Cuprins

1. Elemente conceptuale: riscul, definirea lui, categorii de riscuri.............................................2

2. Identificarea riscurilor............................................................................................. 11
3. Gestionarea riscurilor.............................................................................................. 14
Studiu de caz: Managementul riscurilor n cadrul BCR.......................................................15

1. Elemente conceptuale: riscul, definirea lui, categorii de riscuri

Piaa financiar este extrem de volatil datorit influenei unui numr mare de factori obiectivi i
subiectivi. Din aceast cauz, n lupta lor pentru maximizarea profitului, instituiile de credit se confrunt
n permanen cu tot felul de riscuri.
n general, riscul (industrial, comercial, bancar) poate fi definit ca fiind o ntmplare a crei
producere are o consecin nefavorabil asupra subiectului/agentului economic. Riscul reprezint
posibilitatea de nerealizare a ctigului scontat sau de apariie a unei pierderi n tranzaciile economice (de
import, export, arbitraj etc.), ca urmare a producerii unor evenimente sau fenomene cu impact asupra
afacerilor societii comerciale/operatorului.
Riscul poate avea o influen considerabil asupra unei instituii de credit att o influen care se
resimte n pierderile directe nregistrate, ct i o influen a cror efecte se resimt asupra clienilor,
personalului, partenerilor de afaceri i chiar asupra autoritii bncii.
Este important de tiut c riscul este generat de un numr mare de operaiuni i proceduri. Din
aceast cauz, cel puin n domeniul financiar, riscul trebuie s fie considerat ca un complex de riscuri, n
sensul c producerea unui risc poate conduce la cauzarea altor riscuri. Ca o consecin, aceste operaiuni i
proceduri pot genera n permanen o expunere a riscului.
Riscurile bancare sunt acele riscuri cu care se confrunt bncile n realizarea operaiunilor curente
i nu numai riscurile specifice activitii bancare clasice.
n general, riscul bancar reprezint gradul de pierdere suferit de o banc n cazul n care cealalt
parte contractual (clientul acesteia) falimenteaz fr s poat s-i achite obligaiile fa de banc.
Avnd n vedere experiena acumulat n desfurarea activitilor, bncile sunt de acord c cea
mai important cauz a pierderilor, a constituit-o concentrarea excesiv a riscului asupra unui client,
industrie sau sector economic, ar.
Pierderile nregistrate de bnci apar datorit mprumuturilor excesive acordate unor clieni sau
datorit angajrii excesive n activiti speculative aprnd din expunerea unor cursuri valutare ridicate
sau stabilirea necorespunztoare a scadenei i a ratei dobnzii, expuneri generate fie de decizii tehnice
necorespunztoare aprute n schimburile de pe pia sau rezultatele unei tehnici a conducerii bancare
necorespunztoare.
n aceste condiii de accentuare a instabilitii, reacia bncii fa de fenomenele conjuncturale
trebuie s se manifeste, pe de o parte prin creterea preocuprilor pentru studierea acestora i
2

previzionarea evoluiei variabilelor pieei i, pe de alt parte, prin aa numitul management al riscului.
Este obligatoriu ca stategia unei bnci care se respect s includ programe i proceduri privind
managementul riscurilor bancare n vederea minimizrii probabilitii ca riscurile s afecteze expunerea
potenial a bncii. Cele trei obiective ale managementului bancar sunt: maximizarea profitabilitii,
minimizarea expunerii la risc i respectarea reglementrilor bancare.
Cel mai important i persistent risc cu care se confrunt bncile este riscul de credit riscul
conform cruia clienii bncilor nu pot s-i onoreze obligaiile fa de banc. Riscul de credit poate
aprea din operaiunile de creditare ale persoanelor fizice, societilor comerciale, bncilor i guvernelor,
din derularea unor tranzacii pe pia care nu sunt onorate la scaden etc.
Riscul financiar rezult din orice tranzacie bancar, care este supus unui potenial risc. Cele mai
importante riscuri financiare sunt urmtoarele:

riscul de credit;
riscul ratei dobnzii;
riscul de lichiditate;
riscul valutar;
riscul operational

Riscul de credit poate fi definit ca riscul care apare atunci cnd un client bancar, parte la contract, nu
i va ndeplini obligaiile n conformitate cu termenele i condiiile contractului, n felul acesta deintorul
activelor suferind pierderi. Aceast pierdere poate fi rezultatul unui faliment, o schimbare temporar n
condiiile de pe pia sau ali factori care pot afecta capacitatea de plat a mprumutatului.
Cel mai cunoscut exemplu de risc de credit l reprezint riscul c un client al bncii nu va putea
rambursa un mprumut. Totui este important de apreciat c expunerea creditului se ntinde asupra unei
mari varieti de activiti bancare, incluznd angajamentele i garaniile, acceptarea, operaiuni de
finanare a comerului internaional, plasamente i instrumente specifice activitii de pia de capital cum
ar fi valute, swaps-uri, obligaiuni, profituri etc.
Riscul de credit poate, de asemenea, s apar din tranzaciile nregistrate n afara bilanului contabil. O
banc poate s garanteze performanele unui client n baza unui contract contra unui comision, conducnd
la apariia riscului c banca poate s-i execute garania la o dat mai trzie datorit faptului c clientul su
nu a putut s-i onoreze obligaiile contractuale. Acest lucru conduce la apariia unei reclamaii mpotriva
prii garantate pentru suma de bani pltit n baza garaniei.
Riscul de credit poate mbrca forma riscului de livrare sau a riscului de decontare. n cazul n care o
3

banc cumpr titluri de valoare de la o parte ter sau atunci cnd aceasta transfer titluri de valoare n
baza unui contract de cumprare, apare riscul c cealalt parte contractant nu poate s livreze titlurile de
valoare la data stabilit, lucru care expune banca la posibilitatea de a nu mai fi n msur s replaseze
titluri de valoare la acelai pre.
Ca o concluzie, se poate afirma c riscul creditului const n:
riscul insolvabilitii debitorului, care poate aduce dup sine o pierdere a sumei mprumutate;
riscul imobilizrii n cazul n care debitorul nu respect
angajamentul achitrii la scaden.
Bancherii trebuie s evalueze riscul naintea acordrii facilitilor de credit. Acetia trebuie s fie
preocupai n general, de riscul nerambursrii i n special de posibilitatea ca clienii s nu poat s-i
respecte obligaiile asumate fa de banc.
Bncile trebuie s fie, de asemenea, preocupate de garantarea i asocierea cu clientul de afaceri ca i
de asigurarea ndrumrii i avizrii care sprijin un viitor sigur pentru afacere.
n cadrul bncilor sunt numite comitete de credit care n final i dau sau nu aprobarea cu privire la
fiecare client de afacere.
nainte de a preda lucrarea sa comitetului de credit, analistul de credite trebuie s evalueze costurile i
beneficiile poteniale pentru toate cazurile analizate. El trebuie s aib n vedere:
recunoaterea i identificarea riscurilor legate de fiecare propunere;
s fac o analiz a riscurilor n vederea reducerii lor;
s aprobe sau s refuze propunerile clienilor n cadrul unei structuri organizatorice de creditare.
Reducerea riscului presupune:
realizarea unei baze informaionale eficiente;
cunoaterea tuturor factorilor de decizie controlabili i necontrolabili, toate limitrile i rezultatele
posibile pentru orice linie de credit sau serviciu care ar putea fi acordat;
ntocmirea cu grij a documentaiei de creditare pentru a asigura termenii i condiiile care sprijin
poziia bncilor;
asigurarea unor garanii corespunztoare;
asigurarea controlului calitativ i cantitativ al creditului, asigurnd ntre altele inerea evidenei i
raportul dintre gradul de ndatorare i credit.
Utilizarea eficient a analizei de risc dezvoltat anterior este esenial dac se au n vedere i:

riscurile macroeconomice;
riscurile microeconomice, precum i riscurile ramurii industriale;
portofoliul de risc pentru bancher;
riscurile specifice agentului economic incluznd:
4

