Sunteți pe pagina 1din 7

dESPOt-VODA

Vasile Alecsandri
I. DESPOT-VODA Drama istorica de Vasile Alecsandri.
Premiera, 30 sept. 1879, Teatrul National din Bucuresti. Aparuta la Bucuresti in
1880, cu subtitlul Legenda istorica in versuri 5 acturi si 2 tablouri 1558-l561".
Marcheaza reorientarea deliberata a teatrului alecsandrinian spre drama si este
singura realizata dintr-o proiectata trilogie Jolde, Lapusneanu, Despot. Nu
exemplaritatea, ca in cazul altor scrieri istorice ale sale, ci originalitatea
personajului, cu insusiri afara din rind" si o biografie tesuta cu intimplari
extraordinare", motiveaza optiunea dramaturgului, care-si plaseaza din punctul de
pornire opera sub semnul romantismului. Alecsandri a parcurs literatura istorica,
de la Ureche la sincai, de unde a extras date necesare inchegarii tabloului de
epoca si caracterizarii personajelor, doar doua dintre acestea, Ciubar si Ana, fiind
inventate de el.
In tesatura piesei pot fi detectate influente ale teatrului romantic, indeosebi
hugolian, jucat in acel moment pe scenele noastre, dar si ale celui shakespearian,
alaturi de urme ale unei recente traditii autohtone (Razvan si Vidra). La nivelul
ideologiei se reflecta preocuparile politice ale epocii, convingerile democratice si
sentimentele patriotice ale generatiei pasoptiste.
Despot-Voda se constituie, prin semnificatia ei fundamentala, inrr-o meditatie
asupra puterii, urmarita in manifestarile si implicatiile ei la nivel individual si
colectiv, moral si politic. Traiectoria vietii lui Despot, ce-l poarta pe culmile maririi
pentru a-l prabusi apoi in neant, ilustreaza ideea esecului inevitabil al puterii
exercitate in gol, al oricarei personalitati politice rupte de traditiile si interesele
poporului. Se regasesc in drama lui Alecsandri si vechi motive universale ca:
vanilas vanitatum. fortuna labilis, inselaton/I inselai. Piesa se prezinta ca o suita de
momente din spectaculoasa biografie a lui Despot Eraclid, domn al Moldovei intre
1558-l561, un personaj mai mult de roman decit de drama, cum observa
Emincscu. Actiunea, relativ sustinuta si marcata de elemente senzationale si
melodramatice, incepe in momentul cind Despot, sluga odinioara lui Iacob
Eraclidul", dupa ce reusise sa uzurpe o identitate si o genealogie ilustre si

colindase pe la curtile europene, soseste la granita Moldovei hotarit sa ocupe


tronul acesteia si chiar sa elibereze Bizanta si patria greceasca". Planurile ii sint
favorizate de nemultumirea unei parti a boierimii fata de domnia lui Lapusneanu.
Vorbirea seducatoare si pergamentul ce-i atesta nobletea ii deschid inimile
boierilor si casa lui Motoc. Doar Tomsa se arata banuitor si ostil.
Primit la curte, Despot cistiga simpatia Doamnei, a carei ruda pretinde a fi, dar
Lapusneanu, prevenit de aliatul sau Sigismund, ii descifreaza planurile de uzurpare
si hotaraste sa-l suprime. Despot supravietuieste celor trei incercari, ultima data
evadind din temnita travestit in vesmintele nebunului aspirant la tron Ciubar-Voda,
si cauta adapost la prietenul sau, palatinul Laslci. Prin iscusinta si devotamentul
Carminei, sotia acestuia, scapa de trimisii lui Lapusneanu, simulind moartea, si
cistiga noi aliati in schimbul unor promisiuni banesti si politice. Conflictul pentru
tron dintre Despot si Lapusneanu, dezvoltat in primele trei acte, se rezolva in afara
scenei. Plaiesii Jumatate si Limba-Dulce, ajunsi straji la curte, rezuma si
comenteaza infimplarile survenite: biruinta lui Despot, ajutat de mercenari si de
tradarea lui Motoc, inscaunarea lui, politica antinationala si antipopulara etc.
In actul al IV-lea este lansat si dus cam prea grabnic la culminatie al doilea
conflict principal, intre Despot, ajuns domn, si tara. Urcat pe tron, Despot se
imbata de putere si nu-si tine nici una din fagaduieli. El refuza sa se casatoreasca
cu fiica lui Mojoc, asa cum promisese, ruineaza tara si o infeudeaza mai mult fata
de turci, provocind reactia poporului.Toate fortele tarii se coalizeaza impotriva sa si
se string in jurul lui Tomsa.
Ultimul act aduce solutionarea tuturor conflictelor, cu accentuarea notei de
senzational. invins de Tomsa, Despot pierde sprijinul lui I.aski si, eventual, pe al lui
Mojoc, cind cele doua femei care-l iubeau cu pasiune, Carmina si Ana, descopera
ca au fost tradate. I'e prima o ucide sotul ei, pe a doua durerea de a-l fi pierdut pe
Despot care, crutat de Tomsa, este asasinat de Ciubar, ajuns calugar fanatic.

