosistemelor de pe planeta noastra. Deci, ea cuprinde un nveli
s organic al scoartei (materia vie) si unul anorganic, care este sediul vietii.
Este un sistem ecologic rezultat din interactiunea sistemelor biologice si a cel
or anorganice din scoarta (B. Stugren, 1965). Biosfera se ntinde ctiva metrii n pro
funzimea solului si pna la 6000-10.000 m n atmosfera, mari si oceane.
Fig. 1.1 Ecosistem terestru
Protectia mediului nconjurator este asociata adeseori fenomenului de poluare, dar
ea se refera la:
gospodarirea rationala a resurselor;
evitarea dezechilibrelor prin conservarea naturii;
evitarea poluarii mediului;
reconstructia ecologica a mediului.
Dezvoltare durabila = acea dezvoltare care satisface cerintele prezente fara a c
ompromite generatiile viitoare, de a-si satisface propriile cerinte.
Noosfera = controlul constient, rational al naturii de catre oameni, pe baza pri
ncipiilor ecologice.
NTREBARI
1.
2.
3.
Ce este ecologia?
Cine este considerat parintele ecologiei?
Ce reprezenita ecosistemul?
BIBLIOGRAFIE
1.
A. Penescu, Narcisa Babeanu, D. I. Marin- Ecologie si Protectia mediului
Ed. Sylvi, 2001
2.
Note de curs- A. Penescu, 2010
2. TEORIA SISTEMELOR
CUVINTE CHEIE:
Sistem
Echilibrul dinamic
Feed
OBIECTIVE:
Intelegerea relatiilor dintre sisteme
si mediul inconjurator
2.1. Notiunea de sistem. Clasificarea sistemelor.
Teoria generala a sistemelor a fost formulata de L.von Bertalanffy n lucrarea ,,B

iologie teoretica,, aparuta n anul 1932. n literatura se gasesc numeroase definiti
i ale sistemului (a se vedea, I. Puia si col. 2001). Sistemul reprezinta ansambl
ul de elemente identice sau diferite unite ntre ele prin cele mai diferite conexi
uni, care constituie un ntreg organizat ce functioneaza cu o calitate proprie.
Notiunea de sistem are o mare importanta pentru stiinta. Prin compararea sisteme
lor se pot evidentia unele trasaturi comune ale lor, care ne permit ntelegerea ma
i profunda a modului n care sunt organizate, cum functioneaza si care sunt relati
ile dintre ele si mediul nconjurator.
Din punct de vedere al relatiilor cu mediul, sistemele au fost clasificate de I.
Prigogine (1955) astfel:
izolate (care nu presupun nici un fel de schimburi, materiale sau energe
tice cu mediul ambiant);
nchise (acele sisteme n care au loc numai schimburi energetice cu mediul a
mbiant, fara a se produce si schimburi materiale);
deschise (sistemele care se afla n schimb de energie si substanta cu medi
ul).
Sistemele biologice sunt sisteme deschise care se deosebesc de cele anorganice p
rintr-o serie de nsusiri dintre care unele sunt deosebit de importante din punct
de vedere ecologic. Daca n sistemele deschise anorganice schimburile cu mediul nu
comporta transformarea conditiilor de mediu n factori specifici sistemului (un m
otor, de exemplu), n cele biologice, aceste schimburi reprezinta o conditie vital
a. Materialul intrat n sistem este transformat n conditii proprii ale sistemului b
iologic, refacnd si nlocuind astfel partile uzate si degradate (fig.2.1).
313 MODIOLARIS
> multi-,
?]
mineralizci ; ?????????????]
??????????, ????? ?????????]

cytomitoma
divisio somatMETATRACHEALIS {gr. e,t? dindarat", t?a?e?a trahee"), metatraheal, dis
pus n fsii tangentiale pe
metaxnia; ??????????]
orzo ; ?????????????]
retu ; ??????????]

urmas")
heterocystis
metula; ??????]
METULIFORMIS 310

a; ??????????]
spermatozoon,
spermium
merogmia; ??????????, ?????????]
> merogmia
tag; ???????????]
??]
????????????]
> paranucleus
????????]
; ????????????]
8 m
fanerofitk ; ???????????????]
microevolutio
????]
?????????????]
n

elo telep ; ???????????????]
?????????, ????????, ??????????]
]
a; ?????????] -^
z, kisfaj ; ????????, ????????] Jordnon

