Sunteți pe pagina 1din 339
»CUL’ Institat de Arte, Gratice, (6 Rest, 08 sear — CUVANT INAINTE LA EDITILE I-a $I A Vi-a. Stuparital, care era atét de rispandit in tara noast, it sremile mal de demutt si forma unul din izvoarele noastre de belsug, se pare cit incepe sd ia din nou un earecare avant, datorit atét ~ invatétorilor si preotilor, cat si unora din marié proprietari, cari se strédduesc nu numai sit se fo- loseased de toate izvoarele de bogitie ale culturii paméantulni, dar si dea si pild& frumoasi de buna gospodirie. Cei mai mulfi se vitd ins stanjenitt in lucrarea lor, pe de o parte din pricind ct nu qt cunostintele trebuitoare despre vieata cea atat de minunata a albinelor si despre conducerea cea mai nimerité a stupilor, iar pe de alta, din pricina lipsei unor tratate complete despre albinirit, in “care sit poatd cu usurinté gisi indrumarile nece- sare, ce le lipsesc. La hoi s°au tipirit foarte putine carti despre albinirit si chiar si acelea pe care le avem, sunt asa de scurte, incat prea pufin folos an din ele, acei cari ar dori sd le aiba de ciléuzd ta conducerea stupilor. i Mai acum catva timp, avand cinstea de a posturi de revizori si inspectori scolari, si dori ca si in ramura aceasta de activitate, sd jim folos invatatorilor din judetele unde fae am studiat de aproape albindritul, infiintandu-ne i chiar cite 0 micd stupind, Dorind insa sa fim de folos la cat mai mulfi, am publicat un sir de ar- ticole asupra acestei indeletniciri in revista popu- lard Albina, care ne-a pus la indemand coloanele’ ei cu multd bunivointa, Buna primire, ce s'a facut articolelor noastre si multele léimuriri, ce ne-au fost cerute de stuparii Win toate partile tarii, ne-au ardtat cé, prin publi- carea acelor articole, am raspuns unei trebuinte simtite, Atét faptul acesta cit si indemnul, ce am primit din partea multora, ne-au ficutlsa comple- tam articolele din revista Albina si sa dam la lu- mind lucrarea aceasta, care cuprinde tot ce pri- veste stupéritul. Scriind. aceasté carte, ne-am géndit in primul rand la multimea de plugari dela sate, cari, pe langd munca campului, ar trebui sa se’ ocupe si cu albindritul, cu care’ pot si-si sporeasea rodul semédnitturilor si cdstigul din plugdrie si vite. Pentru aceasta ne-am silit sé seriem in limba cea mai apropiata de, graiul poporului dela sate. {In aceasta privinta, iata ce serie despre cartea noa- stra, marele nostra prozator, d-l Mihail Sadoveanu, in referatul No. 24.134 din'22 August 1908, catre Casa Scoalelor: »Cartea e foarte bine scrisi; am citit-o de multe ori si eu singur m’am slujit de ea, intr’ale stu- piiriel. E scrisi intr'o limba romaneascd curata si poate 4i foarte bine infeleas’ de un sitean cu carte, in- teligent”, Dela data acestui referat s'au scurs mulfi ani, Dela 1922 pind ta 1928, cartea aceasta s'a tipirit im patra edifii de cate 5.000 exemplare fiecare; ceca ce dovedeste ct ea e pretuita de stupari. —§ Tipérind acum editia VI, am reviteut si com- pletat cartea, pundnd-o ta curent ca cercetarile fa- cute in anii din urmd despre minunata vieata a al- binelor si cu progresele sitvarsite pe terenul cres- terii lor. La alcituirea acestei cirti, pe lana propriile noastre cunostinte, ne-am slujit nu numai de cele’ mai byne si mai complete ciirti streine de albinirit, dar si de studiile, observatiile si comunicirile pu Llicate prin revista L’Apiculteur (Paris), care este organul Societitii Centrale de Apicultura din Franta, Cele ‘mai principale ‘din cdrtile pe cari le-am fo- Josit, sunt urmitoarele: A. B. C. de PApiculture par A. J. & E. R.. Root, Ed. I, 1907 si Ed. Hl, 1009; L’Abeille et la Ruche par Z. L. Langstroth & Charles Dadant; Cours Complet 4’Apiculture par Georges de Layens et Gaston Bonnier; Api- culture par les Méthodes simples, par R. Hom- melt; Apiculture, par R. Hommell; Conduite du Rucher par Ed. Bertrand; VAbeille domestique par L. Iches; Apiculture moderne par Clément; Cours pratique d’Apiculture par //. Hamet, La vie des Abeilles par Maurice Maeterlinck; Plantele _cunoscute de Poporul Roman de Zah. C. Pantu; Dr. Fritz Lauenberger, Les ‘Abeilles, Anathomie et Physiologie, 1929; C. Toumanoj}. Les Mala- dies des Abeilles, 1930, Din toate am ales inst numai ceea ce se potri- veste cu imprejuriirile din fara noastra, care sant altele decat pe aiurea, precum si cele ce se pot face de stuparii nostri, cari au la indeméné mije loace mai putine. Autorii. Lamuriri Ia Edifia Vil-a. Judecind dupa repeziciunea cu care sa terminat editia Vi-a a acestei lucriri, putem spune ca al- binaritul la noi, e in plind desvoltare. Acest fapt ne-a indemnat ca, punand sub tipar o noua editie, si completim cartea, ca si poati indruma la cresterea sistematica a albinelor, nu numai pe plu- garul care voieste ca, pe lang ocupatia sa de capetenie, s& find in gospodaria sa si un numar de stupi cu albine, dar si pe acela, care voieste sa-si faci o meserie din albinarit, Pe langi completari, am adiogat un capitol nou, despre Cresterea mittcilor. Ceea ce am adio- at se intemeiazd pe experienta ce am cipitat-o in cei 35 ani de crestere a albinelor si pe cu- nostinjele culese din c&rfile urmatoare: L’Apiculture Intensive et l’Elevage des Reines, 1933, de A. Perret-Maisonneuve. Unsere Bienen, 1922, de Prof. Pr. August Lud- wig. Traité Coniplet d*Apiculture, 1931, de E. Al- phandéry. Apicoltura, 1935, de C. Canestrini, V. Asprea si Marinelli, Apicoltore Moderno, 1932, de Gaetano Mala- a, Apicoltura Pratica Italiana, 1920, de Carlo Car- lini, 1936, lanuarie 10, N. Nicolaescu.. x f —T Edifia a Vill-a. Aceasta editie'se tipireste in al patruzecilea an, de cind mi ocup cu cresterea albinelor. Cu ea, 40,000 exemplare din aceasta carte intra in mAi- nile stuparilor nostri. Am facut, in aceasti editie, multe schimbari. Am scos tot ce nu mai are legti- turd cu cresterea sistematici a albinelor. Am adio- gat insi Incruri folositoare pentru stuparii prac- tici, Am dat intaietate stupilor cu caturi si am a- hunecat mult spre metoda mobilist’. Am randuit chestiunile de cirmuire a stupilor ‘dupa un plan care corespunde mai bine cu mersul Jucrarilor din stupina. Adiogirile se intemeiazit pe experienta castigata an cu an si pe cunostintele sporite din citirea cir- tilor urmitoare: . Sylviac. Guide Pratique de 'Apiculteur Amateur, 1902. Jean Hurpin, ’Apiculture pratique, 1938, X-e Congres International d’Apiculture, Bruxel- les, 1935. Pf. August Ludwig. Unsere Bienen, IV editie, 1037. Prof. Dr. Enoch Zander. Die Zucht der Biene, 1937. 1041, Decemvrie 1. . N. Nicolaescu. ' Edifia a IX-a. Aceasti editie s’a tiparit sub tngrijirea d-lui Ioan, Z. Barbu, profesor de St. Naturale si asistent uni- versitar, Varsta si mai cu seaméa vederea, pe care aproape mo mai am, m’au facut s4 las ca aceast’ Calauzi s4 fie continuata de alt cineva. D-l Barbu manueste microscopul si aparatul fotografic, face cercetiri si experiente stiintifice, bate cu ciocanul si taie cu fierastriul, lucrandu-si singur stupii si uneltele tre- buincioase, Cred ci va duce Calduza Stuparului pe drumul pe care merge de 35 ani. Editia I cuprindea 380 pagini, a opta a ajuns la 650. Ficcare edifie.a adaogat cunostin{e si me- tode noui pentru cresterea albinelor, pentru ca a- ceast’ lucrare si mearga in pas cu progresele stiin- fei albinaritului si Ciliuza noastrd si fie mereu indrumétorul stuparului. In ea, teoria si practica stupiritului merg mini in mana, Practica este totdeauna luminati, spriji- nit’ si indreptitit’ de teorie, In aceasta Editie, in afar’ de mici indreptari si adiogiri, am refiicut pe de-a’ntregul Capitolil ylernatul albinelor”, Jernatul albinelor ramane inci o problema care n’a fost pe deplin deslegati; dar prin limuririle i amanuntele ce dim asupra lui, credem c& stuparii vor cunoaste mai bine pro- blema lui si vor sti ce ingrijiri si dea stupilor pentru ca dezastrele din iarna anului 1941—42 s& mu se mai repete, Mai_dim amanunte indestulatoare asupra stu- pului Dr. Zander si a metodei de carmuire a lui. Octomvrie, 1943, N. Nicolaescu. he le 0 I. Foloasele albinelor. 