Curs 3

I.3
I.3.1

Relatii binare
Definitii; matricea asociat
a unei relatii

Definitia I.3.1.1. Fie X si Y doua multimi. O relatie binara R ntre X

si Y este o submultime a produsului cartezian R X Y (X se numeste
domeniul relatiei si Y codomeniul).
Pentru (x, y) R mai scriem si xRy. Daca X = Y spunem ca R este o
relatie pe multimea X.
Multimea relatiilor ntre X si Y este Rel(X, Y ) = P(X Y ) (n particular,
daca |X| = m si |Y | = n, atunci |Rel(X, Y )| = 2mn ).
Exemplul I.3.1.2. (i) Fie X multimea studentilor din seria CC , Y multimea
literelor din alfabetul latin si relatia R data prin xRy litera y Y
se gaseste n numele de familie al studentului x X.
(ii) Fie X o multime nevida. Pe X putem defini ntotdeauna trei relatii,
numite canonice, dupa cum urmeaza:
- relatia vida.
X X - relatia universala.
EX = {(x, x)|x X} - relatia de egalitate.
(iii) Fie f : X Y o functie, atunci Gf = {(x, f (x)) | x X}
X Y este o relatie (graficul functiei f ). La fel, daca f : A X
Y este o functie partiala, putem construi relatia asociata prin Gf =
acest sens, putem spune
{(x, f (x)) | x A} A Y X Y . In
ca functiile partiale generalizeaza functiile, iar relatiile generalizeaza
functiile partiale.
(iv) Pe multimea numerelor reale R consideram relatia xRy x2 + y 2 =
4. Atunci perechea (x, y) este n relatia R daca si numai daca punctul
de coordonate (x, y) apartine cercului cu centrul n origine si raza 2.
1

CC-Matematica 2

Fie X, Y doua multimi finite, cu X = {x1 , x2 , ..., xm } si Y = {y1 , y2 , ..., yn }.

Fiecarei relatii R X Y i putem asocia o matrice MR = (aij )i=1,m,j=1,n ,
unde
(
1 , daca xi Ryj
aij =
0 , n caz contrar
De exemplu, pentru cele trei relatii canonice pe o multime X finita cu n
elemente,
se

verifica usor ca matricile asociate sunt M = 0n , MXX =

1 ... 1
..
.. si M = I . De asemenea, daca f : X Y este o functie,
.
EX
n
.
1 ... 1
atunci matricea asociata relatiei Rf va contine pe fiecare linie o singura
valoare 1 (corespunzatoare elementului y = f (x)) si restul 0.
Exemplul I.3.1.3. Fie X = {1, 2, 3, 4},
Y
0
1
Atunci matricea asociata va fi MR =
0
0

I.3.2

= {1,
2, 3} si xRy 3 | 2xy.
1 0
0 0
.
0 1
1 0

Operatii cu relatii

Fie R, R0 X Y . Cum relatiile sunt submultimi ale produsului cartezian,

au sens notiunile de reuniune, intersectie si complementara, si anume:
(i) Reuniunea x(R R0 )y xRy sau xR0 y.
(ii) Intersectia x(R R0 )y xRy si xR0 y.
(iii) Complementara xRc y x 6 R y
Corespunzator vom avea si operatii cu matricile asociate (pentru multimi
X, Y finite!), cu observatia ca toate calculele se fac n B = ({0, 1}, , , )
In plus fata de operatiile mentionate mai sus, putem asocia fiecarei relatii
R relatia opusa Rop Y X, definita prin yRop x xRy. (Ce se poate
spune daca R si Rop sunt functii?)
Compunerea relatiilor. Fie R X Y , R0 Y Z. Definim compunerea relatiilor R si R0 prin x(R0 R)z y Y, astfel ncat xRy si yR0 z.
Pentru multimi finite, compunerea relatiilor revine la nmultirea matricilor
asociate (tot n B).
Propriet
ati ale compunerii relatiilor