???????????????]
????, ???????]
-> androphyllum
mikrotermofil ; ?????????????????]
313 MODIOLARIS
> multi-,
?]
mineralizci ; ?????????????]
??????????, ????? ?????????]
cytomitoma
divisio somat
Nympheaceae
Nuphar lutea
Nymphaea alba
Victoria regia
Rafflesiales
Rafflesiaceae
Rafflesia arnoldii
Papaverales
Papaveraceae
Papaver somniferum
Papaver orientale
Papaver rhoeas
Papaver dubium
Papaver alpinum
Chelidonium majus
Fumariaceae
Corydalis solida
Corydalis cava
Fumaria schelicheri
Sarraceniales
Sarraceniaceae
Sarracenia purpurea
Ziua
ora
ANUL I
ANUL 2
Grupa 2101
Grupa 2102
Grupa 2103
Grupa 2104
Grupa2201
Grupa 2202
Grupa 2203
Grupa 2204
Luni
8.00-9.50
Agrometeo
IF,et 1, S9
10.00-11.50
ARBORICULTURA (Bpb)
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Bazele horticult
BI20
Pedologie
Ap6
Sport
Sala sport
Biochimie
conac
FLORICULTURA (Bpb)
15.00-16.50
17.00-18.50
Marti
8.00-9.50
Agrometeo
IF,et 1, S9
Pedologie
Ap6
Fitopatologie
AIII119, 9-12
Fiziologie
BII38
Arboricultura
Bp3
10.00-11.50
BIOCHIMIE (BI28)
Sport
Sala sport
Fiziologie
BII38
Floricultura
sere
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Biochimie
conac
Ma?ini horticole
sala mecanizare
Pedologie
Ap6
Sport
Sala sport
15.00-16.50
17.00-18.50
Miercuri
8.00-9.50
Pedologie
Ap6
Biochimie
conac
Botanica
BII42
Ma?ini horticole
sala mecanizare
Tehnica exp.
AI37
Floricultura
sere
Arboricultura
Bp3
Fitopatologie
AIII119,
9.00-12.00
10.00-11.50
BOTANICA (BI28)
Floricultura
sere
Arboricultura
Bp3
Sport
Sala sport
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Ma?ini horticole
sala mecanizare
Botanica
BII42
Arboricultura
Bp3
Fitopatologie
AIII119,
13.00-16.00
Floricultura
sere
Tehnica exp.
AI37
15.00-16.50
Sport
Sala sport
17.00-18.50
Joi
8.00-9.50
PEDOLOGIE (Bpb)
ECOLOGIE (BI28)
10.00-11.50
FIZIOLOGIE (BI28)
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Botanica
BII42
Sport
Sala sport
Biochimie
conac
Bazele horti
BI20
TOPOGRAFIE (BI28)
15.00-16.50
Bazele horti
BI20
Ma?ini horticole
sala mecanizare
Botanica
BII42
Sport
Sala sport
Topografie
Bp8
Tehnica exp.
AI37
17.00-18.50
Tehnica exp.
AI37
Topografie
Bp8
Vineri
8.00-9.50
Fiziologie
BII38
Fitopatologie
AIII119,
9.00-12.00
Topografie
Bp8
10.00-11.50
Sport
Sala sport
Bazele horti
BI20
Agrometeo
IF,et 1, S9
Topografie
Bp8
Fiziologie
BII38
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Agrometeo
IF,et 1, S9
15.00-16.50
17.00-18.50
Ziua
ora
ANUL III
ANUL IV
Grupa 2301
Grupa 2302
Grupa 2303
Grupa 2304
Grupa 2401
Grupa 2402
Grupa 2403
Luni
8.00-9.50
TEHNOLOGIE (BI28)
AN UNIV. 2015-2016
10.00-11.50
VITICULTURA (conac)
Legumicultura
Bp8
Oenologie
conac
Biblioteca
Oenologie
conac
Legumicultura
Bp8
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
MARKETING
15.00-16.50
Politici agricole
BI13
BI13
Politici agricole
Microinmul?ire
sobsol
AMELIORARE (BI28)
17.00-18.50
Marti
8.00-9.50
LEGUMICULTURA (Bpb)
9,00-12,00
10.00-11.50
Legumicultura
Bp8
Viticultura
conac
Arhitectura peis
BI13
Amplelografie
conac
Marketing
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Viticultura
conac
Legumicultura
Bp8
Amplelografie
conac
Marketing
Manag .cal.
BI13
Asigurari
BI13
Legumicultura
Bp9
Oenologie
conac
Tehnologie
BI23
15.00-16.50
Arhitectura peis
BI13
Pomicultura
BI20
Biblioteca
Management
AI49