1. — A fost o vreme si nu sunt nici ani de atunci, cand mai fiecare sitean tinea impre- jurul casei, sau la adapostul pidurilor, stupi cu albine, care Faceau sa curgi mierea si ceara pana dincolo de hotarele tari noastre. Din an in an insi, numirul stupilor s’a impu- tinat; iar azi trebue si colinzi 4—5 sate, ca sa dai de vreun batran care s& se mai indeletniceascd cu cresterea albinelor, In anul 1873, aveam in fara peste trei sute de mii de stupi; in anul 1887 scazusera la 230 de mii, Dup& numiritoarea fi- cuti de Ministerul Agriculturii, in 1027 aveam xin Vechiul Regat, 300,218 stupi; iar in toata tara se guseau 618.000 stupi. Din acestia 137.590 erau stupi sistematici, cu, faguri miscitori, iar 480.410 stupi in buduroaie. In mijlociu ayeam cam un stup, la 30 locuitori. Dupa alta numaritoare din 1938 aveam: stupi sistematici 270,375 si_buduroaie 282,996, total 562.371 Stupi. Daci nuni%rul total al stupilor a sciizut, trebue si ne bucurim de fap- tul ci numarul stupilor sistematici s’a indoit. In, 1924, cei 618,000 stupi au produs 3.680.000 kgr. mieré si 190,000 kgr. ceara, La noi in fara, le poate merge foarte bine albi- nelor. Dacd la camp s'au destelenit livezile si cran- 5 10 — gurile Si s’au imputinat florile, la deal si la munte avem ‘lori multe si de toate felurile, care pot si hrineasca albinele din sute de mii de stupi. Albinele aduc foloase de multe feluri. Mierea si ceara ce ni le dau, pot s indestuleze trebuinfele casei si si mireasc& cu cateva sute de lei venitul unui satean, (Cu o munca si cu un capital de nimic, bigat in stupi, siteanul poate si-si asigure un castig de 30—40 la sutii, Acest castig nu e de dispretuit, ci nu stim dela care mestesug putem dobandi 30-40 la sut& castig. Dar cand cresterea albine- Jor o facem cu’ chibzuialé si cu stint, in uleie de cele bune si cu ueltele ce ni le pun azi la indemana cei stiutori in cresterea lor, castigul © mai mare, Astfel, intr’o carte despre albine, se spune c& in 1896, un stupar a retezat dintr’un sin- gur stup cu 2 roi in él, 110 kgr. de miere, pe care a vanidut-o cu un lew si douizeci de bani ker. Acest stupar, dela un singur stup, care costa 90 de'lei, a scos 134 de lei. Dar si dela noi se pot da pilde de oameni care isi sporesc venitul ce-l au din meseria lor, eu castigul ce le di cresterea albinelor; ba, se pot numi chiar insi, care s'au lasat de plugirie, ca si imbratiseze meseria de stupar. Unul din acestia spunea de curand, c4 70 stupi cu albine, i-au dat, intr’un an din cei slabi, un venit de 50,000 lei. Apoi o stupirie de cativa stupi nu cere loc sult, Prin alte sin lips’ de loc, unii aseazt stupii in magazii, in hambare. Un stupar anume Ch. Muth, din Cincinati (America), oras mai mare decit Bucuresti, si-a agezat 22 stupi, Sus pe aco- perisul casei, care era in mijlocul Grasului, si in- — 11 tr’o vara a luat dela fiecare stup cate 90 kgr. de miere, Aceasti miere a fost culeasi de albine, mu- mai de pe floarea de trifoi alb, in 26 zile. Chinezii, ca si nu piarda locul din jurul casei, pentru braddele de flori si legume, afarnd _stupii pe perefi, sub streasin si intre ferestre si-i_yop- sese cu fel de fel de colori frumoase, ca s& fie Podoabi a casei. Descori vezi stupi agezati pe plute, 2.— Unii oameni si-au ficut chiar o meserie din albinarit si se bucuri de venituri bune dela ei. In alte {&ri, sitenii trag frumoase, venituri din albinarit, In anul 1896, in Franfa, mierea si'ceara_ luate dela albine, au fost prefuite la 15 milioane si jumétate lei; in Germania, la 18 milioane lei; in Spania, la 23 milioane; in Austro-Ungaria la 14 milioane, Olanda, Belgia, Grecia si Danemarca, tari mult mai mici decat a noastra, produc, miere si ceari, dela un milion si jumatate pani la 2 milioane de lei pe an. Mierea si ceara, produse de albinele din firile Europei, erau pretuite in 1896, Ja 88 de milioane lei pe an, Dupé statistica din urmi, Franta are 2.400.000 stupi, sau 1 stup la 17 locuitori, Germania are 3,610,000 stupi, sau 1 stup la 22 locuitori. Jugo- slavia, avea, la sfarsitul anului 1934, 718,668 stupi, cu 47,700 mai multi decdt in 1933, sau un stup la 17 locuitori. A produs 5.896.000 kgr. miere in 1934, cu aproape 2 milioane mai mult decat in 1933. In 1937, Bulgaria, care era de trei ori mai mici decat fara noastra, avea 224.046 stupi_siste- matici si 202,600, in buduroaie. Spania si Portu- galia aut impreum’ 1,690,000. stupi. Italia avea tn pe 1929, 632.325 stupi, sau un stup la 70 locuitori, 309,123 erau stupi sistematici, cu faguri miscditori. Cand ne putem spori venitul, mai far’ nici un Capital si cu o munci de nimica, pe care o putem face printre picituri, de ce sti lisim si se piardi fara folos atita' miere si ceara, pe care albinele le-ar aduna din flori, si si nu ne prasim cativa stupi 3.— Vieata albinei se imbin& cu a florié, Pri- mivara, cand se ivese cele dintai flori, albina ¢ aproape singura insect, care cutréier’ cAmpiile si pidurile, finde ea mi ierneazA in amortire, ca celelalte insecte si iese odati cu cele dintai raze incalzitoare. Pe lang’ folosul binese, ce-I tragem de pe miere si de pe ceari, albinele mai aduc foloase ‘mari semindturilor si portilor. Imprejurul unei stupine, campiile si livezile de pomi, cutreierate de albine, dau totdeauna rod mai mult si mai bun. Un francez invitat a scris o carte, in care ne di multe pilde despre foloasele ce le trag pomii si unele semin%turi dela albine, El ne spune ca in tinerefea sa, tatil siu avea o stupind si totdeauna pomii cideau de poame. Dupi o lips de 40 de ani de acas’, cind s’a intors si vad locul pirintesc, n’a mai gasit stupina, dar nicd pomii nu mai faceau roadele cum le stia ef. In livezile vecinilor, pe unde umblau mai inainte al- binele, a vient acelas lucru: poame putine si proaste. Un stupar arati ci intr’un sat, in care trei ani nu s’au vizut albine, merii cideau primivara de flori, dar nw legan nici o poama, Cum s’au adus cativa stupi, pomii au inceput si lege rod, In Australia, = 13 oamenii stramutati acolo din Europa, nu puteau si prindd samanta de trifoiu rosu, cu toate ca trifoiul inflorea din belsug. Au adus albine si tri- joiul a inceput si facd samanfa, Cultivator gat de seama, c& la coasa intaia, gisese mai putind sdmanta in trifoiul rosu, decat Ia coasa a doua, Pricina s'o cautim tot la albine. Trifoiul, crescut dupa coasa intaia, e mult mai cercetat de albine, Un invatat mare, anume Darwin, a facut mai multi ani dearandul incerctiri, care nu mai Iasi nici o indoiala asupra foloaselor ce le aduc insectele, la legarea roadelor, El a semanat trifoin si rapiti imprejurul stupinei si, cand au inflorit aceste plante, el a acoperit cfiteva flori cu o panza subtire si rara (cum e tifonul), care si nu lase albinele sa umble Ia aceste flori; a numarat apoi samanta legata de florile acoperite si pe cea legati de flo- rile neacoperite, din care albinele au supt miere. In 20 de gogosi de trifoiu, ale caror flori rama- Sesera neacoperite, a gasit 2.200 de seminte; iar. din 20 de gogosi, rodite de florile cari fusesera acoperite, numai in 6 a gasit pufina simanta; 14 au fost seci. Alta incercare s’a facut in 1926, in America, cu 3 meri de aceeasi marime. Unul a fost acoperit in timpul infloririi cu o panzi rari, pentru ca albinele si nu-se poati apropia de flori, Florile celorlalti pomi au putut sa fie cercetate de albine. Rezultatul recoltei a fost: marul acoperit cu panzi a dat 20 kgr. de mere, iar ceilalti, 160 si 200 ker. Asemenea incercari putem si facem si noi, Dac& am acoperi o ramuric& cu flori de zarzir, de pier- sic, sau de alt pom, cu © panzi subtire, yom ye- dea la legat, ca chiar daca pomul intreg ar fi plin © de poame, ramura acoperita va rimane fara roade, sau va face roade putine si proaste. 