(a) riscul afacerii;

(b) riscul financiar.
Situaiile financiare ale agentului economic sunt publicate. Publicarea informaiilor asigur pentru banc
baza pentru analizarea intensiv a posibilitilor de risc enumerate n lista pe care am amintit-o.
Riscul ratei dobnzii
Un obiectiv fundamental al bncii este acela de a mprumuta fonduri la o rat a dobnzii i de a le
da cu mprumut cu o rat a dobnzii mai mare.
Riscul ratei dobnzii se refer la riscurile financiare cauzate de fluctuaiile ratei dobnzii, ceea ce
afecteaz att profitul obinut de ctre client, ct i starea de ndatorare fa de banc. O cretere major a
ratei dobnzii poate crea o presiune financiar asupra activitii clientului care nu va fi n stare s-i
plteasc sumele datorate.
Cei mai importani factori care conduc la creterea riscului ratei dobnzii sunt: volatilitatea ratelor
dobnzii i neconcordana dintre datele de stabilire a dobnzilor active i pasive.
Riscul de lichiditate
Lichiditatea reprezint:

capacitatea de a face fa n orice moment unor angajamente financiare;

capacitatea unor active disponibile de a fi transformate fr complicaii n bani.

Lichiditatea unui agent economic, bnci etc. nseamn posibilitatea acesteia de a mobiliza rapid activele
de care dispune, adic de a le transforma n bani.
Se cunosc mai multe forme de lichiditate:
Lichiditate primar (absoulut, perfect), aceea pe care o reprezint banii nsi. Deci contul
Casa dintr-un bilan constitue o lichiditate primar.
Lichiditatea secundar este constituit din acele active care pot fi transformate oricnd i fr
dificulti n bani, cum ar fi depunerile n cont la vedere sau pe termen scurt.

Lichiditatea teriar care caracterizeaz acele active care, pentru a fi transformate n bani,
necesit un timp mai ndelungat, eventual riscuri sau cheltuieli, cum ar fi:
depunerile la termen;
angajamentele din andosare;
titlurile de rent;
obligaiunile pe termen lung.

Lichiditatea este cu att mai bun cu ct ponderea lichiditii primare este mai mare.
5

 Lichiditatea medie
L =AT
n care:
L=lichiditatemedie;
A=activele bancare;
T =totalul activelor bneti;
Lichiditatea medie poate accepta valori ntre 0 i 1. n cazul limit 0 (zero), totalul activelor ar consta
numai din capital bnesc, n timp ce n cazul limit 1, totalitatea activelor ar consta numai din bani lichizi.
Banca testeaz lichiditatea unui agent economic atunci cnd i acord credite. Rezultatul testrii este o
indicaie cu privire la capacitatea agentului economic de a face fa angajamentelor curente:
disponibiliti lichide + sume ncasate + titluri credite negociabile pe piata
angajamente curente
Se consider de cele mai multe ori c un raport de 1/1 este satisfctor. Riscul bncii apare datorit
neconcordanei dintre activele i pasivele sale. n general, partea de active este mai mare (creditele) dect
partea de pasive. Fenomenul este reprezentativ mai ales pentru activele i pasivele pe termen scurt.
Se urmrete reducerea riscului lichiditii n special prin scderea volumului creditelor acordate
pe termen lung i prin creterea depozitelor pe termen lung.
Pentru moment, la noi n ar riscul lichiditii bncilor comerciale este atenuat datorit creditului
de refinanare acordat spre completarea resurselor proprii ale acestor bnci de ctre Banca Naional a
Romniei.
Riscul de lichiditate apare atunci cnd banca nu poate s-i achite obligaiile de plat scadente.
Riscul apare datorit neconcordanei dintre elementele de activ i cele de pasiv din fluxul de numerar.
Uneori, datorit mrimii resurselor sale, banca este chemat s primeasc mprumuturi pe termen scurt i
s acorde mprumuturi pe termen lung. Acest lucru crete riscul ca deponenii s-i retrag fondurile de la
banc, iar banca s nu poat efectua rambursri dect dac crete suplimentar costurile pentru depozite sau
dac i vinde forat activele sau le vinde poate n pierdere. De aceea, este bine de menionat un aspect
important i anume acela c deponenii pot s-i retrag banii atunci cnd doresc, pentru depozitele la
vedere i la termenul stabilit, pentru depozitele la termen. Dac o banc nu poate s-i ndeplineasc
aceste obligaii, ncrederea clientului n banc se diminueaz sau se diminueaz ncrederea n ntregul
sistem bancar. n acest caz, clientul nu mai dorete s-i pstreze banii la banc i pot astfel s apar
retrageri masive de fonduri, ceea ce afecteaz negativ ntreaga economie naional.
6

Cei mai importani factori care determin creterea riscului ratei de dobnd sunt: pierderea
ncrederii n banc, n pia datorit dificultilor de obinere a veniturilor, dependena de pia;
instabilitatea pieelor financiare etc.
De aceea, este necesar realizarea unei previsionri ct mai exacte a schimbrilor care pot aprea
n nivelul i structura ratei dobnzii, acestea din urm fiind corelate cu evoluia indicatorilor
macroeconomici. Pentru perioada curent i pentru viitorul apropiat, clienii bncilor sunt de accord c, n
principal, riscul ratei dobnzii este asociat cu activitile exprimate n moneda naional. Acest lucru se
datoreaz faptului c rata dobnzii perceput la creditele acordate, precum i cea bonificat la depozitele
constituite se modific n mod continuu datorit fluctuaiilor de pe pia; excepie fac certificatele de
depozit care au o dobnd fix. Trebuie, de asemenea, s lum n considerare tot timpul analiza structurii
depozitelor i investiiilor, precum i evoluia acestora.
n general, se dorete minimizarea riscului ratei dobnzii n conformitate cu relaia care exist ntre
dobnda calculat pentru elementele de activ i cea calculat pentru elementele de pasiv. Valoarea
raportului dintre cele dou dobnzi trebuie s fie ct mai aproape de 1, dac este posibil.
Cei mai importanti factori care conduc la diminuarea riscului ratei dobnzii sunt: meninerea
activelor lichide la un nivel nalt (de exemplu: numerarul, efecte de comer profitabile care pot fi uor
transformate n bani); faciliti de credit de la alte instituii; un mprumuttor de ultim instan pentru a-i
asigura pe deponeni (de exemplu, n Romnia: Fondul de asigurare a depozitelor n sistem bancar);
meninerea unei structuri potrivite a scadenelor ntre elementele de activ i de pasiv.
n Romnia, managementul lichiditii presupune echilibrarea fluxurilor de fonduri de-a lungul
unor benzi de timp, astfel nct, n condiii normale, banca s aib o poziie confortabil n onorarea
obligaiilor scadente. Interesul imediat se focalizeaz asupra situaiilor pe termen scurt, ntruct, pe msur
ce activele i obligaiile bncii se maturizeaz, ele sunt nlocuite, iar modelul fluxurilor angajate la
distane mai mari n timp se reconstituie de cteva ori nainte de apropierea momentului de realizare
efectiv.
Un principiu cardinal al managementului riscului de lichiditate const n diversificarea sistemului
de depozite din punct de vedere al numrului de clieni persoane juridice/persoane fizice, al distribuiei
geografice, al tipurilor de conturi i intrumente, al spectrului de scadene. Diversificarea asigur o mai
bun stabilitate comportamental i evit concentrarea ieirilor de fonduri ntr-o anumit zi sau perioad.
Completarea resurselor de finanare prin atragerea de fonduri de pe piaa monetar reprezint o
activitate normal a bncilor. Este obligatoriu, ns, ca fiecare s i evalueze ct mai realist capacitatea de
7

a se mprumuta, stabilindu-i limite de expunere (n funcie de deficitul de cash flow) pe intervale