Manag .cal.
BI13
Asigurari
BI13
Berberidaceae
Berberis vulgaris
Mahonia aquifolium
Lardizabalaceae
Akebia quinata
Aristolochiales
Aristolochiaceae
Asarum europaeum
Nephentaceae
Nympheales
Nympheaceae
Nuphar lutea
Nymphaea alba
Victoria regia
Rafflesiales
Rafflesiaceae
Rafflesia arnoldii
Papaverales
Papaveraceae
Papaver somniferum
Papaver orientale
Papaver rhoeas
Papaver dubium
Papaver alpinum
Chelidonium majus
Fumariaceae
Corydalis solida
Corydalis cava
Fumaria schelicheri
Sarraceniales
Sarraceniaceae
Sarracenia purpurea
Ziua
ora
ANUL I
ANUL 2
Grupa 2101
Grupa 2102
Grupa 2103
Grupa 2104
Grupa2201
Grupa 2202
Grupa 2203
Grupa 2204
Luni
8.00-9.50
Agrometeo
IF,et 1, S9
10.00-11.50
ARBORICULTURA (Bpb)
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Bazele horticult
BI20
Pedologie
Ap6
Sport
Sala sport
Biochimie
conac
FLORICULTURA (Bpb)
15.00-16.50
17.00-18.50
Marti
8.00-9.50
Agrometeo
IF,et 1, S9
Pedologie
Ap6
Fitopatologie
AIII119, 9-12
Fiziologie
BII38
Arboricultura
Bp3
10.00-11.50
BIOCHIMIE (BI28)
Sport
Sala sport
Fiziologie
BII38
Floricultura
sere
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Biochimie
conac
Ma?ini horticole
sala mecanizare
Pedologie
Ap6
Sport
Sala sport
15.00-16.50
17.00-18.50
Miercuri
8.00-9.50
Pedologie
Ap6
Biochimie
conac
Botanica
BII42
Ma?ini horticole
sala mecanizare
Tehnica exp.
AI37
Floricultura
sere
Arboricultura
Bp3
Fitopatologie
AIII119,
9.00-12.00
10.00-11.50
BOTANICA (BI28)
Floricultura
sere
Arboricultura
Bp3
Sport
Sala sport
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Ma?ini horticole
sala mecanizare
Botanica
BII42
Arboricultura
Bp3
Fitopatologie
AIII119,
13.00-16.00
Floricultura
sere
Tehnica exp.
AI37
15.00-16.50
Sport
Sala sport
17.00-18.50
Joi
8.00-9.50
PEDOLOGIE (Bpb)
ECOLOGIE (BI28)
10.00-11.50
FIZIOLOGIE (BI28)
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Botanica
BII42
Sport
Sala sport
Biochimie
conac
Bazele horti
BI20
TOPOGRAFIE (BI28)
15.00-16.50
Bazele horti
BI20
Ma?ini horticole
sala mecanizare
Botanica
BII42
Sport
Sala sport
Topografie
Bp8
Tehnica exp.
AI37
17.00-18.50
Tehnica exp.
AI37
Topografie
Bp8
Vineri
8.00-9.50
Fiziologie
BII38
Fitopatologie
AIII119,
9.00-12.00
Topografie
Bp8
10.00-11.50
Sport
Sala sport
Bazele horti
BI20
Agrometeo
IF,et 1, S9
Topografie
Bp8
Fiziologie
BII38
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Agrometeo
IF,et 1, S9
15.00-16.50
17.00-18.50
Ziua
ora
ANUL III
ANUL IV
Grupa 2301
Grupa 2302
Grupa 2303
AN UNIV. 2015-2016
Grupa 2304
Grupa 2401
Grupa 2402
Grupa 2403
Luni
8.00-9.50
TEHNOLOGIE (BI28)
10.00-11.50
VITICULTURA (conac)
Legumicultura
Bp8
Oenologie
conac
Biblioteca
Oenologie
conac
Legumicultura
Bp8
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
MARKETING
15.00-16.50
Politici agricole
BI13
BI13
Politici agricole
Microinmul?ire
sobsol
AMELIORARE (BI28)
17.00-18.50
Marti
8.00-9.50
LEGUMICULTURA (Bpb)
9,00-12,00
10.00-11.50
Legumicultura
Bp8
Viticultura
conac
Arhitectura peis
BI13
Amplelografie
conac
Marketing
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Viticultura
conac
Legumicultura
Bp8
Amplelografie
conac
Marketing
Manag .cal.
BI13
Asigurari
BI13
Legumicultura
Bp9
Oenologie
conac
Tehnologie
BI23
15.00-16.50
Arhitectura peis
BI13
Pomicultura
BI20
Biblioteca
Management
AI49
Manag .cal.