14 — In America sunt cultivatori, care au livezi de sute de hectare cu meri, peri, caisi, pruni, piersici. Ei cunose folosul ce-l aduc albinele pentru r6- direa pomilor, inchiriaz’ stupi si-i imprastie in toati livedea, ca si nu scape nici o floare ne- cercetata de albine. Pomii cercetati de albine, dau roade mai multe si mai bune. Un singur stup spo- reste rodul pomilor si al seminiturilor cu 1000 pana la 1200 lei la hectar. Dar albinele mai aduc folos si prin aceia ci impiedicd inmultirea gangiiniilor, care stric’ poad mele. S’a dovedit c& albina, patrunzind adanc in floare, scutura jos ouiile puse de fluturi in florile de mar, ba ci da jos. chiar viermii cari au iesit din acele oud in floare si cari mai tarziu vor intra induntrul poamelor. S’a mai bagat de seama, ci rapita, care ¢ mai | aproape de o stupind, e mai putin n&padita de purici. Se vede c, ptin clitinarea ce o pricinuese plantelor si prin bataia aripelor, albinele turbura linistea puricilor si impiedica inmultirea lor. Pe Langa folosul banese ce-1 dau, albinele mai vin dar in folosul plugarului, sporindu-i recoltele multor semanaturi si ferindu-i-le de striciciunile ce le pricinuesc unele ganginii, Invatatii au so- cotit si au aflat c4 folosul ce-l aduce albina la rodirea pomilor si a semanaturilor, intrece de zece ori, cistigul ce-I are stuparul din mierea ei. Pentru toate aceste insusiri, albina e mult pre- fuit’ in alte tari. In multe tari din Europa si din America, cei cari se indeletnicese cu stuparitul, au infiintat societati de stupari; se aduni adeseori si fin intre i sfaturi pentru inaintarea stuparitului; tiparese gazete, in care aratii toate imbunititirile si miscocirile ce se fac in cresterea albinelor; fa- — 15 brici_mari se indeletnicesc numai cu facerea de unelte de stupirie, cum sunt: stupi_sistematici, ti- pare pentru facut faguri, masini de scos mierea din faguri gi altele; sunt apoi,negustori de albine, cari vand si cumpara albine de diferite neamuri, vand roi, matci, uleie, faguri facufi cu tiparul 5. a. $i la noi s’a infiintat de cativa ani 0 Societate se’stupari, care se sileste si rispandeasca prin re- Viste si expozitii stiinta despre cresterea albinelor si si indemne pe siteni si-si faci stupi cu faguri migcatori, din cari poti si scoti mirea fara s& omori albinele si sa capeti o miere limpede si aleasa la gust. : In farile streine, numérul stupilor si al stupa- rilor sporeste in fiecare an. Si la noi, numarul stupilor se poate spori, fiindci ayem cu imbel- sugare tot felul de flori, care si dea mieré si ceara, si curga si peste hotare, ca si mai inainte; iar sdtenii ar putea si-si giseasci in cresterea al- binelor, o indeletnicire lesnicioas’ si plicuti, care sa le sporeasca castigul ce-] au din munca cam pului, 4, Cum incepi albindrital. Cresterea albinelor € © indeletnicire plicuta si usoara care ne aduce: — cum am aritat — multe foloase. Unii o prac tict din plicerea de a-si mai face 0 ocupafie, pe lang acea de capetenie si din dragostea ce-o simt pentru albine. Altii isi fac din cresterea albinelor © meserie din care traiesc. Cu orice gand voiestil si-l incepi, albinaritul se poate invata lesne si nu cere nicio ucenicie, ca alte meserii, Cresterea al- binelor se poate invita numai de pe clrti, Asezat pe tn scaunel ling un stup de albine si cu cartea pe genunchi, citesti, si observi, Un afumator si 16 — un voal in jurul pilariei, sunt primele si cele mai trebuitoare unelte care iti dau curajul si deschizi stupul si sd minuiesti albinele, Dupa indrumarile cartii ajungi in scurti vreme si cunosti albinele si vieata lor in stup. Numai dou’ lucruri {i se cer pentru aceasta; sa simfi plcere pentru aceasta in- deletnicire si si nu te temi de infepaturi. Nici un stupar mu se poate lauda ci nue infepat macar din cand in cand, Ca s& ajungi bun. stupar trebue s& cunosti bine albinele, ca intocmire a trupului, ea fire si ca fel de viea{a in stup si afard din stup. Numai prin cunoasterea deplini a albinei, poi s’o manuesti dupa voie, si-i implinesti cerintele de vieata, adica Sti stii s’o cresti si sti capeti toate foloasele ce title poate da, Cum trebue si incepi albiniritul? Cartea aceasta iti di toate indrumérile de care are nevoie stuparul, care creste albinele pentru plicerea de a mai avea o indeletnicire, si un folos dela ele, ca si stuparul ce-si face din stuparit o meserie din care sd poati trai. Nu te speria de grosimea ei. Accasta carte iti di sfaturi de urmat tm an intreg. E bine s’o citesti odat’ in intregime, ca si stii tot ce pofi gisi in ea. Dar pofi sa citesti numai ceea ce trebue si stii la nevoie, Ea iti arati tot cea ce trebue si faci, cand $i cum si Increzi, Albinele pot si traiascd, Si-si gisease4 hrana pentru ele si si dea un folos de miere si ceara pen- tru cresciitor pe cea mai mare parte a pimdntului, Dar cine voieste si-si faci o meserie din cresterea albinelor trebue sé aleaga ldcurile cele mai prii- toare si mai bogate in flori cu miere. La No. 185 incepatorul giseste indrumari pentru alegerea lo- = 17 - cului celui mai potrivit pentra asezarea imei! stu- - pine. ” Dupiice. ai’ ales: locul pentru: asezarea’ stuphieiy - trebue si-ti procuri albine. Pentru aceasta, patru ‘mijloace ffi stau la indemana: 1. Multora le-a - desteptat placerea de ase face stupari, un roiu, care s’a prins de eraca unui pom din gradina lor, ‘say adlipeing unt soruriticiion, Nol 187 fey” meazi s prinzi si s4 pui roiul in wlei, Prin prinde rea si asezarea roiului in uleiu, incepi si m&nuesti Ibinele. No, 257 te invati cum si umbli cu al- _ binele si No, 333, cum s& te feresti de intepaturi. 5. Alt mijloc e s& cumperi roi firesti dela un tupar vecin sau prieten. Roiul trebue sa fie tim- - puriu si mare, No, 201 din aceasta ciliuzl iti a- - rati cum si aduci roiul acasi si si-1 asezi in ulei, - (No. 168), Al treilea mijloc este cumpararea de albine in byduroaie sau cosnite dela stteni. Cumpirarea se pdate face toamna sau primavara. Ca sa stii cum trebue si alegi asemenea stupi, cetesti No, 198, care arata ce conditii trebue sa indeplineasca stupit “ce cumperi toamna si No. 199, care arati cum trebue sa fie alesi stupii, primivara. _— Albinele si fagurii din buduroaie sau cosnite —trebue sa fie trecuti in stupi cu faguri miscatori - saul sistematici, No. 203 arati cum scoti albinele din buduroaie si le treci in stupul sistematie si No, 206 invati cum scofi fagurii cu. miere’ si puiet i asezi in rame, Fagurii din buduroaie nu pot -umplea niciodati ramele din stupii sistematici. Tre bue si completezi locul din stup cu foi de faguri tipariti sau artificiali. Despre foile de faguri arti- (tifuen Stapaat, 2 igi ficiali si fixarea lor in rame gisesti sfaturi la No. 87. 