II. Drama romantic Despot Vod are ca tem Moldova n perioada de


decaden, de dup tefan cel Mare i Sfnt.
Subiectul este preluat de Vasile Alecsandri din cronica lui Grigore Ureche.

Despot, un aventurier din Creta, i nsuete, la moartea lui Iacob Heraclit,


poreclit Despotul, o serie de documente, prin care caut s se dea drept
descendent din familia Paleologilor, adic a mprailor din Bizan. El cutreier
Europa pe la diferitele curi princiare, nrudite cu familia Paleologilor, cutndu-i
un rost. Despot vine n Moldova, la curtea lui Alexandru Lpuneanul, spre a
ncerca s obin domnia. Alexandru Lpuneanul este el nsui un arivist, care se
cstorise cu fiica lui Petru Rare, spre a avea acces la tron. El nelege c Despot
este un ambiios, un viclean i de aceea ncearc s I nlture prin diferite
procedee caracteristice epocii. Ii d s clreasc un cal slbatic, care omorse pe
toi cei ce au ncercat s-1 ncalece. Despot este un cavaler iscusit n artaechitaiei
El mblnzete calul i sare peste zidul curii domneti, strnind admiraia boierilor,
dar mai ales B Anei, fiica vornicului Motoc, n casa cruia fusese invitat s stea.
Caracterul de pretendent la tron al lui Despot provenea din faptul c tefan cel
Mare s-a cstorit cu Maria de Mangop, descendent din familia Paleologilor. De
aceea el se d drept rud cu doamna Ruxandra, prin care Alexandru Lpuneanul
devenise domn. Alexandru Lpuneanul cheam o slug credincioas i-i d o
sticlu cu otrav, ca s o toarne n vinul lui Despot. Despot are ns un antidot
ntr-un inel i scap. Lpuneanul trece la un atac fi asupra pretendentului i-1
arunc n nchisoare, fiindc boierii, n frunte cu vornicul Motoc, vd n el un viitor
ginere al vornicului, un domn favorabil lor. Din nchisoare, Despot scap printr-un
vicleug popular, pus pe seama lui Pcal. El i spune lui Ciubr Vod, un fel de
mscrici de la Curtea domneasc, c a fost nchis, fiindc nu vrea s fie domn.
Ciubr Vod schimb hainele cu Despot, iar acesta nal pe paznici i fuge la
castelul prietenului su Laski. Intre timp, potrivit nelegerii, Laski pregtise o
armat de mercenari, cu care Despot s ia domnia Moldovei.
Alexandru Lpuneanul trimite ostai condui de Toma Calaibacanul s-1 ia pe
Despot din castelul lui Laski. Despot ns le joac o fars, prefcndu-se mort,
pentru ca Alexandru Lpuneanul s nu-i ia msuri de aprare i astfel oastea, cu
care vine, s loveasc prin surprindere.
n actul al patrulea, Despot este domn n cetatea Sucevei. El face o serie de
abuzuri, ca s-i ntrein armata de mercenari, cu care, de fapt, prad Moldova. El
nemulumete poporul prin biruri mari, clerul prin jefuirea mnstirilor i a
bisericilor de odoare, pe boieri fiindc nu le d privilegiile dorite. Motoc triete
dezamgirea de a fi respins de Despot, ca socru. Despot viseaz acum o cstorie
cu o prines strin, care s-1 ajute s fac o coaliie european i s elibereze