BI13
Asigurari
BI13
Berberidaceae
Berberis vulgaris
Mahonia aquifolium
Lardizabalaceae
Akebia quinata
Aristolochiales
Aristolochiaceae
Asarum europaeum
Nephentaceae
Nympheales
Nympheaceae
Nuphar lutea
Nymphaea alba
Victoria regia
Rafflesiales
Rafflesiaceae
Rafflesia arnoldii
Papaverales
Papaveraceae
Papaver somniferum
Papaver orientale
Papaver rhoeas
Papaver dubium
Papaver alpinum
Chelidonium majus
Fumariaceae
Corydalis solida
Corydalis cava
Fumaria schelicheri
Sarraceniales
Sarraceniaceae
Sarracenia purpurea
Ziua
ora
ANUL I
ANUL 2
Grupa 2101
Grupa 2102
Grupa 2103
Grupa 2104
Grupa2201
Grupa 2202
Grupa 2203
Grupa 2204
Luni
8.00-9.50
Agrometeo
IF,et 1, S9
10.00-11.50
ARBORICULTURA (Bpb)
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Bazele horticult
BI20
Pedologie
Ap6
Sport
Sala sport
Biochimie
conac
FLORICULTURA (Bpb)
15.00-16.50
17.00-18.50
Marti
8.00-9.50
Agrometeo
IF,et 1, S9
Pedologie
Ap6
Fitopatologie
AIII119, 9-12
Fiziologie
BII38
Arboricultura
Bp3
10.00-11.50
BIOCHIMIE (BI28)
Sport
Sala sport
Fiziologie
BII38
Floricultura
sere
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Biochimie
conac
Ma?ini horticole
sala mecanizare
Pedologie
Ap6
Sport
Sala sport
15.00-16.50
17.00-18.50
Miercuri
8.00-9.50
Pedologie
Ap6
Biochimie
conac
Botanica
BII42
Ma?ini horticole
sala mecanizare
Tehnica exp.
AI37
Floricultura
sere
Arboricultura
Bp3
Fitopatologie
AIII119,
9.00-12.00
10.00-11.50
BOTANICA (BI28)
Floricultura
sere
Arboricultura
Bp3
Sport
Sala sport
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Ma?ini horticole
sala mecanizare
Botanica
BII42
Arboricultura
Bp3
Fitopatologie
AIII119,
13.00-16.00
Floricultura
sere
Tehnica exp.
AI37
15.00-16.50
Sport
Sala sport
17.00-18.50
Joi
8.00-9.50
PEDOLOGIE (Bpb)
ECOLOGIE (BI28)
10.00-11.50
FIZIOLOGIE (BI28)
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Botanica
BII42
Sport
Sala sport
Biochimie
conac
Bazele horti
BI20
TOPOGRAFIE (BI28)
15.00-16.50
Bazele horti
BI20
Ma?ini horticole
sala mecanizare
Botanica
BII42
Sport
Sala sport
Topografie
Bp8
Tehnica exp.
AI37
17.00-18.50
Tehnica exp.
AI37
Topografie
Bp8
Vineri
8.00-9.50
Fiziologie
BII38
Fitopatologie
AIII119,
9.00-12.00
Topografie
Bp8
10.00-11.50
Sport
Sala sport
Bazele horti
BI20
Agrometeo
IF,et 1, S9
Topografie
Bp8
Fiziologie
BII38
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Agrometeo
IF,et 1, S9
15.00-16.50
17.00-18.50
AN UNIV. 2015-2016
Ziua
ora
ANUL III
ANUL IV
Grupa 2301
Grupa 2302
Grupa 2303
Grupa 2304
Grupa 2401
Grupa 2402
Grupa 2403
Luni
8.00-9.50
TEHNOLOGIE (BI28)
10.00-11.50
VITICULTURA (conac)
Legumicultura
Bp8
Oenologie
conac
Biblioteca
Oenologie
conac
Legumicultura
Bp8
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
MARKETING
15.00-16.50
Politici agricole
BI13
BI13
Politici agricole
Microinmul?ire
sobsol
AMELIORARE (BI28)
17.00-18.50
Marti
8.00-9.50
LEGUMICULTURA (Bpb)
9,00-12,00
10.00-11.50
Legumicultura
Bp8
Viticultura
conac
Arhitectura peis
BI13
Amplelografie
conac
Marketing
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Viticultura
conac
Legumicultura
Bp8
Amplelografie
conac
Marketing
Manag .cal.
BI13
Asigurari
BI13
Legumicultura
Bp9
Oenologie
conac
Tehnologie
BI23
15.00-16.50
Arhitectura peis
BI13
Pomicultura
BI20
Biblioteca
Management
AI49
Manag .cal.
BI13