cumulative de timp, de pn la o lun. Bncile trebuie s ntrein o gam larg de contrapartide n scopul
diversificrii dependenelor.
Interaciunea riscului de lichiditate i solvabilitate conduce, de regul, la producerea riscului
sistemic, care definete, de fapt, comarul colectiv al pieelor financiare. Responsabilitatea pentru
managementul riscului sistemic depete competenele bncilor comerciale individuale, dar acestea au
datoria de a-i minimiza propria vulnerabilitate, recurgnd la tehnicile moderne i sigure de administrare a
riscurilor de creditare i portofoliu. Fiecare banc trebuie s evite supraexpunerile la un anumit sector,
inclusiv cel bancar, nemotivat, favorizat de reglementrile privind ponderea activelor cu riscul.
Riscul valutar este legat de riscul dobnzii i de riscul de lichiditate.
Acest tip de risc apare datorit neconcordanei dintre: valut, active i pasive. Astfel, valuta poate
fluctua ntr-o direcie neateptat sau mai ridicat dect se anticipase. Acest tip de risc este determinat de
ctre operaiunea de schimb valutar care afecteaz situaia clienilor care obin un credit n valut i care
nu realizeaz exporturi sau acele ncasri obinute din exporturi nu acoper datoria contractat.
Tranzaciile afectate includ att elemente din cadrul bilanului (de exemplu: mprumuturi, depozite), ct i
elemente din afara bilanului (de exemplu, contracte valutare forward).
Principalii factori care duc la creterea riscului valutar sunt: volatilitatea cursurilor de schimb
valutar, poziia valutar deschis etc.
Principalii factori care duc la reducerea riscului valutar sunt: limitarea poziiei valutare;
monitorizarea expunerii valutare; utilizarea tehnicilor de hedging (acoperire a riscurilor valutare).
Modalitile de evitare a riscului valutar au fost dezvoltate pe piaa derivatelor, prin utilizarea unor
instrumente de hedging (de neutralizare, compensare a riscului).
Instrumentele derivate sunt din ce n ce mai mult utilizate pe piaa valutar de ctre bnci.
Pentru acoperirea riscului valutar, sunt utilizate:

contractele forward (contracte clasice la orice dat n viitor, orice valut, la un anumit termen);

operaiuni swap asigur infuzie de lichiditate n moneda necesar, acoper poziia valutar.

n Romnia, supravegherea riscului valutar se realizeaz de ctre:

a) Bnci;
b) Banca Naional a Romniei pe baza indicatorilor de poziie valutar raportai de ctre bnci.
n vederea limitrii riscului valutar, bncile au urmtoarele obligaii:
a) s dispun de un sistem de eviden care s permit n permanen att nregistrarea imediat a
8

operaiunilor n devize i calcularea rezultatelor acestora, ct i determinarea poziiilor valutare

individuale ajustate i a poziiei valutare totale;
b) s dein un sistem de supraveghere i de gestiune a riscului valutar pe baz de norme i proceduri
interne, aprobate de consiliul de administraie al bncii;
c) s dispun de un sistem de control permanent pentru verificarea respectrii procedurilor interne,
necesar n vederea ndeplinirii dispoziiilor precedente;
d) s desemneze un conductor care s asigure coordonarea permanent a activitii valutare a bncii.
Riscul operaional reprezint capacitatea bncii de a furniza servicii financiare n mod profitabil. Este
important capacitatea de a furniza astfel de servicii, dar este important i controlul asociat acestora.

2. Identificarea riscurilor
n activitatea de conducere i supraveghere a riscului bancar, n literatura de specialitate se
recomand folosirea unei metodologii care include mai multe etape, respectiv indentificarea, asumarea i
transferul riscului.
Unele riscuri sunt evidente pentru oricine, altele nu pot fi identificate, indiferent de msurile de
precauie luate, pn la declanarea lor i provocarea de pierderi n activitile respective. n aceste
condiii, se recomand o maxim atenie pentru identificarea oricrui risc posibil, n vederea limitrii la
maximum a riscurilor neidentificate.
Munca de identificare a riscurilor devine foarte important ntr-o societate bancar, n sensul c
aceasta trebuie s porneasc de la principalele sale linii de activitate, respectiv de la strategia pe care o va
9

adopta.
Identificarea riscurilor i apoi analiza lor devin o doctrin important i absolut necesar o dat cu
schimbrile ce apar n activitatea bncii i riscurile rezultate. Astfel, orice nou produs sau serviciu
presupune i o nou procedur n depistarea i anticiparea noilor riscuri accidentale, pentru a se obine
cele mai bune metode de tratare a acestora.
Identificarea riscurilor, precum i localizarea lor constituie prima etap de gestionare global a
riscurilor, n cadrul ei trebuind determinate riscurile asociate fiecrui tip de produs i serviciu bancar.
Odat indentificate riscurile asociate, este necesar elaborarea unor scenarii posibile pentru a putea
determina frecvena i amplitudinea fiecrui tip de risc asociat. Dup ce riscurile au fost identificate pe
fiecare tip de produs i serviciu bancar, este necesar schiarea unei imagini agregate a influenei factorilor
de risc.
Metodologiile de identificare a riscurilor, precum i de evaluare a lor pot s asigure o estimare
efectiv, eficient, a profilului de risc pentru toate unitile societii bancare, precum i pe ansamblul su.
Dup indentificarea riscurilor i localizarea lor, procesul continu cu analiza obiectiv, care nu se
ntrerupe niciodat, aceasta constituind obiectul capitolului specific analizei de risc.
Pentru a stabili departamentele dintr-o banc responsabile de expunerea la risc i care au sarcina de
a face analiza tipurilor de risc, precum i a modului lor de tratare, sunt utilizate raportul de gestiune anual,
diverse raportri contabile, organigrama bncii, toate acestea corelate.
Importante pentru depistarea riscurilor chiar nainte ca acestea s devin o realitate sunt
comunicaiile permanente i deschise dintre compartimentele bncii, acest fapt oferind posibilitatea
controlrii riscului din momentul apariiei i momentul descoperirii acestuia, prin analiza nregistrrilor
financiare i contabile. Analiza nregistrrii lor financiare i contabile poate s conduc la descoperirea
riscului dup apariia sa.
Controlul i eliminarea riscului reprezint a doua etap a metodei de conducere i supraveghere a
riscurilor. Obiectul acesteia este acela de a minimiza cheltuielile asociate fiecrui tip de risc identificat pe
produse i servicii bancare.
De obicei, cel mai potrivit moment pentru declanarea controlului riscului este cel n care o
aciune se lanseaz i deci n care, prin prevederi de contract, se ncearc s fie stpnit riscul.
n plus, controlul riscului constituie o sarcin permannent i individual ce se exercit n
interiorul fiecrei bnci, acesta se asigur i de banca central, i n primul, i n al doilea caz, prin
departamente specializate i de supraveghere.
10