CC-Matematica 2

(i) Compunerea relatiilor este asociativa: daca R X Y , R0 Y Z,

R00 Z U , atunci (R00 R0 ) R = R00 (R0 R).
(ii) Compunerea cu relatia de egalitate: daca R X Y si EX , respectiv
EY sunt relatiile de egalitate pe multimile X si Y , atunci R EX =
EY R = R.
(iii) (R0 R)op = (R0 )op Rop .
Propozitia I.3.2.1. Multimea relatiilor pe X formeaza un monoid (cu involutie)
(Rel(X), , EX , ()op ).
Propriet
ati ale relatiilor. Fie R o relatie pe o multime X. Spunem ca
R este:
(i) Reflexiva, daca xRx, x X.
(ii) Simetrica, daca xRy yRx, x, y X.
(iii) Antisimetrica, daca xRy, yRx = x = y.
(iv) Tranzitiva, daca xRy, yRz = xRz.
Exemplul I.3.2.2. (i) Pe X = P(M ), relatia de incluziune R = este
reflexiva, antisimetrica si tranzitiva.
(ii) Pentru orice multime X, relatia R = {(x, y) | x 6= y} este simetrica,
dar nu reflexiva sau tranzitiva.
Observatia I.3.2.3.
EX R = R.

(i) R reflexiva EX R EX R = EX

(ii) R simetrica R = Rop .

(iii) R antisimetrica R Rop EX .
(iv) R tranzitiva R2 R.
Exercitiul I.3.2.4.

(i) R simetrica = Rc simetrica.

(ii) Fie X o multime cu n elemente. Cate relatii reflexive / simetrice /

antisimetrice / de echivalenta exista pe multimea X?

CC-Matematica 2

I.3.3

Relatii de ordine

Definitia I.3.3.1. Fie X o multime. O relatie R se numeste relatie de

ordine pe X daca este reflexiva, antisimetrica si tranzitiva. Perechea (X, R)
se numeste multime partial ordonata (poset).
In continuare, vom nota relatia de ordine cu n loc de R.
Exemplul I.3.3.2. (i) Relatia de egalitate EX este o relatie de ordine pe
orice multime X.
(ii) Multimea numerelor reale cu relatia de ordine uzuala (R, ), multimea
numerelor naturale nenule cu relatia de divizibilitate (N , |), multimea
partilor unei multimi cu relatia de incluziune (P(M ), ) sunt exemple
de poseturi pe care le-am ntalnit nca din liceu.
Fie (X, ) si (Y, ) doua poseturi. O functie f : X Y se numeste
morfism de poseturi daca pentru orice x, x0 X cu x x0 , avem f (x) f (x0 )
(deci un morfism de poseturi este o functie care pastreaza relatia de ordine;
este o functie monotona). Spunem ca doua poseturi (X, ) si (Y, ) sunt
izomorfe daca exista doua morfisme f : X Y , g : Y X astfel ncat
f g = 1Y , g f = 1X . In particular, rezulta f, g bijective si g = f 1 .
Exercitiul I.3.3.3. Daca f : X Y este un morfism de poseturi bijectiv,
rezulta ca si inversa sa f 1 este un morfism de poseturi?
Fie (X, ) un poset. Atunci exista mai multe relatii asociate relatiei de
ordine pe X: x y (opusa relatiei initiale), x = y, x < y (definita prin
x y si x 6= y), x > y (opusa relatiei precedente), sau chiar relatia x,y
incomparabile (formal, aceasta este complementara reuniunii relatiilor ,
, =, <, >). Pe langa acestea vom introduce acum o noua relatie, relatia de
acoperire:
Definitia I.3.3.4. Fie (X, ) un poset si x, y X, x 6= y. Spunem ca x este
acoperit de y daca nu exista nici un element z X astfel ncat x < z < y.
Vom nota n acest caz x y si vom spune ca x este predecesorul lui y,
respectiv ca y este succesorul lui x.
De exemplu, pentru posetul numerelor naturale cu relatia uzuala de ordine, avem x y x + 1 = y.
Relatia de acoperire astfel definita nu este reflexiva, simetrica, antisimetrica sau tranzitiva, dar are o proprietate mult mai importanta: determina n
mod unic relatia de ordine pe multimi finite, dupa cum urmeaza:

CC-Matematica 2

Propozitia I.3.3.5. Fie (X, ) un poset finit si x, y X astfel ncat x < y.