Asigurari
BI13
Berberidaceae
Berberis vulgaris
Mahonia aquifolium
Lardizabalaceae
Akebia quinata
Aristolochiales
Aristolochiaceae
Asarum europaeum
Nephentaceae
Nympheales
Nympheaceae
Nuphar lutea
Nymphaea alba
Victoria regia
Rafflesiales
Rafflesiaceae
Rafflesia arnoldii
Papaverales
Papaveraceae
Papaver somniferum
Papaver orientale
Papaver rhoeas
Papaver dubium
Papaver alpinum
Chelidonium majus
Fumariaceae
Corydalis solida
Corydalis cava
Fumaria schelicheri
Sarraceniales
Sarraceniaceae
Sarracenia purpurea
Ziua
ora
ANUL I
ANUL 2
Grupa 2101
Grupa 2102
Grupa 2103
Grupa 2104
Grupa2201
Grupa 2202
Grupa 2203
Grupa 2204
Luni
8.00-9.50
Agrometeo
IF,et 1, S9
10.00-11.50
ARBORICULTURA (Bpb)
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Bazele horticult
BI20
Pedologie
Ap6
Sport
Sala sport
Biochimie
conac
FLORICULTURA (Bpb)
15.00-16.50
17.00-18.50
Marti
8.00-9.50
Agrometeo
IF,et 1, S9
Pedologie
Ap6
Fitopatologie
AIII119, 9-12
Fiziologie
BII38
Arboricultura
Bp3
10.00-11.50
BIOCHIMIE (BI28)
Sport
Sala sport
Fiziologie
BII38
Floricultura
sere
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Biochimie
conac
Ma?ini horticole
sala mecanizare
Pedologie
Ap6
Sport
Sala sport
15.00-16.50
17.00-18.50
Miercuri
8.00-9.50
Pedologie
Ap6
Biochimie
conac
Botanica
BII42
Ma?ini horticole
sala mecanizare
Tehnica exp.
AI37
Floricultura
sere
Arboricultura
Bp3
Fitopatologie
AIII119,
9.00-12.00
10.00-11.50
BOTANICA (BI28)
Floricultura
sere
Arboricultura
Bp3
Sport
Sala sport
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Ma?ini horticole
sala mecanizare
Botanica
BII42
Arboricultura
Bp3
Fitopatologie
AIII119,
13.00-16.00
Floricultura
sere
Tehnica exp.
AI37
15.00-16.50
Sport
Sala sport
17.00-18.50
Joi
8.00-9.50
PEDOLOGIE (Bpb)
ECOLOGIE (BI28)
10.00-11.50
FIZIOLOGIE (BI28)
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Botanica
BII42
Sport
Sala sport
Biochimie
conac
Bazele horti
BI20
TOPOGRAFIE (BI28)
15.00-16.50
Bazele horti
BI20
Ma?ini horticole
sala mecanizare
Botanica
BII42
Sport
Sala sport
Topografie
Bp8
Tehnica exp.
AI37
17.00-18.50
Tehnica exp.
AI37
Topografie
Bp8
Vineri
8.00-9.50
Fiziologie
BII38
Fitopatologie
AIII119,
9.00-12.00
Topografie
Bp8
10.00-11.50
Sport
Sala sport
Bazele horti
BI20
Agrometeo
IF,et 1, S9
Topografie
Bp8
Fiziologie
BII38
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Agrometeo
IF,et 1, S9
15.00-16.50
17.00-18.50
AN UNIV. 2015-2016
Ziua
ora
ANUL III
ANUL IV
Grupa 2301
Grupa 2302
Grupa 2303
Grupa 2304
Grupa 2401
Grupa 2402
Grupa 2403
Luni
8.00-9.50
TEHNOLOGIE (BI28)
10.00-11.50
VITICULTURA (conac)
Legumicultura
Bp8
Oenologie
conac
Biblioteca
Oenologie
conac
Legumicultura
Bp8
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
MARKETING
15.00-16.50
Politici agricole
BI13
BI13
Politici agricole
Microinmul?ire
sobsol
AMELIORARE (BI28)
17.00-18.50
Marti
8.00-9.50
LEGUMICULTURA (Bpb)
9,00-12,00
10.00-11.50
Legumicultura
Bp8
Viticultura
conac
Arhitectura peis
BI13
Amplelografie
conac
Marketing
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Viticultura
conac
Legumicultura
Bp8
Amplelografie
conac
Marketing
Manag .cal.
BI13
Asigurari
BI13
Legumicultura
Bp9
Oenologie
conac
Tehnologie
BI23
15.00-16.50
Arhitectura peis
BI13
Pomicultura
BI20
Biblioteca
Management
AI49
Manag .cal.
BI13
Asigurari