Managerii bancari trebuie s determine care sunt principalele tipuri de activiti de control pe
fiecare tip de risc n parte, cunoscnd caracteristica i evoluia probabil a acestora. De exemplu, pentru a
controla riscul de pia (riscul ratelor dobnzilor, cel valutar etc.), o societate bancar sau pentru
diversificarea portofoliului.
O alt problem care se ridic este cea de asumare a riscurilor de ctre bancheri. Acetia sunt
familiarizai cu asumarea riscurilor n activitatea zilnic, dar ei sunt reticieni n asumarea total sau
parial a riscurilor accidentale.
De aceea, cnd vorbim de asumarea riscurilor, ne gndim la o asumare contient. Nu trebuie
pierdut din vedere faptul c ne putem ntlni i cu o asumare incontient a riscului, ceea ce nseamn
neluarea la cunotin a riscului posibil.
O alt problem abordat ar fi aciunea de diminuare a riscurilor, evitarea lor, precum i influena
factorilor de risc. Aciunea advers a unui factor de risc poate fi diminuat i/sau, n unele cazuri, evitat,
prin cunoaterea i ndeprtarea cauzei care l produce. n acest scop, este necesar reproiectarea
activitilor i a fluxurilor de operaii. n prezent, unele instiuii de credit au adoptat o serie de soluii
radicale, mergnd chiar pn la a renuna la unele produse/servicii neprofitabile sau generatoare de risc.
Exist multe cazuri n care o serie de produse i servicii bancare au fost preluate de alte instituii i
companii (de exemplu: operaiunile cu carduri efectuate de ctre marile magazine, o serie de plasamente
fcute de ctre fondurile mutuale, fondurile de pensii, creditele acordate pentru studii de ctre o serie de
fundaii, universiti sau firme), bncile profitabile, dar n acelai timp riscante, cum ar fi, de exemplu,
extinderea i diversificarea operaiunilor speculative pe piaa internaional.
Diminuarea influenei factorilor de risc i/sau evitarea acestora trebuie s aib un efect benefic
asupra costurilor totale ale bncii.
Ultima etap a activitii de conducere i supraveghere a riscului bancar o constitue transferul riscului. n
practica bncilor, exist sistemul de transferare a riscului prin utilizarea instrumentelor derivate, precum i
prin sistemul asigurrilor, polia de asigurare fiind considerat ca un mijloc de transferare a riscului.
Divizarea i transferul riscului se pot realiza i prin constituirea de consorii ntre mai multe bnci.
Din punctul de vedere al evitrii concentrrii riscului, cu ct banca are mai muli codebitori pentru aceeai
crean, cu att scade importana insolvabilitii unuia dintre ei. Pe de alt parte, prin reglementri proprii
sau ale bncilor centrale, concentrarea riscului este evitat i prin limita impus n acordarea de
mprumuturi unuia i aceluiai debitor.
Identificarea riscului presupune i o bun pregtire a celor care lucreaz n toate departamentele
11

bncii, att pentru a cunoate condiiile, evenimentele, strile care pot conduce la apariia unor riscuri
specifice, ct i metodele i tehnicile specifice pentru identificarea i monitorizarea fiecrui tip de risc.
Cunoaterea tuturor evenimentelor precedente din propria banc sau alte bnci, care au condus la
apariia unor riscuri cu repercusiuni grave asupra bncii, n general, sau asupra unor activiti i servicii
bancare, depinde aadar n exclusivitate de managementul fiecreia.

3. Gestionarea riscurilor
La ora actual, nu exist un sistem unitar de management al riscului. Prin natura lor, bncile i
obin, adesea, profitul din desfurarea activitii n anumite segemente ale pieei. Capacitatea bncii de a
se proteja mpotriva riscurilor excesive depinde de:
mrimea capitalului;
calitatea managementului su bancar;
expertizele sale tehnice;
experiena personalului n segmentul de pia respectiv;
n mod deosebit, banca trebuie s aib un sistem propiu de monitorizare i control al riscului.
n general, prudena bncii mpotriva riscurilor poate fi efectuat prin:

managementul bacar care trebuie s fie contient de riscurile din afacerile bncii i s fie capabil
s msoare, monitoritzeze i controleze astfel de riscuri;

banca care trebuie s aib politici clare, precum i procedee de msurare i control al riscurilor;

managementul bancar care trebuie s aib stablilite limitele interne ale riscului;

ntocmirea de rapoarte periodice care trebuie analizate i verificate de controlul intern al bncii
i de cenzorii acestora.

Ca urmare a incertitudinilor provocate de criza din 1975, a aprut necesitatea elaborrii unor reguli
de gestionare bancar i ntrirea securitii clienilor.
Aceste reguli sunt exprimate prin indicii Ratios Cooke.
12

Bncile trebuie s dein propriul lor sistem de monitorizare i control al riscurilor. n general,
msurile de pruden bancar utilizate de Banca Naional a Romniei sunt cele prevzute de Legea nr.
58/1998 Legea bancar.

Studiu de caz: Managementul riscurilor n cadrul BCR

Prezentare general
nfiinat prin Hotrre de Guvern la 1 decembrie 1990 ca societate pe aciuni, Banca Comercial
Romn a nceput s funcioneze prin preluarea portofoliului de credite pentru industrie, gestionat anterior
de Banca Naional, continund astfel o tradiie de peste 50 de ani de activitate comercial.
La aceea dat, banca i ncepea activitatea cu o parte din personalul transferat de la B.N.R., iar pe
baz de protocol, prelua un activ i pasiv de 273 miliarde de lei. Activele bncii erau aproape n totalitate
materializate n credite bancare care nsumau 269 miliarde de lei. Activele proprii materializate n
mijloace fixe erau doar de 26 miliarde de lei.
n martie 1997, B.C.R. a fost prima banc din Romnia care a ieit pe pieele internaionale de
capital, fr garanii guvernamentale. Emisiunea inaugural de euro obligaiuni n valoare de 75 milioane
de dolari, lansat cu sprijinul Bncii de investiii MERRILLLYNCH, a constituit un succes, fiind
suprasubscris de investitori din Europa i S.U.A.
n decursul perioadei, B.C.R. a ajuns s dein n cadrul sistemului cea mai mare
cot pe piaa depozitelor atrase de populaie. Devenind principala resurs pentru plasamente, acestea

au

asigurat independena bncii de mprumuturile de la B.N.R. i au contribuit la reducerea costurilor de

finanare.
Istoricul BCR
13

1990 - se constituie Banca Comercial Romn prin preluarea activitilor comerciale ale Bncii Naionale
a Romniei
1998 - BCR deschide o filial la- Chiinu, n Republica Moldova
1999 - BCR fuzioneaz prin absorbie cu Bancorex
2001 - BCR Leasing se lanseaz pe piaa romneasc
2003 - Privatizarea BCR, prin vnzarea pachetului de aciuni ctre BERD i IFC
2005 - Se nfiineaz BCR Asigurri de via
2006 - Banca austriac Erste Bank finalizeaz achiziionarea Bncii Comerciale Romne. Erste Bank a
achiziionat 61,8825% din aciunile BCR de la Guvernul Romn, BERD i IFC n urma achitrii a 3,75
miliarde Euro
2007 - BCR Administrare Fond de Pensii intr pe piaa romneasc
2008 - Banca Comercial Romn vinde operaiunile de asigurri ctre Vienna Insurance Group
2008 -BCR Banca pentru Locuine intr pe piaa romneasc
2009 BCR adopt un program de emitere de obligatiuni pe termen mediu Medium Term Notes
(MTN) in valoare totala de 3 miliarde EUR.
Evolutia capitalului este poate cel mai important criteriu de apreciere a fortei financiare a bancii.
Erste Group Bank este acionarul majoritar al BCR -ului. La un capital social subscris de 12 miliarde lei in
1990 , incep sa se adauge fondurile constituite , adica , capitalul total creste in primii 5 ani de activitate la
577 miliarde lei . La experiena acumulat se adaug o alta ,nou, urmare a extinderii opera iunilor
specific tranziiei i economiei de pia . Astfel, n acest interval de timp, banca s-a dezvoltat att prin
creterea gamei de produse i servicii bancare pe care le-a oferit pn acum clientelei sale, cat i prin
asimilarea rapid a altelor noi precum ar fi:

Extinderea la creditri pe termen mediu i lung pentru investiii;

acordarea de credite n valut
deschiderea de conturi n valut pentru persoane fizice i juridice i efectuarea de operaiuni de

schimb valutar
derularea operaiuni de decontare, n numele clienilor, a activitilor de comer exterior.