Atunci exista cel putin un lant (finit) x = x0 < x1 .... < xn = y astfel ncat
xi1 xi , i = 1, n.
Demonstratie. Prin inductie dupa numarul de elemente al multimii
{z X | x < z < y} (cum X este o multime finita, rezulta ca si multimea
{z X | x < z < y} X va fi finita). Daca n = 0, nu exista z astfel ncat x < z < y, deci x y si luam x = x0 < x1 = y. Sa presupunem afirmatia adevarata pentru orice doua elemente x, y pentru care
exista cel mult n elemente z cu x < z < y. Fie acum x, y X cu
|{z X | x < z < y}| = n + 1 si fixam a X un astfel de element
(deci x < a < y). Atunci {w X | x < w < a} are cel mult n elemente
(este inclusa strict n {a | x < a < y}, pentru ca a < y); analog si multimea
{t X | a < t < y}. Rezulta din ipoteza de inductie ca exista doua lanturi
x = x0 < . . . < xn = a si a = y0 < . . . < yn = y n care xi1 xi , i = 1, n
si yj1 yj , j = 1, n. Deci x = x0 < . . . < xn = a = y0 < . . . < yn = y
verifica cerinta problemei. Conform inductiei matematice, rezulta afirmatia
adevarata pentru orice n 0.
Observatia I.3.3.6. Din Propozitia precedenta rezulta ca relatia de acoperire
determina n mod unic relatie de ordine pe un poset finit: x y daca si numai
daca x = y sau exista un lant finit x = x0 ... xn = y.
Cu ajutorul relatiei de acoperire, putem reprezenta un poset finit printrun graf orientat n care nodurile sunt elementele posetului; ntre doua noduri
x si y exista un arc x y daca si numai daca x y. Atunci x y daca
exista un drum ce ncepe n x si se termina n y. Aceasta reprezentare a
posetului se numeste diagrama Hasse. De exemplu, diagrama Hasse asociata
posetului (P(0, 1, 2), ) este:
{0, 1, 2}
J

9
tt
tt
t
tt
tt

{0,O 1}eJ

e J
JJ
JJ
JJ
J

{0, 2}eJ

9
JJ
JJ tttt
J
tt J
tt JJJ
tt

(I.3.1)

{1,O 2}

9
JJ
JJ tttt
J
tt J
tt JJJ
tt

{2}
{1}
O
KKK
s9
s
s
KKK
s
KKK
sss
s
s
KK
sss

{0} eK

Definitia I.3.3.7. Fie (X, ) un poset. Un element x X se numeste

CC-Matematica 2

(i) Minim (sau cel mai mic element) daca pentru orice y X, x y.
(ii) Maxim (sau cel mai mare element) daca pentru orice y X, x y.
(iii) Element minimal daca nu exista y X astfel ncat y x.
(iv) Element maximal daca nu exista y X astfel ncat y x.
Minimul sau maximul nu exista neaparat, dar daca exista, sunt unice: sa
presupunem ca exista doua minime x1 si x2 ntr-un poset (X, ). Cum x1
este minim, rezulta x1 y, y X. In particular, x1 x2 . Analog avem
x2 x1 , deci x1 = x2 . La fel rezulta si unicitatea maximului. De exemplu,
orice interval deschis (a, b), vazut ca poset mpreuna cu relatia de ordine
uzuala, nu are minim si nici maxim.
De asemenea, ntr-un poset (X, ) elementele minimale sau maximale
pot sa existe sau nu: daca relatia de oridne este egalitatea EX , atunci toate
elementele sunt minimale si maximale. In posetul (P(M ) \ {, M }, ), elemente minimale sunt toate submultimile cu un singur element, iar elemente
maximale sunt complementarele acestora. Rezulta ca elementele minimale
(maximale) nu sunt neaparat unice. Pe de alta parte, (Z, ) nu are nici
elemente minimale nici maximale. Daca ntr-un poset exista minim (respectiv maxim), atunci acesta este si element minimal (respectiv maximal), dar
reciproc este fals (de ce?).
Propozitia I.3.3.8. Fie (X, ) un poset finit nevid. Atunci exista cel putin
un element minimal n X (respectiv maximal).
Demonstratie. Presupunem prin absurd ca nu exista nici un element
minimal. Fie atunci x0 X (care exista pentru ca X este nevida). Cum
x0 nu este minimal, exista x1 < x0 . Conform presupunerii facute, nici x1 nu
este minimal, deci exista x2 < x1 < x0 , etc. Obtinem astfel un lant infinit
... < x2 < x1 < x0 de elemente distincte din X. Dar X este o multime
finita, contradictie. Deci presupunerea facuta este falsa si exista elemente
minimale. Pentru cele maximale, rationamentul decurge analog.
Definitia I.3.3.9. Spunem ca un poset (X, ) este o multime total ordonata
daca pentru orice x, y X, x y sau y x.
Exercitiul I.3.3.10. Cum arata diagrama Hasse asociata unei multimi total
ordonate finite?
Exemplul I.3.3.11.
nevida.