BI13
Berberidaceae
Berberis vulgaris
Mahonia aquifolium
Lardizabalaceae
Akebia quinata
Aristolochiales
Aristolochiaceae
Asarum europaeum
Nephentaceae
Nympheales
Nympheaceae
Nuphar lutea
Nymphaea alba
Victoria regia
Rafflesiales
Rafflesiaceae
Rafflesia arnoldii
Papaverales
Papaveraceae
Papaver somniferum
Papaver orientale
Papaver rhoeas
Papaver dubium
Papaver alpinum
Chelidonium majus
Fumariaceae
Corydalis solida
Corydalis cava
Fumaria schelicheri
Sarraceniales
Sarraceniaceae
Sarracenia purpurea
Ziua
ora
ANUL I
ANUL 2
Grupa 2101
Grupa 2102
Grupa 2103
Grupa 2104
Grupa2201
Grupa 2202
Grupa 2203
Grupa 2204
Luni
8.00-9.50
Agrometeo
IF,et 1, S9
10.00-11.50
ARBORICULTURA (Bpb)
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Bazele horticult
BI20
Pedologie
Ap6
Sport
Sala sport
Biochimie
conac
FLORICULTURA (Bpb)
15.00-16.50
17.00-18.50
Marti
8.00-9.50
Agrometeo
IF,et 1, S9
Pedologie
Ap6
Fitopatologie
AIII119, 9-12
Fiziologie
BII38
Arboricultura
Bp3
10.00-11.50
BIOCHIMIE (BI28)
Sport
Sala sport
Fiziologie
BII38
Floricultura
sere
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Biochimie
conac
Ma?ini horticole
sala mecanizare
Pedologie
Ap6
Sport
Sala sport
15.00-16.50
17.00-18.50
Miercuri
8.00-9.50
Pedologie
Ap6
Biochimie
conac
Botanica
BII42
Ma?ini horticole
sala mecanizare
Tehnica exp.
AI37
Floricultura
sere
Arboricultura
Bp3
Fitopatologie
AIII119,
9.00-12.00
10.00-11.50
BOTANICA (BI28)
Floricultura
sere
Arboricultura
Bp3
Sport
Sala sport
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Ma?ini horticole
sala mecanizare
Botanica
BII42
Arboricultura
Bp3
Fitopatologie
AIII119,
13.00-16.00
Floricultura
sere
Tehnica exp.
AI37
15.00-16.50
Sport
Sala sport
17.00-18.50
Joi
8.00-9.50
PEDOLOGIE (Bpb)
ECOLOGIE (BI28)
10.00-11.50
FIZIOLOGIE (BI28)
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Botanica
BII42
Sport
Sala sport
Biochimie
conac
Bazele horti
BI20
TOPOGRAFIE (BI28)
15.00-16.50
Bazele horti
BI20
Ma?ini horticole
sala mecanizare
Botanica
BII42
Sport
Sala sport
Topografie
Bp8
Tehnica exp.
AI37
17.00-18.50
Tehnica exp.
AI37
Topografie
Bp8
Vineri
8.00-9.50
Fiziologie
BII38
Fitopatologie
AIII119,
9.00-12.00
Topografie
Bp8
10.00-11.50
Sport
Sala sport
Bazele horti
BI20
Agrometeo
IF,et 1, S9
Topografie
Bp8
Fiziologie
BII38
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Agrometeo
IF,et 1, S9
15.00-16.50
17.00-18.50
AN UNIV. 2015-2016
Ziua
ora
ANUL III
ANUL IV
Grupa 2301
Grupa 2302
Grupa 2303
Grupa 2304
Grupa 2401
Grupa 2402
Grupa 2403
Luni
8.00-9.50
TEHNOLOGIE (BI28)
10.00-11.50
VITICULTURA (conac)
Legumicultura
Bp8
Oenologie
conac
Biblioteca
Oenologie
conac
Legumicultura
Bp8
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
MARKETING
15.00-16.50
Politici agricole
BI13
BI13
Politici agricole
Microinmul?ire
sobsol
AMELIORARE (BI28)
17.00-18.50
Marti
8.00-9.50
LEGUMICULTURA (Bpb)
9,00-12,00
10.00-11.50
Legumicultura
Bp8
Viticultura
conac
Arhitectura peis
BI13
Amplelografie
conac
Marketing
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Viticultura
conac
Legumicultura
Bp8
Amplelografie
conac
Marketing
Manag .cal.
BI13
Asigurari
BI13
Legumicultura
Bp9
Oenologie
conac
Tehnologie
BI23
15.00-16.50
Arhitectura peis
BI13
Pomicultura
BI20
Biblioteca
Management
AI49
Manag .cal.
BI13
Asigurari
BI13