Managementul riscurilor
Functia de administrare a riscurilor se asigura ca toate riscurile semnificative sunt identificate, masurate si
raportate in mod corespunzator si are un rol important in cadrul bancii, asigurand ca aceasta dispune de
14

procese eficiente de administrare a riscurilor, implicandu-se in elaborarea si revizuirea strategiilor si in

procesul decizional, precum si in toate deciziile privind administrarea riscurilor semnificative cu care
Banca se confrunta in operatiunile si activitatile sale comerciale.
Riscurile sunt administrate printr-un proces de continua identificare, masurare si monitorizare, in
functie de limitele de risc, competente de aprobare, separarea responsabilitatilor si alte controale. Banca
este expusa la riscul de credit, de lichiditate si piata, cat si la riscul operational si reputational.
Principalul scop al functiei de management al riscului este sa asigure o activitate bancara
responsabila, prudenta si profitabila, care presupune identificarea, evaluarea, monitorizarea si
administrarea riscurilor, precum si stabilirea unui profil de risc adecvat pentru intreaga activitate a bancii,
cat si pentru fiecare risc semnificativ/material in parte.
Banca dezvolta si mentine un cadru solid si cuprinzator aferent controlului intern, inclusiv functii
independente de control specifice cu o autoritate corespunzatoare pentru a-si indeplini atributiile sale.
Banca dispune de un cadru adecvat de management al riscurilor care se aplica pentru toate liniile
de afaceri, cu recunoasterea deplina a substantei economice a expunerilor la risc si luarea in considerare a
riscurilor relevante. In scopul activitatii de administrare a riscurilor intra riscul de credit, piata, lichiditate
si operational, dar include de asemenea riscul de concentrare, reputational, de conformitate si riscul
strategic.
Cadrul de administrare a riscurilor include politici, proceduri, limite si controale care asigura in
mod adecvat, la timp si continuu identificarea, masurarea evaluarea, monitorizarea, diminuarea si
raportarea riscurilor care decurg din activitatile derulate la nivel de linie de afaceri sau de institutie.
Banca considera ca este expusa la toate riscurile semnificative care au impact asupra pozitiei sale
financiare si/sau reputationale. Aceste riscuri sunt considerate semnificative in baza procesului de analiza
a materialitatii riscurilor.
Structura si responsabilitatile managementului riscului
Consiliul de Supraveghere
Consiliului de Supraveghere supervizeaza activitatea Comitetului Executiv in conducerea operationala a
Bancii si monitorizeaza conformitatea activitatilor desfasurate de Comitetul Executiv cu legislatia
aplicabila din Actul Constitutiv, precum si cu rezolutiile Adunarii Generale a Actionarilor si cu strategiile
si politicile Bancii.

15

Comitetul de Risc al Consiliului de Supraveghere

Comitetul de Risc are rol de avizare, fiind infiintat cu scopul de a sustine Consiliul de Supraveghere al
bancii in indeplinirea rolurilor si responsabilitatilor sale cu privire la activitatea de administrare a
riscurilor.
Comitetul de Audit si Conformitate
Comitetul de Audit si Conformitate asigura implementarea si mentinerea de catre Comitetul Executiv a
unui control corespunzator si efectiv de administrare a riscurilor.
Comitetul Executiv
Comitetul Executiv are responsabilitati stabilite prin legislatia aplicabila, prin Actul Constitutiv si prin
rezolutiile Consiliului de Supraveghere si actioneaza in conformitate cu prevederile din regulamentul
Comitetului Executiv.
Comitetul Executiv este responsabil pentru strategia de ansamblu a Bancii, incluzand toleranta/apetitul la
risc, cat si pentru cadrul de administrare a riscurilor.
Comitetul Managementul Riscurilor Operationale
Comitetul Managementului Riscurilor Operationale este responsabil pentru activitatea de management al
riscurilor operationale in Banca. Principalul obiectiv este de a decide asupra implementarii masurilor
corective si actiunilor de reducere si administrare proactiva a riscului operational.
Linia functionala de risc
Administrarea riscului de credit corporate si retail, a riscului de piata, a riscului operational, de lichiditate,
precum si a riscului reputational si strategic, evaluarea garantiilor si activitatile conexe sunt consolidate
sub Linia Functionala Riscuri. Directia Conformitate si Antifrauda, care are in responsabilitate riscul de
conformitate si administrarea riscului de frauda, este inclusa in linia functionala a Presedintelui Executiv
(care acopera riscul de frauda, juridic si reputational)
Auditul Intern
Procesele de administrare a riscurilor in intreaga Banca sunt auditate anual de functia de audit intern care
analizeaza atat adecvarea procedurilor, cat si respectarea procedurilor Bancii. Auditul intern discuta
rezultatele tuturor evaluarilor impreuna cu conducerea si raporteaza observatiile si recomandarile sale
16

Comitetului de Audit si Conformitate.

Activitatile de administrare a riscului
In scopul gestionarii riscurilor care i-ar putea afecta activitatea si performantele financiare, Banca
ia masurile necesare pentru identificarea surselor de risc, pentru evaluarea si monitorizarea expunerilor
sale, pentru stabilirea de limite de risc strategice, precum si limite de risc de credit, piata, lichiditate si
operationale.
Banca are implementat un cadru corespunzator de administrare a riscurilor, care asigura
conformitatea cu reglementarile BNR in ce priveste procesul de dezvoltare, monitorizare si raportare a
limitelor, in conformitate cu Apetitul la Risc (RAS).
Apetitul la risc (RAS) serveste la definirea nivelului riscurilor pana la care banca este dispusa sa se
expuna din punct de vedere strategic. Apetitul la risc stabileste granite si defineste limite relevante pentru
operatiunile zilnice ale bancii.
RAS este proiectat astfel incat sa asigure perspectiva continuitatii afacerii prin utilizarea unui
sistem de avertizare timpurie, care permite luarea unor masuri efective si adreseaza orice potentiala
problema legata de capital sau deficit de lichiditate.
Cadrul de administrare a riscurilor descrie aspectele metodologice privind dezvoltarea limitelor,
rolurile si responsabilitatile, procesele si instrumentele utilizate.
In cadrul procesului de evaluare a materialitatii riscurilor, riscurile semnificative sunt identificate
si evaluate pe ansamblul Bancii si la toate nivelurile organizationale, pentru toate tranzactiile si activitatile
sale.
Procesul de analiza a materialitatii riscurilor se bazeaza pe o serie de indicatori de risc cantitativi si
calitativi, care reflecta expunerea la risc sau volumul de risc, vulnerabilitatea bancii la un anumit tip de
risc, volatilitatea sa recenta, precum si istoricul pierderilor recente datorate riscului respectiv.
Pentru o administrare corespunzatoare a riscurilor semnificative, banca utilizeaza:
un sistem de proceduri de autorizare a operatiunilor afectate de respectivele riscuri, care consta in
stabilirea de competente/limite de autoritate pentru acordarea de credite si de produse tip credit,
efectuarea de plasamente interbancare si operatiuni cu instrumente financiare derivate;
un sistem de limite pe tari, entitati suverane, banci, institutii financiare afiliate grupurilor bancare,
GCC (grupuri de clienti afiliati), precum si sectoare economice, regiuni geografice, produse
bancare specifice, produse negarantate, limite de risc de piata si lichiditate;
17

 un sistem de raportare al expunerilor la risc, precum si alte aspecte referitoare la aceste riscuri,
catre nivele adecvate de conducere (raportari privind expunerea bancii la riscuri semnificative,
modul de incadrare in limitele de risc stabilite de banca, etc.);
un sistem de stabilire a limitelor si de monitorizare a acestora in conformitate cu profilul de risc
global al Bancii, adecvarea capitalului, lichiditatea, calitatea portofoliului de credite etc;
un sistem de responsabilitati, politici, norme si proceduri de control intern la nivelul Bancii;
o politica pentru activitatile externalizate;
un sistem de administrare a riscului juridic (legal) si a riscului de conformitate;
un sistem de proceduri pentru situatii/crize neasteptate referitoare la riscurile semnificative,
incluzand masurile ce trebuie luate de Banca;
un sistem de proceduri care sa previna utilizarea inadecvata a informatiilor pentru a se evita
deprecierea reputatiei Bancii, dezvaluirea de informatii secrete si confidentiale si utilizarea de
informatii in beneficiul personal al angajatilor;
criteriile de recrutare si remunerare ale personalului, incluzand criteriile folosite pentru evitarea
conflictului de interese, care presupun pregatire, experienta si standarde de integritate la nivel
ridicat;
programe de pregatire a personalului.
Banca intreprinde masurile necesare in vedererea asigurarii si mentinerii unui sistem de informatii
adecvat pentru identificarea, masurarea, monitorizarea si raportarea riscurilor semnificative, pe ansamblul
Bancii, dar si pentru fiecare departament sau unitate de afaceri.
Banca a stabilit o separare adecvata a responsabilitatilor pentru toate nivelurile sale
organizationale, cu scopul de a evita conflictul de interese in activitatile desfasurate de front office,
managementul riscului si activitatile de back office.
In aceste conditii, specialistii in managementul riscului sunt delimitati clar din punct de vedere
organizational de personalul cu responsabilitati din domeniul dezvoltarii afacerilor.
Principalele obiective ale activitatii de administrare a riscurilor la nivelul grupului sunt
urmatoarele: sprijinirea liniilor de afaceri in atingerea tintelor propuse, prin luarea unor decizii de
creditare rapide si eficiente si prin protectia Bancii fata de riscuri, prin metode si principii avansate.