(i) (X, EX ) nu este total ordonata, pentru orice X

CC-Matematica 2

(ii) (R, ) este total ordonata.

(iii) (P(M ), ) nu este total ordonata.
Reamintim ca pentru R1 , R2 relatii pe multimea X, R1 R2 daca si
numai daca xR1 y implica xR2 y, x, y X.
Propozitia I.3.3.12 (Sortare topologica). Fie (X, ) un poset finit nevid.
Atunci exista R o relatie de ordine totala pe X care extinde relatia initiala,
adica R.
Demonstratie. Fie x0 X un element minimal (care exista conform
Propozitiei precedente. Atunci (X \ {x0 }, ) ramane un poset finit. Daca
este vid, am terminat. Posetul contine doar un singur element, comparabil cu el nsusi (orice relatie de ordine este reflexiva). In caz contrar,
exista x1 X \ {x0 } un element minimal. Continuam procedeul. Fie
X \ {x0 , x1 } = , caz n care ne oprim, fie gasim un element minimal x2
n X \ {x0 }, etc. Cum X este finita, dupa un numar finit de pasi am epuizat
toate elementele multimii X si ne oprim. Am obtinut astfel o enumerare a
tuturor elementelor; fie relatia corespunzatoare, x0 x1 , x1 x2 , etc. si
luam relatia de ordine R a carei relatie de acoperire este exact . Atunci R
este relatie de ordine totala prin constructie.
Dacax y, atunci y e ales ca element minimal dupa ce l-am ales deja pe
x (altfel y nu ar mai fi minimal). Rezulta deci xRy, deci relatia R extinde
relatia initiala de ordine.
Exemplul I.3.3.13. Fie posetul (P({0, 1, 2}), ), cu diagrama Hasse din
(I.3.1). Aplicand algoritmul de mai sus, obtinem ordinea totala astfel:
(i) Multimea vida este minim, deci si element mimimal.
(ii) Dupa ndepartarea multimii vide, raman trei elemente minimale: {0},
{1}, {2}. Alegem de exemplu pe {0}.
multimea ramasa, alegem dintre elementele minimale {1}si {2} pe
(iii) In
{1}, de exemplu, urmand ca la pasul urmator sa luam pe {2}.
(iv) Am ramas doar cu multimile cu doua sau trei elemente. Elemente
minimale sunt acum {0, 1}, {0, 2}, {1, 2}. Reluam operatia de extragere
a elementelor minimale ca mai sus.
(v) Ultimul element ramas este {0, 1, 2}.
Am obtinut astfel ordinea totala {0} {1} {2} {0, 1} {0, 2}
{1, 2} {0, 1, 2}, care contine si relatia de incluziune initiala.