7. Al patrulea mijloc, cumpararea de stupi sis- tematici dela stupari, cari isi desfac stupina sau dela stupari care fac negot cu stupi cu albine. E mijlocul cel.mai lesnicios de a incepe stuparitul. Scapi de toate Iucririle ce le cer roii sat albinele din. buduroaie, spre a fi asezati in stupi siste- matici. Mijlocul al patrulea are un cusur, ¢ costi- sitor. Dar ai prilejul si cumperi albine dela stu- pari, care isi desfac stupina, s@ iei stupi din care scoti fagurii pe deasupra, Uleiele in care umbli prin spate sau printr’o latura sunt greu de manuit Dar si din cele dintai, vei alege forme sau tipuri de uleie din cele mai cunoscute, ca: Layens, Da- dant-Blatt, Gerstung, Zander sau Voirnot. Sa cum- peri un singur fel cu rame de aceeasi form’ si miirime spre a se potrivi la orisice stup, Mai rméne si alegi felul, forma sau tipul uleiu- lui in care vei creste albinele. Despre alegerea unui stup/cu faguri nemiscaitori (buduroaie, cos- nite) nici nu’ poate fi vorba. E pacat sa-ti pierzi yremea si banii cu asemenea stupi. Vei alege ne- ‘gresit un stup sistematic, in care poti umbla si din ‘care poti scoate faguri, asezati in rame. Dac o- cupatia de cipetenie nu-filasa timp indestulator, ca s& ingrijesti de albine si,nu esti pretentios la infitisarea, aroma si gustul mierei, poti alege un uleiu orizontal, adica fara caturi, Dact ai destuld yreme:pentru albine, si tii sf aio miere bascaluita dupa floare (arfar, saledm, ofetar, teiu) sau dupa timp (de primivard sau vara), alege un stup cu ‘caturi, Un stupar glumet a zis ca albinele sunt atat de supuse si se potrivese imprejurrilor, c& ai putea si cit D ~ Te cresti si intr’o:cisma. D-ta, incepatorule, ifi vei aseza albinele intr’un locas incipator, clidit-din- tr'un material cilduros, in care ele Si se poata desvolta potrivit cerintelor lor de vieati, Vei fine seama_si'de mirimea ramglor in care ele isi cli dese fagurii pentru miere si puiet. Daca iti inte- ameiezi stupina intr’un tinut cu iarn lung’ si aspri, in care albinele, intrate in iarna, nu mai au zile frumoase si cilduroase spre a iesi de: cateva ori din stup, pana in primavara, vei alege o rama mare, de 11-12 decimetri pitrati, oricare i-ar fi forma. In ramele mari, albinele grimidese toamna, de- ‘supra ghemului lor, hrand indestulitoare pani primavara. Capitolul XV despre uleie sau stubeie di toate muririle in privinta incaperii acestora, materialu- lui din care trebue s& se clideasc& sia formei si mérimii ramelor, Daci te pricepi si ai indeménare la luctatul lemnului, cartea itidi toate misurile, spre a putea si-ti clidesti singur uleiele si ramele, Dac manuirea fierastraului si randelei fi-se par obositoare, poti cumpira uleie neincheiate, spre a le incheia si vopsi singur in lunile de iarn’. © Cu aceste Limuriri asupra inceputului, porneste la lueru cu toath increderea in izband’ ! II. Cum e intocmit trupul albinei. 8. — Albina e o insect. Ea se aseamina la cea dintai vedere cu musca. Saitenii nostri ii zic chiar mai adeseori mused, decat albini; asa, cind vor sa spuna ci un stup are un numir mare de albine, ci zic ci stupal are multé mascé; iar din proverbul: wu toate mustele fac miere”, se vede kimurit, ci ei socotdsc albinele Ue un neam cu mustele. La 20)—= fapturi insti, intre albine si muste, e tot asa de mare deosebire, cum e intre caine si pisicd. Albina € inruditi de aproape cu viespea, cu care am putea zice ci ¢ vara primlftar’, sie neam mai departat cu birziunul sau bondarul. Albinele nu pot trai decat multe la un loc, fa- cand o familie, careia ii zicem roiu, O albina’ sin- gura tot asa de slaba si nedestoinic’ si-si tind vieata, cum € un copil mumai de cateva zile niscut; ricoreala: noptilor de vari o amorteste si ucide. Dar chiar de ar avea hrana cea mai imbelsugati si caldura cea mai, potrivit’, ea tot moare cand rimdne stingherita, fiinde n’o omoar’ fomea sau frigul, ci singurdtatea, Dac ne uitim cu bagare de seama, intr’o zi de vari, la gura unui stup, vedem o imbulzeala mare de albine zorite la lucru: unele intra, altele ies, se indrepteaza intr’o parte si se duc ca glontul. A- cestea sunt albizele lucratoare, (fig. 1) care umbla dupa miere, dupa apa, ori dup’ praful cel galben din flori. Ele sunt cele mai multe la numir, in ori si ce stup. Pe la amiazi vedem unele alhine mai mari si mai groase la trup, care sboara sbar- naind ‘sgomotos. Acestia sunt frantorii, cari ies la plimbare. Cautand in stup cu bigare de seama, gisim o albina sperioasi, care cauti sa se ascunda de lumina; e mai ne- gricioasa, mai lung la trup si cu pi- cioare aurii, Ea da viata stupului, pentrucd ea e mama roiului si alta » la fel cu ea nu mai e in stup. A- Fig. L— Albin’ ceasti albin’ e matca, careia i se lwcritoare mai zice si regin’. Aceste trei feluri de albine tin de acelasi roiu si trebue si se ga- seased vara intr’un stup, Toate Iucreaza in cea mai et desivarsit’ infelegere pentru propasirea roiului si prasirea neamului, 9.— Trupul albinei. La om si la toate anima- lele cu sira spintrii, scheletul osos care sustine corpul e asezat induntru; iar partile moi,.ca mu- schii si tesuturile, care dau corpului forme pline si rotunde, sunt asezate pe partea din afara a sche- letului. La albine, muste, fluturi si alte insecte, corpul e format dintr’o coaji scorfoast, care apiird ca © pavaiz’ pirtile moi asezate inttuntrul ei. Accasta scoarfa e format dintr’o materie la fel cua coar- nelor si unghiilor, numitd chitind si ea pastreazi forma corpului, In unele parti, ea e mai tare si mai groasd ori mai subfire, dupa nevoie. Ca st dea putinja trupului sa se miste, scoarta e impar- tita in mai multe inele legate intre ele. Daci ob- servom picioarele unui rac, care ca si albina, are trupu) aparat de o coaja scortoasi, putem si ne dam seama de chipul cum se incheie inelele intre ele si cum las& libere miscirile corpului. Tot corpul albinei, chiar si ochii, e imbracat in perisori, im unele parti mai lungi, in altele mai scurti, mai desi ori mai rari, Scoarta este lipsit’ de simfiri, de aceeasmai tofi perigorii servesc la pi- pait, Perii de pe piept si pantece, ajuta la pistra- rea cildurii; cei-de pe ochi, fiind mai lungi si mai tari, apara ochii; alfii prind praful cel galben de pe flori, sau servesc ca niste periute, la curatit. Perii sunt mai desi la albinele tinere. Ei pier incetul cu incetul; iar 1a batrinefe, trupul ajunge gol si lucios. Coloarea perilor se schimba dupa neamul albinelor, dela cenusiu, la galben si ca- feniu. Inauntrul scoarfei sunt o mulfime de ma- 22.— runtaic. Unele mistuie si pregatesc hrana; altele © impristie in toate partile corpului; altele duc pretutindeni aerul si prin altele, albina simte si infelege tot ce se petrece in lumea dimprejurul ei. La trup se deosibese trei parti: capul, pieptul si foalele sau pantecele. TO. — Caput. Capul (fig, 2) are o forma cam in trei colturi si poarti dou’ cornite, numite antene, ochii si gura. 11. — Ochii. Albina are cinci ochi, Doi ochi sunt in parfile din lturi ale capului. Ei sunt foarte mari fafa de trup, mai ales la trantori. Dac& ii cercetim cu sticle care marese lucrurile, vedem ca fata lor, in loc sa fie rotund’, e tdiat’ intr’o multime foarte mare de fete mici si drepte, cu sase laturi, cum sunt t- iate pietrele inelelor cu care ne impodobim dege- tele. Asezarea fetelor are mare asemanare cu un fa- gure, Fiecare fata face o vedere deosebit’. Albina lucrittoare numara 6.300 ; lumini; matca, care isi pe- trece toati vieata ei in stup, la tntuneric, nu sim- PSeee ne aired asa de multe; ea are 4,920 de lumini la un ochiu; trantorul ins are un nu- mar indoit de lumini, fafi de albina, si anume =p/23 13,090. Cu acesti ochi, ‘albina vede dintr’odati, toate lucrurile dimprejurul ei, adick vede dintr’o- dati inainte, indirat si in lituri, si la depirtari mari, Unii invatafi cred ci cu acesti ochi albinele ot sk vad la departiri foarte mari, de 1—2 Ki- jometri, 12, Alfii cred ins c& albinele sunt inzestrate cu un simt special, de indreptare, care le di putinta sa apuce totdeauna drumul cel mai drept spre lo- cul unde voiesc si meargi. Astfel, daci prinzi o albina pe o floare si, cu multi bagare de seama, ii acoperi ochit cu_o vopsea neagra, ca si nu mai vada mimic, ea se intoarce drept in stup. Datorita acestui sim} de indreptare, randunelele si. berzele nimeresc primavara drumul cel mai scuft, care le aduce la cuibul de anul trecut, iar porumbeii ci- latori se intore la cuibul lor, dela depirtari de sute de kilometri, Cand zicem c& albinele au un simt al indreptarii nu insemneazi ci ochii nu le servesc la nimic, Albinele. orbite pot si cerveteze mai departe florile din care culegeau miiere, in timpul cand le-am acoperit ochii, ca si nu mai vad’; dar dupi ce s’a trecut acel fel de flori, ele nu mai pot gisi florile altor feluri de plante si sunt silite si se lase de cules, Fie ci au vedere mult mai ager’ decit a noastra, ori simful directici, fapt bine dovedit ¢ ca albina tine bine minte drumul si merge totdeauna pe calea cea mai dreapti si mai scurti. Astfel, daci am aseza un stup intr’o padure deasti, unde abia ar: risbate razele soarelui, albina tot isi giseste loc, si treac& printre frunze si si ias’ deasupra copa- cilor; dup& ce face citeva roate imprejurul locului de unde a iesit, ca si-l cunoasca Ia intoarcere, 0 we porneste drept spre camp, dupa flori, departan- du-se 2—3 kilometri de stup, faré team ch s’ar ratici, La intoarcere, se indrepteazi fir sovaire, {in spre parteaunde e stupul, si se strecoara printre aceleasi frunze, pe unde iesise, chiar daci vreun vant care s’ar ridica in urmé, ar migca si ar ame- steca frunzele copacilor jntre ele, Tot cu acesti ochi, albina poate si deosibeasci colorile si chiar formele lucrurilor, strilucirea luminilor rile repezi. Albinele deosebesc colorile: albastru, galben, liliachiu si colorile ce le cipatim din a mestect!