Riscul de credit
18

Principalele consideratii pentru evaluarea deprecierii creditelor includ luarea in considerare a

intarzierii cu mai mult de 90 de zile a oricaror plati de principal sau dobanda sau orice alte dificultati
cunoscute referitoare la fluxurile de numerar ale contrapartidelor, deteriorari ale ratingului de credit sau
incalcarea termenilor initiali ai contractului de credit. Banca evalueaza deprecierea in doua domenii:
provizioane evaluate individual si provizioane evaluate colectiv.
Provizioane evaluate individual
Banca determina pe baza individuala provizioanele adecvate pentru fiecare imprumut sau avans
individual semnificativ, respectiv clienti cu expunere totala (bilantiera si extrabilantiera) mai mare de
400.000 EUR echivalent. Factorii luati in considerare la determinarea provizioanelor includ
sustenabilitatea planului de afaceri al contrapartidei, capacitatea sa de imbunatatire a performantei atunci
cand apare o dificultate financiara, incasarile prognozate si plata de dividende necesara in caz de faliment,
disponibilitatea sprijinului financiar de alta natura si valoarea realizabila a garantiilor, precum si
momentele de realizare a fluxurilor de numerar asteptate. Pierderile din depreciere sunt evaluate la fiecare
data de raportare, cu exceptia cazurilor in care circumstantele necesita mai multa atentie.
Provizioane evaluate colectiv
Provizioanele sunt evaluate colectiv pentru pierderile din credite si avansuri care nu sunt
semnificative individual, adica clienti cu expunere totala (bilantiera si extrabilantiera) mai mica de
400.000 EUR echivalent (incluzand carduri de credit, imprumuturile ipotecare si creditele de consum
negarantate), precum si pentru imprumuturi si avansuri semnificative individual in cazul carora nu exista
inca dovada obiectiva a unei deprecieri individuale. Provizioanele sunt evaluate la fiecare data de
raportare, separat pentru fiecare portofoliu in parte.
Evaluarea colectiva ia in considerare deprecierea care este probabil sa afecteze portofoliul, chiar
daca inca nu exista dovada obiectiva a deprecierii ca urmare a unei evaluari individuale. Pierderile din
depreciere se estimeaza luand in considerare urmatoarele informatii: pierderi istorice in cadrul
portofoliului, conditii economice curente, intarzierea aproximativa dintre momentul probabil al producerii
pierderii si momentul identificarii necesitatii unei pierderi din depreciere evaluate individual, precum si
incasarile si recuperarile asteptate dupa constituirea provizionului. Conducerea locala este responsabila
pentru hotararea duratei acestei perioade, care poate fi prelungita cu maxim un an. Provizionul pentru
depreciere este apoi revizuit de managementul responsabil pentru credite, pentru a asigura alinierea cu
politica generala a Bancii.
Garantiile financiare si acreditivele sunt evaluate si provizionate intr-o maniera similara creditelor.
19

Alocarea expunerii restante si neacoperite cu provizioane specifice pe categorii de risc este

efectuata in functie de ratingul intern.
Criteriile utilizate pentru incadrarea in patru categorii diferite de risc sunt urmatoarele:
Risc scazut in general clienti regionali cu relatii stabile si de lunga durata cu Banca sau clienti
mari, recunoscuti international. Pozitie financiara solida si puternica, fara previziuni de
intampinare a dificultatilor financiare. Clienti retail cu o relatie de lunga durata cu banca sau clienti
cu o plaja larga de utilizare a produselor. Fara intarzieri la plata in ultimele 12 luni. Business-ul
nou este efectuat, in general, cu clienti din aceasta categorie de risc;
In observatie clienti persoane juridice vulnerabile care inregistreaza sume restante sau
evenimente de nerambursare in istorie sau au intampinat dificultati financiare pe termen mediu.
Clienti retail cu posibilitati reduse de economisire sau cu probabilitate de nerambursare ridicata in
istoric declansand semnale timpurii de recuperare. Acesti clienti au istoric recent bun, fara
delincvente in prezent;
Sub - standard debitorul este sensibil la evolutiile financiare si economice negative. Aceste
expuneri sunt administrate in departamente de risc dedicate;
Neperformante existenta unuia sau mai multor evenimente de nerambursare conform Basel 3:
rambursarea totala este improbabila, platile de principal si dobanda peste un anumit prag de
materialitate inregistreaza mai mult de 90 de zile de intarziere, restructurare in conditii de
dificultate financiara cu inregistrarea unei pierderi pentru creditor, inregistrarea unei pierderi din
credite sau initierea procedurilor de faliment.
Expunerea aferenta riscului de credit si creditele si avansurile acordate clientilor sunt impartite
pe categorii de risc dupa cum urmeaza mai jos:
Tabelul 1 Expunerea aferenta riscului de credit si creditele si avansurile acordate de catre banca
clientilor impartite pe categorii de risc in perioada 2012 - 2014

BCR
Banca
Risc
scazut
In observation
Sub

Total din care

Credite si avansuri catre clientela

2012

2013

2014

2012

2013

45166824

39879148

45354724

29863274

25800214

22743351

13260394

11581702

12067911

12941273

11169676

6990497

3620552

3050405

1027102

3617826

3050405

847401

20

2014

- standard
Neperformante 12335262

12038879

9505594

12335262

12038879

9186348

Total
74383032 66550134 67955330 58757636
52059174
39767597
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor furnizate de Rapoartele anuale ale Consiliului de Administratie
BCR

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din tabelul 1

Figura 1. Evolutia expunerii aferenta riscului de credit si creditele si avansurile acordate de catre
banca clientilor impartite pe categorii de risc in perioada 2012 2014

Pe parcursul perioadei studiate putem observa : creditele cu risc scazut au inregistrat cea mai mare
pondere din totalul creditelor iar ponderea cea mai mica a fost inregistrata de creditele sub standard.
Tabelul 2 Expunerea aferenta riscului de credit si creditele si avansurile acordate de catre grup
clientilor impartite pe categorii de risc in perioada 2012 - 2014

BCR
GRUP

Total din care

2012

2013

Credite si avansuri catre

clientela
2014

2012

2013

2014

Risc
scazut

44760826 40608653

46766131

28734442

24530783

21872708

In
observatie

13544035 11852578

12350549

13250495

11431157

7318902

21

Sub
- standard

3732954

3076051

1044388

3730228

3076051

864687

Neperfor
mante

14728256 14214211

10791484

14728256

14214211

10376838

Total

76766071 69751493

70952551

53252202

40433136

60443422

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din tabelul 2

Figura 2. Evolutia expunerii aferenta riscului de credit si creditele si avansurile acordate de catre
grup clientilor impartite pe categorii de risc in perioada 2012 - 2014
Pe parcursul perioadei studiate putem observa : creditele cu risc scazut au inregistrat cea mai mare
pondere din totalul creditelor iar ponderea cea mai mica a fost inregistrata de creditele sub standard.
Valoarea totala a expunerilor (IFRS)
Totalul expunerii maxime la riscul de credit fara a lua in considerare garantiile si alte
imbunatatiri ale creditelor este prezentata in tabelul de mai jos:
Tabelul 3 Expunerea maxima a bancii la riscul de credit inainte de garantii