CC-Matematica 2

I.3.4

Relatii de echivalent
a si partitii

Definitia I.3.4.1. Fie X multime nevida. O relatie R pe multimea X se

numeste relatie de echivalenta daca este reflexiva, simetrica si tranzitiva.
Exemplul I.3.4.2. (i) Relatia de egalitate pe orice multime X este o relatie
de echivalenta (de fapt, este cea mai mica relatie de echivalenta: oricare
alta relatie de echivalenta R este n particular reflexiva, deci EX R).
(ii) Fie X multimea punctelor din plan si O un punct fixat. Spunem ca
doua puncte P si P 0 sunt n relatia R1 , respectiv R2 , daca dreptele OP
si OP 0 coincid, respectiv daca segmentele OP si OP 0 au lungimi egale.
Atunci R1 si R2 sunt relatii de echivalenta.
Definitia I.3.4.3. O partitie a multimii X este o familie de submultimi
(Xi )iI (unde I este o multime de indici) astfel ncat:
(i) Xi Xj = i 6= j;
(ii) iI Xi = X
Fiecarei partitii (Xi )iI a multimii X i putem asocia o relatie R, prin
xRy i I, x, y Xi . Atunci R este clar reflexiva si simetrica. Studiem
tranzitivitatea: fie x, y, z X astfel ncat xRy si yRz. Rezulta ca exista i I
pentru care x, y Xi si j I cu y, z Xj . Dar daca i 6= j, Xi Xj = ,
de unde obligatoriu i = j si x, y, z Xi . Deci relatia astfel construita este o
relatie de echivalenta.
Invers, sa plecam cu R relatie de echivalenta pe X. Pentru x X, notam
[x]R = {y X|xRy} X. [x]R se numeste clasa de echivalenta a elementului
x.
Propozitia I.3.4.4. Cu notatiile de mai sus, au loc urmatoarele:
(i) xX [x]R = X
(ii) xRy [x]R = [y]R [x]R [y]R 6= .
particular, rezulta ca familia ([x]R )xX formeaza o partitie a multimii X.
In
Demonstratie. Avem xX [x]R = X pentru ca x [x]R , x X.
Fie acum x, y X cu xRy si z [x]R . Atunci zRx; dar xRy, de unde zRy,
adica z [y]R . Rezulta [x]R [y]R ; analog [y]R [x]R , de unde [x]R = [y]R .
Invers, daca [x]R = [y]R , atunci din x [x]R = [y]R rezulta yRx si prin
simetrie xRy. Sa aratam acum echivalenta xRy [x]R [y]R 6= . Daca
xRy, atunci x [y]R ; dar x [x]R , de unde x [x]R [y]R . Reciproc, fie
z [x]R [y]R . Rezulta xRz si yRz, de unde prin tranzitivitate xRy.

CC-Matematica 2

Consecinta I.3.4.5. Multimea relatiilor de echivalenta pe o multime X este

n bijectie cu multimea partitiilor multimii X.
Demonstratie. Am vazut ca fiecarei partitii i corespunde o relatie de
echivalenta si invers, fiecarei relatii de echivalenta i corespunde o partitie.
Vom arata acum ca aceste corespondente sunt inverse una celeilalte.
Fie (Xi )iI o partitie si R relatia de echivalenta asociata. Aceasta determina partitia ([x]R )xX . Vrem sa aratam ca cele doua partitii coincid.
Fie deci Xi o multime din partitie si x Xi fixat. Atunci [x]R Xi din
constructia relatiei de echivalenta si reciproc, daca y Xi , cum x Xi ,
rezulta yRx, deci y [x]R . Am obtinut astfel Xi = [x]R .
Invers, fie acum R o relatie de echivalenta si partitia ([x]R )xX asociata.
relatia de echivalenta determinata de acesta partitie: xRy

Notam cu R
z X, x, y [z]R . Dar din tranzitivitate rezulta xRy. Invers, daca xRy,
si cele doua relatii de echivalenta coincid.
atunci x, y [x]R , deci xRy
Vom nota X/R = {[x]R | x X} multimea claselor de echivalenta; X/R
se numeste multimea factor asociata relatiei R. Multimea factor X/R este o
submultime a multimii partilor P(X). Functia R : X P(X), R (x) =
[x]R are imaginea Imf = X/R;
functia surjectiva asociata
X X/R, x 7 [x]R se numeste surjectia canonica si o vom nota tot
cu R .
Exercitiul I.3.4.6. Cand R : X X/R e bijectiva?
Exercitiul I.3.4.7. Determinati multimile factor pentru fiecare dintre relatiile
de echivalenta din Exemplul I.3.4.2.
Exemplul I.3.4.8. Fie f : X Y o functie. Definim relatia nucleu
asociata functiei f prin xRf x0 f (x) = f (x0 ). Rezulta imediat ca Rf este
o relatie de echivalenta (daca f este injectiva, atunci Rf = EX ). Obtinem
urmatoarea diagrama:
X
R

X/R

YO
i

Imf

n care i este functia de incluziune.

Construim o functie f : X/R Imf prin f([x]R ) = f (x); atunci f e
bine definita si injectiva, caci din [x]R = [x0 ]R rezulta xRf x0 , adica f (x) =
f (x0 ). Mai mult, f este si surjectiva: fie y Imf . Atunci y = f (x), x X
si luam y = f (x) = f([x]R ).
Se verifica imediat ca f = i f R . Am scris astfel functia f ca o
compunere dintre o functie injectiva, una bijectiva si una surjectiva.