|_acestora. Pe celelalte colori le vad ce- nusii, astfel cum noi vedem un chip in fotografi Ceilalti trei ochi sunt asezati in frunte, in trei colfuri, ca cele trei lumini ce le are inainte masina trenului, Ei stau ascunsi in smocul.de par ce-1 poart’ albina pe cap, si sunt aga de mici, incat putem vedea bine, numai prin sticle care arata lu- crurile marite. Acesti ochi sunt intocmiti ca si vada numai de aproape si la intunerec Ja trebile ce al- bina are de facut in stup. 13.— Antenele (Cornitele). Cele doui cornite sau antene sunt facute la albine din 12 buciti si la trantori din 13 bu incheiate intre ele, Toate buci{ile unei antene formeazi impreund o feava, in care, se crede, ci sunt asezate un numar mare de simfuri. Antenele se pot intoarce in toate partile si cu ele albina pipaie, miroase si aude. Ea nu pune limba pe nimic, pan’ ce n’a pipait sau n’a mirosit cu antenele. Pipaind cu antenele, albina Iucreaz% pe intuneric in stup, ca si cum ar vedea. 14, — Tot,cu ele se ating, cand se intdlnesc, si se cunose daca sunt din acelasi stup sau sunt stri- ine; prin ele pare ca isi imp&rtasesc gandurile lor. a eo Nu e nici o indoiala c& albinele pot si-si imparta- seaseli gandurile, adic au si ele un fel de graiu, cu care se infeleg intre ele. E bine infeles ca ale binele nu vorbesc, nici nu se inteleg prin semne ca_surdomutii, ci prin atingerea cornitelor. Sunt ins& imprejuriri, cand albinele isi comu- nica in cAteva clipe, ca’ prin telegraf, vesti fara i-si ating’ cornitele. Cand lovim o albina, ori fumim intr’o parte a stupului, tot roiul se pune in miscare ca la un semnal. Nu sé poate sti prin ce simt special se infeleg in asemenea imprejurari, dar pare ca prin bazait albinele. scot sunete deo- sebite, infelese de toate, 15. — Ea e inzestrati cu o putere care ne pune in uimire, de a gasi prin miros mierea si florile din care poate culege miere, Un stupar povesteste intr’o carte, cd a gasit odati albine in cémara in care tinea miiere, cu toate ci fusese inchist peste cu bagare de seama. -Albinele isi gasiri. loc intre in cAmara prin gaura broastet dela usa. A @stupat aceasta gaur’i, dar peste citeva zile a gisit din nou albine in cimari. Dupa multa, cercetare zadarnic&, a auzit-bazaitul spre cos. Cosul fusese siel bine astupat cu hartie prins& intr’un pervaz. Vantul desprinsese hartia intr'un colt, cat incipea o albin& si at&ta fusese de ajuns pentru ele, ca sa patrunda pe acolo in cimara, la miere. Aibinele simt mirosul mierii din flori, chiar la o departare de 1 sau 2 kilometri, dar au si multi tinere de minte, Unii stupari cred dimpotriva ci albinele n’au miros mai desvoltat decit omul, dar dack una a descoperit flori de miere, di de stire celorlalte si le cheami Ia locul cu flori prin orga- nul de imprastiere a mirosului special sau a un- delor electromagnetice. 26 = 16; — Daca le-am da doua zile dearandul cate putina miere, in acelasi loc si la acelasi ceas, a treia zi vom gisi albine in locul si la ceasul stiut, as- teptand si li se dea miere. Daca tiiem antenele de lang’ ridacina, albina nu mai are nici un rost Ja Iucru: matca umbli ‘prin stup, far si-si dea seama de ceea ce face si, in loc s& punt ouale in faguri, le last si cada unde se intémpla; albinele lucratoare si trantorii nu mai simt decat lumina; p&risesc stupul si nu se mai intore in el. Cu antenele pierd nu numai simiurile, dar si priceperea. 17.— Gura, Gura albinei lucritoare e foarte com- plicata in alcatuireo ei, Vom aminti ins’, ca parti mai de cipetenie: ea Cele dow falci din afart, care se deschid in Lituri, Prin forma lor, ca doa méciuci, sau mai bine, ca dowa copite de cal, intoarse cu talpa fata in fata, pot sa prind’, si sdrobeasca, sa framante, s netezeascd si s& scliviseasci, dar nu pot s4 gau- reasci saut si sfasie. 7 Cu cle albina framanti si moaie ceara la clidi- rea fagurilor, deschide florile, ca si culeaga pole- nul; curafé stupul, cérand afari faramiturile de cearai, albinele moarte, etc.; dar nu gaurese, nici niu rup, cum ered cei nestidtori, pieliia poamelor si a strugurilor, ca si se hrineasca cu zeama lor. Ele sug numai zeama poamelor ciugulite de pasari sau giurite de viespi. Matca si trantorii au ins’ filci cu dinfi. Cu acestia, matca roade capacul prin care iese din bote’. 18. Din prelungirea buzei de jos, a birbiei si a altor piirfi, se formeazi o limbulita lung’, sub- tire si mlidioas’. La varf ea se liteste si se sco- = Otte beste ca’o lingura. Limba se deschide in gatlej 1 faringe si dn acesta, in esofag. Din buza de sus pornese.dou& prelungiri, care alcdtuesc im- preunéi cu buzele si cu falcile din nauntru, o feava, prin care € impins% dulceafa supti din flori, in gitlej si in esofag. Gatlejul (faringele) si esofa- gul sunt facute ca sa sugi mierea culeasd de limba. Tnauntrul acestei fevi, limba se misc dindrat ina inte si cu ea albina linge, nu suge; cum se crede, mierea din flori, La apa sau cand giseste o pica tura de miere, dulceata, ete. albitia infige feava si suge cu spor. In stare de nelucrare, limba sta in- doitt sub barbie. Stuparii au discutat mult asupra lungimif lim! la diferite neamuri de albine, fiinded, lungimea ei are mare insemnatate la culesul mierii. Multe flori, foarte bogate In miere, nut sunt cercetate de albine, fiinded ao corolé prea adancd, in care limba n’ajunge la nectar. Dintre neamurile de albine cu- noscute, pare c& cele italiéne att limba mai lunga decit a albinelor noastre. Dupa masuratorile fa- cute de Dr. Fisteag in 1941, limba albinelor noa- stre, are 0 lungime mijlocie cuprinsa intre 6,52— 0,00 milimetri, Limbile cele mai lungi ajung la 6,75. si cele mai scurte coboari la 6,39 milimetri. Limba matcii sia trantorului e mai scurtt decat a Incré- toarei la toate neamurile de albine. « 19. Glandele din jurul gurii.