Bizanul. Se viseaz mprat. Este trezit din visele de mrire de oastea, adus de
boierul patriot Toma. Acum boierii nu-1 mai sprijin, iar Laski afl c soia sa,
Carmina, l-a nelat cu Despot i-l va prsi cu mercenarii lui. Despot rmne
singur n faa lui Toma, care-1 iart, fiindc nu i-a omort copilul luat ostatec.
Despot este ns ucis de Ciubr Vod. Finalul este moralizator, fiindc Ana, fiica
vornicului Motoc, cade leinat pe pieptul lui Despot. De aceea Toma rostete
cuvintele: Mooace aa vrea Dumnezeu, acel ce-i vinde ara i perde neamul
su!.
Caracterul romantic al dramei este dat de faptul c eroii, tema, subiectul au o
structur afectiv. ntre Lpuneanul i Despot exist o ur de moarte. Ana i
Carmina l iubesc pe Despot pn la moarte. Motivaia actelor eroilor este afectiv.
Procedeele romantice ca otrvirea lui Despot, farsa cu moartea lui Despot,
travestiul, adic schimbarea hainelor cu Ciubr Vod, sunt folosite de autor cu
mult ndemnare. Monologurile lui Despot, care-i arat gndurile, folosirea
analizei psihologice, problematica social abordat, caracterele tipice ale boierilor
dau dramei i o profund not de realism. Clasicismul este prezent nu numai prin
finalul moralizator, ci i prin caracterul general-uman al eroilor. Despot este
aventurierul, Motoc intrigantul, Lpuneanul tiranul, Toma patriotul.
Sinteza estetic este realizat ns pe o structur predominant romantic.

Caracterizarea lui Despot-Vod


DESPT, despoi, s. m. 1. (n antichitate i n evul mediu) Conductor cu puteri discreionare; tiran.
Fig. Persoan excesiv de autoritar, care, n aciunile sale, nu ine seama de al ii, care vrea s- i
impun cu orice pre voina. 2. (n Imperiul Bizantin) Guvernator autonom al unei provincii, al unui inut.

Piesa Despot-Vod de V. Alecsandri intr in rindul realizrilor de seam din


domentiul dramei istorice romneti, mai ales prin imaginea personajului principal,
construit pe o schem romantic, alctuit din lumini i umbre, caliti i defect,
atitudinea sa scenic fiind motivat in toate secvenele ce-i pregtesc i justific
att ascensiunea, ct i cderea.
Personajul care domin prim-planul aciunii este Despot, figur din istoria
Moldovei care l-a atras pe Alecsandri, pe de o parte, pentru c i putea servi un
model romantic i , pe de alt parte, deoarece i permitea i strecurarea unei

anumite atitudini persoanle fa de realitatea contemporan lui. Despot-Vod face


parte din familia marilor personaje romantice ale literaturii universale. El i
prsete ara in cutarea gloriei. El insui se definete cu mndrie un prbeag din
lume, un zvnturat strin.
Fiu de pescar din Creta, purtat in zborul meu/ Prin Spania, Lehia, Germania i
Frana/ Cu-a mea soie Spada, cu sora mea Spereana, el este un aventurier
foarte cunoscut in secolul al XVI-lea. El e contient de firea-i aventruiere, dar i
de un destin pe care trebuie s-l urmeze i in care are incredere.
Ca orice personaj romantic, Despot este construit din contraste, fiind o
persoanlitate puternic, mai ales ambiia i setea de mrire i determin toate
aciunile. Copleit de propriu-i eu, pe care-l exalt (in monologuri), el manifest o
hotrire nestrmutat in setea-i de putere.
Pretins fiu de domn grec, crescutla Romain coala iezuit, avnd ntinsnvtur/ i limb mldioas, Despot sosete in Moldova decis s devin
domnitor ( jur a fi eu, Despot, stpn acestei ri), cu credina in destinul su
de eliberator al grecilor de sub pgni. Afieaz cu mndrie, in vzul tuturor,
pretinsa lu descenden nobiliar. De aceea, aduce documente bine intocmite in
sprijinul convingerii: Privii! Iat diplama lui insui Carol Quint/ i gloriousu-i nume
in litere de-argint!. El ii expune planurile grandioase, o voin i o ambiie ieite
din comun: Mriri, averi, putere/ Aici sunt, partea celui ce tie a zice: Vreau! Eu
vreau! E timpul/ O! Moldovo, unii noi amndoi,/ S facem visuri, planuri i fapte
de eroi. Planurile i ambiiile sale sunt nobile i cuceritoare, el se viseaz
deschiztor al luptei antiotomane: S tergem umilina din fruntea cretineasc/
S liberm Bizana i patria greceasc.
Inteligent i diplomat, bun orator, curajos, perseveretn i viclean, frumos la chip,
Despot i seduce pe toi. El se folosete de toate mijloacele pentru atingerea elului
su. Cu intuiie psihologic sigur, el face promisiuni potrivite tuturor celor de care
are nevoie in atingerea scopurilor sale. In faa lui Lpuneanu pare servil, gata s-l
slujeasc cu credin; pe Doamna Ruxandra o ctig oferindu-i un crin; Ana este
impresionat de priceperea i curajul lui in a incleca un cal nrva i se
indrgostete de el; Mooc, in perspectiva cstoriei cu fiica sa, este ncntat c
Domnind, el va fi braul, iar capul voi fi eu!. Ca un adevrat maeestru al artei