Berberidaceae
Berberis vulgaris
Mahonia aquifolium
Lardizabalaceae
Akebia quinata
Aristolochiales
Aristolochiaceae
Asarum europaeum
Nephentaceae
Nympheales
Nympheaceae
Nuphar lutea
Nymphaea alba
Victoria regia
Rafflesiales
Rafflesiaceae
Rafflesia arnoldii
Papaverales
Papaveraceae
Papaver somniferum
Papaver orientale
Papaver rhoeas
Papaver dubium
Papaver alpinum
Chelidonium majus
Fumariaceae
Corydalis solida
Corydalis cava
Fumaria schelicheri
Sarraceniales
Sarraceniaceae
Sarracenia purpurea
Ziua
ora
ANUL I
ANUL 2
Grupa 2101
Grupa 2102
Grupa 2103
Grupa 2104
Grupa2201
Grupa 2202
Grupa 2203
Grupa 2204
Luni
8.00-9.50
Agrometeo
IF,et 1, S9
10.00-11.50
ARBORICULTURA (Bpb)
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Bazele horticult
BI20
Pedologie
Ap6
Sport
Sala sport
Biochimie
conac
FLORICULTURA (Bpb)
15.00-16.50
17.00-18.50
Marti
8.00-9.50
Agrometeo
IF,et 1, S9
Pedologie
Ap6
Fitopatologie
AIII119, 9-12
Fiziologie
BII38
Arboricultura
Bp3
10.00-11.50
BIOCHIMIE (BI28)
Sport
Sala sport
Fiziologie
BII38
Floricultura
sere
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Biochimie
conac
Ma?ini horticole
sala mecanizare
Pedologie
Ap6
Sport
Sala sport
15.00-16.50
17.00-18.50
Miercuri
8.00-9.50
Pedologie
Ap6
Biochimie
conac
Botanica
BII42
Ma?ini horticole
sala mecanizare
Tehnica exp.
AI37
Floricultura
sere
Arboricultura
Bp3
Fitopatologie
AIII119,
9.00-12.00
10.00-11.50
BOTANICA (BI28)
Floricultura
sere
Arboricultura
Bp3
Sport
Sala sport
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Ma?ini horticole
sala mecanizare
Botanica
BII42
Arboricultura
Bp3
Fitopatologie
AIII119,
13.00-16.00
Floricultura
sere
Tehnica exp.
AI37
15.00-16.50
Sport
Sala sport
17.00-18.50
Joi
8.00-9.50
PEDOLOGIE (Bpb)
ECOLOGIE (BI28)
10.00-11.50
FIZIOLOGIE (BI28)
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Botanica
BII42
Sport
Sala sport
Biochimie
conac
Bazele horti
BI20
TOPOGRAFIE (BI28)
15.00-16.50
Bazele horti
BI20
Ma?ini horticole
sala mecanizare
Botanica
BII42
Sport
Sala sport
Topografie
Bp8
Tehnica exp.
AI37
17.00-18.50
Tehnica exp.
AI37
Topografie
Bp8
Vineri
8.00-9.50
Fiziologie
BII38
Fitopatologie
AIII119,
9.00-12.00
Topografie
Bp8
10.00-11.50
Sport
Sala sport
Bazele horti
BI20
Agrometeo
IF,et 1, S9
Topografie
Bp8
Fiziologie
BII38
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Agrometeo
IF,et 1, S9
15.00-16.50
17.00-18.50
Ziua
ora
ANUL III
ANUL IV
Grupa 2301
Grupa 2302
Grupa 2303
Grupa 2304
Grupa 2401
Grupa 2402
Grupa 2403
Luni
8.00-9.50
TEHNOLOGIE (BI28)
10.00-11.50
VITICULTURA (conac)
Legumicultura
Bp8
Oenologie
AN UNIV. 2015-2016
conac
Biblioteca
Oenologie
conac
Legumicultura
Bp8
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
MARKETING
15.00-16.50
Politici agricole
BI13
BI13
Politici agricole
Microinmul?ire
sobsol
AMELIORARE (BI28)
17.00-18.50
Marti
8.00-9.50
LEGUMICULTURA (Bpb)
9,00-12,00
10.00-11.50
Legumicultura
Bp8
Viticultura
conac
Arhitectura peis
BI13
Amplelografie
conac
Marketing
11.50-13.00
PAUZA DE MASA
PAUZA DE MASA
13.00-14.50
Viticultura
conac
Legumicultura
Bp8
Amplelografie
conac
Marketing
Manag .cal.
BI13
Asigurari
BI13
Legumicultura
Bp9
Oenologie
conac
Tehnologie
BI23
15.00-16.50
Arhitectura peis
BI13
Pomicultura
BI20
Biblioteca
Management
AI49
Manag .cal.
BI13
Asigurari
BI13
17.00-18.50