RON mii
Total in bilant

BCR BANCA
2013

2012

2014

Credite si avansuri
acordate clientelei nete
de provizioane

67811608

60559901

55547948

44566299

37960217

32937273

Total extra bilantier

7016474

6371830

5574928

Total expunere risc de

credit

74828082

67591857

61122876

22

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor furnizate de Rapoartele anuale ale Consiliului de
Administratie BCR

23

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din tabelul 3

Figura 3. Evolutia expunerii maxime a bancii la riscul de credit inainte de garantii in
perioada 2012 - 2014
Dupa cum putem observa atat in tabel cat si in graficul de mai sus expunerea cea mai mare la
riscul de credit a fost inregistrata in anul 2012.
Tabelul 4 Expunerea maxima a bancii la riscul de credit inainte de garantii
BCR GRUP
RON mii

2012

2013

2014

Total in bilant

69987422

62979116

57664069

Credite si
avansuri acordate
clientelei nete de
provizioane

44861880

38002389

32566066

Total extra
bilantier

7041063

6198960

5580289

Total expunere
77028485
69091695
63244358
risc de credit
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor furnizate de Rapoartele anuale ale Consiliului de
Administratie BCR

24

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din tabelul 4

Figura 4. Evolutia expunerii maxime a grupului la riscul de credit inainte de garantii in
perioada 2012 2014
Dupa cum putem observa in graficul de mai sus trendul grupului este acelasi cu al bancii, expunerea
cea mai mare la riscul de credit inregistrandu se tot in anul 2012.
Tabelul 5 - Analiza pe sector a bancii si a grupului in perioada 2012 - 2014
Sector
economic

2012
6379585

Banca
Grup
MII (RON) IFRS - expunere maxima neta 2013
2014
2012
2013
6036053 7268793 6141311 6083020

2014
7376990

Persoane fizice
(gospodarii)
Banci si
8810265 10412958 7596475 8971311 9189296 8908944
asigurari
Agricultura
532393
351244
779658
527595
347283
790976
Productie
3499532 2505330 1726300 3471712 2458128 1745386
Comert
1259376
900888
976441
1225031
866580
1001943
Constructii
280125
1644606 1470892 2201903 1574980 1481101
Hoteluri si
56402
32888
52204
29132
789
restaurant
Transporturi,
telecomunicatii 1285533
895836
53260
1287224
900787
57122
si depozitari
Tranzactii
38768
41525
27448
2808
34352
imobiliare
Administratie
publica,
15014825 19355404 19561525 16360719 21353869 19667647
sanatate si
asigurari
sociale
25

Altele
1649376 1732463
10
1698515 2049768
216915
Total
41669914 43909195 39460802 41937525 44855651 41282165
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor furnizate de Rapoartele anuale ale Consiliului de Administratie
BCR
In ceea ce priveste evolutia pe sector a creditelor acordate de BCR in perioada 2012 2014
tabelul de mai sus prezinta 11 sectoare: persoanee fizice; banci si asigurari; agricultura; productie; comert;
constructii; hoteluri si restaurante; transporturi, telecomunicatii si depozitari; tranzactii imobiliare;
administratie publica, sanatate si asigurari sociale; altele. Dintre acestea cea mai reprezentativa categorie
este cea a administratiei publice, sanatate si asigurari sociale.

Sursa:
Realizat de autor pe baza datelor din tabelul 5
Figura 5. Evolutia bancii din punct de vedere sectorial in perioada 2012 2014
Graficul reflecta faptul ca in perioada 2012 2014 banca a acordat cea mai mare parte a
creditelor administratiei publice, sanatate si asigurari sociale, in 2012 avand un procent de 36%. Pe
parcursul perioadei analizate acestea a inregistrat un trend crescator ajungand in anul 2014 la un procent
de 50 % din totalul creditelor acordate .
La polul opus se afla sectorul hoteluri si restaurante cu un procent de 0,14% in 2012 si si 0
credite acordate in 2014; si sectorul tranzactii imobiliare cu un procent de 0,09% in 2012 si scazand pana
la 0.07% in 2014.

26

Sursa:
Realizat de autor pe baza datelor din tabelul 5
Figura 6. Evolutia grupului din punct de vedere sectorial in perioada 2012 2014
Dupa cum putem observa in graficul de mai sus trendul grupului este asemanator cu cel al bancii.
Astfel spus cea mai mare parte a creditelor este acordat administratiei publice, sanatate si asigurari
sociale, in 2012 un procent de 39% si ajungand la un procent de 48% in 2014.
La polul opus se afla sectorul hoteluri si restaurante cu un procent de 0,12% in 2012 si scazand in
2014 pana la 0,0019 % ; iar sectorul tranzactii imobiliare in 2012 are 0 credite , si in 2014 un procent de
0,008 % din total.

27

Tabelul 6- Segmente de risc retail si corporate

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor furnizate de Rapoartele anuale ale Consiliului de
BCR BANCA
Mii RON
GLC
RE
Sector public
IMM +
Municipalitati
mici
Total Corporate
Micro
Persoane fizice
Total Retail
Total General

Total
credite
31.12.2012
5745812
2950352
591119
8274811

Procent
in total

Total
credite
31.12.2013
5476402
2957495
551570
6877949

Procent
in total

17562094
2087712
19453772
21541484
39103578

44,91%
15863416
10%
1764579
90%
18593054
55,09%
20357633
100%
36221049
Administratie BCR

33%
17%
3%
47%

Procent
in total

35%
19%
3%
43%

Total
credite
31.12.2014
7605007
2444460
4963194
4768207

43,78%
9%
91%
56,22%
100%

19780868
1048269
18586767
19635036
39415905

50,18%
5%
95%
49,82%
100%

38%
12%
25%
24%

Dupa cum putem vedea in tabelul de mai sus ponderea cea mai mare din totalul creditelor o detin
creditele retail, acestea avand un procent de 55,09% in 2012 , inregistrand o usoara crestere de 1,13 pp in
2013 iar in 2014 scazand cu 6.4 pp.
In privinta creditelor corporate acestea au un procent de 44,91% din totalul creditelor, in 2012 si pe
parcursul urmatorilor anii au crescut cu 5,27 pp, ajungand la 50,18%, in 2014.

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din tabelul 6

Figura 7. Evolutia creditelor de tip corporate in perioada 2012-2014
In graficul de mai sus putem observa ca ponderea cea mai mare a creditelor corporate o detin
IMM-urile + Municipalitatile mici cu un procent de 47% in 2012, insa pe parcursul urmatorilor 2 ani
scazand cu 23 pp, astfel in 2014 ajungand la un procent de 24%.
28

La polul opus se afla sectorul public care are un procent de 3% in 2012 si in 2013, iar in anul 2014
ajunge la un procent de 25%.

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din tabelul 6

Figura 8. Evolutia creditelor de tip retail in perioada 2012-2014

In graficul de mai sus se observa faptul ca in toti cei 3 ani analizati, persoanele fizice au avut o
pondere de peste 90% din totalul creditelor retail iar micro inregistrand o pondere foarte mica.