— Imprejurul gu- rii, albina are trei grupe de glande, cari produc anumite zemuri sau sucuri. ‘ © pereche de glande ¢ asezati in cap, de am- bele laturi. Pe un firisor, lung cat trupul albinii, dar incolacit in toate chipurile, stan prinse, ca un ciorchinas de coacize, peste 500 bobite, vicute 23 — r numai cu sticle miritoare. Pentru rostul ce-1 au la cresterea puetului, ele se pot asemana cu glandele care produc laptele in ugerul vitelor, Ele dau zeama laptoasai si sticloasi, pe care 0 vedem in fundul casutelor cu puiet mai tanar de 3 zile, si in botca, de albinele tinere din mistuirea polemilué din flori Ea se cheama laptele de albine, si e foarte hri nitoare, mult mai hranitoare decat laptele de vit’. Glandele de lapte sunt foarte desvoltate la albinele tinere in varsti dela 7 pani la 15 zile. Cand le observi, mustul pare cd sti si tagneasca din ele. La albinele mai tinere de 7 zile si la cele mai in varsti de 15, si mai ales la culegitoare, ele sunt micsorate, ca si cum mu Iucreaza nimic. La tran- tori lipsesc, iar Ia matci abia se vad. Laptele produs de ele se scurge in gatlejul al- binelor si acestea il pun in casufe, ca si se h neasca cu el in primele trei zile, puisorii iesiti din oui. Tot cu acest Japte, albinele hrinese matca, in timpul cat tine ouatul. Alt grup de glande sta in capul fileilor. Inva- tatii n’au ajuns pan astazi s4 afle rostul lor. E si greu. La niste vietaifi atat de mici cum sunt al- binele, ¢ foarte greu si cerceteze cum lucreazit diferitele parti din trupul lor. Al treilea rand de glande ¢ asezat in piept si in ceafi, Aceste glande produc scuipatul sau saliva, cu care albinele subtiaa’ mierea, topese zaharul, si — poate — frimant ceara cind clidese fagutii Tot cu saliva acestor glande, albinele prefac in ‘miere dulceata din nectarul florilor, 20. — Pieptul. E format din trei inele, imbucate aga ca si cum ar face unul singur. El poarta trei perechi de picioare si doua perechi de aripi. . — Pigioarele sunt compuse din cite cinci parfi si sunt imbricate cu par. Picioarele din urmi 7 DOF au niste covatele, in care albinele ingramad - lenul adunat dela flori. 4 ie 22. = Omul se mandreste — si cu drept cu- vant — c& stapaneste vazduhul cu aeroplanele si zepelinul; dar cu cata greutate Ie inalfa si le sco- board si cate primejdii il ameninta in ele! Albinia nu stie cee greutatea pornirii si a scobo- We fill singe oan veda pe fait st po dos, coapsa' f1 fasrlpictraia s 9) Daijen libre unde ae ni coplfl ponte pols? © 4d) carligels ; e) clestele Fs @ lucrdtoare, cum sar . Cu aripioarele sale subfiri si stravizitoare ca sticla, ea sboara ca miluca si se last si se inalfa cu cea mai mare usurinfa de pe floare. E foarte mestera la sburat; ocoleste la dreapta si la stanga cu cea mai mare siguranfé si printr’o. ine demanateci intoarcere, scapi de vrijmasul care © urmireste. a © pereche de aripi sunt mai mari si alta mab mici, prinse sub cele dintai. Aripele cele mari au marginea dindarat indoita in jos, iar cele mici au niste carlige intoarse i sus, care se prind in indoitura celor dintai; chipul acesta, cele dow’ perechi de aripi se imbind la sburat, ca si cum ar forma o' singuri pereche. Cu aripile, albina sboara si face vant in stup Si la urdinis, ca si ingroase mierea si s4 primeneasca aerul dinduntru, La facerea vantului, bataia ari- pilor ¢ asa de repede, incat intr’ clip’, invaifatii au numérat 200 de batai, 23, — Péntecele formeazi partea cea mai lung si mai voluminoas’ a trupului. El e legat de piept printr’o gatuituri, prin care trec toate tevile cari merg spre piept si cap. Pantecele e format din sapte inele scortoase, incheiate cu pielife subtirii si elastice; de aceea el se poate umfla, cand gusa e plina cu miere. Inelele sunt acoperite cu perisori foarte mirunti si desi. Acesti perisori’ formeaza yergile galbene si negricioase, care incing pante- cele. In pantece sunt mai toate maruntaiele, prin care albina se hrineste, respira, simte si se apara. 24.— Cum se hriineste albina. Albina se hra- neste cur miere si polen sau pdsturd. Mierea ti di putere si cildura. Pastura drege, primeheste si desvolti pirticelele (celulele) din care e format trupul su, In urma lucririlor pe care aceste plirti- cele trebue si le sivarseasci, se strict si pier. Ele trebue sii fie drese sau inlocuite cu alte pirticele noi. Pastura e pentru albine ceea ce ¢ painea, si ~~ mai ales carnea pentru om, Mierea si polenul, ca sa poata sluji la hrinirea corpului, trebue s& fie pregitit’ prin mistuire sau digestie. aot Albina are un tub sau aparat de mistuire, in” care mierea si polenul sunt amestecate cu anumite zemuri sau sucuri de mistuire, care le topese $i le aleg intr’o parte bund pentru hranirea corpului si alti parte care nui pot fi de folos, Partea bunii pentru hrinire trece in snge, care o duce in toate parfile corpului, iar partea nefolositoare ¢ fruncath afaridin corp, uubul digestiv incepe cu gura si se sfa in varful dindarit al pantecelui. El strabate seteel toati lungimea trupului, Am vaizut cum e intoemita gura, In fundul ei e géflejul sau faringele. Din gitlej porneste o feava subtire ca firul de par, care stribate gatul si pieptul si trece in pantece” Aceastd feavii Se cheama, ca si la om, esofag. 25.— Indata ce pitrunde in pantece, esofagul se largeste si formeaz& o gusa, in forma de para. In gusa, albina Iucritoare adun& mierea pe caré o culege din flori si apa, cu care pregiteste hrana puietului, Gusa e magazia de pistrare, pani 1a aducerea mierei si apei in stup. Gusa e de marimea unui bob de meiu; dar, cand se umfla, se poate intinde si lirgi pana la mirimea unui bob de mnaziire, ineat 15 albine pot ayea in gus un gram dle miere. Dupa ce albina aduce mierea in stup, ea Strange gusa si vars’ mierea pe guri in faguri. 26. In fundul gusii se deschide o gurd alca- tuiti din patru buze agezate tn eruce, Cand albina fire nevoie de hran& pentru sine, lasi sa treaca Win aceasté gura, miere in stomac, In stomac se ive mistuirea mierei si a polenului, pentru hrana albinci, In el, mierea si polenul sunt topite de ze- ‘mutile sau sucurile ce le produc glandele din pe- refii Iwi Partea buna pentru hrana trece in sange 32 = spre a fi impristiat’ in tot corpul. Partea care nu s¢ poate topi si nu poate servi ca hrana, trece prin maful sau intestinul subtire si se aduna in intestit nul gros. In intestinul gros, albina strange si fine murdiriile sau escrementele, pana cind poate iesi din stup, ca si le arunce afara. Cind e desert) in- testinul gros ¢ un firigor subtire. Iarna, cand al- binele nu pot iesi din stup timp indelungat, intes+ finul gros se umple cu murdarii, si se umfla, ca ajunge s& ocupe jumitate din inc&perea pantece~ lui, Cand nu mai poate fine murdariile in intestin, Ie arunci in stup, unde se intampli; pe faguri, pe tovarise, ete. In asemenea cazuri ,albinele se bol- navese de diaree (urdinare, treapad), care le pri- cinueste de multe ori moartea. In peretii stomacului se poate incuiba un microb foarte primejdios, numit mosema. Acest microb se inmulfeste grozav de repede, c& in scurti vreme, stomacul e nipadit de milioane de microbi. Sto- macul nu mai poate mistui hrana si albinele sli- bese $i pier una cfte una din nehranirea trupului. 27.— Cum cireulit sangele, Singele albinei n’are coloare. La om si la animalele' mari, sangele vine dela inimé Ia plimani si se incared eu oxigen, pe care il duce in toate partile corpului, odaté cu hrana, La albina si la viet&tile mici ca ea, singele are numai sarcina de a duce si a impérti hrana tuturor particelelor, care au nevoie de ea. Aerul merge si vine in atingere cu singele pe alte cai. / Ca si poati si cireule, sangele trebue sé fie pu: in miscare, Albina are si ea inima, care bate impinge sangele in toate pirtile corpului, dar/e altfel intocmiti decat inima omului. Inima albinei e asezati in pantece, in lungul spi- — 3 nari, Ea e formata din patru cimirufe lungi, una in capatul celeilalte. Inima bate repede si impinge singele inainte, Sangele e dus printr’o teava, care strabate pieptul si gatul pana in cap. In cap san- gele ramane liber si umbl in voie, in antene, in Jimba, in glandele dimprejurul. gurii si hrineste * toate partile capului. Dar nu poate sta mult in el, fiindcd un val nou de singe, dela inima vine si-l ; ty by cele rel perce de pi jofagut; en) stomacul; rd. ed) mate. impinge dindarit si-l sileste si treact prin gat, in piept. Aci hraneste muschii aripilor si ai picioa relor, se plimb& prin toate inelele picioarelor si rafasi, silit de sangele care vine din urma lui, trece prin curméitura care leag’ pantecele de piept. Dupa ce hrineste si miruntaiele din pantece, vine la sto- mac spre a se incirca cu hran’ proaspiiti, Si-a in- cheiat plimbarea, dar trebue si ia lnerarea dela ca- pit. Dela stomac se indrepteaz spre inima, care Albuza Staparatui, 3 34 — il suge si il baga in cimarufele ei, spre a-l impinge din nou in tot corpul. Cum poate circula sangele liber, fara si fie purtat de vine si artere, ca Ia om si animalele mari, e o taina pe care invatatii n’au putut inc s’o pitrunda. 