Periodictate Obscurantista

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Periodictate Obscurantista

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Magnoliales

ORAR HORTICULTURA SEM I

Aceasta este versiunea html a fisierului http://www.horticultura-bucuresti.ro/f

FITOPATOLOGIE (BI28) 13.00-16.00

SUBIECTELE DE PE BILETELE DE EXAMEN

Agricultua ca sursa de poluare

Relatiile dintre populatiile biocenozei (interspecifice)

Piramidele eltoniene: numerica, a biomaselor, energetica

Interactiuni biochimice: la plante, la animale, plante

Clasificarea factorilor ecologici: factori geografici,

Clasificarea factorilor ecologici: factori mecanici, factori fizici,

Piramida inversa de biotop

Lanturi si retele trofice

ORAR HORTICULTURA SEM I

CERCETARE ?I ELABORARE LUCRARE LICEN?A

Aceasta este versiunea html a fisierului http://www.horticultura-bucuresti.ro/f

elor de ncalzire provin din fisiere meteorologice cu valori mediate pe perioade

pastrarea constanta a temperaturii acestuia, la valorile necesare. Pentru aceast

ORAR HORTICULTURA SEM I

Aceasta este versiunea html a fisierului http://www.horticultura-bucuresti.ro/f

LIMBI STRAINE (Bp8) 16.00-18.00

ORAR HORTICULTURA SEM I

ORAR HORTICULTURA SEM I

296 METATYPUS m (gr. et? cu"),

313 MIC ROAPLANOS PORA f (gr.--,

???e??? vas") androgametangium

338 MICROPHYTA ? pl (gr.-), microfite, organisme vegetale de dimensiuni

mascule (Azolla) [microsorus ; Mikrosorus; microsorus; mikroszorus; ??????????]

plants; Mikrothermophyten, Borealpflanzen; microthermophytes, plantes

divisio somatMETATRACHEALIS {gr. e,t? dindarat", t?a?e?a trahee"), metatraheal, dis

aer", f???? a iubi"), microaerofil,

kroevolci ; ?????????????] > microphylogenesis

335 MICROPARASITUS m (gr.-, pa??

fi examinat numai cu microscopul

samnta"), microstilospor, stilospor

erizarea ecologica a marilor regiuni biogeografie si a ecosistemelor.

1.4. Relatiile ecologiei cu alte discipline

Odum,1971,1983,1993; Botnariuc, 1967,1976,1989; etc.).

2.1. Notiunea de sistem. Clasificarea sistemelor.

Teoria generala a sistemelor a fost formulata de L.von Bertalanffy n lucrarea ,,B

petit, moindre; kisebb; ???????]

302 METONYMUM ? (gr. -, d?sa

praf"), microconidie, conidie mica

micropleuston; mikropleuszton; ?????????????]

???es?? nastere"),? microsporogeneza,

ORAR HORTICULTURA SEM I

ORAR HORTICULTURA SEM I

ORAR HORTICULTURA SEM I

ORAR HORTICULTURA SEM I

ORAR HORTICULTURA SEM I

ORAR HORTICULTURA SEM I

S-ar putea să vă placă și