Riscul operational
Riscul operational inseamna riscul de pierdere care rezulta fie din utilizarea unor procese,
persoane sau sisteme interne inadecvate sau care nu si-au indeplinit functia in mod corespunzator, fie din
evenimente externe, si care include riscul juridic.
Riscul aferent tehnologiei informatiei (IT) reprezinta o subcategorie a riscului operational care se
refera la riscul actual sau viitor de afectare negativa a profiturilor si capitalului, determinat de inadecvarea
strategiei si politicii IT, a tehnologiei informatiei si a procesarii informatiei, cu referire la capacitatea de
gestionare, integritatea, controlabilitatea si continuitatea acesteia, sau de utilizarea necorespunzatoare a
tehnologiei informatiei.
Riscul de model este definit ca riscul de pierdere posibila pe care o institutie de credit ar putea sa o
inregistreze ca urmare a unor decizii care ar putea fi bazate in principal pe rezultatele modelelor interne,
din cauza unor erori in dezvoltarea, implementarea sau utilizarea acestor modele.
Banca nu poate elimina toate riscurile operationale, dar prin implementarea unui cadru de control
si prin monitorizarea si actionarea in cazul manifestarii acestor riscuri, le poate administra in maniera
adecvata. Procesele de control se refera la delimitarea eficienta a sarcinilor de lucru, procedurile de
29

control al accesului, autorizare si reconciliere, informarea si evaluarea personalului (inclusiv actiuni de

training), precum si la utilizarea auditului intern.
In scopul administrarii adecvate a activitatii sale si a riscurilor la care este expusa in mod uzual
prin derularea activitatilor curente, Banca a dezvoltat si administreaza un cadru solid si cuprinzator aferent
controlului intern, adaptat dimensiunii si gradului sau de complexitate organizatorica, structurat pe trei
niveluri de control intern:
Nivelul unitatilor operationale si a functiilor suport, care au responsabilitatea principala pentru
stabilirea si mentinerea unor proceduri adecvate de control intern,
Nivelul functiilor de administrare a riscurilor si conformitate, si
Nivelul functiei de audit intern.
Pentru a administra riscurile operationale Banca utilizeaza si dezvolta un set variat de instrumente,
procese, metode si practici:
colectarea, monitorizarea, analiza si raportarea evenimentelor de natura riscului operational
utilizand o aplicatie informatica dedicata si o baza de date centralizatoare;
asigurarea calitatii datelor referitoare la riscuri prin verificarea si recocilierea informatiilor obtinute
din mai multe surse din cadrul bancii;
autoevaluarea periodica a riscurilor si controalelor (procesul de Risk & Control Self-Assessment);
monitorizarea riscurilor prin intermediul indicatorilor de risc (Key Risk Indicators) si a limitelor de
alerta stabilite pentru acestia;
derularea de scenarii si analiza rezultatelor acestora;
imbunatatirea permanenta a nivelului de pregatire a personalului Bancii in privinta administrarii
riscurilor, pentru a creste capacitatea de identificare, evaluare, diminuare si control, monitorizare si
raportare a riscurilor operationale; si

asigurarea unei comunicari permanente intre unitati si persoanele relevante pentru administrarea
riscurilor, atat pe verticala (raportare a riscurilor si decizie), cat si pe orizontala (comunicare a
functiilor de control intre ele si cu unitatile operationale).
In scopul diminuarii expunerii la riscul operational, pentru anul 2014, unele din directiile prioritare

avute in vedere au fost:

dezvoltarea permanenta si imbunatatirea controlului prin:
30

 implementarea si revizia procedurilor interne / normelor / instructiunilor de lucru,

dezvoltarea si monitorizarea cu regularitate a indicatorilor de risc operational (KRI)
definiti la nivel de linie de afaceri
procesul de monitorizare a implementarii masurilor stabilite ca urmare a procesului
de autoevaluare a sistemului de control intern;
evaluarile de risc in cazul activitatilor externalizate semnificative,
dezvoltarea unei culturi interne in domeniul riscului operational.
imbunatatirea cadrului de colectare a datelor prin raportari complete si calitatea datelor de risc
operationale
escaladarea aspectelor semnificative de risc operational la nivelul Comitetului de Management al
Riscurilor Operationale, principalul forum de discutie a aspectelor principale de risc operational si
de stabilire a masurilor corective, cu implicarea entitatilor implicate;
diminuarea numarului de puncte de audit scadente; obiectivul este de anu avea nicio constatare
BNR sau de conformitate scadenta;
progres semnificativ inregistrat in privinta proiectului de arhivare si pastrare
dezvoltarea de instrumente si criteria pentru identificarea si prevenirea fraudelor
incheierea de polite de asigurare pentru riscurile operationale (de ex, frauda interna si externa,
raspundere civila fata de terti) si pentru daune patrimoniale, la nivelul Grupului BCR
revizuirea periodica a planurilor de continuitate a afacerilor si pentru situatii neprevazute.
Banca urmareste in permanenta sa creasca valoarea afacerilor sale prin generarea si extinderea de
afaceri in corelare cu apetitul sau pentru risc, precum si prin imbunatatirea propriei capacitati de
administrare a riscurilor. Managementul riscurilor operationale este responsabilitatea tuturor entitatilor din
cadrul Bancii, de la toate nivelurile ierarhice. Banca va incerca sa isi dezvolte afacerile echilibrat,
continuand sa-si imbunatateasca capacitatile privind managementul riscului, care sa ii permita sa se
extinda intr-un mediu controlat.
Incepand cu octombrie 2010, Banca utilizeaza metoda avansata de calcul a cerintei de capital
pentru acoperirea riscului operational, conform aprobarilor primite din partea BNR si Autoritatii Austriece
a Pietelor Financiare

Riscul de lichiditate
31

Banca isi evalueza lichiditatea prin:

analizarea structurii activelor, in ceea ce priveste lichiditatea si vandabilitatea lor;

analizarea datoriilor (in ceea ce priveste volatilitatea lor) si a elementelor extrabilantiere

(implicand potentiale intrari/iesiri de fonduri);

analizarea lichiditatii valutelor principale, atat la nivel individual cat si agregat.
determinarea unei structuri adecvate a bilantului, prin corelarea resurselor si plasamentelor in ceea

ce priveste structura si scadenta lor;

calcularea si monitorizarea indicatorilor de lichiditate in functie de scadente, pe baza analizei
fuxurilor viitoare de numerar, din punctul de vedere al activelor si obligatiilor bilantiere si din

afara bilantului;
stabilirea limitelor minime pentru indicatorii de lichiditate;
calculul lunar al anumitor indicatori de lichiditate.

Pentru fiecare exercitiu financiar, BCR elaboreaza o strategie pentru administrarea lichiditatii in
conditii normale, ce cuprinde obiectivele principale ale BCR, in vederea mentinerii unei lichiditati
adecvate a portofoliului prin reevaluarea sa conform cerintelor

curpinde masuri necesare pentru depasirea cu succes a unei potentiale crize .

Riscul valutar
Riscul valutar este legat de modificarea cursurilor de schimb, Grupul administreaz riscul
valutar utilizand limite pentru pozitiile valutare deschise la nivelul fiecarei valute si la nivelul pozitiei
valutare globale.
Tabelul de mai jos indica valutele la care banca a avut expuneri semnificative in perioada
2012 2014. Analiza calculeaza efectul unei cresteri posibile rezonabile a cursului de schimb fata de
RON, cu toate celelalte variabile pastrate constante asupra rezultatului exercitiului si capitalurilor. O suma
negativa reflecta o posibila reducere neta a rezultatului sau capitalurilor in timp ce o suma pozitiva
reflecta o posibila crestere neta. O scadere echivalenta pentru fiecare dintre valute fata de RON ar fi
determinat un impact similar de semn opus.

32

Tabelul 7- Evolutia expunerii bancii la valutele semnificative in perioada 2012 2014

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor furnizate de Rapoartele anuale ale Consiliului de Administratie
BCR

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din tabelul 7

Figura 9. Evolutia expunerii bancii la moneda euro in perioada 2012 - 2014
Valuta

Variatia
cursului de
schimb 5%

Impact in
profit inainte
de impozitare

Impact in
capitaluri

Dupa
cum
putem
observa
2012
EURO
5
28586
24012
in
graficul
Altele
5
514
432
de mai
sus, la o
2013
EURO
5
4270,74
3587,42
variatie a
cursului
Altele
5
4203,68
3531,09
de
2014
EURO
5
2014,95
1692,56
schimb
de 5% in
Altele
5
100,79
84,66
perioada
2012 2014 moneda europeana a manifestat un impact negativ in profitul neimpozitat precum si in
impactul in capitaluri.

33

34