28. Cum respird albina. Tot trupul albinci _ ¢ stribitut de tevisoare, care se imiprastic in el, ca radacinile unui pom in pi mint. Aceste fevi se numesc trahee. Ele pitrund in antene, in aripi, in picioare, in creeri, in nervi si in orice locdin trup. Trahecle conduc $i imprastic aerul in toate pArfile corpului. Sa Iudm seama, cand sti o albina, cum isi trage si isi tinde pantecele. Atunci ea safld.Laom $i animalele mari, aerul intra in pliméni printr’o singura deschizitura, prin nas. La albine, aerul intra in tra- hee prin 20 giurele, cite 10 peamandoua laturile corpului. Tes ee Koette giurele stau ecbne tne tre perigori. Traheele din perechea intaia, dela piept, sunt cele mai mari. Gurile lor sunt intoarse si ascunse intr’un smoc de par. Cu toate acestea, acarienii, viet&ifi foarte mici din neamul paianjenului si al raii, stiu si le descopere si s&-si faci culcusul in ele. Partea femeiasci isi pune ouiile in trahee siv din cle se prises mii de vietiti, cari sug singele . albinei, Traheele se infunda, c& nu mai pot folosi Ja respiratie. Albina nu mai poate sbura si moare. te — 3% Avarienii sunt mai_ primejdiosi iarna, cand: albi- jlo stau stranse ghem, Atunci ei pot trece lesne ‘ela o albina la alta si, mai curand sau mai tarziu, ‘Folul piere. ‘Singele, inctircat eu hrand circuldnd prin-corpul inci, vine pretutindeni in atingere cu aerul din EI prinde oxigenul din aer. Oxigenul pre- , mierea purtati de singe, acid carbonic si ap’. In timpul acestei prefacert He produce puter si caldura, Apa, in stare de aburi si acidul carbonic, care e vatimitor, sunt dafiafara din corp tot prin respiratie. Corpul al- binei se poate asemina cu o masina, care, in loc Al fic incilziti cu ciirhuni ori benzinis € incdlzita eu miere. Albina are mare trebuinti de cildur’. La -|-9 yrade si mai jos, ea amorfeste si trupul. intepe- neste. larna, albinele se strang ghem intre fa: §i, ca sé-si poata pastra simfirea, iehuet “sisi Facit cildura de +-12 pana la 28 grade. In timpul cresterii puietului, trebue de asemenea si tina o Gilduri statornicd de 35—36 grade: Aceusta cal- i cere cheltuiali mare de miere. s& fie usoar’ Ja sburat, albina a fost in- vestrati cu dowd basicute, una de o parte si alta de cealalta parte a pantecelui. Cand intinde aripile sli sboare, aerul umfla aceste basicute si albina se face mai usoara, Basicile se umfla mai tare sau mai slab, dup% cum vrea s4 sboare mai iute, sau mai domol. Infeala sborului e pre{uita la 58 km. pe ceas, Ea scade, efnd albina e inctrcati eu miere fa polen pana Ta 20 km. 0. Bazaitul. Din Bataia aripilor se naste $i bAvAitul albinei, Bazditul nu e datorit insa numai 3G migcérilor mai rare sau mai repezi ale aripilor, ci € produs mai ales printr’un organ anume, asezat in apropierca gaurilor de rasuflat. La intrarea ae- Tului in trup, se giseste o cimaruti, pe marginea cAreia, o indoitura a pielitei formeaza doud buze incretite, Cand aerul strabate in tevile de risuflat, acele buze incep sa sbarndie, producind sunete deosebite, dupa cum el intra mai incet sau mai repede. Inclele pantecului iau si ele parte la sbar- nit, cnd albina vrea si produc un bazait ascutit. Bazaitul e de multe feluri, dupa imprejurar Astfel, uncori e linistit; alteori scurt, dar puternic si risunator; uneori e plangitor si prelung, Un stupar pretinde cia putut deosebi vreo 15 feluri de sunete din bazait, Stuparul trebue si se de- prind& a cunoaste mai ales bazaitul plangator, care € un semn c& albinele au rimas fart matca. 30. — Cum simte si intelege albina. Oricare stu- par a observat ci albina tine minte unele locuri, cunoaste tnele mirosuri, forme si colori; vede stri- lucirea razelor si-si potriveste purtarea’ dupa ceea ce _simte. Un miros plicut ti trezeste pofta de cules. Ea isi pune in miscare aripile si porneste in directia din care ii vine mirosul pRicut; pe cand mirosul de tutun ce-i dam dintr’o parte, o face si fuga in cealalté parte. Cand crede c4’o turburi si vrea si te alunge, ea se repede la ochi, cari strilucesc. Albinele isi dau seama cAnd trebue s% comunice toyaraselor, prin graiul lor, anumite stiri si stie si-si reguleze vieata, cum cer trebuinfele lor, de pildd stiu si se impristie la cules, potrivit bo- gitiei nectarului. Albina se*poate obisnui cu anumite conditii de -— 7 traiu, de pild’, daca agezi un stup in podul casei, albinele invat& s4 iasa si s& intre prin lumin&torul die pe acoperis, Astfel ele pot si inteleagi ceea ce se petrece in lumea din jurul lor si s& raspunda cu migcéri potrivite. Toate acestea si altele dovedese ca albina se poart& ca © fiint{ cu infele- gere. Unii invatati zic ci albinele se conduc de instinct, adic ele at. mos- tenit din mosii si strimosii lor, ea la simfirile pe care le primesc din afari, cle si raspunda, ri sti-si dea sea- cu anumite mi- i, Ele n’ar face mic din yoinfa si capul lor. Cele ce simt al- binele ca le vin din - Jumea din afara si din corpul lor sunt trimise la creer, ca prin niste fire de telegraf, de nervi. Nervi sunt niste firigoare albicioase, imprastiate in toate par- {ile corpului, Creerul ¢ asezat in cap, intre cei doi ochi mari. El se leaga cu un sir de nodulete ase- n lungul pantecelui, pe partea de jos. Din ‘¢ nodule pornesc in toate partile, firisoare rvi. Sirul de nodulete e, la albine, ceea ce micuva ‘spinarii 1a om, eu deosebire ci e asezat pe partea de jos a pantecelui. Fig. 6. — Sistemul nervos. as Cu nervii, sirul de nodulete si creerii, albina simte si intelege. 31. — Organut producator de miros sau de unde electromagnetice. Se pare ci uncle vietati au pu- terea de a trimite unde electromagnetice ca prin telegrafia fara fir sau un miros deosebit, cu care si Se poati pune in legatura unele cu altele. Un inyaitat american, observand ca fluturii se pot re- gasi la departari de cativa kilometri, a cauta sa afle prin ce mijloc pot s& se gaseasci. Dupa cer- cetari indelungate a ajuns la convingerea ca cor- nifele fluturilor servese nu numai la pipait, mi ros si auz, dar si sa trimit& la depirtiri mari anu mite unde sau mirosuri, pe care semenii lor sa le primeasca tot prin cornite (antene). De aseme- nea, invatatul american a dovedit c& greierii de cAmp ca si cei de casi, se pot intelege prin can- tece. In vremea imperecherii, greierii se cheama prin cantece prelungi de dor. Ei se aseazi cu pieptul in pamant si isi freac& aripile cu mare in- teal. Prin aceasta frecare, ei trimit unde, pe care urechea noastra le aude ca o farditura, dar pentru semenii lor au ‘anumite infelesuri: unele de che- mare la o petrecere de cateva minute, altele de chemare in ajutor, in caz de primejdie si alte in felesuri, Dar incercarile cu albinele au dat rezultate wi- mitoare. Un invatat a gisit in 1883 intre cele doua inele dela varful pantecelui albinei lucritoare, o gland’, al cirei‘rost nu s’a stiut multi vreme. Abia acum vreo 25 ani s’a dovedit ci aceasta glanda serveste albinelor, s& se punt in legatura unele cu altele la deprtari mari. Cand albina pune in lucrare aceasti gland, ea impristie un miros a unele shijbe. S'a ba Seami ci spre bitranete, cu ater onat ron ¢ faci ceara si mai ales sé pregateasci mancare la puet. Pentru stupar stiinta aceasta’ are insemna- tatea ei, cici il lAmureste de ce nu ¢ bine si umble la albine primavara prea de yreme. Prin aceasta se atitii matca a oua prea mult, pe cand albinele fiind prea batrane, din toamna trecutii, n'au pu- tint si indestuleze trebuinta de hrani a unui puet prea numeros, Cu varsta, infatisarea albinelor se schimbi, dies din faguri, sunt cenusii si mici la trup; repede si vargile pintecelui devin gal” t inainteazii ins& in varsta, perii le pier, trupul se face