oratorice, Despot mnuiete cu mare abilitate cuvintele, putnd fi, dup situaie,
patetic, sentimental, devotat Moldovei (Vreau gloria Moldovii i-a ei neatrnare),
altruist sau vzionar, de fiecare dat persuasiv, astfel inct totul pare a-i reui. Doar
doi dintre cei din jurul su rmn imuni la trucuri: Lpuneanu, care il numete
plastograf, scorpie greceasc, nprc-nveninat, i Toma, care nu accept
ca domn un zvnturat.
Promite reforme grandioase reuind s-i cucereasc astfel chiar i pe cei mai
nencreztori; vrea s intemeieze o Academiela Cotuari.Despoteste un spirit
cultivat, un om de lume.
Trufa i despotic, ignor poporul, tradiia. De o mare mobilitate psihologic, el
trece cu uurin de la o stare psihic la alta, demnitatea i mreia fiind nlocuite
cu josnicia i laitatea. Ajuns domn, el cade repede. Autorul i subiniaz greelile.
Despot incalc promisiunile fcute. Prin toate faptele sale, personajul devine un
monarh absolut: Eu port toat puterea, pe cap pe bra, pe piept, /Puterea
covrete universalul drept. Despot cade prin chiar nsuirile lui, prin idealurile
lui utopice, irealizabile pentru Moldova acelui timp. El este nfrnt de rnduieleile
strvechi ale rii pe care nu le-a respecta: Dar Despot cu pcatul a dat mna
freasc, /El rde cu pgnii de legea cretineasc,/ Icoane i potire el le topeten bani/ i vrea pe toi romnii s-i fac luterani.
Rmas singru, prsit de boieri, de cei pe care i-a trdat dup ce l-au ajutat,
este rsturnat de popor.
Boierii, in frunte cu Toma, vd in Despot un spoliator i un papista ce trebuie
inlturat prin moarte, dup obiceiul pmintului toma il acuz pentru trdarea
rii: Aceast ar te-a primit la piept/ Tu, Despot, ai vndut-o lui Ferdinand
germanul, lui Sigismund polonul, lui Soliman sultanul, / La toi dumanii care i-au
fost de ajutor!.
Motivele cderii accelerate a lui Despot ar fi dou, ambele tributare slbiciunilor
structurii sale intime: pe de o parte incapacitatea de a se ridica la inlimea
destinului pe care i-l asum, iar pe de alt parte, conflictul creat in realiile cu cei
din jurul su, cu insi credina poporului, personajul mulumindu-se s-i
autocontemple imaginea de domnitor cu deplin i unic putere.

Pn la urm, Despot este ucis de fanaticul Ciubr, ca sub puterea unui destin
implacabil. Dar el rmne demn in faa morii, nu se teme, se simte copleit de
fatalitae, ins nu se umilete. Discursul pe care-l ine este impresionant prin
nobleea idealurilor pe care i le propusese: Visnd neatrnarea, vroit-am prin
romni/ S dau loviri de moarte dumanilor pgni/ // / Vrei moartea mea?
Sunt gata! Ucidei!.
Ciubr nebunul exprim esena cderii lui Despot: Ai vrut s ucizi legea?
Mori! Legea te ucide!.
Prin Despot Alecsandri a creat un erou romantic, tipul uzurpatorului aventurier,
in care pulseaz patosul romantic, surprins intr-o dramatic zbatere a firii lui
contradictorii, intre inlare i cdere. Privit in evoluia teatrului romnesc,
personajul lui Alecsandri este o izbnd, el rmine un personaj viabil.