negricios si aripile se destfami pe margini, din pricina frecarilor si izbirilor pe care le indura albinele, in alergarile lor pe cimp. Felul lor de carmuire mi ingadue a hrini ce: tafeni trandavi ori nefolositori. De aceea albina care se intoarce dela cimp cu vreun betesug, care © face nedestoinicd la Iucru, nu e ingdduitd si mai traiasci. Albinele, fara pic de mila, 0 scot si o arunca afara din stup. Un nevolnic lé-ar cheltui agoniseala, fri folos pentru fan Dragostea lor imbratiseazi familia intreaga, iar nu o singuri fapturs. Cu toate acestea, in ele ¢ sidita mila uneia de alta, Cand vatimim in stup © albina, la strigttele ei, celelalte isi aratii dra- gostea, alergand cu miilé s’0 rizbune, cu o in- versunare faré margini, Ele nu stiu ce’ e primej- dia si nimic nu le inspaimanta, decat doar furmul, Afara din stup inst nui se cunose si mri pasi uneia de alta, pare ca nici nu se vid; iar dack gasese una strivité ti sug mierea, fir mi simtire. — 47 _— Lucritoarele sunt albine de parte feme- iasci, care se nase si ramén toata vieafa sterpe. Cu toate acestea se intimpli intr’o imprejurare, ca unele din ele si fack oui, din care se nase trantori, Cand gi-au pierdut matca si nidejdea de a-st mai putea face alta, atunci uncle lucratoare incep sa ou. Din ouale lor inst nu ies decat trintori, astfel ci silinta lor de a nu-si_pierde mul, e zadarnica. Albinele, ne mai prasindu-se, .c imputineaza repede, pana ce roitl piere cu to- tul, Stuparul are putinti de a cunoaste cand ouale din faguri sunt facute de lucratoare, finde’ atunei ovile sunt puse fird randujala in casufele fagu- rilor, presarate in toate pirtile, si uncori chiar mai multe intr’o cisuta. 38.— Vieata albinelor Iucritoare ¢ impreunatit cu multime de primejdii, pe care ele le intaJnese la tot pasul. In drumurile ce le fac pe cimp, le prind ploile si furtunile, care ‘le raticese, ori le amined Ja pamant, de unde, dacé sunt obosite, nu mai pot ridica. In timpul unei furtuni, un stupar a socotit ca i-au pierit odat’ 4.000 albine, numat dintr’in singur stup. Alteori, albinele sunt prinse » si mancate de pasiri sau de unele gangznii; altele isi rup aripile sau riman agitate prin balirii, Obo- selile peste misura le sleiesc puterile si le scurteazsi vieata. Primavara si vara, albinele eulegatoare nut triese mai mult de sase stiptimani. Socotind vieata albinei dela punerea oului in casufi, lucratoarea triieste vara 11—12 siptimdni, pe cand toamna, ind scutite de prea multi alergiturd, triesc ceva mult. Intr’o vari, un roitt isi primeneste 3 ori albinele. Un stupar, tinand socoteala albi- nelor care mor intr’o zi, a gisit la un stup, ci de fiecare suti de albine, pier cate 3—4 pe zi. Prin - io urmare un roiu, care ar avea 35.000 de albine, ar pierde in ziua intaia 1.200 din ele si apoi tot cate mai pufine, dupi numérul albinelor ramase, Dac albinele nu sar mai prasi, dup& 2 luni, roiul n'ar mai riméne decat cu 500 He albine, Numai albinele nascute spre sfarsitul verti, au parte si se bucure iarna, de agoniseala surorilor lor de mai nainte. Silite prin lipsa de flori gi prin asprimea vremii sii nu lucreze, aceste albine sunt scutite de obo- seli si de primejdii, de aceea vieata lor e mai lung’, fara sit treacd insd de 6 luni, Ele triiese pana in primivara, cind incep iarisi lucrarile lor obisnuite, Ca sa putem afla prin cantireala, numérul al- binelor dintr’un roiu, € bine si stim'cX 10.000 de albine trag-un kilogram. IV. Matca. 39,— Matea (fig. 9) este sufletul stupului, Din €a se prisesc toate albinele si numai fiinta ei in stup, le slujeste de indemn la lucru. Matca se poate usor deosebi dintre albinele-Iucré- toare.Trupul sau, mai plin simai lung decat al acestora, aduce cu trupul viespii, A- mpile sale sunt dea- semenea mai lungi decat ale lucratoare- lor, dar par scurte pe pantecele siu lung, Fig. 9, — Mate (miritt) pe care il acoper nu. mai pe jumatate. Inelele, cari alcdtuese pantecele, — 49 sunt pe dedesubt aurii la fafti; iar pe deasupra, ceva mai inchise decat la albine. Picioarele, mat Jungi si mai inchise la fafi decat ale lucritoare- Jor, n’au covatele pentru adunatul polenului; iar Jimba ei € mai scurta si nu poate ajunge in fundul florilor, ca ste sug’ dulceata, Matca are un ac o- trivitor mai lung decat al Iucritoarelor, pufin in- doit si fri putere de a infepa un om, Acul mitcii fre numai 3—5 dintisori, Ea il intrebuinteaz’.ca si omoare cut el pe protivnicele sale, 40.— Matca umbla pe faguri incet si in mersul ei se vede oarecare miretie; pare cd ea. isi da seama de cat pretueste pentru propasirea roiului. Pe cét e de domoali in mersul ei obisnuit, pe atat se arat& de sprintent si de vioaie,.la o lovire sau sguduire a stupului, E sperioasa si fuge de lumina. Cand straja vesteste vreo .primejdie, last ‘ouatul gi se ascunde in Iocurile cele mai departate ale stupului, ori in vreo griimadi de albine. Cand tacati, n’are curajul si se apere; daci. vreo hoati de miere a pitruns in stup, se las sa fie bituta, se ghemueste si-si strange inelele pante- celui, de teama si nu fie intepati de acul vriijma- sului. Ea umbla insotita totdeauna de o garda de albine, care o poart& in alain pretutindeni si n’o pierd’din ochi un minut, veghind asupra ‘€i, ziua si noaptea, Toate albinele se intrec si-i arate stea si respectul ce i-1 poarté. De cite ori ropie de 0 grimada, albinele se intore cu ata spre ea si-i arati in felurite chipuri dragostea nemarginit’, ce o au pentru ea: unele fi fac loc si . ca Sd n’o stanjeneasci in lucrarile ei; altele s tnainte, o curita, o netezesc si 0 desmiarda cu cornitele lor; ii intind limba incarcata cu laptele Clara Stapara 50 — Pregatit de glandele Jor si o hrimesc ca pe uff copil. Uneori, ea se ‘opreste si suge hrana ce i se da; alteori o suge mergand, Cand un roiu moare de foame, isprivind hrana din stup, matca €cea din urma éare-si dit suflarea; pentru’ea, lu- erlitoarele pistreazd cea din urma picatura’ de miere. Orice i s'ar intmpla, vestea merge din albina in albind si ele se vaita si se gramidese imprejurul ci, In toate primejdiile, vieata mitcit Fig. 10, — Matea inconjurata de curtea sa. Se grabese s'o apere intai, Pofi si le strici fagurit, si le ucizi, si le iei puii, dact au mama, care 84 le inmulfeasci neamul, nu-si pierd nadejdea, nu se las nici o clip din Iucru. Alaiul cu care e inso tita pretutindeni matea, a facut pe unii si creada ca ea este regina albinelor, care porunceste $i ran dueste toate iucririle din stup, Ea insi n’are nici © putere mai mare peste albine, ci traieste in stup, — 51 eu © mami in mijlocul copiilor sai, cari o iubese; jar in unele imprejurari, e nevoit’ si asculte si sa se supuna vointii obstesti. Toate semnele de dra- yoste, ce se arati matcii, pornese numai din do- Finta ce o au albinele pentru propasirea neamului. 11. — Chipul minunat de vietuire al albinelor, 4) atras bagarea de seami a ipvatatilor, inca din yremile cele mai yechi, si f ademast’-si ccere eeteze cu deaminuntul toata intocmirea lor. Sexul mitcii si rostul ei in stup au rémas insi multi _yreme o taind pentru toti. S’a erezut intai ci e albina de parte barbiteased si e regele care car mueste roiul, Acum 200 de ani s’a doyedit ci e albina de parte femeiascd si cd numai ea singur’é din stup poate si devie rodnica si s& priseasct slbine, Dela aflarea acestui fapt, i s'a: schimbat jumele din rege, in regina si asa o numesc si azi multi stupari straini, Stuparii nostri mai noi, Inan- dlwsc dup& cartile straine, se incearea sa imp’- minteneasca si, la noi acest nume, nepotrivit au yolul ce-] are matca in stup, Sitenii nostri i-au zis inci din yremile cele mai vechi, mated, care in- semna mama, obarsia dela care isi trag prasila albinele dintr’un stup. Nu cumva stuparii nostri, yumind-6 cn numele cel mai potrivit rolului ei, aul aflat taina care invaluia fiinta matcii in stup,